EVALUAREA MICROPOTENŢIALULUI

HIDROENERGETIC ROMÂNESC, SURSĂ

REGENERABILĂ DE ENERGIE, ÎN VEDEREA
IDENTIFICĂRII DE AMPLASAMENTE
PENTRU DEZVOLTAREA INVESTIŢIILOR
ÎN ACEST SECTOR

Proiect finanţat de Ministerul Economiei şi Comerţului

1
Etapa I

Politica energetica naţională trebuie corelată cu cea europeană, ceea ce presupune respectarea
Directivei 2001/77/EC.

În condiţiile socio-economice actuale din România, nu se dispunea de o inventariere a micropotenţialului

existent (în exploatare) şi nici a celui viitor, care să ofere un suport pentru valorificarea în continuare a
micropotenţialului hidroenergetic, sursa cea mai importanta de energie regenerabila din România.

Rezultatul utilizării potenţialului hidroenergetic este producerea de energie electrică, o energie curată,
din surse regenerabile.

S-a avut în vedere o inventariere a ceea ce există amenajat din potenţialul hidroenergetic şi apoi o
estimare a ceea ce nu este amenajat pe bazinele olt, Mureş, Tisa-Someş şi Ialomiţa.
Rezultatele cercetării vor folosi partenerilor, beneficiarilor şi implicit firmelor interesate în realizarea de
microhidrocentrale şi de exploatarea acestora.

Proiectul este deosebit de interesant atât pentru sectorul energetic cât şi pentru sectorul privat al
economiei naţionale, deoarece exploatarea micropotenţialul hidroenergetic se va realiza, în mare parte
prin atragerea de fonduri private. În vederea integrării în Uniunea Europeană, România va trebui sa
facă demersuri pentru valorificarea în continuare a micropotenţialului pentru a răspunde cerinţelor
Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie.
În condiţiile meteo-geografice din România, în balanţa energetică pe termen mediu şi lung se iau în
considerare următoarele tipuri de surse regenerabile (SRE) de energie: energia solară, energia eoliană,
hidroenergia, biomasa şi energia geotermală. Sursele regenerabile de energie deţin un potenţial
energetic important şi oferă disponibilităţi nelimitate de utilizare pe plan local şi naţional. Ele asigură
creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile
unei dezvoltări durabile.

În cadrul SRE, energia hidro deţine cea mai mare pondere.

În momentul de faţă există preocupări de valorificare a micropotenţialului hidroenergetic atât în tară cât
şi la nivel internaţional, unde în multe ţări acesta a fost deja integral amenajat.
Scopul acestui proiect a fost pregătirea valorificării integrale a potenţialului microhidroenergetic al
României, astfel:

• inventarierea micropotentialul amenajat (microhidrocentrale cu puteri < 10 MW) si realizarea

unei baze de date privind repartizarea micropotenţialului hidroenergetic din România;
• estimarea micropotenţialul neamenajat, pentru patru bazine (Olt, Mureş, Tisa-Someş şi
Ialomiţa);
• identificarea zonelor optime privind realizarea de microhidrocentrale în bazinele hidrografice sus
menţionate;
• diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de mese de lucru, participarea la conferinţe
naţionale şi internaţionale cu articole în domeniul microhidrocentralelor şi echipamentelor
electro-mecanice şi de automatizare specifice.

S-a răspuns astfel politicii energetice actuale si pe termen lung stabilita prin HG 443/2003, conform
căreia pentru anul 2010, energia din surse regenerabile trebuie să reprezinte 11 % din consumul
naţional brut de energie.

Sursele regenerabile (SRE) de energie care se adaptează la condiţiile meteo-geografice din România
sunt următoarele: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia geotermală.

Aceste surse de energie deţin un potenţial energetic important şi oferă o gamă largă de disponibilităţi de
utilizare pe plan local şi naţional.

1
Ele asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice,
în condiţiile unei dezvoltări economice durabile.

Aceste cerinţe se realizează în context naţional, prin implementarea unor politici de conservare a
energiei (Legea energiei electrice nr. 318/2003; HG 443/2003 privind promovarea producţiei de energie
electrică din surse regenerabile de energie; HG 1535/2003 privind aprobarea «Strategiei de valorificare
a surselor regenerabile de energie», ş.a.), creşterea eficienţei energetice şi valorificarea superioară a
surselor regenerabile.

România şi-a propus ca, până în 2010, consumul de energie electrică din resurse regenerabile să
ajungă la 33% din consumul intern brut, în condiţiile în care, în momentul de faţă, acest procent se
situează în jurul a 28% şi este acoperit exclusiv din energia produsă în hidrocentrale. La capitolele
energie eoliană, energie solară, biomasă, investiţiile noastre sunt însă mult sub posibilităţi.

După modelul european şi România a elaborat o strategie în domeniul „energiei verzi”, prin care îşi
stabileşte ca ţintă, până în 2010, o cotă de 4% din energie obţinută din surse regenerabile: amenajări
hidro de mică putere, energie eoliană, energie solară, bioenergie (în primul rând biomasă). În putere
instalată, această cotă reprezintă circa 750 MW. Dorinţa de a utiliza potenţialul surselor regenerabile de
energie a existat în România şi înainte de 1989, când s-a pus accentul îndeosebi pe energia hidro.
Actualmente, facilităţile create fac ca, din ce în ce mai multe firme româneşti şi străine să dorească să
se implice în producerea de energie electrică din surse regenerabile.

În cadrul SRE, energia hidro deţine cea mai mare pondere şi este considerată energie furnizată de
unităţi hidroenergetice cu puterea instalată £ 10 MW (adică „hidroenergie mică” obţinută în
microhidrocentrale).

Micropotenţialul este parte integrantă a potenţialului energetic al României şi dacă, până în prezent s-a
pus accent în special pe realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri > 10 MW, România va face
demersuri pentru valorificarea în continuare a micropotenţialului pentru a răspunde cerinţelor Directivei
Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie.

În momentul de faţă există preocupări de valorificare a micropotenţialului hidroenergetic atât în ţară cât
şi la nivel internaţional. În ceea ce priveşte România, Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice –
ISPH a realizat diferite studii privind micropotenţialul hidroenergetic, s-au realizat centrale de mică
putere şi s-au reabilitat cele existente.

Dacă se are în vedere tot potenţialul hidroenergetic amenajabil prin centrale hidroelectrice de mică
putere, se constată că acesta echivalează cu aproape 80% din energia produsă de Porţile de Fier I, cu
deosebirea că MHC-urile sunt distribuite pe întreaga suprafaţă a ţării şi că realizarea acestora ar
determina creşteri economice în toate zonele ţării.

România dispune de resurse de apă relativ modeste atât ca resurse hidrologice cât şi ca potenţial
hidroenergetic. Aceasta rezultă din faptul că reţeaua cursurilor de apă se formează practic la altitudinea
de 1400-1500 mdM şi are debite care, la punctul de vărsare în Dunăre (principalul colector al râurilor
ţării) sau la ieşirea din ţară, ajung până la cca 180 m3/s.
Cum nevoile de apă pentru populaţie, industrie şi pentru irigaţii, pe de o parte cresc în timp, iar pe de
altă parte, România este o ţară cu resurse energetice primare clasice limitate, amenajarea potenţialului
hidrologic şi hidroenergetic trebuie să se facă cu o deosebită atenţie.

La 31.12.2005 erau în exploatare 296 microhidrocentrale având puterea instalată Pi = 364 MW şi Em =

1082 GWh/an. De menţionat că energia produsă efectiv de aceste centrale este de cca 30% - 40% din
energia de proiect.

Dintre acestea, un număr de 209 MHC-uri se află în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A., principalul
administrator al hidropotenţialului amenajat al României.

Micropotenţialul amenajat la 1.01.2005 totalizează 380 de MHC şi CHEMP având puterea instalată de
500 MW şi energia medie de proiect 1508 GWh/an.

2
Acest micropotenţial amenajat cuprinde :

• microhidrocentrale aflate în exploatare ;

• microhidrocentrale aflate în execuţie;
• microhidrocentrale casate.

Din lucrare se desprind următoarele concluzii privind situaţia la 1.01.2005:

- din totalul de 380 MHC existente:

• 296 MHC (78% din total) sunt în exploatare, din care 209 sunt deţinute de Hidroelectrica;
• 49 MHC (13% din total) sunt în execuţie;
• 35 MHC (9% din total) sunt casate sau casate parţial.

- din total putere instalată de 501 MW în cele 380 MHC:

• 365 MW (73% din total) sunt instalaţi în MHC aflate în exploatare;

• 127 MW (25% din total)sunt instalaţi în MHC aflate în execuţie;
• 8 MW (2% din total) sunt instalaţi în MHC casate sau casate parţial.

- din total energie medie de proiect de 1504 GWh/an în cele 380 MHC:

• 1082 GWh/an (72% din total) sunt instalaţi în MHC aflate în exploatare;
• 391GWh/an (26% din total)sunt instalaţi în MHC aflate în execuţie;
• 30 GWh/an (2% din total) sunt instalaţi în MHC casate sau casate parţial

3
Etapa a II-a

În general, calculul micropotenţialului a început din zona în care cursul de apă prezintă un debit
permanent tot timpul anului, având un debit multianual de cel puţin 50 l/s şi o pantă mai mare de 10
m/km, pe râuri care nu sunt prinse în schemele mari de amenajare hidroenergetică.

Micropotenţialul teoretic liniar a fost calculat pentru punerea în evidenţă a sectoarelor de râu cu potenţial
hidroenergetic cel mai ridicat.

Pentru calculul potenţialului liniar, sectoarelor cursurilor de apă au fost delimitate de punctele
caracteristice:

• punctele de confluenţă cu afluenţi mai importanţi;

• punctele în care au loc modificări de pantă a cursurilor de apă;
• punctele posibile de amplasare a captărilor şi centralelor.

Micropotenţialul teoretic liniar a fost calculat pe baza următoarelor ipoteze:

• utilizarea întregului volum de apă scurs;

• folosirea întregii căderi disponibile;
• randamentul total al proceselor de transformare a energiei hidraulice în energie electrică este
egal cu 1 (nu se iau în calcul pierderile posibile).

Micropotenţialul tehnic amenajabil reprezintă puterea sau energia electrică care ar putea fi produsă prin
amenajarea hidroenergetică a cursurilor de apă cu potenţial redus.
Determinarea riguroasă a micropotenţialului tehnic amenajabil se face pe baza elaborării unor scheme
de amenajare, care ţin seama de condiţiile locale (topografice, geologice, hidrologice, ecologice),
situaţia căilor de comunicaţie, necesităţile de apă pentru alte folosinţe, performanţele tehnice ale
hidroagregatelor etc.

România are o reţea hidrografică dispusă radial faţă de coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor
(exceptând cursurile cu scurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei
hidrografice fiind de 0,5 km/km2.

Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul României a fost împărţit în 10 bazine hidroenergetice,
astfel:

1. Bazinul Tisa – Someş;

2. Bazinul Crişuri;
3. Bazinul Mureş;
4. Bazinul Timiş – Nera – Bârzava;
5. Bazinul Cerna – Jiu;
6. Bazinul Olt;
7. Bazinul Argeş;
8. Bazinul Ialomiţa;
9. Bazinul Siret – Prut;
10. Bazinul Dunării.

În etapa a II - a a proiectului s-a făcut referire la 4 bazine: Olt, Mureş, Tisa-Someş şi Ialomiţa.

Cursurile de apă aparţinând bazinului hidrografic Olt (nu sunt incluse în schemele mari de amenajare)
care au fost inventariate în lucrare, au o suprafaţă însumată a bazinelor lor hidrografice de 31.066 km2
şi o lungime totalizând 5.029 km. Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Olt este
de 45% din totalul efectuat pe cele 4 bazine.
Cu toate că amenajarea hidroenergetică existentă a râului Olt este cea mai importantă de pe râurile
interioare, potenţialul rămas de amenajat este semnificativ. Astfel, potenţialul teoretic liniar
însumează 457.906 kW şi are o pondere de 48%, iar potenţialul liniar mediu specific pmed = 85,1

1
kW/km, variind de la 721 kW/km la 0,3 kW/km. Potenţialul tehnic amenajabil s-a determinat pentru
sectoarele de râu care prezintă p > 150 kW/km, rezultând o putere instalată probabilă de cca 121.736
kW şi o energie medie într-un an mediu de cca 706 GWh/an, pentru 100 de sectoare inventariate.

Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este cuprins între
Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei.
Suprafaţa bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă inventariate din cadrul bazinului hidrografic Mureş
totalizează 15.340 km2, iar lungimea corespunzătoare este de 3.050 km. Ponderea suprafeţei bazinale
şi a lungimii râurilor din bazinul Olt este de 22%, respectiv 28% din totalul efectuat pe cele 4 bazine
luate în calcul în această etapă. Pantele cursurilor de apă variază mult de la sub 10 m/km la peste 100
m/km. Dintr-un număr de 306 sectoare inventariate, 39 sectoare au p > 150 kW/km, potenţialul specific
variind de la 628 kW/km la 15 kW/km.

Potenţialul teoretic liniar al sectoarelor de râu studiate totalizează 300.994 kW şi are o pondere de 31%
având un potenţial specific mediu p = 74,6 kW/km. Potenţialul tehnic amenajabil considerat pentru
râurile cu p > 150 kW/km totalizează Pi = 76.340 kW cu o pondere calculată de 32% şi Em = 443
GWh/an, situându-se printre bazinele hidrografice cu un potenţial bun din punct de vedere
hidroenergetic care merită valorificat.

Având în vedere faptul că râul Someş este afluent al râului Tisa, care străbate teritoriul României pe o
lungime nu prea mare în raport cu toată lungimea sa, cele două râuri au fost considerate ca făcând
parte din acelaşi bazin, Tisa-Someş şi s-au analizat împreună.

Suprafaţa cumulată a cursurilor de apă în bazinele hidrografice amintite mai sus este de 21.065 km2
însumând o lungime de 2.689 km. Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Tisa-
Someş este de 30%, respectiv 24% din totalul efectuat pe cele 4 bazine luate în calcul.

Potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă analizate totalizează 177.197 kW şi are o pondere de 19%,
iar potenţialul specific mediu al acestora este de 65,4 kW/km. Potenţialul tehnic amenajabil s-a
determinat pentru sectoarele de râu cu p > 150 kW/km, rezultând dintr-un total de 311 sectoare de râuri
inventariate, 35 sectoare de interes.

Astfel, potenţialul tehnic amenajabil a totalizat Pi = 38.361 kW şi Em = 223 GWh/an, care reprezintă
16% din totalul pe cele 4 bazine.

Spre deosebire de alte bazine hidrografice, bazinul hidrografic Ialomiţa este mai puţin înzestrat din
punct de vedere al valorificării potenţialului (mai ales în partea sudică) decât alte bazine hidrografice. S-
au inventariat un număr de 22 de sectoare de cursuri de apă care însumează o suprafaţă a bazinelor lor
hidrografice de 1.753 km, având o lungime totală de 321 km. Aceste cursuri de apă se caracterizează
prin pante relativ mici 10÷50 m/km şi potenţial specific < 150 kW/km modest. Potenţialul teoretic liniar
este de 20.898 kW, reprezentând o pondere de 2% din totalul celor 4 bazine şi pmed = 57,4 kW/km. Din
cele 22 de sectoare inventariate numai un sector are p > 150 kW/km şi anume, un sector de pe
Ialomicioara având p = 295 kW/km, al cărui potenţial tehnic amenajabil este 1,8 MW şi Em = 10
GWh/an.

Ca o concluzie, se poate afirma că în bazinul hidrografic Olt există destule posibilităţi de amenajare a
micropotenţialului hidroenergetic liniar, Mureşul deţine şi el o pondere de 32%, urmat de Tisa-Someş cu
16%.

De menţionat că acest microhidropotenţial se află pe râurile care nu sunt prinse în schemele mari de
amenajare.

Tendinţa actuală a energeticii, datorată şi efectului de seră, este dezvoltarea producerii energiei
electrice din surse regenerabile, pentru reducerea noxelor. Apa este, cea mai importantă sursă
regenerabilă de energie, de aceea, inventarierea microhidropotenţialului în România reprezintă o
necesitate pentru studiile ce vor urma privind amplasamentele microhidrocentralelor viitoare.

2
3
 Etapa III

Identificarea zonelor optime privind realizarea de microhidrocentrale în bazinele

hidrografice sus menţionate

Bazinul hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele mari ale ţării şi cu traseul cel mai neaşteptat.
Culegându-şi izvoarele din Carpaţii Orientali, Oltul străbate în drumul său spre vărsare forme variate de
relief, drenând o serie de depresiuni şi masive muntoase dintre cele mai înalte din ţară. Datorită
variaţiilor mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un
regim hidrologic compensat, bine echilibrat.
Bazinul Râului Olt are în componenţa sa judeţul Vâlcea, o parte din judeţele Olt, Sibiu, Braşov, Covasna
şi o mică parte din Harghita.
Amplasamentele stabilite pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Debitul Puterea Energie

Nr. Denumire Cursul de Cadere
Judetul Bazinul instalat instalata medie
crt. centrala apa bruta (m)
(mc/s) (MW) (GWh/an)
1 Luncavăţ 1 Luncavat Vâlcea Olt 31 2,0 0,4 2,6
2 Luncavăţ 2 Luncavat Vâlcea Olt 31 2,0 0,4 2,6
3 Luncavăţ 3 Luncavat Vâlcea Olt 31 2,1 0,4 2,7
4 Costeşti 1 Bistrita Vâlcea Olt 100 0,7 0,5 2,9
5 Costeşti 2 Bistrita Vâlcea Olt 100 1,1 0,7 4,6

Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este cuprins între
Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei.
Râul Mureş, afluent al Tisei, îşi colectează principalele ape din lanţul vulcanic al Carpaţilor Orientali, din
Podişul Transilvaniei, din estul şi sudul Carpaţilor Apuseni şi din versantul nordic al ramurii Carpaţilor
Meridionali de la vest de Olt. Cumpăna apelor bazinului traversează mai multe unităţi şi subunităţi de
relief cu caractere fizico - geografice specifice, despărţindu-l de numeroase bazine hidrografice
importante. Mureşul primeşte numeroşi afluenţi, dintre care, cei mai importanţi au suprafeţe de bazin de
100 – 1.900 km2. Aceşti afluenţi sunt: Topliţa, Răstoliţa, Gurghiu, Arieş, Pârâul de Câmpie, Târnava,
Sebeş, Cugir, Râul Mare, Strei, Cerna.

Bazinul Râului Mureş are în componenţa sa judeţele Mureş şi Alba, o parte din judeţele Sibiu, Harghita,
Cluj, Arad, Hunedoara şi o mică parte din judeţul Bistriţa Năsăud.
Amplasamentele stabilite pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Debitul Puterea Energie

Nr. Denumire Cursul de Cadere
Judetul Bazinul instalat instalata medie
crt. centrala apa bruta (m)
(mc/s) (MW) (GWh/an)
1 Duşa Mureş Mureş Mures 10 11,62 0,8 4,2
2 Zebrac Mureş Mureş Mures 10 12,19 0,8 4,4
3 Stânceni Mureş Mureş Mures 10 12,19 0,8 4,4
4 L. Bradului Mureş Mureş Mures 20 14,05 1,9 10,2
5 Jirca Mureş Mureş Mures 20 14,17 1,9 10,2
6 Beleiu Mureş Mureş Mures 10 16,12 1,1 5,8
7 Ferigilor Mureş Mureş Mures 10 16,24 1,1 5,9
8 Bradului Mureş Mureş Mures 15 16,35 1,7 8,9
9 Iodului Mureş Mureş Mures 7 16,41 0,8 4,2
Târnava
10 Sărăţeni Mureş Mures 11 4,50 0,3 2,1
Mică
11 Sălard Sălard Mureş Mures 78 1,65 0,9 5,4
12 Alunul Sibişel Hunedoara Mures 210 0,75 1,1 6,5
13 Sibişel I Sibişel Hunedoara Mures 235 0,90 1,4 8,8

1
 14 Sibişel II Sibişel Hunedoara Mures 105 1,00 0,7 4,4
15 Turdaş Sibişel Hunedoara Mures 45 3,20 1,0 6,0
16 Vadu Dobrei Dobra Hunedoara Mures 310 0,80 1,7 10,3
Iara,
17 Iara Alba Mures 200 1,33 1,8 11,1
Ocolişul
18 Cugir Cugir Alba Mures 100 2,28 1,5 9,5
19 V. Ştefancii Aries Alba Mures 10 17,54 1,2 6,3
20 Lupşa Aries Alba Mures 16 17,99 2,0 10,4
21 Valea Lupşei Aries Alba Mures 14 18,71 1,8 9,5
22 Baia de Arieş Aries Alba Mures 12 18,76 1,5 8,1
23 Sărtaş Aries Alba Mures 12 19,01 1,5 8,2
24 Turnu Aries Alba Mures 12 19,02 1,5 8,3
25 Valea Largă Aries Alba Mures 12 19,04 1,5 8,3
26 Moldoveneşti Aries Cluj Mures 11 25,65 1,9 10,2
27 Luncani Aries Cluj Mures 12 27,03 2,2 11,7

Ca parte a bazinului Tisa-Someş, Tisa superioară, afluent al fluviului Dunărea, drenează toţi afluenţii
care îşi culeg izvoarele de pe versanţii vestici ai Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) şi ai Munţilor Maramureş,
din nordul Munţilor Rodnei şi Lăpuşului, precum şi numeroasele pâraie nordice şi estice care sosesc din
eruptivul Oaş – Gutâi - Tibleş (fig.de mai jos.). La ieşirea din munţi, râul primeşte din stânga afluent, râul
Vişeu. De aici, Tisa formează graniţa naturală între ţara noastră şi Ucraina. Afluenţii principali ai Tisei
sunt: Vişeu, Iza, Săpânţa şi Turul.
Râul Someş îşi are izvoarele în România, străbate România şi Ungaria şi se varsă în râul Tisa, în
Ungaria. Are două izvoare în Carpaţii Orientali şi anume Someşul Mare, care izvorăşte din Munţii
Rodnei şi curge spre sud-vest, şi Someşul Mic, care izvorăşte din Munţii Apuseni (pârâurile Someşul
Cald şi Someşul Rece) şi curge spre nord-est. Someşul primeşte ca afluenţi principali: Someşul Mare,
Lăpuş, Şieu, Almaş şi Someşul Mic.
Bazinul hidrografic Tisa-Someş are în componenţa sa judeţul Maramureş şi o parte din judeţele
Suceava, Satu Mare, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
Amplasamentele stabilite pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Cadere Debitul Puterea Energie

Nr. Denumire Cursul de
Judetul Bazinul bruta instalat instalata medie
crt. centrala apa
(m) (mc/s) (MW) (GWh/an)
Tisa -
Repedea Ruscova Maramureş 25 10,70
1 Someş 1,8 8,7
Tisa -
Sieu Iza Maramureş 2,90
2 Someş 40 0,8 4,3
Tisa -
Poienile Botiza Maramureş 1,06
3 Someş 110 0,8 4,4
Tisa -
Dragomireşti Boicu Maramureş 1,96
4 Someş 55 0,7 4,0
Tisa -
1,00
5 Breboaia Mara Mara Maramures Someş 75 0,5 2,8
Tisa -
3,37
6 Sapanta Sapanta Maramures Someş 45 1,0 5,7
Someşul Tisa -
Smida Cluj 2,70
7 Cald Someş 40 0,7 4,0
Someşul Tisa -
Răcătau am. Cluj 1,78
8 Rece Someş 67 0,8 4,5
Bistriţa- Tisa -
Ilva Mare Ilva 2,26
9 Năsăud Someş 110 1,7 9,3
Bistriţa- Tisa -
Între Anieşe Anieş 1,80
10 Năsăud Someş 165 2,0 11,1
Bistriţa- Tisa -
Reteag V.Mare 4,22
11 Năsăud Someş 58 1,7 9,2

2
 Bistriţa- Tisa -
Magheruş Şieu 12,08
12 Năsăud Someş 12,5 1,0 4,9
Bistriţa- Tisa -
Arcalia Şieu 12,65
13 Năsăud Someş 12,5 1,1 5,1
Bistriţa- Tisa -
Şieu Odorhei Şieu 13,82
14 Năsăud Someş 10 0,9 4,5
Bistriţa- Tisa -
Sîntereag Şieu 17,14
15 Năsăud Someş 10 1,2 5,6

Morfologia bazinului hidrografic Ialomiţa este caracterizată prin prezenţa unei mari varietăţi a formelor
de relief, începând cu înălţimile Bucegilor (Vârful Omul) şi terminând cu Câmpia Română, unde, în
zona de vărsare în Dunăre, altitudinea este de 8 m. Râul Ialomiţa, izvorând din Colţii Obârşiei, curge
aproape după direcţia nord – sud. Până la intrarea în Cheile Tătarului, ca afluenţi pe dreapta primeşte
pe Padina, Colţii, iar pe stânga Lăptici, Blana. În acumularea Bolboci intră pe dreapta: Tătarului, Mircii,
Bolboci (Furdales). În aval, Oboarele, Dichiu, Şapte Izvoare, Scropoasa (pe stânga), Brătiei, Răteiul şi
Raciu (pe dreapta), completează reţeaua hidrografică până la CHE Moroieni. Ialomiţa primeşte ca
afluenţi principali pe partea stângă râurile: Cricov; Prahova şi Sărata.

Bazinul hidrografic Ialomiţa are în componenţa sa judeţul Prahova, o parte din judeţele Ialomiţa,
Dâmboviţa, Buzău, Ilfov, Brăila şi foarte puţin din judeţul Braşov.
Amplasamentele stabilite pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Debitul Puterea Energie

Nr. Denumire Cadere
Cursul de apa Judetul Bazinul instalat instalata medie
crt. centrala bruta (m)
(mc/s) (MW) (GWh/an)
Unghia
1 Azuga Prahova Ialomita 80 1,00 0,5 3,3
Mare
2 Limbăjel Azuga Prahova Ialomita 60 1,26 0,5 3,1
3 Azuga Azuga Prahova Ialomita 136 1,59 1,5 9,0
Poiana
4 Prahova Prahova Ialomita 38 2,78 0,7 4,4
Tapului
5 Comarnic Prahova Prahova Ialomita 50 5,00 1,7 11,4
Podu
6 Prahova Prahova Ialomita 31 6,66 1,4 9,4
Corbului
7 Frasinet Prahova Prahova Ialomita 30 6,66 1,4 9,1
8 Breaza Prahova Prahova Ialomita 30 6,66 1,4 9,1
9 Zamora Prahova Prahova Ialomita 60 3,30 1,3 8,2
10 Cheia Teleajen Prahova Ialomita 250 0,35 0,6 3,6
Vălenii de
11 Teleajen Prahova Ialomita 33,7 4,70 1,1 6,6
Munte II
Coada
12 Teleajen Prahova Ialomita 25 5,00 0,8 5,2
Malului
13 Măgurele Teleajen Prahova Ialomita 37,5 4,82 1,2 8,3
14 Lipăneşti Teleajen Prahova Ialomita 37,5 4,82 1,2 8,3
15 Neagra Doftana Prahova Ialomita 100 1,00 0,7 4,2
16 Orjogoaia Doftana Prahova Ialomita 50 3,30 1,1 6,9
17 Ermeneasa Doftana Prahova Ialomita 25 3,65 0,6 3,8
18 Teşila Doftana Prahova Ialomita 25 4,79 0,8 5,0
19 Secăria Doftana Prahova Ialomita 25 4,96 0,8 5,2
20 Paltinu 1 Doftana Prahova Ialomita 33 4,70 1,1 6,4
21 Paltinu 2 Doftana Prahova Ialomita 34 4,70 1,1 6,6
22 Buciumeni Ialomiţa Dâmboviţa Ialomita 40 5,00 1,4 9,1
23 Miculeşti Ialomiţa Dâmboviţa Ialomita 42 5,00 1,4 9,6
Pucioasa
24 Ialomiţa Dâmboviţa Ialomita 14 6,09 0,6 3,9
aval
25 Buriaş Ialomiţa Dâmboviţa Ialomita 13 10,10 0,9 4,7

3
Schemele de amenajare a microcentralelor se stabilesc în baza studiilor de inventariere a
potenţialului hidroenergetic, în contextul schemei de amenajare a cursului de apă respectiv şi în
corelare cu schemele de amenajare existente a micropotenţialului şi a altor utilizatori ai resurselor de
apă.
La stabilirea schemelor de amenajare se vor avea în vedere priorităţile de folosinţă a apei conform
prevederilor legale, ţinându-se seama de folosinţele existente, care trebuie să-şi menţină
funcţionalitatea, precum şi de cele de perspectivă.

1. În tabelele de mai sus se prezintă câteva locaţii demne de interes, strict din punctul de
vedere al potenţialului hidroenergetic. În plus, pentru a determina eficienţa economică a unei
noi microhidrocentrale este necesară determinarea valorii investiţiei necesare realizării acesteia
şi analiza tehnico-economică prin cumularea efectului energo-economic cu efectele economice
ale satisfacerii necesităţilor celorlalte folosinţe.

De menţionat că schemele de amenajare a unor microhidrocentrale posibil a fi realizate pe

anumite sectoare de râu vor fi optimizate şi definitivate în baza unor analize tehnico-economice
în cadrul cărora vor fi comparate variantele de amenajare permise de condiţiile hidrologice şi de
teren.

o Microhidrocentralele pot fi unităţi independente de producere a energiei electrice care

să facă parte din sectorul privat şi care pot intra în concurenţă cu producătorii de stat şi
cei privaţi (existenţi) de energie electrică din zonă.
o Scopul principal al acestor producători privaţi ar fi valorificarea pe plan intern a
resurselor regenerabile oferite mai ales de cursurile de apă mici şi foarte mici, care nu
sunt cuprinse în schemele mari de amenajare hidroenergetică.
o În general, microhidrocentralele sunt amenajări hidroenergetice cu caracter local,
efectul impactului asupra mediului fiind relativ redus.

Cuantificarea efectului economic datorat acestui impact îmbracă, în principal, două aspecte:

o unul pozitiv, generat de reducerea necesităţii energiei produse de centralele

termoelectrice (corelat cu reducerea noxelor aferente);
o unul negativ, datorat cheltuielilor de investiţii şi exploatare necesare compensării
influenţei asupra mediului

4
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti – Centrul de Cercetări
Energetice şi de Protecţia Mediului (UPB – CCEPM)
Prof.dr.ing. Valeriu NISTREANU – Director proiect
Prof.dr.ing. Viorica NISTREANU – Responsabil ştiinţific
Ş.l.dr.ing. Bogdan POPA
Ş.l.dr.ing. Gabriela DUMITRAN
As.drd.ing. Liana VUŢĂ
As.drd.ing. Mihaela DIMINESCU
As.drd.ing. Diana BUCUR
As.drd.ing. Georgiana DUNCA
As.drd.ing. Calin GHERGU
Tehn. Anca CRACIUN
Tehn. Aurel TITU

S. C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROTEHNICE

S.A. (ISPH)
Ing. Adina PARASCHIVESCU – Responsabil proiect
Ing. Florica POPA – Responsabil ştiinţific
Ing. Cornelia CODREANU
Ing. Manuela NICOLESCU
Ing. George POPESCU
Ing. Mariana MOLDOVAN
Ing. Aurelia VLĂDESCU
Ing. Ana-Maria LUPEA
Ing. Ionuţ STANCU
Ing. Aurelia Marinela BĂDIŢĂ
Ing. Tibiana MORARU

1
 Planul de realizare a proiectului

Etapa I: Situaţia actuală a micropotenţialului hidroenergetic aflat în

exploatare
Activitatea 1.1 Inventarierea micropotenţialului aflat în exploatare
(microhidrocentrale cu puteri ≤ 10 MW.
Activitatea 1.2 Caracteristici generale ale unei amenajări
microhidroenergetice

Etapa II: Evaluarea micropotenţialului hidroenergetic neamenajat

Activitatea 2.1 Inventarierea micropotenţialului hidroenergetic neamenajat în
bazinele hidrografice: Olt, Mures, Tisa-Someş, Ialomiţa
Activitatea 2.2 Tipizarea schemelor de amenajare specifice
micropotenţialului estimat

Etapa III: Evaluarea micropotenţialului hidroenergetic amenajat şi

neamenajat
Activitatea 3.1 Sinteza evaluării micropotenţialului hidroenergetic amenajat
şi neamenajat
Activitatea 3.2 Identificarea zonelor optime privind realizarea de
microhidrocentrale în bazinele hidrografice sus menţionate
Activitatea 3.3 Impactul asupra mediului produs de amenajările de mica
putere pentru amplasamentele optime amenajate.
Activitatea 3.4 Diseminarea pe scară largă a rezultatelor prin comunicare şi
publicare naţională şi/sau internaţională, participare la manifestări.

1
2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
CENTRUL DE CERCETĂRI ENERGETICE ŞI DE PROTECŢIA
MEDIULUI
Splaiul Independenţei nr.313, Sector 6, Bucureşti
Tel/Fax: 021-402.95.23/021-402.98.65
www.hydrop.pub.ro

S.C. INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI

HIDROENERGETICE S.A.
Str. Vasile Lascar, nr 5-7, Sector 2, Bucureşti
Tel/Fax: 021-314.72.70/021.312.09.25
www.isph.ro