Prcot Prof. Dr.

Ene Brauigte

LITURGICA SPECIALA
pentru facultiEile de teologie

il o,
 Coperta:
Larisa Barbu Preot Prof. Dr. Ene BraniEte

LITURGICA SPECIALA
@ Gheorghe BraniEte
pentm faculta,tile de teologie
@ Oferta SRL
pentru prezenta ediqie - 2005

Edilia a V-a
Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswnt
Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042; Retiplritd cu binecuvAntarea
tel.fax: 021I 21L.L6.62; tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,
e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com
Mitropolitul Ardealului
Director: R"Izvan Bucuroiu
Redactor-qef: Rizvan Codrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

BRANI$TE, ENE
Linrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr.
Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005

ISBN: 973- 87506-2-8

Un produs

$$31
-
-EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008

Distribuqie:
Supergraph Prest Com SRL
Str. Ion Minulescu 36
031216, Sector 3, Bucuregti
Tel. 02LI 320.6 I. 19; 02U 319.10.83
Fax: O2L1319.I0.84
Mateiaq Media SRL
B-dul Regina Maria 50,
Sector 4, Bucuregti
T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63
Distribugie directl:
Sorin Savin
TeL07881456,090
Prefati
tn vieqii cul-
ticc a imPunAn-
dtt-sc vocaqre $1
de teo teologie qi
fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste
{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui
Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea
tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.
Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a
rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-
iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-
scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar
eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,
rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-
r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-
;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt
i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.
Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor
foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare
tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,
a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina
, in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi
irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei
iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.
,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-
ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul
ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'
IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
Dr. LawrenYiu STREZA
5. t 86 Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
Sibiu, 30 noiernbrie 2005
Sf. Apostol And.rei, cel
ocrotito
 Prescurtiri folosite

- Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurn-

nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. .
- Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe
Romine), Bucureqti, I874 q.u.
- Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'

Ap
66 q.u.
nes, ed. a III-a, Paris,

chitienne at de F. Cabrol, H.

Supldment
,
:?:?'
id. par. S. Pirot, Paris, l9l2
g.u.
f'If,j),,, 5.'e,2;

- bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'

Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.
- f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid
sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,
S.J., Paris, 1932 q.u.
-'Dictitnnaire il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'
n, Oxford, 1896'
o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-
muri, Atcna, L926-1934.
, rclig. qi moiatl - opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii
factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'
- Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'

,MP
Llnrrsia
 Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi

LThK - Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len
Penrse iNTAt
in verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
hcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im Breisga
I930-1938.
MA - Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u. Introducere
MB - Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
Ml) - ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
de in Liturgica speciali
MELV - Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit, notrs
prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.
MIVIS - r\Lv.
Rev. ,lVlitropolia
,+vlLrupuua Moldovei lil Sucevei,',
-tvrulu(-)vcl qi Jlrcevel- , Iagi, Iy4y Q.u.
Iaql, 1949
Iaqi,
MO - Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.
OC - Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.
OCP - Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical
Oricntale), 1935 q.u.
Ort. - Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.
OT - Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;
series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
PG I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16I
.
vol).
PL - I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22i
vol.).
PO - Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.
POC - Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.
RAC

ROAS - ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru i?, adn i-
tomuri, Graz-Austria, 1961.
nistra.dis satraru.entis... 2
ROC - Rnwe chrltien, Paris,1896-1946.
de l'Ot"ient
SC - Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.
Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.
SCNAC

Sint. Aten.

S1'A

ST -studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,

Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).
 CRprror.ur. I

Liturgica speciali
ca disciplini
de invigimant teologic

l. Obiectul sau materia de studiu

a Liturgicii speciale
A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea
3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin public
ortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.
Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exege-
Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-
pic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn se
oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cum
lu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pe
care le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)
rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile de
lceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg in
mlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremonii
din rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagterea
trecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-
cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru care
tu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-
monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioase
crcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;

.regtini ortodoxl, cu
i

2. Inroarele Liturgicii speciale

Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAi
el4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.
Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor de
llujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-
lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a
tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vom
lnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,
mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre a
elcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.
Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-
tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-

ll
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti
tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc sluj
colccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai
(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli bi
scriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q
localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a.
_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirer
lor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dil
ep,oca patnstici gi ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol
-bizantini;
I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, Sfin
Maxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Si
meon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri norma
ttv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrlui
dox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai
(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui ca
ex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K
- pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.
(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aduc
buqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe.
3. Metoda folositi
Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi
imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<
sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e
rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e*
pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice
iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti.
in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric
gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex .
Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at
rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr
descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti)
pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori
qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a
Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se
da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la
rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj
mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii).
Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific
orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i
relor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca
ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata
universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile
bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs<
llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica
ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi
crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive,
qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi
;i mai imporranre.
t2
l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A
4. ImpirEirea materiei
Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai
l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau
tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a
cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele
pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici
(Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).
Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se
lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul
culnrlui divin.
Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, care
col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi
Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase
din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care
Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-
ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata
rn religioasi, in general.
5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale
Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-
trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai
eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi
mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i cu
lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe
tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-
ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care
ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.
CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din
Pttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui
clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai
qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru
vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le
t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi
crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de
lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va
l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-
tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor
tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-
pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,
tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri
;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-
rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
t3
 CAPIToLUL II

Slujbele bisericeEti
Ei impi.r,tirea lor

I. Ce sunt slujbele bisericegti

lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am
cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,
etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-
adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de
iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui
si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-
: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"
XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-
ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,
iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (I
V,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20).
0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-
rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-
qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a
:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl bunei
a rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-
stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citre
l€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,
ulErmene sau momente .alumJte
din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-
unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-
fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.
rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-
I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei
Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El
gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase
Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-
ficclrei sluibe in parte.

2. Alcituirea (componenfa)
slujbelor bisericeqti
l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-
hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in
sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput

l5
 PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc), iar la sfilr;it c-lc una clc
ilrcScicr:c ( lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de
sau apoJis).
RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgicc rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
plexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale de exprinare a ctrltulpi,
#ici:
(sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,
!lylAt;"*i
alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in
,are se exprimi.,) de
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
--- obicci,
--'---) "
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i
{i:o-|'rile) jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi
rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;
b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri, n'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a
cirlt.,lui,' l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-
cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;
,dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.
c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forn
denumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau ) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe
ch r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
lecruri ziditoare de din operele sfinrilor pirinti'(sinaxaie r-.i;i;ii';.: .ij
.sr.il)er, ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td
omilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi iqi indeplinegte
i nrii ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la
fur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;
casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftele
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facerea
cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-
cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care 'alci.nriesc partca ceremor
ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-
(rinralistici) r culrulLri;
tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-
e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se
;l llugiciunea
credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11
tbr cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-
poetice qi inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la
-pe artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)
struirea religioasi a credinciogilor.
€elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-
In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a se
mentelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;
tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-
(41:olis sau otpust).
nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr
Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o,
gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel,
in uneie ,i.iiu., 6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea
cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc
er' a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi
riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de
llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-
in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de
Eolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-
predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in
a Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-
pane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca
la Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt
cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h
lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-
cAntirile (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi
-litur.gice aceasta a elementclor Si sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
g-a.m.d- Proporgia componente ale rincluiclilor de slpilri pentnt c0nsa.cv"dt/ea
ile pentru
lrle intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea
cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o
determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,=
inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din ^-;;i;;;;t
i Iui, la schima mici., la schima mare) g.a.
cele rrci firnctii ,
(lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. :
scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*,
;., i;;ii;
sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte
i1 si tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrl
sau impreinrirrcil respectivi etc. lltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru cele
. .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,
sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba
ff fl. l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).
,1937
Vei.rn ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmarea
cilrtirile
,;;;T,;;;;; eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-
(ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai
variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre
dil acea .ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,
clcllc lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci
colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6 Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-
r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul 'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani
ftrlio r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).

l6
t7
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl
rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au
'i1i"'6r^ii in irccasti catcgoriU
qhelie, intri, de ex; slaiba botezwlwi,
,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin
''- 'Din
i*ntt at y'ed.ere it't;*prt
,;,
Si locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de
menea, in mai multe grupe sall categoru.
a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite
cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet'
in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr
(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati (
iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce
If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9
iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi
.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g
numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,(
Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti"
(vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urma
iendrrirl, lor o afiim in ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe
diaconi gi preoqi).
AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti
gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se
Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de
qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p
sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in
tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc
ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac
ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini
doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti".
RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi:
IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!.,
repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu
.ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.li
Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii
slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru
slulitori).
'Alta'variabil'i
sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can
dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari
schimbi
anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11
h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d
g'isim in clrqile de slu;ba care
,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le
din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't
irind imnele schimbitoare (variabile)
tnr qi Mineie.
r" Atet
cit gi
ediliilc grcceQtl,i, cat
AtAt in edlllllc Et in rominegri
ln cele romanetilr :atc
ale Molitfelnicwlui lt
tvluttrJct7ttuwtw, 9i L"Dtutt'e, '',v" se
t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc ziua
vechi,alc
'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in dc,Rusalii"
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de
Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)'
Itr
Lttuttctct spllctALA
in plus lpunl.{ ' b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi
i LiturXhii' Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea
!'"i' . Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic
(eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-
pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici
$Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e
EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi
ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a
sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor
ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca
Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul
i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-
tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.mas
itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-
nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),
tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-
I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din
Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.
c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-
tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din
rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc
'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele
{srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi
nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd
:i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost
astfel de slujbe.
Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor
triccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-
krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai
Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-
ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-
tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.
l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite,
lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-
fll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:
d) a Ei b (Laudele sunt
lh'f,trr Dumnezeu qi a e ale
€ttlrrrl enerare adus de
. lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-
irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
Ett1,l.
hlrrrhri divirr.
, ()ryi1r<rziqie intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care
Litwrghierului r' flttr clc una, de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de
qi
€ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi
t,Accrsrrt ii.flccrr
pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si
;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
Htltlitlt'r'c rrrirtclc
l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
(a se
Dumnezett prin iertfh linrrgicl
:instiri pe care Biserica o Poate aduce lui
#i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'

. Paftc, r-uL:;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti

Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPaincon
are
are n il;?;; ortanqa ei,"'r'Lii^iil!
cu aslPra
!L1l
certt
w sfinqire a c PRnren e noue
ter
ter tatne Er
YtTta -lt
tv:
_ r. ^r^
r:- , randuiala r
-_--_ , rAnduiala
La trecare oln erc v' rrr vrrrrr! r

dincioqilor gi a lucrurilor'
a. 4zr'.4t/vr
slvArqirii u! qetYta
it*'--;--i Posibil qi necesar - tiffi;
moour savafurrr
modul ",i, 'p"i^-
in trmp a ranourcrrr rur '
limurl Laudele bisericeEti
rJLvrrle) t*tgt
evolugia ;''"r"i-":tiG1rto,itt,
^Ai .d:T:l:lrea v/]-b-
' ii:r'r:;
nl(Jlllrd![rw
sau slujbele serviciului divin zilnic
: l;
r \r
si a ingelege scopul, spiri"' r' :::-',"-'-
..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'
al Bisericii Ortodoxe
 C,qptrcllul I

Nofiuni generale
despre cele Eapte Laude bisericeqti

l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti

iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui Dumne-
p Printr-o serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau
puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,
termen consacrat) cele $.pte Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:
n)
b) (rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare);
C.) rugiciunea de la miezul nopqii);
d) qi'
e'h) orele sa.u ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de la
epunrl celor patru sfernrri ale zilei.
irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu€,
:ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socoti
rrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu
. De aceea, in Mineie, octoilt, Triod. si Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt
a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopul
eon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr:
,,incepem cu Ve-
ia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca si ."- acegtia ar viegui ca ziua cu lumina
lui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei
tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziua
npoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a
iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{.

2. Pentru ce sunt $apte Laude bisericeEti

De ce li se spune acestor.slujbe cele sapte Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia
$ ecasul r se socotesc de obicei amindoui .;-;i;g";;-i;;nl"s"
tn .i"ian 9"p,.. o.

23
 I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A

aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc- clc otpnsftrl rccsteia s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
flr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm
l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1 rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi Ir r
evrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i sc
crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1 sc
mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul ilf
gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze
9"{_flq.iei torttc laolalti.
ci am aiuns cu bine
(Ieq XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru
bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A noastr5.. Ea ne aduce totodatS,
zi la vArsta
y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.
Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de "irl.ri
Di e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-
nezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului: u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si
gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps.
GX\{II, I e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
Lirur.q(tii
^ortodocqi
pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1 pin oaPtea
umne-
damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il vicq
un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir ,ctl de co-
qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,,
z ['xrr Pe cel
simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f; dirr veac legaqi.
Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26). tWit",onopi;tz sau rugic qei monahale qi
pustniceqti'a privegheiii ( tie a laudei ne-
l.,r-u,. p. care in[erii o aduce totodati
3. Temeiurile biblice Ei religioase .'rirrr. de incep.rtol p"ti Ghetsimani gi
ale instituirii Laudelor bisericeEti nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'
(Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz
chiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi
dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
ir"f-irt".
,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul
19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri -.r,; 1 dusi lui Dumnezeu in
!IV,
Psalmi: ,,Dimineata sfert din zi, mienil' zi-
.vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m
Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac( Pe care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei
1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi lauda neincetati adusi de Biserica
cxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainie tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind
culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit< prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne
practicate.
prdLLrLdLs Lrc psahnist: .,Dpara-vol
de psartust-: ,,Spi.la-voi In
in toate nopqile
nop[lle patul meu, cu lacrrmrle
lacrimile mele yoi r ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea
(Ps. VI, 6); sau: miezul nopiii m-am rii osAndirea la moarte, ristignirea gi tea
l$ternu!.ul1neu" ,,in sculat si. Te slivesc, pe
judecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u. Ceasul D( incheie serviciul divin ic a
ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.
mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i; Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de
Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u
s
vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer
in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
(lcasulsttl
.l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia
Vecernia cu paavecernilia,
Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,
rrrrrir..,r,{.'
clcntttrrircrr
('(irtnp. ,fl
clc P /-,^-: Ceaslwul
(vezi ----t^---, -
rom. iif"",
cd. g;."i;
qii,lgii,T;-i;il;)'
..1]llllll
f, llrrnp.
,' Srrrrcorr-), al
l'r.,-
qi
si l'r
-^,,.,_
ihlicdricrztt)ni
,atua
ibticd ft
si u'estind.
ct"zfttna. oiryanontititiptii,
Di.rrinunyo-.i.i*i;
L,tcwna,, encxctapedrc, ii..,"^ -^ tlas,
'l'rmrgoara,
riliqor.r, ro2< ^ ao,
7935, p. 297: 559:
l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o, pirtn.rn (.'ott.t
,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47..
-A -sc
vcdc.a i;i Ipincll El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii, Iolut
,,Mi,sccll.rncrr liturgict Orrr.cl.
,,Misccllrrrcrr li,turgicr
S l,ld.C. l,crcirro". lionra,
Ci. Lcrcirro,'. lionr,r. oo. ggZ-93a1
I962. pp.
I962, gg7-9341' I )n1n'ctfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad.
* (irrrr1r.
Silneilt rrl 'l'csrrlorricrrlrri,o/r. /0,:. r,r'lr-, srrl-rla.
Si (c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,

24
,5
 Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li

4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqti CAPI'r'oLUL II

dupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc
,4.ttr1, dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivil
public al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p",
Istoria Laudelor biserice$ti. Formarea serviciului
forrn"te n..r." ai,,
cAte trei slujbe, qi anume: divin public zrlruc al Bisericir
Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi
nrgiciurrca dc seara; favecerniqa, alcituiegrc
Ciclwl al
-doilea, in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqte 1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica Primari
ruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;
Ciclwl al treilea, in care intri Ceasul
Obednita, in zilele in care nu se face
Gmparea aceasta a slujbelor ziln
sau monrenre de m.qiciune din cursul zil
semnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de o lI-I13'.
Erltt anii l
pe de alta, dupi aseminarea celor noui. ' La aceasta au contribuit mai multe canze:
cete^r c mult dintre iudei, clutau si-L imite astfel
In a Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de
gilac Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe
toate sluibele din aceste doud cicluri se sa
alta, firi pauze sau
sivArqesc de fapt dec
dorrn qi
twrgbia, qi numai in
rGnera[
6rrA tn
EcedtI
forma de priveghere a servic
fue' u rczultat
tn al treilea rdnd, impreiurdrile istorice
ea ci ele singurre se incep gi se termini in
Hpunrl veacului aI IV-lea au favorizat in
cea mai sfAnti a bisericii; celelalte sc
Xiltci situatii; din pricina persecugii.lor, c
a sau pronaosul bisericii.
dunc pentru rugiciune, de preferingi in
B, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma
Lrt aceste expliciri firegti ale caracte
gpuunrrile Bisericii r-"o cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel,
"dlrrgrt
iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara
Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara, ^pentru ca
sd

iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul neEtiinqei la lumina cunoEtinqei2.

Utrenia ai Liturghia), iar pentru celelalte sI s

De aceea, in studiul separat al fiecirei
asupra Vecernlei qi Utreniei qi vom trece mai repede peste ri.nduiala
qi explicarer
Pavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor
:9+-

iernrltin cereascd Si despre lor consti in aceea ci aveau obiceiul sI se adune

ens_
Simcon al Tesalonicuiui. t,u-

303,
)fufin t atlt.
caP,
 I.rru nctt :R sPriclAl,A
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri

2. Scindarea serviciului divin Ei formarea primelor Laude bisericeqti

. Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciul

dc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia de- benevol.
vreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre ele ii' culrul creQtin era alcituit, deci, din doui
ri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descrie
Pliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte. pubtic gi oficial, care se sivArgea o
. Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele
doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte
pre duminicS', de care era legati
) precum gr rn aiunul aniversi'rilor
bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qi ' gi vineri
_L3ude ;
utrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirl- particular gi facultativ) care se sivArqea
tyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi ea
din doui pirqi:
a) Litwrghia catehuruenihr, care - precum vom vedea - nu este la origine altceva
decAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice - qi
b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpul
ci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)- titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L' \'
Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpu- aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-
bl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqi
cregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar
crie urmitoarele momente de rugiciune
reqtin:
3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole
l)imineaqa, indati duPI scularea la Ceasul al IX-lea;
MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd yretned. (Lc. XXI, 36), sfat pe inainte de culcare;
care Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel: ,,Rugaqi-va neinc.irt t" din somn qi spilare;
it la Ceasul al III-lea; la miezul nop(ii;
Tgt. V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau pu- It Ceasul al Vl-lea; la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.
blic qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre de
rugdciune, in timpul zilei. $i cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei au
pistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasul
al h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al Snselea (ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (ora
de sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pe
care_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3.
Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul
{Rostol Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al saselea (Fapte X, nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu-
9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremea
€Alrd ziua.
llglciunii gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togr
Sfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea,
vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul il U-:ll^gn:.'ll f''^"Uirt" vi rugali
6 Tatdl
in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15). ,,Nu
Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzie rurril.. b",ter"-j ;; ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad' non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P:lor. 87)^:
a ,,'['tl1i
l':,,i;tl
n 'r.-..: crcclinclo$u, berbatl .;
;;;;5${'#;;i;??.,ri,i,
..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri f-mpi 14nd
la"a se
Qt [cmer, cano
dimineatJdin
scoali urlrurrs4ld
scoald
sc sc(Jala uur Jurrurs
dimineafa-din somnul ir -- .. Y- ---
:.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,:
clari la existenta unor ore stabilite oumnlllf
nrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh
penrru rugiciune, deosebite de Li-
ap. 8) regiementeazi numiml aces-
,r1,. iii iii.* isi uu, Jpl"--"aii ir'.
illlr'lill (t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii;
!i '" ""'. mga lui
! :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT;
f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.] 3r:r^:::1:*i,11
tor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recoman- ;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii "i'.il;"Ji I a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu *:lll9:::*1:.::t:";:'v,il
;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai mai l,ngi la.ceasul"al rX-real. Roasn;:.
spalili miinile 9i!i-,:::,..-d.f;l^t]
roagd-te"' F'^tel9
ile lui, din Litwrgicagenerald.. tlrrlc rrupul in p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, -i.rul?"pgi scoala-te.
mr veli putea n nici
l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-;
;il; ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re i;;,G
iii''iip. ,t1ii qi
,11i1'qi an"a
aana piliat
pildd tehu'nenilor,
catehurn::il"-'t
lu,I-'l,PY-fi::i
. din col. SPA, vol. I, p. ll9): ,,...Datori sunrem
fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos" (Tra'd' apott'
cap
t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Si iii,iiiti iiri' vcli'Bottc,
se faci nu numai dc formi sau f{r[ rinclrriali, *1, rin.i,
{1. rrntl,
rinr,i, clc l}.
ll. Bottc,
13. l'ans, lyoU,
Bcrttc, Paris, 1968, PP. 125-I33)'
I968' pp. tzJ-Lco)'
125-I33)'
/ ( )irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+) '

29
2ti
 FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc
hottrrArca dc osflnd{, ra expunAnd qi tcmeiurile saLl nl
plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s
!,a ci arunci a fbst ristignit.
<-l,ensut.al.Snselca, penrrLr
lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul z
l:,.':?:,' !! "^?
lnfricogrindu-se
( :,r-:i:r' :i, r? 1': :,
!:
de indrizneala
* 9;J;6; cand D omnur a ros t rrs tig dimincdPd.;.care se flceaduPi
,.J"g""qif". iudei
ruder qi
qi neputAnd ribda batjocura
tltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq
Domnului.
seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. eltceva decitt Censwl d dup'I care veneau
v-a dat noaptea spre odihni de te cunoscute qi practicate; mgiciunea din
tenelilc din timpul ziler.
se citea Psalmul XC) nu e altceva decit
(Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf zilei, spre
t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca
. vede,
Precum se la
i1T:i 11t1l:1.,
lltre(rne
p:
permanenti
aceste momente
de a se
din cursul
;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi de-
ftecarei zi IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e
s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii.. "), numir la care Biserica a rimas gi pe
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:
4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv s.o.) a) Ceasul al IX-lea]2, e) Utrenia cu Ceasul I,
b) Vecernia, f)Ceasul al III-lea gi
publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de c) Pavecerniqa, g) Ceasul al Vl-lea.
din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ d) Miezonoptica,
le de rugiciune din timpul zilei. care oAni
de pietate individuali,' deveniifu...* o rea dupl momentul din zi
ln l, Pe de o Parte, recgmal-
J,, alta, datoria monahilor de
if Tes', III, 8), se aiunge la
implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor de obgter3.
Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre
ascegi seintimpld o schimbare fundament eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,
a se retrage in pustie, punAnd temelia Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi $te iror imne gi
cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o gi indeosebi
l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA
Viif-fp in cele srudite, din junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei
d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop {
Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,
errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd
S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq
ntru bisericile de enorie. i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi
slave ale ci4ilor de slujbl
le din firile RomAne, Prin
in Rusia Prin mitroPolitul
(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), recun mitropolit al intregii Rusii'

vol. II, p. 258. tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)'
sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W. ,, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV): ,vA.ceeagi
rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'
turde dcscrie serviciul l,''p. 96).
Cezareea, Egipr, Libia, ,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
(l',( i., r. XXXI, col, tt77),

30 3t
 l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti

Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a
tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri- ''
rcligicuscs).
s,-31ffier,Geschicbte d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e
;criti Qi gcneralizarea lor ln Pr
latorcqte nu numai influenqei du ';:j;,llT:ti,'To!;, d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
iiind rccrutagi in general dintre
lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul (o r,2).
ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,
or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau
iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'
Paris, 1906.
in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI
(l V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'
Mase, Paris, I92I.
C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes
ale SfAntului Ioan Cassian, or
B*!.rrr.r,,, X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,
ale Sfintului Benedict de Nu
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila- -
1940, pp. 119-126).
acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0),(1960),
PP:21-39' ^ ..
p?...53.14'
l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64
pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei in Lwc,tirile €rudi)
...
g. Oi"t o,rrt i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu
rricne.
noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele --
-Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'
O dezvoltare mai
(Meoc6 Cea- i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -
L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527
-537 .
suri) si 1927 '
fn'. luibei f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris,
i{. Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'
Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni vor fi
aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?- Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[,
col. 1887 g'u'
plicate). Precum se va vedea din capitole Laudelor L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col'
! 1396'
in
noast;e bisericeqti este rezultatul uneievol au contri- i. M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln fin d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce,

buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce teologice -' -Miiller'(1963), 53-88.

C,CP,47
Zaitalter' in
mai importante ale vieqii lor spirituale, in Influenqe Ioh.'- gardlrff, Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen
sinagogal. cu Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351'
multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a .culnrlui ,,Theologische
'"- p. pi.ir, Brlvi.airi, i., de |'
clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrl ,,Oi.r. pt"tiq,r.'des'connaissances religieuses", red'
ascetic Vasile din,CaPadocia, -Bricout, t. 1, col. 96Ipiire
g.u.
da rnoines au tentps d.e Jeatc cassien, in vol. 35 din col' ,,Lex
acestor ierarhi qi teologi, ca SfA o. Itous ieat, La
-
Orandi" (Paris ).963), PP. II7-I38.
mari in i de obgti monahale, ca jrhoo, Brniaire, Paris, 1959 (col'
gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl -E!.q Pierre, Ldiitt Air;n. lllstoire d.e la fomoation d.w

Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul ,,!-ex Orandi,27).
"'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'
Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne
rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe. dc P' 787 g'u'
ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'
'ir"usnleru'
d.e 16'5sru5irxe' sainte d' d'w IV-e ow X-e sibcle'
ffices
BIBLIOGRAFIE l)aris, 1929.
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,
|.
B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II. Warendod,1947.
Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele
f . llar.rdot,
Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'):
.L e

l(cligion"). -
h'civeacuri,
A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.
Vczira loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
oirssirr ,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae lutrenial, pri,,a,
tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'
33
12
 LITuRctt:,c st'EflAt,A

Cnptrolul III

Vecernia

n. nANourALA SLUJBET 3. Scopul Vecerniei

l. Denumirile slujbei Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc
ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Iorooie6.
ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc
'qi
Cmce inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. Ve-
Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea
pc cnrceS.

4. RAnduiala Vecerniei
RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{
zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
2. Timpul slvArqirii - ni de rAnd peste slptimdni;
- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);
in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de - ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);
seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche: - sAmbitd seara (Vecernia duminigii);
l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'
vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q., i Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):
deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a fi{:"::!-::l
ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst
qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa luminii celei Apist., YII!, 39 cit., p. 258): ,:\9gi91u"i
hrrrrrl vegnice" ; Const. Qrad.. rom;. ,

lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc
.f1.-"t11

timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI
nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun
dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc.
pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{ itiini.
itiini, cao. 299, rrad. rom. cit.,
cap. 299- 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
cit.. p. 197:,,ii.,t".."
j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-i lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,
ieqd
{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull
tlttho'l s
,rl cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
/ Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str
Ellpr.tc, cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc
Elltrtt tlicat a noastri..." etc.
' , Vi.ri, cl r. XLIX, col,
llil tZSir ri se cuvintelc lui
ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc
IlttH (lts. s
are ri Pe- carc, dc
anunlcncilr sce cAnd a lrrcre'
dlttlnt ltisclici urmiltoarc, ll
lHrlirrrl vcecu atoet{ lumca,
lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".

34 35
Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA

- prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.

lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat
Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor
rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqi dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi in
calcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obicei trci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul
miri iu ministiri qi in catedrale. Fx,[rc sril ios, sculA icile de enorie, atAt sAmbitl seara,
€At {i ltl sirbltorile la praznice qi la hramuri), se cAnti
Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitori
de obicci: ,,Fericit in prima stare a Catismei I (Ps. I,
cu tinere din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi h
llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi..., $i acum... Aliluia"
muri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii).
(de trci ori)rr.
Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra care
[)rr1rA Catisma (sau dupi ,,Fericit bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la
oficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zile
de lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeose
*fnnil sc cAnti dupi aceea ,,Doamne, strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului
(linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii),
asupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majori
ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl
bisericilor. :tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl - la fiecare sirbltoarer2.
a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau par tl tinrp ce la strani se cAnti ,,Si se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preod
serul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseri r;i face cddirra rnare.
preotul zice rugiciunea: ,,Intra-voi in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vec l)upi ce termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de la
nie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca t)runl1c, strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci
vom vorbi mai tArziue. l.
tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea ( ()f,nd la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul ,,ia vremea" (binecuvAn usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de la
rea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilul acum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa Sfin-
Sfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vine Mcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfintei
mijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metanie te qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind
scaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre i :cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, ies
nostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul. purtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa
dtern (perdeaua ugilor impiritegti) $ dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat este rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la
zeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0. ,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zi-
CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde: ,$min. Veniqi si lncctiqor: ,,Bine este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei merge
inchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul... IttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in
In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i, , itr preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele
pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea
altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele Sapte rwgdciurci ale lwncinil.or, apoi spre risirit de trei ori gi din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele
nAndu-se la sfirgitul fiecireia.
Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqi ului de la Utrenie gi de aceea nu se cinti in ajunul
impiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchini i Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la ve-
intri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp si imi (dupi Lirurghie) 9i Duminica Tomii, la Ve-
it gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din
mine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar. ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci
[h lrrlttrniuici ori luni seara.
()tliuioirri,
e
Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice. atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui
r(' Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni, tlt\l cap. 331, trad. rom. p, 2l [oi,.."), clt Ei a stihirilor cu,,Siavi..., $i acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite in
Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll Ei Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi, rr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toati
ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926, t cru'c $-a flcut prin venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre Sntele
9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipicul
cii Ortodaxe,
Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57;
-' ) p. '' , B.
r' 57; Cireqeanu,
"' Cireqeanu,
-_^-Y-- Tezaunrl"' htwrgic, -'' III,
"""o'-) vol. "-) p.
r- I.
127;
--
Mitrofanovici !l
Mrtrotanovici
Mltrolanovlcl qr colab-- Lttul'[tca
si colaD-r
colab-, Ltturgtca Rtsertcu. ()rtodoxe,
btsetlctl
Lttutacca -Btsencu. ()r"todoxe. ed. lyzy,
ul'rorltxe, eo. p.
1929- P.
1929, {t/z
o.472 s.a. \Numai citeva fiprce
472 !.a.
;.a. oorce
ctrlarc, ca cel dc I'.
clrlarc, Procopoviciu (Ntualistica,
P. l'rocopovlclu \lotualttt ca., p. rU)
18) qi de L.
!r cel cle Ieleaga (Tipicon,
C. Teleaga p. 4y), precrlrn
(ltptcqn, p.49),
Liturghierul din 1950 (p. 21 ), recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-k
confbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimic
rrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti.

36
37
PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn Lr:'uttc;tcR SPECTALA

pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Se
$i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind: lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii,
dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
cildirca in jurul Sfintei Mese gi cidind tot altaml. b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.". rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de
Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice: euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.
.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu"). l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-
,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini, ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier). nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a
La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa' l€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi
went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi- tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se
rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos. fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de
La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii, fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.
irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci in
tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, tlnd
1...", drfl fiind lmbracat
imbricat inln felor].
felon. fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte
mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni (Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i:
Dup5. aceasta, cXntiretult (la ( ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri mai
Doamne...",) uuPd care preofltl
dupd Ldlu rostegte, tot din 6tL4L)
LvL uur ectenin cererihr:
altat, vwvv,"vv plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La
ceQte-ne, Lr(ralllllg...
LcILc-Irc, PrgvLul fvolviL!,
plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.ii lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci
binecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri Fhcma rAnduielii Vecerniei mici:
,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi
zice: ,rvaf/llerv
&l!e. --T-
care citegte in tai
llinecuvAntarea; Stihoavna;
Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnirea
Psalmul CI[; ,sA,cum libereazd..." gi rugiciunile
Tale binmecuvAntati !".
La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci ,,Doamne, strigat-am..." introductive;
(numai 4 stihiri); Troparul;
,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive
minlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar ,,Lumini. 1in5...." (citit) ; Ectenia intreiti (scurti) qi
Prochimenul zilei siptimAnale; Apolisul (mic),
continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte).
Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt ,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMi 2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa
ru.ei,
/.ve) acum...",
,,$i qsurrr !. al Niscltoarei
, ru r de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu
)rY\ ^
etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.
Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri; l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N .
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,, [rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom
Enurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre (Jtreruie.
dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
face otpusnrl, c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:
- Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.
minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui
mari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it
- La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-
rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti
hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel
pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte) '' Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi
[()l ;i^G. p.310.
Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de It' Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, stri-
din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia. i ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luni
Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1 luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara
Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S :ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.
'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni
in ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15
In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-
Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii
ra I din .0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi
'
Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310, t('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
 -"!"''"qt

Pnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri I,LrURc;TcR SPECIAI,A

- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,
r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care lmbraci fblonul, dcschidc
inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de la ugilc inrpiritcgti qi face
strigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii Vohodul (icEirea) cu ci-
indati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere clclniqa, cidind in naos qi
[or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa altar
lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih, (c:idind, dc pe solee: ,,in-
de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele, qclepciune, drepqi !"
intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi
din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl ,.Lumini lini..." (cintat) ,,Lumini. lini..." (citit) ,,Lumini lini..." (citit)
indati qi otpusnrlrT.
I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in m Prochimenul zilei sipti- Prochimenul zilei sipti.mA- Prochimenul zilei s5.pti-
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare mAnale (cAntat) nale (cAntat) mAnale (cAntat)
particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Paremiile (numai la praz-
nice gi sirbitorile sfinlilor)
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii (din altar): Ectenia inrre-
VECERNIA ZILELAR
iti (,,Si zicem togi...")
(la sirbitorile cu Priveghere - (numai Ia sirbitorile cu
Rugiciunea ,,tnvredni- Rugiciunea,,invredniceg- Rugiciunea,,tnvredniceq-
Vecernia mare
ceQte-ne, Doamne..." te-ne, Doamne..." te-mi, Doamne..."
Preotul (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilu
din faqa Sfintei Mese): din faqa Sfintei Mese): .,Bi- din faqa Sfintei Mese) (din altar): Ectenia c-ereri- Ectenia cererilor (,,Si pli-
,,Binecuvintat este Dum- necuvAntat este Dumne- ,,BinecuvAntat este Dum- lor (,,Si plinim rugiciunea nim rugiciunea noastri cea
nezeul nostlrl..." zeul nostru..." nezeul nostm..." noastri cea de seari...") de seari...")
Cant. ,+A.min. Veniqi si ne in- ,,Amin. Veniqi si ne inchi- ,Amin. Venigi sd ne in Stihoarma, cu stihurile qi Stihoavna, crr stihurile qi sti- Stihoavna, cu stihurile qi sti-
chinim...", Psalmul I03 ni.m...", Psalmul I03 chinim...", Psalmul I03 stihirile ei, ,,.A.cum liberea- hirile ei, ,y',cum libereazi...." hirile ei, ,y'.orm libereazi..."
(iese in faga Sfintelor Uqi
2i...'l Qi rugiciunile in- qi rugiciunile incepdtoare qi rugiciunile incepitoare
Preonrl La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir. cepitoare
qi citegte rugiciunile lu- torilor bi.torilor , I
minilor) (dupi,,Tatil (dupl,,Tatil
nostru...") nostm...") (dupn,,Tatil nostru...")
,,Ci a Ta este impirigia..." ,,Ci a Ta este impir{qia..." ,,CI a Ta este impiriqia..."
Preotul (din faqa Sfintelor Usi) La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia si,r;
Ectenia mare torilor bitorilor ] Troparele rAnduite Troparul sfhntului zilei din Troparul Sfhntului zllei
Minei Si al Ndsci.toarei dinMinei qi al Niscdtoarei
CAnt. ,,Fericit birb'itul..." (cAn- Catisma de rAnd (ciriti in
rat) mijlocul bisericii) (din faga Sfintelor Uqi) Ec- (din fala Sfintelor Ugi)
tenia intreiti Ectenia intreiti
Preotul Ectcnia mici (.,Iari qi Ectenia mici (,,Iari gi iari,
iari, cu pace...") cu pace...") lr cleschide Sfintele Uqi qi (din f"!" Sfintelor UEi) (din faga Sfintelor Ugi, in-
face Apolisul (Otpustul) chise) Aoolisul (Otoustul
CAnt. ,,Doamne, strigat-am...", ,,Doamne, strigat-am...", ,rDoamne, strigat-am...",
cu stihirile qi stihurile stihirile pe 6 stihirile pe 4
rinduite (stihirile pe 10, l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui
pe 8 ori pe 6) FB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel
g[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.
Preotul (La ,,Si se indrepteze...", La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir- '(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-
torilor bitorilor fiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),
6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $
t7
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven- ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce este
rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14). Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
 Lu'uttclcR SPECTALA
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E

siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc qi sti CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
ciurrcir SfAntului Efrem
Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""' Qr

i.ipf;iirli nor*r", F;^;;g miluieqte" de--12 ":1!j'[llii

ori: Lgiciunea ,,Preasfinti Treimr CAnt.: ,,Lumini linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele
;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi :"^ (tl t1;i m111i);l'rsl'^"1: Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul
;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'(
ilffi; -;, il:'ii'xrii i',J*.r".i.i-'..", (preotul, cidire micl).
Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti).
;d;il;-;;'.".alrn*1i'L ,,Slav'i'-, $i acum"', P"-'Tll: miluieste"
eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer. Preonrl: Ectenia intreitl (din altar).
l'r;i'.;ii ,"gin.."uen, i CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...".
Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul Preotul: ,,Pace nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.: ,,Fie stipAnirea impirigiei Tale
seara in Postul Mare, care, pentru
rrrnratl de otpust) qi la'V;cernia d.e d.wrninicd.
mai inainte). biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari...").
-"'-il rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi
iir..*l cu Liturghia Darut Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot,
itt*ia d.e rniercwn ft wrxen slard. tfi.Piresimi se uneQte
pe larg, mai lrr mijlocul bisericii.
.ri {rrirr,. sfinqite, a"fn " rAnduiala speciali, pe care o. vom descrie
sfinyite' CAnt.: ,y'.cum libereazi..." qi rug. incepitoare.
rrarte. [a cap. deipre Litwrghia Dataril'or m'ai in'winte
Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi ,,N4ironosiqelor femei...").
"-';ill.i.,;, il;. ,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei Preonrl; Apoliswl special al zilei: ,,Cela ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri
Ultorito. (micl qi mare) "., gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre
tnilnruire..." (vezi LitwrXhierul) .
(vezipp. 40-4I).
' -d.'V..."nii cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc'
2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor,
fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de
tru unele zile liturgice mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii
frrri), fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, mai
Ga;;i randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor, :: d::r-.b::-llll: ilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduce
ili;;;;.; h-r;.'rp..ifi.., adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si Htinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, spre
g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui' lcarl (Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele:
in aceasti categorie intr5. urmatoarele: Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea ca
fie la
1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, h I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti
4 p.IIl. (il mlnistiri), fie inainte de ami
mea ei reglemenrari, adici in iurul orei ;Hristos a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in-
enorie)' ei este *-ll-V::tl?:"":u:P;
Gum;,;i,ta""ieEe in bisericile de ryndlx+i secitt @njurarea gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Li-
rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu hrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor,
dupi prochimen, care este special, al zi
;;;-i se face ,rohoJ cu Evanghelia; prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu sti-
Mele.'.". se'citesc.parirnii,-Ap iar la stihoavr
Itlrile previzute ohod cu Evanghelia. Dupi ,,LuminI
"i-pn.ti.-r*f,rin.i.
sra"ti!-niitni it" attnr i'it asazi',!!. n-,- , -,^-
i;;;;;;;;;;
i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului Egi,r!intitdat: ,-.^,..,*:*:**
dar ritualul acesta este
Und.,." se cinti (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndati
dup[ prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la ca-
cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, ,,tnvigituri- p< Etlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi
,ior,.r.r'Sfentului Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce trupului special
a DoT{
lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea Sfintei
rosteqte apolisul
f"i qi p..g;tirea lui O*,* inmormAntare2o. La sfArgit, se Crtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor.
Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)' Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii):
Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea
(sublinierile indici pI l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi...").
-' -
specifice): l'reonrl gi cAnt.: ,,Hristos a inviat...", de trei ori.
pi.""rf (rn brd ca t in wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti.
to ate l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea Si cdd.irea Sfiru.tei Mese.
Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile
in altar)
be;,.r /-1" Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar).
Preonrl (din altar): Ectenia mare. OAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare).
l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.
,r CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"), care insi
Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul
in
Triod este rinduit Pentm vremea meser' in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex.,
;;V;;i;;;;.,'Lhwrghier, Bictr.gti, 1956' p'-404, 9'u'..Duprinvi1drura din Lirurg-lriere'
cr^.,x t' .l- / Pe Tine nticostar Ei Tipical mare (aI Sfintului Sava), se di
rea Epiraftrlui
rLc 'Prrq^lrrr'rarc loc in #;
-,rl
-'\I; ;;;;a;ih
^^ ^^ ^:'^i* ,Si^*].." l"' sritto.rni
a" i" Qtihnarrni (,,fe Cela ce Te imbraci
Tine. Cela.ce iml
de.' anului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru").
i::;t;::;'"i.;';;t:;
lurnina ca gi cu o l^^;6x "\' .lo'.t,,.;
dcr i,,.;
drrn; i.r;t;nrra
invirinrra
invitihrre c
coresounzitoare
,
din
dilr Tipicul
Tipicwl biserieesc
.{- Ia
(vezi, de
------^.-^x
-: anunie r^ prima ctih
^.i-^ stihi eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.
ii:'iiilil: ii;; dcvremc' Ei inci de
Stihorvnci (,,CAnd ( sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset al
ru
'" Vczi nrni pc
vczl nral
nrai oc
Pc fi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G
yi
l96l, rrr
rru. 1961, n. 124.
T-8- 1'r.
nr. 7-8,
 [,II.U RG I(]A SPECIAI"A
l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li

Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul).

:,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,).
CAnr,
P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti
).
Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,).
Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...".
Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,).
CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi..., $i acum..., Ziua invierii...". ,,Hristos a inviat... "(
trciori).
_
Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu
Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii.
I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina
ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelni
ca la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se i
icsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar.
3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduiali
S{si1t atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr),
oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia din
minica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de proc
nea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi
turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. unde
fdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi:
Pre e veqmintele, ca la Lirurghie;
Du inceputul se face cu ,,impirate ceresc...,,, de
cAntat, lelalte;
F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea
Duh asupra Bisericii;
Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici ,,Fericit birbatul...,,);
Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y;
Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi
teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte rugiciuni (molitfe), aQezate intre prochi
iiectenia cererilor gi impirqite in trei Brupe, prin doui ectenii mici laupl prima
pi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a doua
pi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd ,,invredniceQte-ne, Doamne...
llmeazi apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt. -giciuni se i
SfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt pe
Biseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupd
rceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii,
nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25
')Y:ri. fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne pitri, - -) pp.
r f ' -2+8-ZSO).
lo Y"1r, de Ex., V. Ivlitrofanovili , Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv.
'crr" (Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322.
25 \/^-: l^ cx.,
^-- r/ rr:- -a : .
vczi, dc v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali
:ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte
.-:.-: l^ -,-:-- r7
tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl
;i n grrsca) sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contin
cgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni
arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.
crtat'cil
(lclcl:rltc.trci. rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare
rrrnrc,rul
tronrctlrttl tlitr lrriarc
rlirr zi itt clrc ar ir.t,,i oflcilti
a, trctrui .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i;
ii?iiilin slujtrrr. ;iili,t;h'il;;r;iliil:prt
Accsrca sunt luarc clin rindtriall alt<lr sltrjbc, I,
,lirrtrc clc csrc rttgilcittttcit clc lit st'irr;irul prinrci prtrli il Prrvcccrni;ci nrari, dirr Oanr/rrtr,'rrrrdc
littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii:
Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...".
OAnt.: ,,Atnin. Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi
p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-
nlhrr, in altar).
l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii).
Oirrt.: ,,Doamne, srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare).
l)rconrl: Vohod cu cidelnita.
( )rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr...").
l)rconrl (in Xeruunclti, d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele fa.pIe ruXdciuni (intpattite in trei
ln, prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...".
Prcotul: Ectenia cererilor, ,,Pace tuturor, Capetele noastre..." etc.
()int.: Stihoavna, ,,Acum libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml
ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm...").
l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.' ,rCela ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtile
uri,.." (vezi Litw,ghierwl).
4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivir-
. impreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste ca-
irrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la
xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti.
Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte 1finpite, aQa cum se
itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vom
lir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite.
Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunul
qrcrii gi al Bobotezei, in Joia qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.n-
i lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest praz-
uuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In
itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqile
tcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati-
,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer-
(fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5.
,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca-
1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar la
ieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl: ,,Lumini lini...", apoi prochime-
rii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se in-
l;l Sflintului Vasile cel Mare ; a doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-
i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima este de fapt a gaptea rugiciune a lu-
rt'rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste Eapte rugiciuni se disting prin remarca-
lot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma.
rn ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in
|oia din
trltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vi-
tt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zi-
+lh1l't'iol.
f ltr rrirurtrl Criciunultri se citesc opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in
I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cinti
lil('(lc
tr rlc sfl11ufl;
stil.rr.rri; la truna-vcstlrc
Buna-Vcstirc se pun ltltal
intAi ale Tri.odulwi qi apoi trei ale praznicului; in loia cea
odulwi Si
illrll rrcr
lttrtr rrci prrrcmii,
Prlrcnlfl, rariar in
ll1 SamData l5 Parem[,
Simbita Mare, 15 ii. impirtlte de asemcnea in trcl
rmPa4lte cle trci gmpe, prin
smpe. prur
<
uu lrri Moisc (clin Icgirc) Ei prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc
lt't t,i 'l \'iulttl) .
45
 I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A
l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,
Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii
cc:r,)c prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc Dumnezeulc"'" inainte (ln SAmblta
;rtimarc, care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta pen-
ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i se cAnti ,,CAti in Hristos.v-aqi botezat...")' inr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momen-
fi;, il:t;;iiria"iiiii lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care "':'ybi::,:?:! ttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci
qh;"i:ii;;i;iiitt'
.. tt ci ritwrshil. sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor):
' este impiriqia. Tatilui"'"' lUi l)tunnezeu, ca pe o ,,jertfl de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua
trilorul (in toate iesrnintele): ,,Binecuvintat[
lnehciati gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea in
CA.t,: ,,Amin. V."iiirl r-re it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile
Facc a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de
rrilor, in altar).
ilpgenie a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-
Preotul (din altar): Ectenia mare.
(preonrl, FOrtirn[i deosebitd.
CA,t.: ,,Doamne, ,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective ' tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care ,,intunericul nu a
mare). Hlprius-o" (In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza -rugiciunea. de
Preotul: Vobod. cu Etanghelin..
ftdrrl e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian,
Lai"., ,,Lumini tie...{i,prochimenul; paremiile (dinMinei, respectiv Triod.)
ncopul Cartaginei (t258): ,,Ni se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la
Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"' r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati. $i apunAnd soarele qi
CAr]t.: ,,Sfiute Oo-ror..tle..." (in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi
i1Hristos"'") qi
rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra,
lirltc, ale Linrrghiei obignuite. rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e.
Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAn-
inainte, constil Vasile cel Mare spunea: ,,...Cand ziua se sfArgegte, se cade si multumim Pentm
unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai cAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun
in zilele de ajunare,
o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni cAnd Liturghia se sivArqea,
se alu ; apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie,
ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, dupi vremea Vecerniei' Cum in zilele acestea
pentru a nu flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi;
*Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie, tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugeta-
i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d rlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; cici
se implrtdqeau qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia .cap' Bccca s-a gi spus (Ps. IV, 4): ,pe cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile
inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia .se^ trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirnin-
u"n"d"f cu'E,oanghelia (intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc npostolice ii indemna pe creQtini: ,,Seara (faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iui
"- '
.;;.;i.-.." (vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei) respectat -,.: --- rdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t.
cu stricteqea
C" ,i-pul, pravila'uadilionali a aiunirii nu s-a mai ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul Qi semnificaqia rugi-
rri.l'.r.ai.rcioqii;u r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi 9.iTi:l-!i::t nii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul
"ai"i"Jsi zilele ftrr ajunare, I
; ilr..p;; i ,. ofi.i" si1" i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. inparemii), care. o pre
qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Ve-
qi Vecernia (pAni_la
dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii lci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).
gi introductivi a Liturghiei din zilele de a
odinioari gi care consrituie acum Partea.
zile'
n"i., ti"a"b locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte
2. Originea ritualului principal al Vecerniei.
Descrieri vechi ale Vecerniei
B. ISTORIA $I EXPLICAREA VECERNIEI
()hicciul de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esen-
l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari irccstcia il constinria ritwl aprind.erii si aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruia
in viaqa n rl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea ,,inaintea Domnu-
sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important t', ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4).
,ifniia.'O zi trliil il;;;t
o., p", in plus spre s ealt+ fatal qi. ireversibil al
ne
I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea
;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: i-a flcut intotdeauna pe
*"tt-:1i11*!3t-tl tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'a
i" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar gindul mogi! ttir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre ,,CuvAnrul (care)
,,i li"ai*n qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii. htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi Pe tot omuf' (In., I, I9).
"-ir-rt.
2s Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462) explicl.sivirgirea
ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele
istorice cor
to llr t 35 (P.L., t. IV, col. 560).
" Invicrea Domnului) s-alr Petrecut rloaPtea
ttt llilt XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).
i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri, Cina gi
1929, p. l9). 'r
( :,rl II, p. 258).
l;i;;i.|. J. Mccistcr, liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma,
41
46
 Lt'runc;u :,q sPF,( )tAt,A
PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li
(hle mai vccl'ri manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice-
inctl clin vcircul al dsilca, 'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului 336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-
lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec
aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din se-
CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia
de seari, avea ca temi' pr' colul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varia-
pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului
cx ru lumina nanrrali rY - -:r^:
a zrlei ^: ^^.---.
qi pentru cea spirituali adusi
^^^.^i-ir'^ liilc ci de timp gi loc.
(ein)'uluroq amintt Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere ama-
M ,,multumire de seari"
cit qi
{XcrOtoticr)
Sfhntul Vasile cel M nuntiti qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi,
arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in Waya Sfuitei Macrinas3,
de a aduce lui Dumnezeu laudl de multur Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiq-
iar" ,orb"qte deipre obligatia creQtinilor
un ttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri
t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi
s

(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-
L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim o indemna pe una
ffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-
.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl de seari"3s.
-- in aqa-n lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,
c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic.
Rd.n d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'
Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise
lui I III (caP. 25)36.
tt- - -l:- din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.
Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru
^^^^-^: --.^:

(cart.,II, 1,1)t1_ [,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,
,,R.ind.ri"lilo, bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini :ip
"- Uri aminunqit - I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la
ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document, lflrqitul secolului XV inainte.
,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf
lor Apostoli) din secolele IV-V38'
tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim, 3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
p
at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi
;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in
t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-
simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.
--- furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-
Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele
r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci
(antifo-ane), care erau.in gen
Ei cantili de imne qi de psalmi
-i"ii"., cu'rugiciunin}e.in cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea
ffiili"t*.]ir..i", t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.
"--ilil"il (can. IB). cilugirul Ioan Moshog
La.odiceea
(viitoml P]tr1arh,a1 h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul
anJui'600, 1i Q9fr9$e. ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-
[^;;i);;r-iraJJp. ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-:
ig5e altele: nlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul
,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea,
r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-
CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."),
i"e.ii.i, birbatul..."), Psairnul iT"ll r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor
r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea
(,,Acum slobozeqte...")ao. lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia
d;;it air"j secolului Y\I. ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1::
Sinod.wl
lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.
itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie
nici seara. tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau
Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)' Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,
" P.G., t. XrvI, cot.985. (P.G., r;XXXII, col' 205 A)' lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-
'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina
id g (P.L., t' )fiII, col. 875).
* "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion
'5 Epiiola Laetarn,
Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et Eltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el
o". B. hoitc., 2-e (d.,Paris,
tcs uar (SC'
dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'
),P.r Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu
-r ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968),
5z ea. p. 135.
frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-
-^rt.irttI,' SPA, Il,pp'259-26O)'
cap.35-37 (in trad. rom. din sPA,rl,pp',259-260)'
'*
t Cart.'VIII,'..p.35-37 1om.{i1 pol rq texte ladn, introd. [1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili de et trad' de
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.). tt l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-
40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn
Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,

4tt
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti
dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ alzilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci'
rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari (
!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps
sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric
s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii".
Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde
citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip
rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl
rlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du
irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului.
Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc
ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se
tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca
clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi
spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri<
rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa
tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n
nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c<
miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici
nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a
il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi
chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a lui
lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi
tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni
corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3.
Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vo
vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa
nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i
rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici
lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni
rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,
comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn
roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I
sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr
clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.
rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu
prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri
rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate
nrirnuscrisele vechi.
Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi
lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de
rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche,
patriarhi qi prooroci.
I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi,
(psalrnus lwcernaks). E menqionat ca
lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei
a)
Vczi in urmri, r-r<>ta 8.
'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260.
50
Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA
tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan
tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la
ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu
ii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.
I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"
l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau
:lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-
dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul
snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,
tlirr cultul iudaic.
flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe
rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-
irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mgi-
nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, au-
I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,
'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea
teit..,1^.: l^ Dumnezeu
clati de T\,.--^-^.- l.-: Moise
lui IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l:
de l^ -:-A:^
a se aduce ofrandi de ):--'- :
-: dimi-
timAiere seara qi
i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,
, In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-
ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe
lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-
prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..
Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-
It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-
,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care
lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile
Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doam-
nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,
irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci
Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-
ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in
'l'fttrtruent.
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX
Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu
l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade
llturici rnAntuirii.
Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi
lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-
rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]
rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl
llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia
(,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.
€ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de ld
Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.
ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.
r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.
* l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).
.sl
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrca
pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor
chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu sunt
na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea
tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se arati
Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile
iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea (
irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl
tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul
ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa
clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce
S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i
ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7.
Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in
ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a
vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri
constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,
tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti !
Imnul ,,Lumin5. lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru iwcund.wrn; slav. : svinte tihii -
veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unul
cele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii i
imr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn spt
rugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu ,,multumire pentru s
nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl Vasile
Mareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l ,,cAntare veche" (d"pyaLa
cunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop ori
din Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi r
tit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptul
gisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientale
calcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici vari
de text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrlui
nie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrarea
ciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit.
Dupi cuprins, imnul ,,Lumini lini..." are un caracter hristologic qi totodati tri
El este, adicI, adresat lui Hristos, Care este ,Juru.irua cea l,hd. (aducitoare de
slavci Tatilui ceresc", - dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor trei
soane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fi
pc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinri
introdr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist<
cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mai
rugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritu
dcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte .
in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari,
irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie i
scrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,...
't7 Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226.
'tB l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).
52
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat
Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-
ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in
iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina
nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-
sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-
(lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,
hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea
Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-
;lcrc qi de nidejde.
l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune,
i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei -
sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,
cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-
tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia
ggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre
rs-Minnritorul.
€, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din
ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-
ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub
runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-
ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti
irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.
Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind
I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia
silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie
Apostol are prochimenul gi stihul lui.
},n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare
l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.
l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-
Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-
(ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt
i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-
rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-
tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru
c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi
lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din
url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de
'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte
prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-
rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de
ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din
rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-
tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).
httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin
I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii
ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-
lni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).
('l
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A

Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct Doamne . ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-
irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduiala qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu
clc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn
dat in forrni de reztrmat. ,l lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci
Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile
zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl Flntstolicest, unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-
dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe
cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor Antllci, ca rugiciune de searI.
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistr 'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se
C onstituyii le ap o sto li c f o
. proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor, i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-
o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii Dnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.
doul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - sunt
' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre
dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici
,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de
cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon). i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,
Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din Eersti sluibi sflnti.
V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir
cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile 4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului
chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl
care preced stihirile a doua, a treia gi a patra. Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea
Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."), Mflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5'
flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer
citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine i
intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca ht urlilinql si cugete cum Domnul gi
29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a risti
ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la flf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.
40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...",
consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,
rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)
tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii
Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament, M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I
alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi
(lq7l),
' pp. 85-124.
SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epocii
l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-
tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929
chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei
(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).
se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd
l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.
ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu
A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-
dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i
Htlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.
ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.
Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in
Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu
bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care ftlx.), Kazan,1894.
I M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971'
.
clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri
V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.
fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
{e
Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259. h | ( )nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .
5" (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO. ^) Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.

54 55
 .a'r!!llf'F|

Pruro't Pttott, Dtt. ENU Bttlttt$'ni

Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant", Carrrolur IV
vr;l. IIl, ltorna, 1964,
Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.
(1969), pp.347-374.
' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe Litia
des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
248-272.
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969. I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te
t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.
V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929 La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr (praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se
3, pp. 66-70. Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi
M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0' lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici
Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a &rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se
ingr. de W. Heraeus). lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de
Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre Ellm ineaq'i (Utrenia).
trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866. Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau
E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e
pp.266-283. ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-
P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'. ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-
Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,
( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O. qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,
' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo mult pe la orage gi mai rar la sate.
gice), vol. I, Moscova, 1960.
''
P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.
Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8' 2. RAnduiala Litiei
ln ..." Litiei, putem distinge doui variante principale:
ce priveqte rAnduiala
Una ministireasci - adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-
til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;
Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu

E.

Arlose

N S.
6
l/itr /.4,
k,
Grdu
V.
Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.

ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile Qi
tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua.

57
 Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri
Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o m
pc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari)
pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, vi
sprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus').
sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniri
crtrcl$.
. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr
dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi
tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Liti
iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor <
Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi
gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo
pc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur
aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai
preonrlui, qinnnd cidelniqa.
. . Aici
pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir
(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire
au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia
preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule,
porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a
peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii).
ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac
(preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul
coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ti
ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).
Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc
ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,
celelalte. pAni la tropare.
llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri
sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac
rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s
plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).
ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa
continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii
crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl
c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer., clerul gi
"poi
crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.
Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu
scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la
pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim
' ) i
!",
^ -D*^^_
prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvin
J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A
Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia
ulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..
Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-
2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru cei
rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,
(otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa
tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-
;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-
trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-
ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.
l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul
Privcgherii) este urmitoarea:
l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";
(l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r
flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu
lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull
Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul
'l'ilu...";
l)reorul: ,,Pace nrturor !";
Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";
CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum
Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte.
l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-
feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);
Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoa-
ff, l)rrmnezeul nostru...";
(lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);
l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori
ellrrtrlregii).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-
euvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,
ducrl nu se face Priveghere.
b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se
titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,
Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:
lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,
fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu
;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a