Sunteți pe pagina 1din 211

Prcot Prof. Dr.

Ene Brauigte

LITURGICA SPECIALA
pentru facultiEile de teologie

il o,
Coperta:
Larisa Barbu Preot Prof. Dr. Ene BraniEte

LITURGICA SPECIALA
@ Gheorghe BraniEte
pentm faculta,tile de teologie
@ Oferta SRL
pentru prezenta ediqie - 2005

Edilia a V-a
Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswnt
Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042; Retiplritd cu binecuvAntarea
tel.fax: 021I 21L.L6.62; tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,
e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com
Mitropolitul Ardealului
Director: R"Izvan Bucuroiu
Redactor-qef: Rizvan Codrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei


BRANI$TE, ENE
Linrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr.
Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005

ISBN: 973- 87506-2-8

Un produs

$$31
-
-EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008
Prefati

tn vieqii cul-
ticc a imPunAn-
dtt-sc vocaqre $1

de teo teologie qi
fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste
{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui
Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea
tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.
Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a
rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-
iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-
scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar
eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,
rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-
r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-
;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt
i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.
Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor
foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare
Distribuqie: tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,
a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina
Supergraph Prest Com SRL , in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi
irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei
Str. Ion Minulescu 36
031216, Sector 3, Bucuregti iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.
,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-
Tel. 02LI 320.6 I. 19; 02U 319.10.83
Fax: O2L1319.I0.84
ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul
ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'
Mateiaq Media SRL IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
B-dul Regina Maria 50,
Sector 4, Bucuregti Dr. LawrenYiu STREZA
T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63 5. t 86 Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
Sibiu, 30 noiernbrie 2005
Distribugie directl: Sf. Apostol And.rei, cel
Sorin Savin ocrotito
TeL07881456,090
Prescurtiri folosite

- Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurn-


nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. .
- Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe
Romine), Bucureqti, I874 q.u.
- Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'

Ap
66 q.u.
nes, ed. a III-a, Paris,

chitienne at de F. Cabrol, H.

Supldment
,
:?:?'
id. par. S. Pirot, Paris, l9l2
g.u.
f'If,j),,, 5.'e,2;

- bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'


Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.
- f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid
sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,
S.J., Paris, 1932 q.u.
-'Dictitnnaire il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'
n, Oxford, 1896'
o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-
muri, Atcna, L926-1934.
, rclig. qi moiatl - opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii
factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'
- Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'

,MP
Llnrrsia
Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi

LThK - Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len
Penrse iNTAt
in verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
hcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im Breisga
I930-1938.
MA - Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u. Introducere
MB - Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
Ml) - ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
de in Liturgica speciali
MELV - Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit, notrs
prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.
MIVIS - r\Lv.
Rev. ,lVlitropolia
,+vlLrupuua Moldovei lil Sucevei,',
-tvrulu(-)vcl qi Jlrcevel- , Iagi, Iy4y Q.u.
Iaql, 1949
Iaqi,
MO - Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.
OC - Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.
OCP - Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical
Oricntale), 1935 q.u.
Ort. - Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.
OT - Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;
series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
PG I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16I
.
vol).
PL - I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22i
vol.).
PO - Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.
POC - Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.
RAC

ROAS - ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru i?, adn i-
tomuri, Graz-Austria, 1961.
nistra.dis satraru.entis... 2
ROC - Rnwe chrltien, Paris,1896-1946.
de l'Ot"ient
SC - Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.
Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.
SCNAC

Sint. Aten.

S1'A

ST -studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,


Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).
CRprror.ur. I

Liturgica speciali
ca disciplini
de invigimant teologic

l. Obiectul sau materia de studiu


a Liturgicii speciale
A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea
3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin public
ortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.
Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exege-
Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-
pic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn se
oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cum
lu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pe
care le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)
rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile de
lceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg in
mlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremonii
din rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagterea
trecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-
cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru care
tu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-
monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioase
crcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;

.regtini ortodoxl, cu
i

2. Inroarele Liturgicii speciale


Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAi
el4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.
Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor de
llujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-
lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a
tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vom
lnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,
mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre a
elcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.
Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-
tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-

ll
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A

tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc sluj 4. ImpirEirea materiei
colccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai
(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli bi Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai
scriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau
localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a. tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a
_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirer cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele
lor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dil pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici
ep,oca patnstici gi ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol (Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).
-bizantini;
I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, Sfin Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se
Maxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Si lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul
meon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri norma culnrlui divin.
ttv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrlui Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, care
dox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi
(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui ca
ex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K
- pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.
Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase
(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aduc din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care
buqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe. Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-
ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata
rn religioasi, in general.
3. Metoda folositi
Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi 5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale
imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<
sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-
rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e* trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai
pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi
iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti. mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i cu
in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe
gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex . tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-
Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care
rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.
descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti) CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din
qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a
Pttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui
Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai
da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru
rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le
mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii). t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi
Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de
orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va
relor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-
ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor
universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-
bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs< pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,
llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri
ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi
;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-
crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive, rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi
;i mai imporranre.

t2 t3
CAPIToLUL II

Slujbele bisericeEti
Ei impi.r,tirea lor

I. Ce sunt slujbele bisericegti

lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am
cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,
etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-
adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de
iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui
si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-
: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"
XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-
ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,
iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (I
V,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20).
0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-
rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-
qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a
:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl bunei
a rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-
stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citre
l€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,
ulErmene sau momente .alumJte
din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-
unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-
fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.
rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-
I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei
Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El
gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase
Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-
ficclrei sluibe in parte.

2. Alcituirea (componenfa)
slujbelor bisericeqti
l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-
hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in
sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput

l5
PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc), iar la sfilr;it c-lc una clc
ilrcScicr:c ( lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de
sau apoJis).
RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgicc rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
plexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale de exprinare a ctrltulpi,
#ici:
(sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,
!lylAt;"*i
alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in
,are se exprimi.,) de
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
--- obicci,
--'---) "
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i
{i:o-|'rile) jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi
rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;
b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri, n'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a
cirlt.,lui,' l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-
cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;
,dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.
c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forn
denumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau ) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe
ch r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
lecruri ziditoare de din operele sfinrilor pirinti'(sinaxaie r-.i;i;ii';.: .ij
.sr.il)er, ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td
omilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi iqi indeplinegte
i nrii ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la
fur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;
casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftele
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facerea
cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-
cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care 'alci.nriesc partca ceremor
ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-
(rinralistici) r culrulLri;
tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-
e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se
;l llugiciunea
credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11
tbr cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-
poetice qi inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la
-pe artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)
struirea religioasi a credinciogilor.
€elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-
In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a se
mentelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;
tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-
(41:olis sau otpust).
nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr
Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o,
gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel,
in uneie ,i.iiu., 6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea
cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc
er' a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi
riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de
llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-
in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de
Eolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-
predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in
a Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-
pane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca
la Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt
cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h
lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-
cAntirile (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi
-litur.gice aceasta a elementclor Si sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
g-a.m.d- Proporgia componente ale rincluiclilor de slpilri pentnt c0nsa.cv"dt/ea
ile pentru
lrle intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea
cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o
determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,=
inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din ^-;;i;;;;t
i Iui, la schima mici., la schima mare) g.a.
cele rrci firnctii ,
(lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. :
scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*,
;., i;;ii;
sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte
i1 si tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrl
sau impreinrirrcil respectivi etc. lltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru cele
. .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,
sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba
ff fl. l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).
,1937
Vei.rn ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmarea
cilrtirile
,;;;T,;;;;; eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-
(ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai
variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre
dil acea .ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,
clcllc lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci
colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6 Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-
r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul 'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani
ftrlio r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).

l6
t7
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl Lttuttctct spllctALA

rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au in plus lpunl.{ ' b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi
'i1i"'6r^ii in irccasti catcgoriU
qhelie, intri, de ex; slaiba botezwlwi, i LiturXhii' Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea
,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin !'"i' . Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic
''- 'Din
i*ntt at y'ed.ere it't;*prt
,;,
Si locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei (eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici
menea, in mai multe grupe sall categoru. $Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e
a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a
cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet' sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor
in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca
(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati ( Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul
iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-
If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9 tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.mas
iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-
.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),
numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,( tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-
Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti"
(vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urma I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din
iendrrirl, lor o afiim in ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.
diaconi gi preoqi). c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-
AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din
gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc
Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de 'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele
qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p {srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi
sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd
tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc :i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost
ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac astfel de slujbe.
ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor
doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi triccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti". ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-
RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi: krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai
IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!., Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-
repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-
.ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.li tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.
Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite,
slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-
slulitori).
'Alta'variabil'i
sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can fll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:
dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari
d) a Ei b (Laudele sunt
schimbi lh'f,trr Dumnezeu qi a e ale
anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11
h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d
€ttlrrrl enerare adus de
g'isim in clrqile de slu;ba care . lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-
,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't Ett1,l.
irind imnele schimbitoare (variabile) hlrrrhri divirr.
tnr qi Mineie.
, ()ryi1r<rziqie intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care
r" Atet Litwrghierului r' flttr clc una, de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de
qi
cit gi
ediliilc grcceQtl,i, cat
AtAt in edlllllc Et in rominegri
ln cele romanetilr :atc
ale Molitfelnicwlui lt
tvluttrJct7ttuwtw, 9i L"Dtutt'e, '',v" se
€ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi
t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc ziua
vechi,alc
'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in dc,Rusalii"
t,Accrsrrt ii.flccrr
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si
Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)' ;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
Htltlitlt'r'c rrrirtclc

Itr l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
(a se
Dumnezett prin iertfh linrrgicl
:instiri pe care Biserica o Poate aduce lui
#i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'

. Paftc, r-uL:;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti


Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPaincon
are
are n il;?;; ortanqa ei,"'r'Lii^iil!
cu aslPra
!L1l
certt
w sfinqire a c PRnren e noue
ter
ter tatne Er
YtTta -lt
tv:
_ r. ^r^
r:- , randuiala r
-_--_ , rAnduiala
La trecare oln erc v' rrr vrrrrr! r

dincioqilor gi a lucrurilor'
a. 4zr'.4t/vr
slvArqirii u! qetYta
it*'--;--i Posibil qi necesar - tiffi;
moour savafurrr
modul ",i, 'p"i^-
in trmp a ranourcrrr rur '
limurl Laudele bisericeEti
rJLvrrle) t*tgt
evolugia ;''"r"i-":tiG1rto,itt,
^Ai .d:T:l:lrea v/]-b-
' ii:r'r:;
nl(Jlllrd![rw
sau slujbele serviciului divin zilnic
: l;
r \r
si a ingelege scopul, spiri"' r' :::-',"-'-
..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'
al Bisericii Ortodoxe
C,qptrcllul I

Nofiuni generale
despre cele Eapte Laude bisericeqti

l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti


iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui Dumne-
p Printr-o serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau
puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,
termen consacrat) cele $.pte Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:
n)
b) (rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare);
C.) rugiciunea de la miezul nopqii);
d) qi'
e'h) orele sa.u ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de la
epunrl celor patru sfernrri ale zilei.
irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu€,
:ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socoti
rrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu
. De aceea, in Mineie, octoilt, Triod. si Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt
a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopul
eon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr:
,,incepem cu Ve-
ia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca si ."- acegtia ar viegui ca ziua cu lumina
lui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei
tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziua
npoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a
iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{.

2. Pentru ce sunt $apte Laude bisericeEti


De ce li se spune acestor.slujbe cele sapte Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia
$ ecasul r se socotesc de obicei amindoui .;-;i;g";;-i;;nl"s"
tn .i"ian 9"p,.. o.

23
I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A

aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc- clc otpnsftrl rccsteia s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
flr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm
l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1 rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi Ir r
evrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i sc
crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1 sc
mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul ilf
gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze
9"{_flq.iei torttc laolalti.
ci am aiuns cu bine
(Ieq XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru
bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A noastr5.. Ea ne aduce totodatS,
zi la vArsta
y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.
Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de "irl.ri
Di e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-
nezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului: u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si
gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps.
GX\{II, I e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
Lirur.q(tii
^ortodocqi
pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1 pin oaPtea
umne-
damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il vicq
un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir ,ctl de co-
qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,,
z ['xrr Pe cel
simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f; dirr veac legaqi.
Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26). tWit",onopi;tz sau rugic qei monahale qi
pustniceqti'a privegheiii ( tie a laudei ne-
l.,r-u,. p. care in[erii o aduce totodati
3. Temeiurile biblice Ei religioase .'rirrr. de incep.rtol p"ti Ghetsimani gi
ale instituirii Laudelor bisericeEti nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'
(Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz
chiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi
dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
ir"f-irt".
,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul
19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri -.r,; 1 dusi lui Dumnezeu in
!IV,
Psalmi: ,,Dimineata sfert din zi, mienil' zi-
.vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m
Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac( Pe care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei
1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi lauda neincetati adusi de Biserica
cxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainie tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind
culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit< prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne
practicate.
prdLLrLdLs Lrc psahnist: .,Dpara-vol
de psartust-: ,,Spi.la-voi In
in toate nopqile
nop[lle patul meu, cu lacrrmrle
lacrimile mele yoi r ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea
(Ps. VI, 6); sau: miezul nopiii m-am rii osAndirea la moarte, ristignirea gi tea
l$ternu!.ul1neu" ,,in sculat si. Te slivesc, pe
judecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u. Ceasul D( incheie serviciul divin ic a
ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.
mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i; Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de
Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u
s
vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer
in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
(lcasulsttl
.l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia
Vecernia cu paavecernilia,
Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,
rrrrrir..,r,{.'
clcntttrrircrr
('(irtnp. ,fl
clc P /-,^-: Ceaslwul
(vezi ----t^---, -
rom. iif"",
cd. g;."i;
qii,lgii,T;-i;il;)'
..1]llllll
f, llrrnp.
,' Srrrrcorr-), al
l'r.,-
qi
si l'r
-^,,.,_
ihlicdricrztt)ni
,atua
ibticd ft
si u'estind.
ct"zfttna. oiryanontititiptii,
Di.rrinunyo-.i.i*i;
L,tcwna,, encxctapedrc, ii..,"^ -^ tlas,
'l'rmrgoara,
riliqor.r, ro2< ^ ao,
7935, p. 297: 559:
l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o, pirtn.rn (.'ott.t
,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47..
-A -sc
vcdc.a i;i Ipincll El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii, Iolut
,,Mi,sccll.rncrr liturgict Orrr.cl.
,,Misccllrrrcrr li,turgicr
S l,ld.C. l,crcirro". lionra,
Ci. Lcrcirro,'. lionr,r. oo. ggZ-93a1
I962. pp.
I962, gg7-9341' I )n1n'ctfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad.
* (irrrr1r.
Silneilt rrl 'l'csrrlorricrrlrri,o/r. /0,:. r,r'lr-, srrl-rla.
Si (c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,

24
,5
Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li

4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqti CAPI'r'oLUL II


dupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc
,4.ttr1, dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivil
public al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p",
Istoria Laudelor biserice$ti. Formarea serviciului
forrn"te n..r." ai,,
cAte trei slujbe, qi anume: divin public zrlruc al Bisericir
Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi
nrgiciurrca dc seara; favecerniqa, alcituiegrc
Ciclwl al
-doilea, in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqte 1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica Primari
ruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;
Ciclwl al treilea, in care intri Ceasul
Obednita, in zilele in care nu se face
Gmparea aceasta a slujbelor ziln
sau monrenre de m.qiciune din cursul zil
semnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de o lI-I13'.
Erltt anii l
pe de alta, dupi aseminarea celor noui. ' La aceasta au contribuit mai multe canze:
cete^r c mult dintre iudei, clutau si-L imite astfel
In a Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de
gilac Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe
toate sluibele din aceste doud cicluri se sa
alta, firi pauze sau
sivArqesc de fapt dec
dorrn qi
twrgbia, qi numai in
rGnera[
6rrA tn
EcedtI
forma de priveghere a servic
fue' u rczultat
tn al treilea rdnd, impreiurdrile istorice
ea ci ele singurre se incep gi se termini in
Hpunrl veacului aI IV-lea au favorizat in
cea mai sfAnti a bisericii; celelalte sc
Xiltci situatii; din pricina persecugii.lor, c
a sau pronaosul bisericii.
dunc pentru rugiciune, de preferingi in
B, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma
Lrt aceste expliciri firegti ale caracte
gpuunrrile Bisericii r-"o cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel,
"dlrrgrt
iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara
Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara, ^pentru ca
sd

iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul neEtiinqei la lumina cunoEtinqei2.

Utrenia ai Liturghia), iar pentru celelalte sI s


De aceea, in studiul separat al fiecirei
asupra Vecernlei qi Utreniei qi vom trece mai repede peste ri.nduiala
qi explicarer
Pavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor
:9+-

iernrltin cereascd Si despre lor consti in aceea ci aveau obiceiul sI se adune


ens_
Simcon al Tesalonicuiui. t,u-

303,
)fufin t atlt.
caP,
I.rru nctt :R sPriclAl,A
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri

2. Scindarea serviciului divin Ei formarea primelor Laude bisericeqti

. Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciul


dc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia de- benevol.
vreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre ele ii' culrul creQtin era alcituit, deci, din doui
ri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descrie
Pliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte. pubtic gi oficial, care se sivArgea o
. Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele
doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte
pre duminicS', de care era legati
) precum gr rn aiunul aniversi'rilor
bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qi ' gi vineri
_L3ude ;
utrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirl- particular gi facultativ) care se sivArqea
tyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi ea
din doui pirqi:
a) Litwrghia catehuruenihr, care - precum vom vedea - nu este la origine altceva
decAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice - qi
b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpul
ci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)- titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L' \'
Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpu- aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-
bl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqi
cregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar
crie urmitoarele momente de rugiciune
reqtin:
3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole
l)imineaqa, indati duPI scularea la Ceasul al IX-lea;
MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd yretned. (Lc. XXI, 36), sfat pe inainte de culcare;
care Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel: ,,Rugaqi-va neinc.irt t" din somn qi spilare;
it la Ceasul al III-lea; la miezul nop(ii;
Tgt. V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau pu- It Ceasul al Vl-lea; la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.
blic qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre de
rugdciune, in timpul zilei. $i cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei au
pistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasul
al h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al Snselea (ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (ora
de sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pe
care_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3.
Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul
{Rostol Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al saselea (Fapte X, nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu-
9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremea
€Alrd ziua.
llglciunii gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togr
Sfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea,
vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul il U-:ll^gn:.'ll f''^"Uirt" vi rugali
6 Tatdl
in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15). ,,Nu
Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzie rurril.. b",ter"-j ;; ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad' non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P:lor. 87)^:
a ,,'['tl1i
l':,,i;tl
n 'r.-..: crcclinclo$u, berbatl .;
;;;;5${'#;;i;??.,ri,i,
..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri f-mpi 14nd
la"a se
Qt [cmer, cano
dimineatJdin
scoali urlrurrs4ld
scoald
sc sc(Jala uur Jurrurs
dimineafa-din somnul ir -- .. Y- ---
:.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,:
clari la existenta unor ore stabilite oumnlllf
nrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh
penrru rugiciune, deosebite de Li-
ap. 8) regiementeazi numiml aces-
,r1,. iii iii.* isi uu, Jpl"--"aii ir'.
illlr'lill (t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii;
!i '" ""'. mga lui
! :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT;
f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.] 3r:r^:::1:*i,11
tor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recoman- ;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii "i'.il;"Ji I a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu *:lll9:::*1:.::t:";:'v,il
;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai mai l,ngi la.ceasul"al rX-real. Roasn;:.
spalili miinile 9i!i-,:::,..-d.f;l^t]
roagd-te"' F'^tel9
ile lui, din Litwrgicagenerald.. tlrrlc rrupul in p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, -i.rul?"pgi scoala-te.
mr veli putea n nici
l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-;
;il; ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re i;;,G
iii''iip. ,t1ii qi
,11i1'qi an"a
aana piliat
pildd tehu'nenilor,
catehurn::il"-'t
lu,I-'l,PY-fi::i
. din col. SPA, vol. I, p. ll9): ,,...Datori sunrem
fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos" (Tra'd' apott'
cap
t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Si iii,iiiti iiri' vcli'Bottc,
se faci nu numai dc formi sau f{r[ rinclrriali, *1, rin.i,
{1. rrntl,
rinr,i, clc l}.
ll. Bottc,
13. l'ans, lyoU,
Bcrttc, Paris, 1968, PP. 125-I33)'
I968' pp. tzJ-Lco)'
125-I33)'
/ ( )irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+) '

29
2ti
FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc
hottrrArca dc osflnd{, ra expunAnd qi tcmeiurile saLl nl
plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s
!,a ci arunci a fbst ristignit.
<-l,ensut.al.Snselca, penrrLr
lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul z
l:,.':?:,' !! "^?
lnfricogrindu-se
( :,r-:i:r' :i, r? 1': :,
!:
de indrizneala
* 9;J;6; cand D omnur a ros t rrs tig dimincdPd.;.care se flceaduPi
,.J"g""qif". iudei
ruder qi
qi neputAnd ribda batjocura
tltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq
Domnului.
seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. eltceva decitt Censwl d dup'I care veneau
v-a dat noaptea spre odihni de te cunoscute qi practicate; mgiciunea din
tenelilc din timpul ziler.
se citea Psalmul XC) nu e altceva decit
(Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf zilei, spre
t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca
. vede,
Precum se la
i1T:i 11t1l:1.,
lltre(rne
p:
permanenti
aceste momente
de a se
din cursul
;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi de-
ftecarei zi IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e
s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii.. "), numir la care Biserica a rimas gi pe
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:
4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv s.o.) a) Ceasul al IX-lea]2, e) Utrenia cu Ceasul I,
b) Vecernia, f)Ceasul al III-lea gi
publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de c) Pavecerniqa, g) Ceasul al Vl-lea.
din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ d) Miezonoptica,
le de rugiciune din timpul zilei. care oAni
de pietate individuali,' deveniifu...* o rea dupl momentul din zi
ln l, Pe de o Parte, recgmal-
J,, alta, datoria monahilor de
if Tes', III, 8), se aiunge la
implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor de obgter3.
Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre
ascegi seintimpld o schimbare fundament eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,
a se retrage in pustie, punAnd temelia Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi $te iror imne gi
cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o gi indeosebi
l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA
Viif-fp in cele srudite, din junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei
d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop {
Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,
errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd
S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq
ntru bisericile de enorie. i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi
slave ale ci4ilor de slujbl
le din firile RomAne, Prin
in Rusia Prin mitroPolitul
(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), recun mitropolit al intregii Rusii'

vol. II, p. 258. tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)'
sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W. ,, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV): ,vA.ceeagi
rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'
turde dcscrie serviciul l,''p. 96).
Cezareea, Egipr, Libia, ,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
(l',( i., r. XXXI, col, tt77),

30 3t
l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti

Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a
tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri- ''
rcligicuscs).
s,-31ffier,Geschicbte d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e
;criti Qi gcneralizarea lor ln Pr
latorcqte nu numai influenqei du ';:j;,llT:ti,'To!;, d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
iiind rccrutagi in general dintre
lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul (o r,2).
ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,
or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau
iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'
Paris, 1906.
in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI
(l V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'
Mase, Paris, I92I.
C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes
ale SfAntului Ioan Cassian, or
B*!.rrr.r,,, X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,
ale Sfintului Benedict de Nu
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila- -
1940, pp. 119-126).
acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0),(1960),
PP:21-39' ^ ..
p?...53.14'
l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64
pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei in Lwc,tirile €rudi)
...
g. Oi"t o,rrt i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu
rricne.
noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele --
-Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'
O dezvoltare mai
(Meoc6 Cea- i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -
L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527
-537 .
suri) si 1927 '
fn'. luibei f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris,
i{. Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'
Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni vor fi
aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?- Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[,
col. 1887 g'u'
plicate). Precum se va vedea din capitole Laudelor L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col'
! 1396'
in
noast;e bisericeqti este rezultatul uneievol au contri- i. M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln fin d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce,

buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce teologice -' -Miiller'(1963), 53-88.


C,CP,47
Zaitalter' in
mai importante ale vieqii lor spirituale, in Influenqe Ioh.'- gardlrff, Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen
sinagogal. cu Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351'
multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a .culnrlui ,,Theologische
'"- p. pi.ir, Brlvi.airi, i., de |'
clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrl ,,Oi.r. pt"tiq,r.'des'connaissances religieuses", red'
ascetic Vasile din,CaPadocia, -Bricout, t. 1, col. 96Ipiire
g.u.
da rnoines au tentps d.e Jeatc cassien, in vol. 35 din col' ,,Lex
acestor ierarhi qi teologi, ca SfA o. Itous ieat, La
-
Orandi" (Paris ).963), PP. II7-I38.
mari in i de obgti monahale, ca jrhoo, Brniaire, Paris, 1959 (col'
gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl -E!.q Pierre, Ldiitt Air;n. lllstoire d.e la fomoation d.w

Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul ,,!-ex Orandi,27).
"'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'
Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne
rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe. dc P' 787 g'u'
ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'
'ir"usnleru'
d.e 16'5sru5irxe' sainte d' d'w IV-e ow X-e sibcle'
ffices
BIBLIOGRAFIE l)aris, 1929.
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,
|.
B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II. Warendod,1947.
Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele
f . llar.rdot,
Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'):
.L e

l(cligion"). -
h'civeacuri,
A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.
Vczira loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
oirssirr ,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae lutrenial, pri,,a,
tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'
33
12
LITuRctt:,c st'EflAt,A

Cnptrolul III

Vecernia

n. nANourALA SLUJBET 3. Scopul Vecerniei

l. Denumirile slujbei Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc
ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Iorooie6.
ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc
'qi
Cmce inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. Ve-
Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea
pc cnrceS.

4. RAnduiala Vecerniei
RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{
zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
2. Timpul slvArqirii - ni de rAnd peste slptimdni;
- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);
in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de - ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);
seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche: - sAmbitd seara (Vecernia duminigii);
l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'
vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q., i Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):
deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a fi{:"::!-::l
ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst
qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa luminii celei Apist., YII!, 39 cit., p. 258): ,:\9gi91u"i
hrrrrrl vegnice" ; Const. Qrad.. rom;. ,

lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc
.f1.-"t11

timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI
nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun
dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc.
pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{ itiini.
itiini, cao. 299, rrad. rom. cit.,
cap. 299- 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
cit.. p. 197:,,ii.,t".."
j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-i lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,
ieqd
{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull
tlttho'l s
,rl cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
/ Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str
Ellpr.tc, cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc
Elltrtt tlicat a noastri..." etc.
' , Vi.ri, cl r. XLIX, col,
llil tZSir ri se cuvintelc lui
ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc
IlttH (lts. s
are ri Pe- carc, dc
anunlcncilr sce cAnd a lrrcre'
dlttlnt ltisclici urmiltoarc, ll
lHrlirrrl vcecu atoet{ lumca,
lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".

34 35
Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA

- prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.


lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat
Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor
rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqi dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi in
calcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obicei trci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul
miri iu ministiri qi in catedrale. Fx,[rc sril ios, sculA icile de enorie, atAt sAmbitl seara,
€At {i ltl sirbltorile la praznice qi la hramuri), se cAnti
Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitori
de obicci: ,,Fericit in prima stare a Catismei I (Ps. I,
cu tinere din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi h
llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi..., $i acum... Aliluia"
muri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii).
(de trci ori)rr.
Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra care
[)rr1rA Catisma (sau dupi ,,Fericit bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la
oficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zile
de lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeose
*fnnil sc cAnti dupi aceea ,,Doamne, strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului
(linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii),
asupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majori
ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl
bisericilor. :tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl - la fiecare sirbltoarer2.
a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau par tl tinrp ce la strani se cAnti ,,Si se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preod
serul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseri r;i face cddirra rnare.
preotul zice rugiciunea: ,,Intra-voi in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vec l)upi ce termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de la
nie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca t)runl1c, strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci
vom vorbi mai tArziue. l.
tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea ( ()f,nd la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul ,,ia vremea" (binecuvAn usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de la
rea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilul acum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa Sfin-
Sfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vine Mcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfintei
mijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metanie te qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind
scaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre i :cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, ies
nostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul. purtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa
dtern (perdeaua ugilor impiritegti) $ dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat este rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la
zeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0. ,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zi-
CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde: ,$min. Veniqi si lncctiqor: ,,Bine este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei merge
inchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul... IttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in
In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i, , itr preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele
pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea
altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele Sapte rwgdciurci ale lwncinil.or, apoi spre risirit de trei ori gi din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele
nAndu-se la sfirgitul fiecireia.
Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqi ului de la Utrenie gi de aceea nu se cinti in ajunul
impiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchini i Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la ve-
intri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp si imi (dupi Lirurghie) 9i Duminica Tomii, la Ve-
it gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din
mine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar. ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci
[h lrrlttrniuici ori luni seara.
()tliuioirri,
e
Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice. atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui
r(' Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni, tlt\l cap. 331, trad. rom. p, 2l [oi,.."), clt Ei a stihirilor cu,,Siavi..., $i acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite in
Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll Ei Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi, rr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toati
ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926, t cru'c $-a flcut prin venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre Sntele
9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipicul
cii Ortodaxe,
Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57;
-' ) p. '' , B.
r' 57; Cireqeanu,
"' Cireqeanu,
-_^-Y-- Tezaunrl"' htwrgic, -'' III,
"""o'-) vol. "-) p.
r- I.
127;
--
Mitrofanovici !l
Mrtrotanovici
Mltrolanovlcl qr colab-- Lttul'[tca
si colaD-r
colab-, Ltturgtca Rtsertcu. ()rtodoxe,
btsetlctl
Lttutacca -Btsencu. ()r"todoxe. ed. lyzy,
ul'rorltxe, eo. p.
1929- P.
1929, {t/z
o.472 s.a. \Numai citeva fiprce
472 !.a.
;.a. oorce
ctrlarc, ca cel dc I'.
clrlarc, Procopoviciu (Ntualistica,
P. l'rocopovlclu \lotualttt ca., p. rU)
18) qi de L.
!r cel cle Ieleaga (Tipicon,
C. Teleaga p. 4y), precrlrn
(ltptcqn, p.49),
Liturghierul din 1950 (p. 21 ), recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-k
confbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimic
rrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti.

36
37
PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn Lr:'uttc;tcR SPECTALA

pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Se
$i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind: lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii,
dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
cildirca in jurul Sfintei Mese gi cidind tot altaml. b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.". rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de
Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice: euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.
.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu"). l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-
,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini, ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier). nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a
La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa' l€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi
went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi- tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se
rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos. fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de
La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii, fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.
irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci in
tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, tlnd
1...", drfl fiind lmbracat
imbricat inln felor].
felon. fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte
mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni (Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i:
Dup5. aceasta, cXntiretult (la ( ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri mai
Doamne...",) uuPd care preofltl
dupd Ldlu rostegte, tot din 6tL4L)
LvL uur ectenin cererihr:
altat, vwvv,"vv plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La
ceQte-ne, Lr(ralllllg...
LcILc-Irc, PrgvLul fvolviL!,
plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.ii lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci
binecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri Fhcma rAnduielii Vecerniei mici:
,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi
zice: ,rvaf/llerv
&l!e. --T-
care citegte in tai
llinecuvAntarea; Stihoavna;
Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnirea
Psalmul CI[; ,sA,cum libereazd..." gi rugiciunile
Tale binmecuvAntati !".
La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci ,,Doamne, strigat-am..." introductive;
(numai 4 stihiri); Troparul;
,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive
minlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar ,,Lumini. 1in5...." (citit) ; Ectenia intreiti (scurti) qi
Prochimenul zilei siptimAnale; Apolisul (mic),
continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte).
Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt ,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMi 2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa
ru.ei,
/.ve) acum...",
,,$i qsurrr !. al Niscltoarei
, ru r de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu
)rY\ ^
etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.
Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri; l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N .
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,, [rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom
Enurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre (Jtreruie.
dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
face otpusnrl, c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:
- Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.
minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui
mari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it
- La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-
rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti
hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel
pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte) '' Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi
[()l ;i^G. p.310.
Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de It' Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, stri-
din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia. i ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luni
Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1 luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara
Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S :ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.
'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni
in ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15
In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-
Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii
ra I din .0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi
'
Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310, t('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
-"!"''"qt

Pnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri I,LrURc;TcR SPECIAI,A

- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,
r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care lmbraci fblonul, dcschidc
inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de la ugilc inrpiritcgti qi face
strigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii Vohodul (icEirea) cu ci-
indati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere clclniqa, cidind in naos qi
[or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa altar
lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih, (c:idind, dc pe solee: ,,in-
de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele, qclepciune, drepqi !"
intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi
din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl ,.Lumini lini..." (cintat) ,,Lumini. lini..." (citit) ,,Lumini lini..." (citit)
indati qi otpusnrlrT.
I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in m Prochimenul zilei sipti- Prochimenul zilei sipti.mA- Prochimenul zilei s5.pti-
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare mAnale (cAntat) nale (cAntat) mAnale (cAntat)
particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Paremiile (numai la praz-
nice gi sirbitorile sfinlilor)
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii (din altar): Ectenia inrre-
VECERNIA ZILELAR
iti (,,Si zicem togi...")
(la sirbitorile cu Priveghere - (numai Ia sirbitorile cu
Rugiciunea ,,tnvredni- Rugiciunea,,invredniceg- Rugiciunea,,tnvredniceq-
Vecernia mare
ceQte-ne, Doamne..." te-ne, Doamne..." te-mi, Doamne..."
Preotul (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilu
din faqa Sfintei Mese): din faqa Sfintei Mese): .,Bi- din faqa Sfintei Mese) (din altar): Ectenia c-ereri- Ectenia cererilor (,,Si pli-
,,Binecuvintat este Dum- necuvAntat este Dumne- ,,BinecuvAntat este Dum- lor (,,Si plinim rugiciunea nim rugiciunea noastri cea
nezeul nostlrl..." zeul nostru..." nezeul nostm..." noastri cea de seari...") de seari...")
Cant. ,+A.min. Veniqi si ne in- ,,Amin. Veniqi si ne inchi- ,Amin. Venigi sd ne in Stihoarma, cu stihurile qi Stihoavna, crr stihurile qi sti- Stihoavna, cu stihurile qi sti-
chinim...", Psalmul I03 ni.m...", Psalmul I03 chinim...", Psalmul I03 stihirile ei, ,,.A.cum liberea- hirile ei, ,y',cum libereazi...." hirile ei, ,y'.orm libereazi..."
(iese in faga Sfintelor Uqi
2i...'l Qi rugiciunile in- qi rugiciunile incepdtoare qi rugiciunile incepitoare
Preonrl La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir. cepitoare
qi citegte rugiciunile lu- torilor bi.torilor , I
minilor) (dupi,,Tatil (dupl,,Tatil
nostru...") nostm...") (dupn,,Tatil nostru...")
,,Ci a Ta este impirigia..." ,,Ci a Ta este impir{qia..." ,,CI a Ta este impiriqia..."
Preotul (din faqa Sfintelor Usi) La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia si,r;
Ectenia mare torilor bitorilor ] Troparele rAnduite Troparul sfhntului zilei din Troparul Sfhntului zllei
Minei Si al Ndsci.toarei dinMinei qi al Niscdtoarei
CAnt. ,,Fericit birb'itul..." (cAn- Catisma de rAnd (ciriti in
rat) mijlocul bisericii) (din faga Sfintelor Uqi) Ec- (din fala Sfintelor Ugi)
tenia intreiti Ectenia intreiti
Preotul Ectcnia mici (.,Iari qi Ectenia mici (,,Iari gi iari,
iari, cu pace...") cu pace...") lr cleschide Sfintele Uqi qi (din f"!" Sfintelor UEi) (din faga Sfintelor Ugi, in-
face Apolisul (Otpustul) chise) Aoolisul (Otoustul
CAnt. ,,Doamne, strigat-am...", ,,Doamne, strigat-am...", ,rDoamne, strigat-am...",
cu stihirile qi stihurile stihirile pe 6 stihirile pe 4
rinduite (stihirile pe 10, l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui
pe 8 ori pe 6) FB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel
g[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.
Preotul (La ,,Si se indrepteze...", La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir- '(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-
torilor bitorilor fiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),
6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $
t7
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven- ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce este
rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14). Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
Lu'uttclcR SPECTALA
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E

siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc qi sti CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
ciurrcir SfAntului Efrem
Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""' Qr

i.ipf;iirli nor*r", F;^;;g miluieqte" de--12 ":1!j'[llii


ori: Lgiciunea ,,Preasfinti Treimr CAnt.: ,,Lumini linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele
;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi :"^ (tl t1;i m111i);l'rsl'^"1: Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul
;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'(
ilffi; -;, il:'ii'xrii i',J*.r".i.i-'..", (preotul, cidire micl).
Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti).
;d;il;-;;'.".alrn*1i'L ,,Slav'i'-, $i acum"', P"-'Tll: miluieste"
eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer. Preonrl: Ectenia intreitl (din altar).
l'r;i'.;ii ,"gin.."uen, i CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...".
Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul Preotul: ,,Pace nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.: ,,Fie stipAnirea impirigiei Tale
seara in Postul Mare, care, pentru
rrrnratl de otpust) qi la'V;cernia d.e d.wrninicd.
mai inainte). biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari...").
-"'-il rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi
iir..*l cu Liturghia Darut Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot,
itt*ia d.e rniercwn ft wrxen slard. tfi.Piresimi se uneQte
pe larg, mai lrr mijlocul bisericii.
.ri {rrirr,. sfinqite, a"fn " rAnduiala speciali, pe care o. vom descrie
sfinyite' CAnt.: ,y'.cum libereazi..." qi rug. incepitoare.
rrarte. [a cap. deipre Litwrghia Dataril'or m'ai in'winte
Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi ,,N4ironosiqelor femei...").
"-';ill.i.,;, il;. ,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei Preonrl; Apoliswl special al zilei: ,,Cela ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri
Ultorito. (micl qi mare) "., gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre
tnilnruire..." (vezi LitwrXhierul) .
(vezipp. 40-4I).
' -d.'V..."nii cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc'
2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor,
fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de
tru unele zile liturgice mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii
frrri), fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, mai
Ga;;i randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor, :: d::r-.b::-llll: ilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduce
ili;;;;.; h-r;.'rp..ifi.., adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si Htinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, spre
g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui' lcarl (Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele:
in aceasti categorie intr5. urmatoarele: Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea ca
fie la
1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, h I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti
4 p.IIl. (il mlnistiri), fie inainte de ami
mea ei reglemenrari, adici in iurul orei ;Hristos a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in-
enorie)' ei este *-ll-V::tl?:"":u:P;
Gum;,;i,ta""ieEe in bisericile de ryndlx+i secitt @njurarea gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Li-
rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu hrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor,
dupi prochimen, care este special, al zi
;;;-i se face ,rohoJ cu Evanghelia; prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu sti-
Mele.'.". se'citesc.parirnii,-Ap iar la stihoavr
Itlrile previzute ohod cu Evanghelia. Dupi ,,LuminI
"i-pn.ti.-r*f,rin.i.
sra"ti!-niitni it" attnr i'it asazi',!!. n-,- , -,^-
i;;;;;;;;;;
i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului Egi,r!intitdat: ,-.^,..,*:*:**
dar ritualul acesta este
Und.,." se cinti (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndati
dup[ prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la ca-
cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, ,,tnvigituri- p< Etlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi
,ior,.r.r'Sfentului Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce trupului special
a DoT{
lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea Sfintei
rosteqte apolisul
f"i qi p..g;tirea lui O*,* inmormAntare2o. La sfArgit, se Crtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor.
Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)' Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii):
Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea
(sublinierile indici pI l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi...").
-' -
specifice): l'reonrl gi cAnt.: ,,Hristos a inviat...", de trei ori.
pi.""rf (rn brd ca t in wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti.
to ate l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea Si cdd.irea Sfiru.tei Mese.
Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile
in altar)
be;,.r /-1" Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar).
Preonrl (din altar): Ectenia mare. OAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare).
l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.
,r CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"), care insi
Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul
in
Triod este rinduit Pentm vremea meser' in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex.,
;;V;;i;;;;.,'Lhwrghier, Bictr.gti, 1956' p'-404, 9'u'..Duprinvi1drura din Lirurg-lriere'
cr^.,x t' .l- / Pe Tine nticostar Ei Tipical mare (aI Sfintului Sava), se di
rea Epiraftrlui
rLc 'Prrq^lrrr'rarc loc in #;
-,rl
-'\I; ;;;;a;ih
^^ ^^ ^:'^i* ,Si^*].." l"' sritto.rni
a" i" Qtihnarrni (,,fe Cela ce Te imbraci
Tine. Cela.ce iml
de.' anului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru").
i::;t;::;'"i.;';;t:;
lurnina ca gi cu o l^^;6x "\' .lo'.t,,.;
dcr i,,.;
drrn; i.r;t;nrra
invirinrra
invitihrre c
coresounzitoare
,
din
dilr Tipicul
Tipicwl biserieesc
.{- Ia
(vezi, de
------^.-^x
-: anunie r^ prima ctih
^.i-^ stihi eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.
ii:'iiilil: ii;; dcvremc' Ei inci de
Stihorvnci (,,CAnd ( sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset al
ru
'" Vczi nrni pc
vczl nral
nrai oc
Pc fi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G
yi
l96l, rrr
rru. 1961, n. 124.
T-8- 1'r.
nr. 7-8,
[,II.U RG I(]A SPECIAI"A
l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li

Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul).


:,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,).
CAnr,
littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii:
P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti
). Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...".
Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,).
OAnt.: ,,Atnin. Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi
Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...".
p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-
Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,).
nlhrr, in altar).
CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi..., $i acum..., Ziua invierii...". ,,Hristos a inviat... "(
l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii).
trciori). Oirrt.: ,,Doamne, srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare).
_
Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu l)rconrl: Vohod cu cidelnita.
Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii. ( )rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr...").
I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina l)rconrl (in Xeruunclti, d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele fa.pIe ruXdciuni (intpattite in trei
ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelni
ln, prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...".
ca la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se i
Prcotul: Ectenia cererilor, ,,Pace tuturor, Capetele noastre..." etc.
icsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar. ()int.: Stihoavna, ,,Acum libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml
3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduiali ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm...").
S{si1t atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr), l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.' ,rCela ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtile
oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia din uri,.." (vezi Litw,ghierwl).
minica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de proc 4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivir-
nea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi . impreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste ca-
turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. unde irrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la
fdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi: xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti.
Pre e veqmintele, ca la Lirurghie; Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte 1finpite, aQa cum se
Du inceputul se face cu ,,impirate ceresc...,,, de itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vom
cAntat, lelalte; lir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite.
F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunul
Duh asupra Bisericii; qrcrii gi al Bobotezei, in Joia qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.n-
Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici ,,Fericit birbatul...,,); i lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest praz-
Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y; uuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In
Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqile
teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte rugiciuni (molitfe), aQezate intre prochi tcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati-
iiectenia cererilor gi impirqite in trei Brupe, prin doui ectenii mici laupl prima ,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer-
pi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a doua (fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5.
pi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd ,,invredniceQte-ne, Doamne... ,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca-
llmeazi apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt. -giciuni se i 1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar la
SfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt pe ieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl: ,,Lumini lini...", apoi prochime-
Biseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupd rii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se in-
rceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii,
nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25 l;l Sflintului Vasile cel Mare ; a doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-
i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima este de fapt a gaptea rugiciune a lu-
rt'rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste Eapte rugiciuni se disting prin remarca-
')Y:ri. fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne pitri, - -) pp.
r f ' -2+8-ZSO). lot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma.
lo Y"1r, de Ex., V. Ivlitrofanovili , Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv. rn ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in
'crr" (Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322. |oia din
25 \/^-: l^ cx.,
^-- r/ rr:- -a : . trltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vi-
vczi, dc v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali
tt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zi-
:ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte
+lh1l't'iol.
.-:.-: l^ -,-:-- r7
tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl f ltr rrirurtrl Criciunultri se citesc opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in
;i n grrsca) sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contin
cgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni
I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cinti
lil('(lc
tr rlc sfl11ufl;
stil.rr.rri; la truna-vcstlrc
Buna-Vcstirc se pun ltltal
intAi ale Tri.odulwi qi apoi trei ale praznicului; in loia cea
odulwi Si
arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.
crtat'cil
(lclcl:rltc.trci. rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare illrll rrcr
lttrtr rrci prrrcmii,
Prlrcnlfl, rariar in
ll1 SamData l5 Parem[,
Simbita Mare, 15 ii. impirtlte de asemcnea in trcl
rmPa4lte cle trci gmpe, prin
smpe. prur
<
uu lrri Moisc (clin Icgirc) Ei prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc
rrrnrc,rul
tronrctlrttl tlitr lrriarc
rlirr zi itt clrc ar ir.t,,i oflcilti
a, trctrui .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i;
ii?iiilin slujtrrr. ;iili,t;h'il;;r;iliil:prt
Accsrca sunt luarc clin rindtriall alt<lr sltrjbc, I,
lt't t,i 'l \'iulttl) .
,lirrtrc clc csrc rttgilcittttcit clc lit st'irr;irul prinrci prtrli il Prrvcccrni;ci nrari, dirr Oanr/rrtr,'rrrrdc
45
I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A
l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,
Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii
cc:r,)c prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc Dumnezeulc"'" inainte (ln SAmblta
;rtimarc, care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta pen-
ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i se cAnti ,,CAti in Hristos.v-aqi botezat...")' inr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momen-
fi;, il:t;;iiria"iiiii lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care "':'ybi::,:?:! ttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci
qh;"i:ii;;i;iiitt'
.. tt ci ritwrshil. sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor):
' este impiriqia. Tatilui"'"' lUi l)tunnezeu, ca pe o ,,jertfl de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua
trilorul (in toate iesrnintele): ,,Binecuvintat[
lnehciati gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea in
CA.t,: ,,Amin. V."iiirl r-re it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile
Facc a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de
rrilor, in altar).
ilpgenie a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-
Preotul (din altar): Ectenia mare.
(preonrl, FOrtirn[i deosebitd.
CA,t.: ,,Doamne, ,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective ' tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care ,,intunericul nu a
mare). Hlprius-o" (In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza -rugiciunea. de
Preotul: Vobod. cu Etanghelin..
ftdrrl e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian,
Lai"., ,,Lumini tie...{i,prochimenul; paremiile (dinMinei, respectiv Triod.)
ncopul Cartaginei (t258): ,,Ni se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la
Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"' r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati. $i apunAnd soarele qi
CAr]t.: ,,Sfiute Oo-ror..tle..." (in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi
i1Hristos"'") qi
rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra,
lirltc, ale Linrrghiei obignuite. rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e.
Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAn-
inainte, constil Vasile cel Mare spunea: ,,...Cand ziua se sfArgegte, se cade si multumim Pentm
unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai cAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun
in zilele de ajunare,
o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni cAnd Liturghia se sivArqea,
se alu ; apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie,
ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, dupi vremea Vecerniei' Cum in zilele acestea
pentru a nu flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi;
*Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie, tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugeta-
i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d rlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; cici
se implrtdqeau qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia .cap' Bccca s-a gi spus (Ps. IV, 4): ,pe cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile
inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia .se^ trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirnin-
u"n"d"f cu'E,oanghelia (intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc npostolice ii indemna pe creQtini: ,,Seara (faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iui
"- '
.;;.;i.-.." (vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei) respectat -,.: --- rdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t.
cu stricteqea
C" ,i-pul, pravila'uadilionali a aiunirii nu s-a mai ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul Qi semnificaqia rugi-
rri.l'.r.ai.rcioqii;u r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi 9.iTi:l-!i::t nii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul
"ai"i"Jsi zilele ftrr ajunare, I
; ilr..p;; i ,. ofi.i" si1" i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. inparemii), care. o pre
qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Ve-
qi Vecernia (pAni_la
dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii lci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).
gi introductivi a Liturghiei din zilele de a
odinioari gi care consrituie acum Partea.
zile'
n"i., ti"a"b locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte
2. Originea ritualului principal al Vecerniei.
Descrieri vechi ale Vecerniei
B. ISTORIA $I EXPLICAREA VECERNIEI
()hicciul de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esen-
l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari irccstcia il constinria ritwl aprind.erii si aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruia
in viaqa n rl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea ,,inaintea Domnu-
sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important t', ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4).
,ifniia.'O zi trliil il;;;t
o., p", in plus spre s ealt+ fatal qi. ireversibil al
ne
I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea
;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: i-a flcut intotdeauna pe
*"tt-:1i11*!3t-tl tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'a
i" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar gindul mogi! ttir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre ,,CuvAnrul (care)
,,i li"ai*n qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii. htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi Pe tot omuf' (In., I, I9).
"-ir-rt.
2s Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462) explicl.sivirgirea
ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele
istorice cor
to llr t 35 (P.L., t. IV, col. 560).
" Invicrea Domnului) s-alr Petrecut rloaPtea
ttt llilt XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).
i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri, Cina gi
1929, p. l9). 'r
( :,rl II, p. 258).
l;i;;i.|. J. Mccistcr, liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma,
41
46
Lt'runc;u :,q sPF,( )tAt,A
PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li
(hle mai vccl'ri manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice-
inctl clin vcircul al dsilca, 'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului 336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-
lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec
aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din se-
CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia
de seari, avea ca temi' pr' colul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varia-
pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului
cx ru lumina nanrrali rY - -:r^:
a zrlei ^: ^^.---.
qi pentru cea spirituali adusi
^^^.^i-ir'^ liilc ci de timp gi loc.
(ein)'uluroq amintt Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere ama-
M ,,multumire de seari"
cit qi
{XcrOtoticr)
Sfhntul Vasile cel M nuntiti qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi,
arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in Waya Sfuitei Macrinas3,
de a aduce lui Dumnezeu laudl de multur Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiq-
iar" ,orb"qte deipre obligatia creQtinilor
un ttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri
t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi
s

(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-
L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim o indemna pe una
ffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-
.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl de seari"3s.
-- in aqa-n lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,
c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic.
Rd.n d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'
Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise
lui I III (caP. 25)36.
tt- - -l:- din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.
Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru
^^^^-^: --.^:

(cart.,II, 1,1)t1_ [,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,
,,R.ind.ri"lilo, bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini :ip
"- Uri aminunqit - I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la
ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document, lflrqitul secolului XV inainte.
,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf
lor Apostoli) din secolele IV-V38'
tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim, 3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
p
at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi
;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in
t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-
simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.
--- furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-
Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele
r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci
(antifo-ane), care erau.in gen
Ei cantili de imne qi de psalmi
-i"ii"., cu'rugiciunin}e.in cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea
ffiili"t*.]ir..i", t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.
"--ilil"il (can. IB). cilugirul Ioan Moshog
La.odiceea
(viitoml P]tr1arh,a1 h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul
anJui'600, 1i Q9fr9$e. ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-
[^;;i);;r-iraJJp. ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-:
ig5e altele: nlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul
,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea,
r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-
CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."),
i"e.ii.i, birbatul..."), Psairnul iT"ll r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor
r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea
(,,Acum slobozeqte...")ao. lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia
d;;it air"j secolului Y\I. ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1::
Sinod.wl
lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.
itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie
nici seara. tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau
Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)' Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,
" P.G., t. XrvI, cot.985. (P.G., r;XXXII, col' 205 A)' lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-
'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina
id g (P.L., t' )fiII, col. 875).
* "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion
'5 Epiiola Laetarn,
Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et Eltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el
o". B. hoitc., 2-e (d.,Paris,
tcs uar (SC'
dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'
),P.r Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu
-r ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968),
5z ea. p. 135.
frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-
-^rt.irttI,' SPA, Il,pp'259-26O)'
cap.35-37 (in trad. rom. din sPA,rl,pp',259-260)'
'*
t Cart.'VIII,'..p.35-37 1om.{i1 pol rq texte ladn, introd. [1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili de et trad' de
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.). tt l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-
40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn
Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,

4tt
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA

dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ alzilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci' tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan
rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari ( tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la
!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu
sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric ii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.
s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii". I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"
Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau
citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip :lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-
rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul
rlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,
irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului. tlirr cultul iudaic.
Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe
ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-
tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mgi-
clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, au-
spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri< I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,
rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa 'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea
tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n teit..,1^.: l^ Dumnezeu
clati de T\,.--^-^.- l.-: Moise
lui IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l:
de l^ -:-A:^
a se aduce ofrandi de ):--'- :
-: dimi-
timAiere seara qi
nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c< i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,
miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici , In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-
nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe
il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-
chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a lui prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..
lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-
tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-
corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3. ,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care
Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vo lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile
vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doam-
nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,
rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci
lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni
Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-
rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,
ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in
comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn 'l'fttrtruent.
roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX
sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr
Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu
clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.
rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade
prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri llturici rnAntuirii.
rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi
nrirnuscrisele vechi.
lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-
rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]
Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi
lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl
rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche, llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia
patriarhi qi prooroci. (,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.
I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi, €ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de ld
(psalrnus lwcernaks). E menqionat ca Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.
lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei
ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.
a) r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.
Vczi in urmri, r-r<>ta 8.
'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260. * l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).

50 .sl
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrca
pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat
chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu sunt
Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-
na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in
tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se arati iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina
Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-
iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea ( sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-
irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl (lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,
tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea
ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-
clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce ;lcrc qi de nidejde.
S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune,
ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7. i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei -
Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,
ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-
vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia
ggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre
constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,
tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti ! rs-Minnritorul.
Imnul ,,Lumin5. lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru iwcund.wrn; slav. : svinte tihii - €, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din
veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unul ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-
cele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii i ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub
imr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn spt runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-
rugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu ,,multumire pentru s ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti
nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl Vasile irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.
Mareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l ,,cAntare veche" (d"pyaLa Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind
cunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop ori I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia
din Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi r silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie
tit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptul Apostol are prochimenul gi stihul lui.
gisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientale },n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare
calcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici vari l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.
de text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrlui l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-
nie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrarea Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-
ciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit. (ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt
Dupi cuprins, imnul ,,Lumini lini..." are un caracter hristologic qi totodati tri i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-
El este, adicI, adresat lui Hristos, Care este ,Juru.irua cea l,hd. (aducitoare de rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-
slavci Tatilui ceresc", - dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor trei tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru
soane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fi c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi
pc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinri lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din
introdr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist< url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de
cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mai 'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte
rugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritu prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-
dcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte . rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de
in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari, ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din
irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie i rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-
scrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,... tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).
httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin
I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii
't7 Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226. ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-
'tB l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).
lni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).
52 ('l
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A

Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct Doamne . ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-
irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduiala qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu
clc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn
dat in forrni de reztrmat. ,l lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci
Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile
zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl Flntstolicest, unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-
dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe
cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor Antllci, ca rugiciune de searI.
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistr 'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se
C onstituyii le ap o sto li c f o
. proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor, i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-
o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii Dnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.
doul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - sunt
' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre
dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici
,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de
cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon). i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,
Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din Eersti sluibi sflnti.
V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir
cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile 4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului
chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl
care preced stihirile a doua, a treia gi a patra. Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea
Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."), Mflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5'
flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer
citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine i
intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca ht urlilinql si cugete cum Domnul gi
29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a risti
ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la flf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.
40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...",
consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,
rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)
tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii
Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament, M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I
alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi
(lq7l),
' pp. 85-124.
SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epocii
l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-
tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929
chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei
(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).
se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd
l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.
ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu
A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-
dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i
Htlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.
ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.
Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in
Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu
bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care ftlx.), Kazan,1894.
I M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971'
.
clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri
V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.
fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
{e
Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259. h | ( )nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .
5" (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO. ^) Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.

54 55
.a'r!!llf'F|

Pruro't Pttott, Dtt. ENU Bttlttt$'ni

Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant", Carrrolur IV
vr;l. IIl, ltorna, 1964,
Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.
(1969), pp.347-374.
' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe Litia
des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
248-272.
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969. I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te
t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.
V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929 La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr (praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se
3, pp. 66-70. Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi
M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0' lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici
Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a &rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se
ingr. de W. Heraeus). lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de
Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre Ellm ineaq'i (Utrenia).
trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866. Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau
E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e
pp.266-283. ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-
P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'. ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-
Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,
( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O. qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,
' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo mult pe la orage gi mai rar la sate.
gice), vol. I, Moscova, 1960.
''
P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.
Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8' 2. RAnduiala Litiei
ln ..." Litiei, putem distinge doui variante principale:
ce priveqte rAnduiala
Una ministireasci - adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-
til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;
Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu

E.

Arlose

N S.
6
l/itr /.4,
k,
Grdu
V.
Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.

ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile Qi
tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua.

57
Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A

Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o m Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia
pc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari) ulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..
pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, vi Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-
sprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus'). 2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru cei
sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniri rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,
crtrcl$. (otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa
. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr
dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi
tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-
;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-
tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Liti trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-
iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor < ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.
Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul
gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo
Privcgherii) este urmitoarea:
pc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";
aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai (l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r
preonrlui, qinnnd cidelniqa. flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu
. . Aici
pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull
(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul
au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia 'l'ilu...";
preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule, l)reorul: ,,Pace nrturor !";
porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii). Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";
ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac
CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum
(preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul
Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte.
coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ti
l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-
ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).
feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);
Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoa-
ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,
celelalte. pAni la tropare.
ff, l)rrmnezeul nostru...";
llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri (lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);
sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac
l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori
rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s ellrrtrlregii).
plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-
ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa
euvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,
continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii
ducrl nu se face Priveghere.
crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl
b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se
c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer., clerul gi
"poi titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,
crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.
Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:
Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu
lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,
scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la
pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu
' ) i
!",
;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a
^ -D*^^_
prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloi
pc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune: ,,insuqi Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri se
ttlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi de
rrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre c
dcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntarea
.prinoasg dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn
leltc
(ca qi la sfirqirul Lirurghiei): ,,Fie numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2), tloprrrtrlui ,,Niscitoare de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi in-
tltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi ce
clri. Apoi poreod (clerul) cAnti:
trci ori. cAnti: ,,Bogaqii au siricit
-Boortii err sdricit..."" r/de
(de nhirei
obicei pe oio.,,i
^. glasul te ('ilntii ,,Bogaqii au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca
I .srimbiti scara sc cAnti ,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei I Oiur.rrca
ori; . ,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom-
srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari ,,Niscitoare de Dumnezeu...';; Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAnti
pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori. tll trti ori.

8 .59
Lt'fu R.(iI(iA .SPECIALA
)R[o'l' I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;
r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece
qiiim Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl
gi din
corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor.
insuqi
l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou,
em de Domnul"). cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile
la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre' (nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbito-
ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl fiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitul
Vcccrniei (intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are origine
nrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci
crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, uni-
t[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAni
lloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se adu-
ec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoi
tc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau
ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala
Privcgl'rerii gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se
3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte).
Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio
Dupi cum s-a putut vedea din cele exp pauis, bulg. petobleabne), adicd fi.d.ngerea mp. Fapte II, 42), denumire care se
htrrcbuinqeaziincl. gi azi pentru Litie in rutl grecesc gi cel bulgiresc. Ritualul
bitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic,
I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu
ntgtrciunile de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduiali
mu slufbl aparte.
l)in ministiri, Litia a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sI-
Vdrrlcqte nu numai atunci cAnd se face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile
derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurie €6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecernia
n care invoclm pe MAnnritorul, pe Maica obiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nu
litie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunile l1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a
in frunte cu clerul, sub formi de procesi- G{pltat un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe- .
ri din sat sau din oraq. 'I)cosebirea
de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciului
Litie, in ingelesul de iegire procesiona de rrzi al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei
cu cAntiri, se flcea inci din vechime, 1g citcsc uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor.
calamitili publice (seceti, inundaqii, boli
invoca
vinte, 4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei
litnnii
vreme irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea cre-
(437-+46 clirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai: ,,... Fiind noi afar5.
Sc spune rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon
intreit-sfi el 'l'csalonicului, in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi
ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii
( )r'tocl<rxe. Dupi el, iesirea clerwlui Si n cred.incioSihr in pronaasul sau tind.a bisericii (adici
credinciogi. De altfel, termenul litie se llr irrciipcrea in care odinioarl qedeau penitenqii), la inceputul Litiei, inchipuie alunga-
ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu Ieir prinrilor oameni din rai gi pociinqa noastri, uniti cu rugiciunea pentm redeschi-
_
tlcr,c:,r uqiloq, cerului gi a milostivirii dumnezeiegti. CAnd flceau Litie, credincioqii de
Vcchile rugiciuni ale litiilor tatea de odinioard au fost ,t
p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au divin din biserici gi alciru-
ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi I l)NP^t tlirtele
il p;il; f"1i" , i*i.i cic azi. E, rytgdail.rti, city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.
'' 6r
60
LrIu nclttln srL,(llAL,A
)tiliul' l)l{t ll'. lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li
clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1 1o19i
indcsnrlarea avArrd,
carc,. intrind in
rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:i
,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt clc.nrulqinrca pacatclor sale, s-a oprit intr-ttu un' r,1..r, ii.;[;, linrrgice, lcesl:a
si-* ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'. "1,*, ri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a ieryfei
sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r [r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina 11.^1 pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)' ;,u-;;;J.i;rJ, prii, rn"iire, tftipul qi shngele Domnului din Sfinta Euharistie' CAt
:t1#;;i'il;il:5.r-;zeule, milostiv fii mie, Tip.i'.'t'i' pistrall
"i;;;;;;;;';"s"i;-"J. t"'1li :":1: ;;';,r;,J;ltri-"t Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din
" irn Litwrsbi'n'.q.i
pe uga :ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra
prin
ru,isiiri, uqile'implrlteqti rirnin i.chise in timpul Litiei, iar clerurl iese
XVII, 12-16)'
este despirqit de ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i
;,;;;.i; tr. ti-lrir".i.ile de tip vechi, ia care.naosul ;i'ri,poiii'NAttdtonr"ei d.e Dwmnezew, specific Litiei (.,Nls,!ntoa,re. d:
"ri,,.'"rr.ri. p..a.i."?;;ieiliiilor fiumoase"), yjsair perdele ?:l^::tt
:i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln
aceste
il;ri.i; ;ai ,"., .se.inchi
dupl sfargitul pdrl
salutarea adresatl de
i
clupl icqirea clerului ,'ii.ai,r.ioqiloi.in Pt-".n*: .tt,.:t-t*tttnid
clericii gi credinciogii revin in naos-
i.
ii ii sie,-,,, Elisabeta Sfintei -Fecioare. la Buna-Ve ,l: (L-t I, 2-9
-D): ?t '::-"-1
' . ii,i.i, atunci clnd
i;i;[i
pronans - adi I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei (Litiei), pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut
it nl.rirriile
llurqticiwnile rostite d.e liturxhisinri
kturXhtsr'tory itc pron.atts
it't'
ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar
tulc, popoml Tiu..." gi rugiciunile Litiei: ,,StIpAne, Chiril al Alexandriei
prin.mulqimea.sfinqilor.pe
.
liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului tll:
i.ry,'.riiu..tal, iar :"tt ii,'^1]l= ezeu
linga ^a6r.r n^,
azarr pentru i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie probabil unul dintre,p1"9"t.1.
i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-" p"t..ii lor de mii'locire pe Domnului:
i.i i,ii" .^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii gi de cea a lui Eutihie'l,r,lT19i:-
po.icntnnrrprcn. rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t.
1'" . p.'Ttl 1dou.a 3 .Llti?
faqi de ngi._!s.te iiiftir'n,rrl"r"gice provocate, in qec. V, de erezia
lui Nestorie
in qi a milostivirii dr.rmnezeiegti
i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii
raiuh.ri in cultul catolic cunoscutul imn
.i I oentru nol' 51: ca
" "qit"i
enrl -- il-i cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'? "q1 constituie
ir i; t;---: r '+'^^ aceea, 1,.^x cu(n ne informeazi
-'-.^^- dupi inFnrmeqzl acelaqi.autor
rcelesi atlfof introdus in secolul XIII de Bonaventura.
nrecum zlce slmeon
^ir.r'rr""i."ruia.'De siricit.'.", care se cAnti 4ye1-9]":*yAntarea pAinilor' este de
iiintarea ,,Bogaqii au s5.ricit.'."
( )iintarea
I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane (coruri) se uneau simbolic in acest moment,
semnificaqie
cAqlan<
simbolici ,r1 resr (qi ;"-. verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta pe D9*-
ffi;.]||l,.lirlit Stihoavnei.'Din nefericire, aceastS. fmmoas1
:;*: i'i.; ., ";^...U,ii"t" ,Jli, ;;;hI;. oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iy-
;;'*-: " r - despre'originea
11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*' i, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea
pAinilor piry-
:, Serviciu divin'. s-au t-r,, pieriut
pierdut desivArqire din vedere ir
cu desi citegte de la in-
ei se oficiazl in naos' lr,ir". O.
rrr,rte rltfel inci qi
T)e altfel, acrrm in'unele mindstiri
si acum psalmul acesta
ac:s.t1 se
s9 ci1e5t9.
intregul,serv"iy,l,!.lrl
,
n .no1ie, ylde
sau ,,litiile") ^_:..r-.-
amintesc gi .i simboli
"i_r_nri ,, i*, u..r.*l l0-1." se cAnt;., aQa cum
"i LiturXbierwlwi-
prevede incl rAnduiala Litiei dinTipicul
' ,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt." il n rpi de la incepunrl .. .
zcazl celecinci paini .r, l"i. Mintuitoml'i sirurat mulqimile
,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I 'liit u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este Qi cAntarea ,,Fie numele
inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului
qi
|;lifiH[;..ffi p:tl: tti: prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr. CKI, 2), care se c6ntl inainte de ,,Bo-gaqii au-siri'cit"'"
LrLurrrLrui'v^ "^ pi""""s
.*al".i"uf"im t'" inseamni m€rgerea poporului i? i:"t:1tl J tui]1{
ffi.*, ,* artoselor A.'"i
^::*:--::--:"-i:.
Lirr.*ua.r,"rea de ci.tre preot-in mijlocul bisericii inseamni bi
I iti:.*r. Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a 9|I::-I,,'^"!);-,.**,
h.r, invdqa-
iliipn-tA;*6le prinoasehr binecuvd.ntate la Litie Si dapre^in'.trebuinfarea pdt!t?:,,
."."rarir"t.a pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a- u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier,
sfune;,,Cade-se a gti cI
Simbolismul .*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i
1:.

or.' ,,O""-.r....,"..r." Cr* "iUin..o'"e,iat ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasci^untdelemnul
acestal.tt,1,1,bt::,
uaru<tLr ,r
Ll.u;'ii r" pJti....". ;;.;;;;;.f,ai cAr-rd p..otoi ia i r mAini
i,i;,,;;-; il .o-u" ii , h""" oarr nici vinul, nici
in patru, el imiti i1":Yl*-:::.1-1,:l
PuJLrL.'' 1;;;:: sd-l binecuvintezi; asemenea
."rl"i" ci'cind apoi il fringe li
qi il
lr ]--.,*.'
imparte pt: Mannritorul i,suQi
(din nou) Priveghere; ci altele, nebinecuvAntate, si
ii, iriti fai.rlte, cAnd vei face
e;;;;"';Gu "..t.i -i"I"i,' 1 PI":'g'l $",^ 9".p," :-,3'
q i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3); i'i:'l'::',lf15't i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar wntd.eletnnwl acesta care s-a binecuvintat, de este candeli la
-"ffitii.f.. *iil',5rii}v1, 26 gi loc' par')'
""YXt
ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn min*_'1i
* ^iif.f.
[" tor aQa , n."iii la Cina cea de taini (vezi Mt. XXVI,
a pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre'
_1_e]
ca pe
tir- oriir.ii. iai ,liit i*rtarbrmrcul, care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi' Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi credinciogilor, care pot.si le
dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+ sau ofranda a{us1
-Tt,gPy:::ti,*l
{e ale a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai inainte Ie alte bucate' Iat Xrd'wl,-satr
hranei noastre'
,""a"r. i..lp"L"l. "i.f pl-*1"nrlui qi din.elementele principale ]ir,],,,.,.,i, ,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indriz-
-:rr.. :^-r{-i ^1.,.c la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul
jel
-
i rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i ^^^^. ..:-
^: -: iau cu acest
L.^X
vin, dt pi cum
-,,m oir
zic cfinfele
sfintele canorne
canoane
acirr,',, lrtcrarea celor sfi nte"'.
*'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea gi consumarea p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn
gfrri,it *"*i.iuttii t'rivegherii, de la I septembrie pind la I-ruminica Tomii, Pentm os-
in care-L imPlorim P. P::T:^',:" Ifl:T :'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu,
poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,
i,mulgirca aceloragi roadc, ca de ex., p.r-" -ge.iune din slujba Cununiei: ,,Umple 19,1/, pp, 5ti-5t).
' n iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp.
i 342' trtrcl. ront" cit', p' 222'
' I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956, 47.
P,
't Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad' rou' cit'' p' 221 '
63
[,ITURGICA STECIAT.A
tcneela, slujbci qi.mrrimca h
iar clc l),mi.ice Tomii nflnrl la
ImpArtrrea lor sc fhcc dqtla'opgii,
zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g).
1
La urele biserici, de obicei la ora qase. din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.
adici bucigele. de vati inmuiate in
111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,, "."i'"nta"t._"Ji i';
::r,,]:ff, hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il; Manuale de liturgici:
de
de leacuri. :, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5.
, l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N.
Ilrrcurcqti, 1899.
BIBLIOGRAFIB (izvoare Ei lucriri auxiliare) , Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe - Cursuri univ., Cerniugi,
pp. 618-62I.
1) g,i4lde sluibi si manuale de tipic: rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .
Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic
Bucuregti, 1924.
Bgior qi $t. Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt.
f,
M' Draginsl<r, Ntualwl bisericii o*idnxe-catoki, (wr^n i'le-Tipic
Cerniuqi, l8BB.
d.e Tipic o,r.todax, Cluj, 1940, pp. 50_51.
pp. 9-10, 39-47 (qi alte diverse ed. rom. mai vechi
, Kiev, 1907,foaia43 v, g.u.
nstantinopol, 1895, pp. 13_17; Alte

1928,.p.
!66 q.u. (atti ed. Sofia t95t).
litwrgicri, Bucureqti, 1926.
dr Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\

Dr. P. Proc 36' 21-22'


PP'
Gherasim s
g, rereaga, ,i:::.','&,,"tif*
pp 7e-80.

!t;:
'liprc Iaqi, 1816, cap. 2, pp.
ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.

b) TAlcuiri liturgice:
I.. Y Ag1 Sirnbolica biblica Si westind,Timigoara, 1935.
Pr._C. Moisiu, ,,5d, std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,'', p,
Pwdywitor hturgic pentra
popor, Bucuregti, I 941.
Sime
39-342' 348;
P.G., t. tutaror
credtnte,

c) Studii:
Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia - stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei
" in d_iferite
ortodoxe Si ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5
6.
J. Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96
Ic. D.
v. N. ' b-o'
Prof.
vol'
Moscova, 1960. '

64
[,trunctcR sP],clALA

(lat'n'out-tt. V (lilrrt.: ,,Vcuiqi si uc inchinim..." (preotul se ir-rchini gi intri in altar), Psalmii L,


lX rii CXLII (sc citesc in mijlocul bisericii), slavoslovia mici (,,Slavi intm cei de sus
l)rrnrnczen...", cititi. dtpd, Ceasht,, cu mgiciunea ,,Invrednicegte-ne, Doamne, in
Pavecerniga aceasta...", Simbolul credinqei, Canonul - al Niscitoarei de Dumnezeu, al
ri dc rAnd din Octoih, sau al sfinnrlui zilei, din Minei - (se citegte numai la
iri) qi ,,Cuvine-se cu adevirat..." (cAntat).
I. Ce este Pavecerniqa. Timpul sivirqirii' Pnrtea a doua
Pavecerniga mici Ei Pavecerniga mare
C1lur.: ,,Sfinte Dumnezelile.,.", gi celelalte mgiciuni introductive, Troparele (al
din Minei, aI
rlei, dlnlvltnet,
tu zllel, hramului bisericii
al nramulur qi al zuer
Dlserlcll Qr siptiminale, din Ceaslov), tro-
zilei saptamanale,
pavecerniqa sau Dwpdrinaren (' Al,65etnyov, pwecerie) cornpletorimt, rlc irrvocare.,? din Ceasl.op (,,Dumnezeul plrinqilor nogtri..."" gi celelalte),
ce condacul
f,.ir'r, ai Nrplli.*d.a, este siuiba de seari, care.- precum arati gi
"";i;r tii seara at invierii glasului de rAnd, in celelalte zile ale sflr-rtului sau al sirbitorii
,. ,e,.arq"q,. fie dupe ci.rl,'ca in uriele ministiri, adicl la incepu6 nopqii, fie
ivc, din Minei),,,Doamne, miluieqte !" (de 40 de ori), rug'iciunea ,,C,ela ce in
ales indate dup.i vecerni., ." in bisericile de enorie, adicl l.a
ceasul al zecelea
- e1t: tr]*i: vl'cmca gi in tot ceasuf...", ,,Doamne, miluiegte ! (de trei ori), Slavi..., $i acum...,
f.ir." or" 4 p.-.), .rr- [r..ir.azd, Tipicut cel m.ate qi,Triod.wl. Cu
ec csti mai cinstitl..., Intm numele Domnului...".
if.rlrr.f"t divine d.'r."ri. tn manistiri gi in unele ca-t9draJe,^Pay1t*iti1,1t^[t^t-,'11 rl: in Postul Mare: Ecfonisul ,,Dumnezeule, milostiveqre-Te spre noi..." (din
bisericii (nartex ,", pioi-r"or), ca toate Laudele mici, aduci,du-se acolo
sfegni
insi in chilii, de' qi rugiciunea Sfintului Efrem Siml, cu metaniile gi inchiniciunile obignuite (din
bi.sericile'de enorie.i f".. in'naos; in unele chinovii se citegte
tt4ilor impiriteqti, sau intre sfeqnice).
ecare monah in parte.
Rinduiala Pavecerniqei are doui variante: mare Qr mrca'- n tot restul anului: Ecfonisul ,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..."
Pnvecenoiya ntfire se i'i.,arg.qt in toate zilele din t".t*l Mare, fl':
d: rltrrr).
,t-*'i-i1'ii;i;;';;:;".,r.t..*..o,rte de la regulile speciale ale Posnrlui Pagtilor) qi
I f- a treia
iresimilor, Precum gi de mie
--^:^-^--

gi rtt.: (numai in timpul Postului Mare): ,,Sfinte Dutnnezeule..." Qi celelalte rugi-


aceste zile se face denie de
Itttroductive (cu metanii); (in tot timpul anului): Se citesc cele doui rugiciuni,
icoanelor impiritegti, in faqa cirora s-au pus dinainte sfegnice aprinse, astfel:
scurti, se savArqeqte in toate
posl nyqa-i in urmitoarele zile:.in , (lil icoana Maicii Domnului): ,fespurcatl, neintinatd...";
afara Postului Pagtilor, iar in timpul acestui (ln icoana MAntuitomlui): ne di noul, StipAne, celor ce mergem spre
;#il;t.-;;^ a"l"l"iJu.- (rr*t i. sa-ulia P.atimilor, :1'd nq se"mal
fi': ,,"; (la strani): Troparele de"$iumilinqi (,,kliluieqte-ne pe noi, Doamne, milu-
il;;.:;;iri; ;'*;t ;a"i".ii ain siptdm.all a cincea, fiindci. atunci'.:
in lc pc noi..." gi celelalte).
)r"" ir""".i:?;r.i.i;a, ;i.rluri, ioi gi vineri din Sipt imana Patimilor, fiindcl rtul (din faqa ugilor impiritegti gi cu capul acoperit): Ectenia intreitl ,,Ndilu-
,if. ni"a denie in 6iroi.i,la minlsiiri se citegte I'avecerniqa mici in chilii de
1rc noi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta..." (o gisim in Ceasl.ov,la sfArginrl
monan lll
care monah in parte.
PafLc. rticii de toate zilele), apolisul mic (,,Slavi Jie, Hristoase, Dumnezeul nos-
In general. Pavecerniqa mici se sivarqegte numai la ministiri qi foarte rar la cetcnia de obgte (,,Si ne rugim pentm pacea lumii", ,,Pentru rugiciunile Sfin-
.it"^;J;;;.i.. tile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mz mai
cile de enorie. in biseritile irrgilor noqtri..." (inministiri, aceasta o zice cel mai mare).
miercurea gi vinerea din Postul Paqtilor gi mai mult la bisericile dtn oraqe.
lnr se vede, rolul preonrlui in oficierea Pavecerniqei (ca la toate Laudele mici)
RAnduiala Pavecernitei mici gi mari se afli in Ceasl'ov'
rcdus, constand tn binecuvAntarea de la inceput, ecfonisul de dupi tropare gi
, cclc doui ectenii de la sfirgit qi otpustul, iar in Piresimi, in plus, rugiciunea
ri }lttcm Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite, in unele pi4i (ca de ex., in
tln,r) prcoqii citesc ei ingigi cele doui rugiciuni care se zic, alternativ, ilr faga icoa-
din trei plrqi distincte, spre.inchipuirea Qlcinstirea Sfintei Trei Itlprlriitcgti; unii citesc aceste rurgiciuni stAnd in gemrnchi, cu faqa cltre icoane.
Se compune
ciror inceput este *"..^a de ruqiciuniie introductive. in pflrtea' fuctd'i predt
-g1.i""., de mulgumire) pentru zlua care a trecut; pa''"tea' a d'owa are cara( 3. RAnduiala Pavecernigei mari
mirturisirea Ei pociinqa p:":ry pto"':f s1i-rsll":
-iltt p..rit.nqial, exprimAnd
;;;'-;;;;;-;;;i,r. irrJ.ot.ui rugiciuni de cereri, invocAnd ajutorul de sus pentru trtiti clczvoltat[ decAt cea a Pavecernigei mici, fiind impi4iti qi ea in trei pi4i
rea in pace a nopqii care incepe. Pe scurt, rAnduiala este urmitoarea: , cit qi Pavecerniga mici. O redim mai departe, pe scurt.

Partea intAi n lrrtli


pcrdcar'ra fiind
Prcotul (cu epitrahilul pe grumaz, in faqa,uqilor imp[rltc{ti, rtrrl (cu cpitrirhildc culoarc ncagri, in faqa sfintelor ugi, perdeaua fiind inchisi):
A. L rtarqirirl Vcccmici): ,,Biriccuviptat cstc l)ttmtrczcttl llostnl.,.", Frtc crrviirrtirt l)trurrczcul nostnr..." (apoisc inchini qi mcrge in altar).
Pnlitx' PRorr, Dn, [iNll BnnNr,s,r,ri l,t't'U tt(it< ;n sPftclA t.A

cint': ,,slavi '|'ic, I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri in 4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga
silptiinrAnri a PosruluiM1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwi
Criteanul, prccum aratd T-riodul Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qi
__ _
Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi ,,Veniqi si ne inchir-rim...,,, citim: psal zllclc clc nrarqi gi joi seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliior
Iv, vI, xrl, xxIV, x4x XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi<
{ Sfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi -
clu-sc meranii la ,,Aliluia..."). cantarea prorocului Isiia (,,cu noi este Dumnezeu, llltclc cazuri - la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie,
ctr
.stilrurile respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Pavecer-
,,ziua trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare). i n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a Praz-
l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu N Itti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul
toare..," qi celelalte. ,,Sfinte Dumnezeule...", $i celelalte (frri metanii). Troparele :elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in aju-
s{primAnale, din Ceaslw
.(la.
sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe( Brrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'se
dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi..., $i acum..., Ceea ce eqti clttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acestei
cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,. I (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: in
Preorul (din altar): ,rP_enrru rugiciunile sfin.tilor pirinqilor noqrri...". ,
tll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqa
cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce tc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica.
^
rnAnnrit pe noi..."). lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, daci
elrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cincea
tdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg.
Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr Sip-
Itit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mai
rtc lt slujba Ceasurilor).

t. Scurte limuriri in legituri cu istoria qi explicarea Pavecernigei

al l;orrnarea slwjbei Si intrarea ei in wzwl cultului


Partea a treia
(Aproape identici cu Pavecernita mici). Eluibrr Pavecerniqei s-a dezvoltat din rugiciunea de mult-umire pe care credincioqii
uanf.: ,,vemu psalrnii LXrX gr dttcctrr lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, incl din primele trei secole
c.a1t.: si ne rncrlrnam..."
,veni.ti sa inchinim..." gi
Qr l,saknl LXJX qi cxLII (care se citesc la i
punrl Pavecernitei mici). slavoslovia mici (cititi: ,,Sl vi. intm cei de sus..,,), lrtrrrici creqtine, precum se vede din recomandarea pe care o face, d.e ex., Clernent
,,tnv lrinwl, in secolul III: ,,E sfh.nt lucru si multumim lui Dumnezeu penrru roare,
nicegte-ne, Doamne, in noaptea aceasta...". canonul (citit in mijlocul bis"iicii, pe
rrapod): in sdptimAna intAi, al zilei respective. din Triod, in celelalte siptimani; tlc a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunitatea gi iubirea Lui de oa-
Ni.scrtoarei de Dumnezeu, glasul de rand, din octoih, gi al sfintilor care cad lHf , lncAt si mergem la somn cu Dumnezeu in suflet"t. La inceputul secolului al
.lc*t, littsebiu al Crzareei vorbegte de a Qaptea laudi zilnici de ruglciune! care se
Simbita lui Lazir gi Duminica Tomii. CAntarea,,Doamne al puterilor, fii cu noi...ii
it intre masa de seard si culcare2.
stihurile respective. Troparele dtn ceaslop (,,Doamne, de n-am avea pe sfintii
nrgitori..."), iar la si.rbi.tori, condacul sirbltorii respective. ,lt prrrc insi ci, pani ln a doua jumitate a secolului al fV-lea, Pavecerniqa nu flcea
l),lrrc clin programul zilnic, oficial gi obligatoriu, de rugiciune, al Bisericii. Consa-
frg"_ql, Rugiciunea sfhntului Efrem (intre sfegnice sau pe solee), cu cele rrei ci clcfinitivi ca slujbl zilnici a serviciului divin, cu o rAnduiala stabili, a ar.r.t loc in
tanii gi l2 inchiniciuni. 'r
titrttcr monahali organizati de Sfhrutwl Vasilr cel Mare in pustietatea Ponnrlui,
cAnt: ,,sfinte Dumnezeule.,.", $i celelalte rugiciuni introductive. cele
rtrgiciuni citite alternativ la icoanele impdritegti, cum se aratd in rAnduiala din llltt crtrc cl a scris, intre anii 358-362, Rqwlile ruanahale rua.ri, unde aflim qi cele mai
I'reotul: (numai in prima siptimani din post) imbraci felonul, deschide sfin hl ttrcrrqituri despre rAnduiala unei asdel de slujbe. Ajci (Rexwln XXXW, Sfantul
tuqi qi citegte Evanghelia, apoi inchide ugile gi dezbracd. sfita. (in tot timpul posnrl 6lllr vor[rcqte despre o slulbi intermediarS., care se oficia intre Vecernie gi Miezonop-
Rugaciunea ,Stipine mult-mrlostive Iisuse Hristoase...", care gine locul ;'i, lr irrccl'ruml nopgii (tr1q uundq o;pyoltbvrlg), cind se citea printre altele gi psalmul
(cititl dc pc solee, cu faga spre credincioqi qi cu capul acoperit). Ectenia de obqte ( il (t6u bueulrooto6 ycrl"pou), in care se cerea lui Dumnezeu o noapte pagnicd qi firi
nc ruglm pcntru pacea lumrr"). ,,pentru rugiciunile...,,
t..ltnlqtyt1lul, II, 4 (trac1. rom. de Prof. N. $teflnescu, in col. ,,Izvoarele orrodoxiei", Bucuregti,
a,p.l74).
11'uunttet' /a P.r. (IXVIII, l6l-164, P.G.,t. XXIII, col. 1391.

6tt 69
rtrr:rrt rl((rr. r.rK. ]:NE rrRANlsTIi
l,t'l'u ttctt< :A,sl)li( IIALA

Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl (rlui pr-eaiuirlt...,,) I ) Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituie
Pilsrriu pAnii azi, atArin rAncjuiara pavecerniqei -rri'ai;i;ilj)i,,igi.
'ril;il'caroric. .a,'qi tttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-
slrritra corcspllzitoa;e (cowpretoriwwt, d; ft """J..,
sc poatc spune deci ci, pe la anui Q|yil1aL
aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea
l, rtrulqumescu-Ji fie, Doamne...").
momente rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio. din pont, i
, 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru
l: ?::fl.tX:l:,:H:-::
in jurul Sfrnrului Visile cel Mare. {eputin'ma lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca o
cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre e;;';r";;;; ripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate;
vremea sa. Dupi n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi
cea de. dimineaqd, Ceasurile qi Vecernia), drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala
au mai bine zis incheind totul cu imne,' :crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de
Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul din
dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati
,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'il rniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie,
iljfi rvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ie
n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi mai
il decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici.
r,Lr orarrLul
nici Sfdnrul roan
Ioan uasslan,
cassian, ln
in ctescrlerea rinduieiii;;;;;,
descrierla rinduielilor ;;Lil-.i monahale
comunititilor ho r.,
Mesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi -^., s.; fi. din Egi Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesra
nare (synu.
acead., Bnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde
ciuni diirainte de culcare ;;;', ,,t'iind in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilit
;i'::::?Y: ,d:'q",'*'
Pahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini "-i"i'qi'-
a lui Ieronima.'
olw"tt
sfil.nt ln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat
:iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din
Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana, f44),scrisi de disci
,.,,I!--nF!f,
lul lflStwlui a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existat
sdu cal,inic in secolul v, s'e spune
..i, p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr
a'primit d; il;;flin p,r,,, si paine, doui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor
,Y"::::-::::::'-T
Dapd.cinare, numiti aici9:lti:ur'fr,1*l
srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj. 5ilL l'.Jrril'
clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica
)lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa ^d. .- iudeu palestinian
sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri
in ministirea
de celelalte i;;J r.irri:;,"ffi..rrn cu ucenicii llntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una
sa de la Rufinianas.
It 4p*, Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec, cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenr
- -- nd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune
Ylli.l jLttrl.
dintAi denumirea T:,l*it.
ale lui Benedict a. N".ria- 84;i;;"r. i"t..u*"t.#
eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrlui
latini de azi ,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;,
1

"
bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" ca una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor senti-
Ap":,-;;J1i""." dinainte de cu de umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile aposto-
era pracricari in pieratea particurarr a monahilor
fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie
si;;;J;;;i;r-JMilanului,
cu mu1inainte, r care ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei
jumitare a secolului al IV-lea7. in a dc ; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscrise
ti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria
_ Iniqial, a existat o rxnduiala unici a pavecerniqei, gi anume cea numitd
n{: a treia a Pavecernitei man.
de care, pomeneste rrp ;rii i ii k ir, (ietuger.* J sE*
:'K:!^:
sava. cea micd :*:,:!!y, ^ probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ
I Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,
a luat nagrere,
ru:,il: Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de-
I:l-",:..Tli:ll. ff-lq rezervarr numai penrru vremea posnrlui Mar{
prezinti Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr"
,..or.rr,ri ivr.
il;; ), precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in
" :cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. Ea
b) Explicaren slwjbei. Scoltul sirrubolisrnul ei Itrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qi
Si lc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina-
Slujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga nu a purut , rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare.
intra decat sp<
rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur zilnic dL--ga.i'ri. J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru
ar monahilor, Ia
rcpLrt ea era destinati - aga^cum. arati gi denumire"
prirnele ore ale nopqii, cu un intreit scop: - ,tfi; ;;;arai;r Gili"i Ch'it,vca aiatotttlui d.ivin hc ped.erea ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru paza
Ftttttttlui gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de de-
Flttll, c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca Ei de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care
o
A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti,
lUhh, p. 2.57.
l" (l.rrtca a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42.
rl Lit H. I)elchaye, Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad Acta Sanctomm
_
fiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.
70
7t
PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr
Ltturtcil<;R spr:ctALA
sullt mai st.{nlitoare rloaptca, cAnd. paza cugetului gi a mingii este adormitl sau mai Itt, nopqii, este
Acestei nevoi'ii corespunde arl
inccputullglul !le!,
f-"^*.I --i i"iai,*,a-..lor q"r. frrk.,i
mari, care formeazi un fel a.
, irnpului din
_P_avccernitei
i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant f".rt.tl l, .irpJLrJ-' lrr rie de tropa
qi mai de Itr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470
atestat in documentele vechi este psahnwt xc (,,,ce|." t"*i!q1"
sub'acoperi, $t'ff rrtului Ioanichie.
ql sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn am 'l"ot semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi care
3r1rjj^.:11{l
s-a intrebuinqat inci "*1":a.:
de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai lc citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, bi ultimul
:1:trt" lnrri li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lil- dirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutorului
se incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi
i;Aj".J; ;Jild;;
doui cantiri caracteristice pavecerniqei mari, a. ,"-ri.r-uil" r.o*"*t
dttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver-
p*i, ;crclc 7-B: ,,Degrab auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de la
grrtiii, qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia (,,bu noi" .rt O.rmrr.;;..-.;\";i ,i;;; lllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta,
n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi
cele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. fitazi in n"a *iia"ic 1arteinffi,'lrrtade cil lrl Tine imi este nidejdea...").
c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt
unele_-prescurtiri, din cartea pro,t",ciei rwi Isaia.(cap.,v'III;
versetele
9-li, l2_i5; i
";rr;;.le celor vechi
€ltr f,:i;
i,.l.,T ? ]i 6,^i..traducerea SeptuaXintei); in corrcepqia lntl,
slmDorsmul mortll (preinchipuirea mortii) este arnestecatd "r, cu sperarta venirii lui
care ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i.
lor: ,,poforul
umbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurri Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile d.e seard (ale celor ce merg
lumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea tpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune a
de-a
cantare, luata drn Proargcia.lli (: p..
!y?(piimul 13, in trad. Septwagintei), se cdt tllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa,
cele cinci stihuri ale psalmului cL repetandulse l.:fa;ffi. fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, ime-
qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv
.. 91r,pr^ir" 'd. ii faia' icoarrtar dlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi a
sfkryitul Pn'vecenritei, to"t. o rari frumuseqe. euhologici ji tr..r.n, 5111ii ;;;, plctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnifica-
q:ntry .exprimarea scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier" j, m..pri".r cu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.
dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,), ""pii.
este frcu
Pyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i
y6xnq) din constantinopol^(sec. Xr), care a jucat un rol
F".6;,,B;La.er6"i."; r ri
a spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a
i*i*r*t in istoria cultu BIBLIOGRAFIE
o imagine prei
puitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul n) Ci4i
de sluibi gi manuale de tipic
Maicii Don
viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf. Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946.
iyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l
fl:ryI": ;.[, Gij _,(haslav,
4i"..!rye (,,si fii'lAngr. mine... si in vremia'ieqiiii
pizindu-1..."). De aceea,.mai ales i'Apus, pavecerniqa,.;di# gi
;i&i;il.i,i,] Flvcrse manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare.
ca o
mijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira. -gi.i i b) Expliciri gi studii:
cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine, A, Baumstark, Abend.qebef, in ,,Reallexikon fi.ir Antike und Christenrum", Band I,
ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este lrgirrt, 1950, col. 9-12.
opera monahului'
A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi
lntigchu5 din secolul vII, suprantmit pind.ect t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti
fi'loflo,r, vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT.
'"*l*l: w*
scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{---
c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde"
Llnea cu care exprimi, in partea finali -9
Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin , - l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp.
l*s-sss.
a pavecerni,tei, .iedi.rg" ortodoxa in
.
Treime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466-247 O .
L.i",i.ii S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 .
l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentru
'2 A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe (V. Cande a), (Jn d.ascdJ icwrnenic uitat: Cuviosul
Everhetinwl.,Ctitot ia Si scnerile sfe, in tiO, 1956, pp.' 456 +,5t.
-
Utttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru originea
1Ju,
roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G i;p; Htg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor).
il::tS.":l:,lp$
somntil Ei firea a biruit; esre icoana mo4ii,
mocii, este imaginei
(p.G., r. LX, col. 202): ,,...A
D;;;itt;; d;,#;;
sfn.ei'tu1ui_ oi.e [
imagine" sfnrgfrului.
:]I,':T:ll"efl::,.i
'rrt llyi! :.._ll:"p"
j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti Tl1 casn, ii toli zicAni'ca t" -,j.-a"i.:l cr. qi"1!!.;;;;;
Amalarius. Da
rrr, IlY,8:
oJJitiis, Y , o; ,,Somnus esi xnago
,,Jomnus est irna ".1\1.
morus,,. eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atri-
ll 9j:,r::!i::ll:f::. !g*'i*|e Litwsih, rlot. ]r, Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.
's,r)c'sprc.er v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t; ;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*. ,
i DTC, t. I, col. 2585).
cit., p.223.
p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210.
+l 5.

11
73
PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE

A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I ), pp. I 33-145. Cnt'lt"ot.ur, VI
V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare
Pavccernig[), in rev. ,,Ephemerides liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334.
Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la Miezonoptica
*eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastre
Buctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342. (PolwnoSnigo)
Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in ,,Re'urre Augustinieme", I
:. II, pp. 258-264.
nANourALA SLUJBET. rsToRrA $r ExpLTcAREA Er
I. Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii.
Cele trei variante ale slujbei

Miczonoptica (Meoouurttrdu) sat PolunoSruiya Q{octwrnwvn) este cea dintAi dintre


lrclc divine care alcituiesc ciclul rugiciunii zilnice de dimineaqi. OdinioarS., ca gi
numai in unele ministiri se sivArgea la miezul nopqii, in tinda bisericii. Azi se
in general dimineaqa, inainte de Utrenie, in naos.
RAnduiala Miezonopticii, pe care o aflim ln Ceaskw, are trei variante, gi anume:
n) Una pentru toate zilele din cursul siptimAnii, afari de sAmbete qi de duminici;
b) Alta pentru sAmbete gi
c) AIta pentru duminici.
Toate aceste variante sunt alcituite dupi acelagi plan, variind doar citirile gi
care le alcituiesc.

2. RAnduiala Miezonopticii de toate zilele


Este alcituiti din doui pi4i, dintre care cea dintii are caracter doxologic, adici se
spre slivirea lui Dumnezeu, iar a doua este o rugiciune de mijlocire pentru mory.
l'arteaintd.i se incepe astfel: DupI ce s-a bitut toaca, preotul, avAnd epitrahilul pe
di, binecuvd.ntarea obi nttiti (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), din
uqilor impiriteqti (dvera fiind inchisl). QAntiretul rispunde zicAnd rugdriunile in-
(,,Slavi Jie, Dumnezeul nostru..., ImpS.rate ceresc..." gi celelalte); la,,Veni,ti
Itc inchinim...", preohrl se inchini de trei ori gi intri in altar pe uQa dinspre miazizi
trece la strani, daci vrea), iar la strani citegte, in continuare,Psabmul ! apoi (in
mlil ei flri prihand
lnc se citegte Sizz-
hlu ." gi ceielalte).
Be citcsc woparele din Censlov: rrlati, Mirele vine in miezul nopqii..." qi celelalte, care la
flrbrtrtorile MAntuitorului, ale Sfintei Fecioare qi ale SfAntului Ioan Botezitoml, pre-
Ctttn gi la hramul bisericii, sunt inlocuite cu troparul sirbitorii respective. Apoi:
*Donmne, miluiegte !" de 40 de ori gi rugiciunea ,,Cela ce in toati vremea gi in tot
fertstrl^..., Doamne miluiegte (de trei ori), Slavl..., $i acum..., Ceea ce eqti mai cinsti-
f6,,,, lntru numele Domnului...", iar preonrl (din altar) : ,,Dumnezeule, milostiveq-
E"'l'c spre noi..." (daci suntem in Posnrl Mare, preotul iese acum in faqa uqilor impi-
ff,tc{ti qi zice rugiciunea Sfintului Efrem Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile obignui-
te), Apoi la strani se citegte rugdriwnea Sfkntwlwi Mard.arie (,,StipAne Dumnezeule,
Frlriute Atotputernice..."), cu care se incheie partea intdi a slujbei.

75
rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli
Ln'uR(;t()A sPHotAt,A
l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc
ctr ,,Vcniqi
citesc piatm,ii oxx.si cjrxiaU
i*l,l:::: :1,.'.rI.:1:::: iiiii i'iiiili,,i nc

cctelalte) qi a. ,.ii;i, *ili'ii", *i[ri"["'r;;;ffi


st1
5. Observagii tipiconale
9:t"j:rr.t:^!):;:,r-..,rj)1i:.:,'qi "
iT:"fT:!:j::"9!!)!*,,1::o-91:?itb,
,:, r,l:,
Doamne, ., *i b,":
; u1 l)in micrcurea SiptimAnii Patirnilor pAni la Duminica Tornii, nu se mai oficiazd
: 71i,*yare -de
wruitiipri (,"N4iluiegte_". p.
'pr.otul O""_irJ,""'{laiTati.:;;'.';;A
-if"lregte-ne pe noi. rrinla obiQnuiti a Miezonopticii; in noaptea Pagtilor ea este inlocuitl cu Canonul
u,^^_.*,ll,l).- ,-lol aceasra, ""i, };;#rd';;r;:';,
:i:i, {"'f;I; Gilr,
,;Y:Itn,:.::l:.i:t ?_:-nezeule...,, 1ii c*,r*l, r{;;;;;;i),i'i',,ii^i")i'.,
i celei Mari (din Triod), in SiptImAna LuminatS. - cu Ceasurile Pagtilor (vezi
tlcparte, la cap. despre Ceasuri); iar la Naqterea Domnului, la Boboteazl qi la
:: 1':, P"Y"T:_*:1I^ l:',-.
. " ),,s e ple aci, s pre . ;.ii ; .i"s
.
i ;ffi;
;i #'r"# ?r
obsre (,,sd.ne rugim penrm pacea lumii..."i,
_
; :rL ur ; Vcstire se face in locul ei Pavecerniga cea mare cu Litia (vezi in urmi, la
a"pi irr) .
i:"f"f :::u';:.::.::1_t,r_i:i:,'t,
incheie cu,,Pentru rugiciunile...,,. h) CAnd Utrenia se face din ajun seara, sub formi de Priveghere, atunci de obicei
Partea finali a Miezonopticii de toate zilere este ic tnrli citesc nici Pavecerniqa gi nici Miezonoptica. Numai in unele ministiri,
deci la fel cu cea de la
Pavecernitei mici (vezi in urmi). ca se citegte, in acest caz, dimineaqa inainte de Ceasuri.

3. RAnduiala Miezonopticii pentru sdmbete 6. Tablou sinoptic


Se deosebeqte de cea penffu toate zilele 'l\in tabtowt siruoptic al cehr trei rd.nd.uieli ale Miezoruopticii, se pot sesiza mai uqor
prin urmitoarele:
In partea intai, in roc de catisma iv[-", ,e citeq; catisma a IX-a ( ilc comune qi cele deosebitoare dintre ele.
LXIJ-LIX, implrEigi in trei stiri); " Itrccum se poate vedea, atit din expunerea rAnduielii slujbei, cAt gi din tabloul
Troparel. a. a"ia s;iuiiii'fita*;ei s*,t alrele (,feziditd
Fire, Ficitorule urativ de aici, rolwl preotwlui h senticiul d.ivin al Miezonopticli se reduce la
toate..."); larele:
La sfarqitul pirqii intni, dupi rugiciunea finari (,,Stipane n) I)ouI formule de binecuvAntare, dintre care prima pentm inceperea slujbei, iar a
Dumnezeule, piri
o atti rugdciune, sra"o,r"i E",r-,JJi,i;ffi;"fi, Iu cursul ei (,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre noi...");
3j:,:::::'T::; ],^Tj9l"qe
t'^rrq zilele,
toate d;lAl^ niciflri
{}--x
^ ^ -L | |
^i -: o_schimbare, aQa curn ^
fost
"
erprra _"i i""i",..
;Ji;i;;;ill b) tscfor-risul rugiciunii domneqti;
c) l{ugiciunea Sfinnrlui Efrem Sirul (numai in Piresimi);
seTlllt in timpul postului, nuse fac metanii
" gi deci.,o r. Lit qt .ri.i d) l')ctenia intreiti, apolisul qi ectenia de obqte, de la sfirqit, la care se adaugl:
^^
Sflnnrlui Efrem. e) ltugiciunea citre Sfrnta Treime, la Miezonoptica de duminica.

4. Nhezonoptica pentru duminici 7 . Bxphcarea Miezonopticii

Se deosebegte de celelalte prin urmitoarele: a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concreti
In intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd de siruborwr credinpei,
parte_a nevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l
Ei se ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc pururea
?:y,,!-!,If!7I:::ry,"( iesnicui) al gtasut.i de rini, iii o,rrif,;;K"i;;
:. T"1l?:"1,0:'::.,r
lan5.i ca11,': PH: ;.
;rd"i. ;ii ei,r*i#lila.i#f# l)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii - adici cei ce se striduiesc si fie
gct'i tu trup" - se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme,
t:_ ft^:"l
II, qi tot in. mijlocul_bisericii, c ete t ) *'p
u,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l liuda pe_Treimea cea
ii;d)- iil' iiii;*ii icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indepli-
-ai p..s.rs de d,rmn.reire...,,). rlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni de
i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi
')
1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie,
[?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,;
Itri,daci r- -.
se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd.
clreia la miezul nopqii intreaga creagie - pdmAnnrl, asffele, arborii, apele -
Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru n(' ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi
tor puternici qi de fr rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea din
flcitoare- Treimo ,,\ Ei
toare, Preasfinti Treime...,,),
"i u citeqte f-^^---:
^--^a,r irir"ii,
-iron+o preotul f"r_[" ,qilo.
cr.r faqa spre rislrit.
^
fEeqt rrr<rrrrent (Tradi;ind.plst. cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).
Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuito-
, deoarece duminica ftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impre-
:,),i,1: n:::),:(,,C"t
tu.l face otputtu{ Xf,l,,:* a.{,,a;{3"n-e
a invierii;
cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*.
;;.;., de mai sus, ; Ulli r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda: ,,Privegheagi qi vi rugagi in
E dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era
nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile.. ;,,.; "i;;;;*;ffii;iJ;;
$irl-ui.r"ffica din celerarte zile. 'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml
crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte
76
Pnror PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr
I,ITURCICA SNBCIAI,A
siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toare
Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trc-
tocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de ps inre, a lui Marcu Monahul
in timpjrl-nopgii: ,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne, ; (citit{ de preot)
Qi
Ta" (vers,.55); ,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judr
l:F"
Tll"".:.1" drepre" vers.62); ,,pen; nu resar zorile Te chem, cici in numele Rugiciunea Sfinnrlui Evstra-
nadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitd tle
Tale" (ve11.- Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faie
_\!7_!a9
Psalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. ,,Vcniqi si ne inchindm..." ,,Veniqi si ne inchinirn..." qi
3: ..] qi I']salmii 120 qi 133 Psalmii 120 qi 133
tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ
gi exemplul Mnnruitorului, sfinnrr Apoitol pavel, imp.eunl cu-
9:*{.pti$isnrlui
(ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-au
Rugiciturilc incepitoare
(,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi
Rugi.ciunile incepitoare
(,,Sfinte Dunrnczeule..." qi
ruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt w. 2s).' " celelalte) celelalte)

Tablou sinoptic Troparelc gi rugiciunea Troparele qi rugicitmea pen-


peutrll pomenirra mo4ilor tnr pomenirea morlilor
Miezonoptica de toate zilele (,,Pomencqte, l)oamne...") (,,Pomenegte, Doamne...")
Preotr-rl (cu epitrahilul, din fa.ra uqi- La fel ca la Miezonoptica de La fel ca la Miezonopdca
lor impirireqti, lnchise ): toate zilele toate zilele Troparele de umilinqi (,,tVIi- Troparele de umiJingi (,,N4i-
,,Binecuvintat este f)umne- Iuiegte-ne pe noi, Doamne, luiegte-ne pe noi, Doamne,
zeul nostru..." miJuiqte-ne pe noi...") miluieqte-ne pe noi...")

.Amin". Rugdciunile ince- La fel ca la Miezonopdca de La fel ca la Miezonoptica (din faga ugilor impdri- La fel ca la Miezonoprica de
pitoare qi Psalmul 50 toate zilele toate zilele teQti) : Ectenia intreiti: toate zilele
,,1\4iluieqte-ne pe noi,
Catisma a XVII-a (Psalmul Catisma a IX-a (Psalmii Canonul Treimic aI glasuh Dumnezeule...'l
I 18) 64-6e) de r6nd, dn Octoih
Otpuseul: ,,Slavl fie, Hris- Otpustul: ,,Slavi fie, Hris- Otpusnrl: ,,Slavi Jic, Hris-
Simbolul credinqei Simbolul Credinqei Troparele Treimice (Triad toase Dumnezeule..." toase Dumnezeule..." toase Dumngzeule.,."
calele) din Cewbv (,,Cuvi-
ne-se cu adevi,rat a liuda ,"Flristos Adeviratul Durn- ,,Hristos, Adeviranrl Dum- ,,Crl ce a inviat din mo4i..."
Treimea...") nezrul nostnr..." nezrul nostru...'
i
Rtrgiciunile lncepdtoare Rugiciunile incepitoare Rugiciunile incepitoare Ectenia de obgte: ,,Si ne m- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi (,,Sfinte Dumnezrule..." gi (,,Sfinte Dumnezeule..." gi gim pentu pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..""
celelalte) celeldte celelalte)
)
,Jentru rugnciunile Sfingi- ,,Pentru rugdciunile Sfinlilor Pentru rugiciunile Sfingilor
Troparele glas 8: ,lard Mi- Troparele glas 2: ,,Neziditi Ipacoi al invierii glasuJui
rele..." qi celelalte Fire..." qi celelalte rind,dnOctoih
" I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte de
,,Doamne, miluieqte 1", de ,,Doamne, miluiegte !", de 40
40 de ori
,,Doamne, miluie$te !", de sfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea ca-
de ori 40 de ori
:tcr uocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca
,,Ceea ce eQd mai cinstiti..." mai cinstiti..." pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-
,,C€ea ce eQti ,,Crea ce eqd mai cinsritd..
li).Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii
,jntru numele Domnului...' ,jntm numele Domnului..." ,.intru numele Domnului. de t,,,rtE noaptea, obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, ma-
Prcotul (din altar) :,pumnezeuJe,
fllc praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se
La fel ca la Miezonoptica de
milostiveqte-Te spre noi..."
La fel ca Ia Miezonoptica r
ilerit scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos Qi a rimas ca un
!€t'vir:iu separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele
toate zilele

Rugiciunea Sfhnnrlui Efrem Filrrlstiri clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la
Sinrl, cu mctanii (numai in feril qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi-
tx)st) €ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia.
l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputul
lecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI-

19
lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri l,l't-t ttci
r t< :n sl,t.)( ;lAl.A

trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la ludecata din
'l'enulian.lc sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentm tti, cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirele
accia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*voca pilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fost
ncs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii, trinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip
c."t: q: crcqtini3. in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele:
clc la identificarea -cam
lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;, I , Mirele vine in miezul nop(ii..." gi ,,La ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al
fica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel: ,,Aceia .r." i, rr, privegheazi...".
totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in ti lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirur-
nopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapte orientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare,
rugrciune, la templu (Lc. II, 37). ,,Noi, care vom avea in impirdtia lui'Dumner c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea - foarte curentS. gi familiari
rlumar zt - fdra interwenirea nopgii - si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi lliserica primari - a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venire
$i fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si. cirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa
incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al iv- , la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia: ,,Privegheaqi deci,
in Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noapte ;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul co-
pravila zilnici a monahilor, justificAnd r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminr rr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea ce
mai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimi voui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35).
trebuie .s5. ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform, Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noas-
manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ pe care poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi sub
apuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (inviet rtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune -
se deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credinci in aceastS. privinqi - intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pen-
zdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogii simbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugia
diaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io, l)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la
Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiau Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi
rugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7; ,,in timpul acesta - zice elin altr pa :rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cinci
- gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes. tccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din
b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturi ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntului
istoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiior ie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi
nului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, r poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in
de prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noa .riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte.
tridirii, dupi Cina cea de tainie. 4
l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca viii gi mo4ii, ne in-
. Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc in si ne aducem aminte gi de cei morti Qi s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul aces-
doua Parte a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr rlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a
ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita: ,,Pomenegte, Doamne, pe cei
I
Epkt: X, 97; ,,Ei (cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiul ilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc.
sc aclune intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un ir ()nnoaruele h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de
Iui Hristos ca unui zeu... Dupi
l!.ea:: despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1
rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia
itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan Damas-
f.P. Ki Itrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe se
burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19).
L, r.I,col. f408 gi 540). iorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreund
Iullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot pu-
s60c_562A). rici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mie-
)OC0, col. J.016). rpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. Miezo-
6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90 Jlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directi
vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420). tttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl
adici priveghere de toati noaptea.
t'gic bizantin.
s86).
967. p. 393.
rr Silrtc<rr.t
nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12. 16.20 e.l " si al Tesalonicul:ui,Despre sf.ntele ngd.ciurr.i, cap. 304 (P.G.,
t' l'.t;., t. CXVI, col. t. CLV, col. 557).
xxvur, c<t. 276):,,La.miezul ,opfii tc ,.t ,.Jil'f'rllxi,Tl"'j'#ffi;i?9;i'":ih ??"o.?;l 468-505- (intre scrierile lui Simeor.r Merafrasrtrl). Cf. $
Simeon Metafrasttrl). qi Bibliothecn
itccil orrl l)<tnrrtttl a inviat clin rnorfi ;i a Liudar pe Tatil; dc accca s-a rinduit noutr si1 liuclirn 't lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646.
l)rrtrrnczcu lll Acca or.{". '\ l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra (t.

EO ril
BIBLIOGRAFIB CADnI)LUI, Vll
A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihr
vor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7 IJtrenia
gie -wissenschaftlichen Quellen und Forschu ngen, 32) .
Ierom. Nilo Borgia, 'flpo),dyrov ,piurno" d.elle chiese di rito bizantino,
1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56). A. NOTIUNI INTRODUCTIVE $I RANDUIALA SLUJBBI
Ceaslov, Bucuregti, 1945.
Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol. ,fipeletasil'.
__
offirts na Card.inal Jean Dnnidhw, Paris,1972.
MilaruXes I. Numirile slujbei
Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen Litwrgih,Id Band ( (luvAnnrl Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj.
Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512.
dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro : diminea(i) gi traduce cuvXnnrl
A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.
LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967.
sc 'O "Op0poq (aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{
udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele re-
Manuale de tipic Si d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V).
ni romAneqti, in loc de utrerue.
In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. L
Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine
Liturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310. rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (a
]. Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p. de dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne -
(1962), t73-1 80.
ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosi-
Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn:
Rcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru
innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare ).
Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc loudd
Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940.
Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8.
CXLVII q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.

Vykoukal, Vigil, in LTbK t. X, 606-607.


2. Timpul sivArEirii
eAt privegte tirnpwl (rnamentwl d.in zi) la care se slvArqeqte, odinioari (ca qi azi, ln
ministiri), slujba Utreniei se sivArgea in ultima parte a noptii, adicd lnccpca
ineaqi, cam cu doui-trei ore inainte de risiritul soarelui, aQa cum aratll
ciunile citite de preot in taini., in timpul celor gase psalmi (vezi mai departe). Se
ivca aqa ca svetilna sau lurnindnda sd. se cinte cind incepe si se luminezr de zhtd,,
lwohgia (,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai aritat lumina...") coincidea cu ivirea primclor
E nle soarelui.
Ast{zi, numai lJtrenia Pagtilor mai pistreazl, peste tot, caracterul nocfltrn al Utrc.
dc odinioari (iar pe alocuri gi cea a Criciunului), sivArqindu-se, dupl miezul
1ii; in celelalte zile; IJtrenia se sivArgeqte de obicei dimineaqa, dupi rislrirul son.
Ill, mlnlstiri gi
i, In manastrn in unele cateclrale)
Ql rn chiar biserici
catedrale, sau chrar blsencl de enone Ei mal
enorie $r mai ales la oraflc,
orafc,
nirrnul duminicilor, al sirbitorilor implritegti qi al sfin.tilor cu priveghere, UtrcniR
l{vflrgegte de cu seari, in continuarea Vecerniei qi a Litiei, qi anrnci poertl dcnumi-
tlc l'riueghere (slujbd de noapte). Tot de cu seara se face, de reguli (atAt ln mdndo.
clt gi in bisericile de enorie), miercuri gi vineri in siptimAna a cincea a Posnrlui
t precum qi in toatd SiptimAna Patimilor, dar singuri, adici flri sI fic unitll cu
rrria, qi atunci poarti denumirea de Yd.enie sa:u d.enie (de la slavonescrtl ydcnio -
, priveghere).

83
l'Rr irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti
LI'rurtc;rc:A spFlclALA

3. RAnduiala Utreniei sirbitorilor Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in minis-
tlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij: ,,Amin. Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc.
lc incepe citirea celor sase psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).
in timpul clintre
Utrenia duminicilor; piLri aici se omitc,
Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare gi Sfintci... Treimi...",
I'tflilnc inci dc doui
Utrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti).
rttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe: ,,Slavi intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi ci-
Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii tirca cclor qase psalmi2.
prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala U cu,
sdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rA
Tot . Treimi..., Anii Luminate, dar
ctt ttuele de restul peri arita mai departe,
duminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta. l,r cirp. desp rdnd.wiatd
La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru
(toaca mare).
Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V
(vezi in urmi,la cap. respectiv).
Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r
tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se i
de trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bi
vintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mi
se inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelr
mAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula: ,,Timiie iqi adrri.m...". Apoi deschide
ra gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuv
este Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci in
ftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).
CAntiretii r'ispund: ,aA.min. Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare,
rugiciunile intrgductive obiqnuite: ,,Sfinte Dumnezeule..." $i celelalte) qi citesc
)flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi: ,,Doamne, intru puterea Ta 'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut { Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf. Ei
veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5 Mttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier
lhrcuregti. ioctoi'h
Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl 1959, p. 28 nord.
cidirea, in aga fel ca la ,,Tatil nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc, Alir c practica gene rali in biser. cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova (vezi- de ex.
n, F.
Fltn,
policandru, si rosteasc5. ecfonisul: ,,Ci a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice: 6ll)i irrr
Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupd !ftr'ic ;i
continua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi. llttcu rc
l,,.r
I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii ( a.r
itil, ,,:yi -,.,,,,. uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie
'ittlpiirite$u sprc sd iasd in fata
icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie.. a citi ultimelc sase rusiciuni alc diminerii
acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...") t. tul Proscomidiei (ed. Bunrresi
r'ed Bucureg i, 1q67
1967,p.n g3
R? c,r \
E.u.).
DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, zice imbricat toate vegmintele inainre de inceperea
e rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde
intreitd scw,td: ,"Nrliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule..." Qi celelalte (vezi Li rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarea
ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie. se citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul
ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic: ;{.min. Intru numele Domnului binecuvAn rrru n [)cr)n1-l Llntrgnle !l lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere
a loc
p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al (Jtreniei: ,, dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor, face,
lli,r,.,]:tl.-",-lyi"
dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor.
F l )tttttinica: tiooa.,rl inri.iii de dorri n.i
I Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord
cu cea din Cea.shv gi
\()Mnvnsienrl Practic (Ocr<tihul Dar qLrpa
mic). r_ral dupi Tipicul 'ir,,. \ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (Bogdro-
ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL \\JLL(.)Illut rrlrc/. trptcul o$e?.tcesc (de ex., eo.
biset icesc (oe Cernica, l>zJ,
ed. Lernlca, p. 16,
1925, p, I lrrvrcrrr) P: tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel.,
221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind in t'!'!."'^tt'trparttl $li.ul $i
r rrvl'drrrl Niiscitoarei
r\.tnldt(2drcl dc Ltc l)umuczcu
r/LllllllczcLl Pe. Oe rind
Slastll dc
pe.glasrrl ranq al
Al Ortoihutii. praznicele i-piri-
UCtOrhAlAt. La praZntCele impiri-
tclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc
sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclc .t,'u,jltt} rropirrttl
sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri..., $i acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc-
tr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc. ::. :t1lrI
th ; r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu u i.
r I
PRtx)'I' PRotr, DR, tiNti ll n ANt,stli l,l"t'tt ttclt:n sl,licIAt,A

ln practici, la celc mai multe biserici de enorie, catismele nu se mai citcsc, ci


dtrpi troparele de Ia,,DumnezeLr este Domnul..." se zice ectenie mici qi_apoi se
ud)trrlr, iie cu ectenie'mici intre ele, fie firi ectenie. in puginelc biserici unde se mai
catismeie, ele se^citesc toate trei una dupi alta, frri intrerupere, apoi sc cAnti sedel:
Binccuvintirile invierii, cum prevede Tipicut bisericesc-
^^^^-.-"... ,
se centi j
l.\a.lmulr, iar preotul face cruce cu sfinta Evanghelie spre credincioqi gi apoi o
indati dupi a treia catismi (sau dupi ultimele sedelne), duminica lir locul ei, pe antimise.
vd.rutdrile invierii (,,Bine eQti cuvantar. Doamne... Soborul ingeresc..."), ia1 l-a s11 D,ypi Psalru.wl L,^la strani pe cantd ,,N4irire..., $i acum..., pentru rugiciunile..." Qi -
le din celelalte zile, in loc de a treia catismi qi BinecuvAntari, se cinti Pol,ieleul (,,) ttinica - stihira invierii (,,inviind Iisus din mormAnr...';) cu stihul'iespectiv, iai la
Dom1ului..." la sirbitorile MAntuitorului qi ale sfinqilor, ,,CuvAnt bun..." la sirbi litlrc sirbitori, stihira corespunzitoare din Minei. in timpul Triodului (iniepAnd
Niscitoarei de Dumnezeu), cu stihurile gi Mirimurile sirbitorii respective, tltlminica Vamegului qi a Fariseului pAni la duminica a cincea din PosnriMare in-
glsesc in Catatasier gi in Psaltire. ), in locul acestora se canti,,Uqile pociinqei..., in calea mdntuirii..., La mulqimea
trr mele celor rele " dinTrind..
ar trebui si urmeze acum sau cdntatrea canoanelor, ctt
face incl in general la mi , precum qi la unele biserici
llordul Moldovei. In practici, la majoritatea bisericilor de enorie, Canoanele nu
eitc.sc; de obicei, dupi ecfonisul ,,cu mila gi cu induririle...", urileazd, cd.ntarea
tfrJwlih/t. Dupi CAntarea a treia a-Catavasiilor, preonrl zice ectenia mici; la strani
tttttil sau se citesc Condacul, Icosul gi Catismala (sedealna) sirbitorii (sfAntului)
in timpul Binecuv{ntirilor tnvierii (sau a Mirimurilor de la Polieleu), preonrl lvlryei; dupi cintarea^a Qasea a catavasiilor, preonil zice iarigi o ecenie mici qi se
cdd.ire rnare,dupi rAnduiall; daci este Qi diacon, acesta il insoqegte pe preoq mer,l |C (bndacul gi Icosul invierii (dtn Octoih\ qi iinaxarul zilei din Minei. La multe bi-
cu lumAnarea aprinsl in mAni. ll, mai al:s la.oraqe, Catavasiile se cintl flri intrerupere, adicd. flri ecteniile mici,
Dupi BinecuvAntirile invierii, duminica preotul zi:e ectenia micd., la strand, se colldac, flri icos gi flri sinaxar.
| -y A----- A-^+)f^-^^-l^.",
t.gt. ,iihi." numiti Ipacoi (s,tbasculriror) indati incepe cintareaAnffianelor
qi se - ----^^
t'li.rt Evanghelii ginrre cele
suiui de rAnd; la sirbitorile din celelalte zile, dupi Polieleu gi Mirimuri urmeazi t ll ale invierii se ciresc Ai in /oia inillirii Domnului, in Simbita lui
nie mici., ultimul rind de sedelne ale serbirii qi apoi antifonul I al glasului IV (, ll' l,r.lnillarca Sfintei Cruci (in^orice.zi^a siptimnnii ar cidea) gi'in toate zilele Siptiminii Lu-
tileretilemele..."); acelaqi antifon se cAnti gi in Duminica Floriilor, Duminica T ;dc aceea. in aceste z^ile se cinti gi,,invieiea lui Hristos vaztnd...,',fira ca si se scoari Evan-
Lr rniilocul bisericii. In duminicile dintre Sfintele Paqti qi inallarea Domnului, ,,invierea lui
qi Duminica Rusaliilor, deoarece acestea sunt praznice .^
' La ultimul antifon, preotul deschide dvera (daci a fost inchisl) qi $ile imp
rri viizfurd..." se cdnti de trei ori.
I rr prcci, ugile impiriteqti qi dvera rimin deschise tot timpul cAt Sfinta Evanghelie rimine in
zicAnd: ,,ingelepciun. i SA lon.., aminte !". Cintlret-u I cAntl indati prochiru.enwl ,'rrl hiscricii
u
dc rAnd, duminica, ori aI sirbitorii respective, in celelalte zi-le. Ntt sc cAnti,,invierea luiHristos..." qi nu se scoate Sflnta Evanghelie nici in Duminica Florii-
Apoi preotul (diaconul, daci este) zice: ,,Domnului si ne rugim !"' Dupi^ri 7l ,;riui
ilr Duminica Rusaliilor. cici anrnci se cite;te Evanghefia pr"aznicului. dintre uqile impdrd-
l, lrr sr'hinrb, Ia.lnillarea Domnului. in SAmbiu tli fazerli la indllarea Sfirrrei Cruci"(in orice zi
sr,rl oLiqnuit, preotul rosteQte ecfonisul: ,,Ci SfAnt eQti Dumne'eul nostru...'' Ce tttrilnii ar cirlra.), se.citeqte-djn
qii: ,*Amin" qi cAnti indati: ,,Toati suflarea sa laude pe Domnul !", de regull dupi Fv-angheliile invierii ldeci din latura de nord a Sfintii Mese) qi
tl,l ,,ltrvicrea lui Hristos vizind...", dar nu se scoate Evanghelia in mijlocul bisericii 1"erii1-t
, ttrrlu 7).
' l)trtttitrica patry rinduieli de canoane, dintre care trei din Octoih (nuIal invierii, alnrl al
li 1i ,rlt rrl al Niscitoarei de Dumnezeu) gi unul de la Minei. Stihirile se pun de obicei pe '14 la. fi-
-a]/-em

silu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22,
.;rcirsrrl Ei
l,f.l, l,rrrrgr
onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura
miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev ]ll,qT'i"
i0);Mclc eezi:
'r Tipical rntwe, cap.2l. (pp.
ungul^escu, op. cit., pp. ZdilZ;
Siliil,t" ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl tl Ntrisirr Eti, 1959, pp. ,1+-+S, ,'r<lru.

87
LtTu ncitt :n sltl'lol At,A
lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li

l,ir ()tntarca il l'l()rra a (latirvasiilor, prcotul (sau cliaconul, daci este) ia apol o la Ql mr:rgc spre altar, Precedat dc utr
clcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud: ,,Pe Nlscitoarea de 'trlror dc lumini (flclie ori sfeqnic)'
qi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !".
qr !" La stranl se cAntd (lArrd a aiuns pe ,r.p;i;'di;-i;il'altamlui, s;jntoalce 'c1 tf 3'::l'*Tt::tl-t]
spre er, apol se ln-
meu) pe Domnul !'!" cu,
stihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. 6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie de pe sfhntul
cc citi mai cinstiti...", iiar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) se i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i gi, luAnd SiAnta Cruce
Mfu,irnutile slrbltorii respectrve,
'rwnuv'tle sarDator[ ive. cte
resDective- Cnntarea a noua
de la uantarea
CAntarea nolr2 a uanonulut sirhitorii
sirbitorii.
Canonrrhri sarbatoru.
Canonului itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei'
la sfirqitul doxo-
in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci., l)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari ,,,Sfinte Dumnezeul....l'd9
cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi in i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i 1i, "i", ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il:
a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care
este
lrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegte ,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir.,
dintre primele glasuri, ori
,r.rrl dirttie
lt,,rt unul
rlncl mormAnt.'." in duminicile in
iat-ai din morment.'."
Evanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolo ".i-;[;il;"ii.
cidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe Qi clo ffi t'.l#["r',rf ii"'.ftjil;' p;il;i"';.ii
"ri,,inviat-ai iar la celelalte sirbitori, troparul
ori se loveste in toaci. ,rr\torii respective.
Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani se ;iil;;;i
'fjil#;:#i.' ori
"'i
diaconul, dacr este)
(

t;;;;;";;;; ;;iintro, .rosteq :2':!:::: ?y::!:.


rugd9iu-lea noastrd cea I:
1:{:):",1t:i: de
dtrrninica ,,Sfint este Du nezeul nostru..." qi Svetilnn de rAnd a tnvierii (una di ; ;' .(,,si''.prinim
ectenii, t"t"1:3i1:.::tfi3j1
lI), ,,Slavl...", cu Svetilna sfintului delaMinei,,,$i acum..." cu a Ndsc.itoarei- ilt.-..'x r.r^,--,,1.,.i"\ n..i".f.,,-tisrrl celei dela doua
I a: ,,Pace ruturor ! qi^"Cap-etele noastre Dom-
riit2. Daci este gi diacon, incepe el cinrarea, zicAnd prima datl ,,Sfhnt este Dumr
i iailsi co fata spr SfAnta Masd' t"":tfll:t^11
nostru..." (cAntlreqii repeti aceeagi), a doua oari ,,Ci. Sfint este Dumnezeul qi descope-
se cdnti rar,,Jie, Doam
iar a treia oarl ,,$i peste tot poporul Dumnezeul nostru" (vezi Litwghientl, Bttcr
1967,p.74).La sirbitorile din celelalte zile se cAnti Svetilna de la Minei,ftrd,
',"i;;i;i:;Iti'Tit.
nnl

:uicgti...").
ia't'ry'
Dupl ecfonisul z a v y-^ -jr6
.fi1#,i*:
mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3.
Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea si ;il"li (r;;tit;D,e;pr-regulr, dintre uqile impirdteqtir6'
^ ..
pe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand al
bisericilJ;;A;;t d'" untle pl^rqi, T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':;
n practica, Ia
;tffi[:'#,#i.i-16[ ilil;;;r;;te de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr
-J"*tr"gi.i
hwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini preotul ori face apolisul Utreniei' ori
Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (ur ;; ffi; i."prrri a. rr li{.Ei"rl
indati SfAnta Linrrghie.
cele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi rre

vnntati eQti, de Dumnezeu N'iscitoare, Fecioari,...", pe glasul Voscresnei de


celalalte slrbitori se cAnt5. stihirile de la ,,Slavi... $i acum.. ." ale zilei, aritate la
Apoi preotul (diaconul, dacl este) deschide ugile impiritegti qi zice inchi 4. Randuiala I]treniei in cadrul Privegherii ministireqti
citre icoana Minnritorului: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai arS.rat noui. lumina !". CAn
cl,nti, doxologia (slavwlovia) vnd.?.e pe glasul Voscresnei de rAnd (duminica), ori al
Laudelor (in celelalte sirbltori).
Duminica, in timp ce se cAnti ultimele stihuri ale doxologiei gi,,Sfinte
Llle...", preotul iese printre ugile impiriteQri Qi vine in faqa analogului pe care se
Sfinta Evanghelie, se inchinr gi siruti SfAnta Evanghelie, dupi aceeaqi rAnduiali

12
in
Duminica Floriilor, se cAnti ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." firi
'I-r'iod,
locul acestei cintiri il line rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor).
cilnri, de aserrlenea) ,,Sfint este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cad
tricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagterea
nului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci).
'3 In afar'i de dumir-rici, ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi
[,tzir, inair.rte de svetilni, precllm Ei in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia Prol in toate bisericile ortodoxe) '
Iui), firi svetilna
Ia l)trnrinica avem
opt stihiri ale
tle uctqthulur; daci El
Octoihului; daca sfintul zilel
qi stantul laMinei
zilei de Ia 1y. are stihiri, la
()ttoth 5i
sc pun. pxtru de la Ottoih $r patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi:
llnlpxtru
'" Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a T
Slirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gi
dirririntc dc (irac'iun), uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slava
irrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori - respcctiv - in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurni
chisc.
tlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici,

88
89
PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$ fll Lrrul((t t( lA st,t.)<)tAt,A

irr crl(ilc clc sltribri ()ctoih., 'rriod., rrc*ticostar


qi Mineie), sitrr,birr,rirc cu pri g1e cg Utrcuia slrbitclrilgr (cauoanclc, Laudcle, d9x9[9gia) sunt cititc. Dar ccca cc
'. T:.,.::,.:. fll,r:::"1..i 1r:ai. a""a u"l..iiii, v)rr*i, *lia";iv;;';;;;, rAnd clc Utrenia sirbitorilor este lips.a citirii Evangheliei, citire
P;;;;;;;*;ffifi i:;li#YJoYi'iL"*iiiiK?:,i:\,:::,?:?3K
slujba Vecerr.riei), atunci cAnd se
;i;;;r;ir"$; in prinrul
c itlcrltuiestc. precum am vdzut, una din parqile esenqiale ale sluibei
sdrbitorilor'
'r;'i;;;i;;;
::r:i::::.f*::.i,l,l:Td:liri, Ia timpur "uii,*il ^i +.::"..i.i th"ol'E#lf ,l.ri O;;;irtri ri de ta inaltar"ei Doynnwlu! M*q,u incepurul acytei leri.oa!.,
:T:"1,','^11Y::Y:::':'l*dq;ru;+:#;i,.i'li,i'iL''.iT',JJr,Hi':11i rxrni sluibei se face absolut la fel ca la Utrenia sirbltorilor, panl la(de cadsme; aces.tea
n'lare, rlrmati de Litie gi Utrenie, in chipul urmitor: tnAtt4 Pcnlw't'tl r' l'e p"sti p-*1
lil Iara
clrcsc ectgllll i",..
flri,Jc-te"ii IIlLfc trlc. Dupi ruururL,
ele. l-rLtPd sedelne, o! citeqte
se LrLLqLv
dati' si
Ij::l, lr :T:."i.,,1 :.Xt::llii"i q,^.y e,r",d, des ch ide dve ra qi uq ile im p
i lliid;;1il;lriJ.'pa scdelne se citeqte Ei,invie C qtiuti;
iti l;sahnul L). Dupi Psahaul ! indatl citirea la
l5t:'"',1,t:l:*.ill:3y11r-"1,'a'a"i.'!'ti;i;;;;,#il*I}l::ry,ffi se incepe
Ii];l* frri si spuni nimic, ...".i ;;;-;"1;";il#;#':H.'i j: lH.XJTi,
.
-
;;; ,lor" ,.'cidegte ca ie obicei gi se cinti ,,(tea c9 eqti mai cinstiti...", cu
mlster.
In momenft, cand preotur iese din sflnnrl altar. p.rin- iif" tlniiir""rile) din Cea.skry sau Caiawsiel .+p"i. ectenia mici si sY:TF:\, {X,.-,

tqile impirireqti, spre a tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective
are stihiri la laude,
[p:r, aceshria, p"."itir.-t, ginAnd i- iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'"
llT:.f:f^":It_,(i.it T
h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, s
-r-i ^ rx^r:^ ^-__ ri...') pe glasyrt stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov
11'.T.t:,,l,ilT9
anll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor ;i;;;iip. rllt"ti i"g".ii
Stf2ne spre
strane, snre ra sta
ct. in
f,. srare
.r.,-- de
-]^ ---^-:
sau inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri 1|.1udel,or
are stihiri Ia Laude,
ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in
timpul ** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu
Lffifl ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..- .ra.,..
d,.',5;x;'.,Ti
ci i,, p icitim Laudele in intregime,
$;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii, Ceiui
dupi Ceaslop.
ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se
['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f
, caqlnd Crucls sDre risir'it Anni
,:-:p5j1ili.._1X"1 : -) - ^ " , --^-.''
-x)i-'^- irr,Ji.,- rt.* pri.i uqil. i .r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG"-
diY:':Ji, cidlnd ^^-ri^,.; .iiia
:"tinui cidiiea,
in.chipul ;;;i'J. ;i;;:;{'; "."-
if. ii" -e"nstiri) ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca-
Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: - . r ,- ,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia
incepunrl Utreniei).
Ia inCepUrul
Qte-ne, Doamne..."). APoi pregnrl
agj .iti""i;i e
cel mai mare, dacd e'
inchindw...rr,
tncn'narn" dupi ci
de dimineagi, Domnului"; duPi
citeqte
citeste ka,ntr.l
Psalrnul ,t '", dup rugiciunea PrtrLatu
ruBaclunca capetelor (in
pleclrii LdPsLrrut \ur
,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#, :
:*",::ll:..,4::ii:+Iffi
strane; stihurile i;::'ffi u
acestea se nurnesc
attixandare,
- L.,Ldrs'rr Lcror qc rI), cu ecfonisul ei (,,Ci Jie se cuvine-a ne milur"'")'
iilpi "..rr.r, se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i qiz,it^e^t3^r,^$i
rn ti-^,.r
;;;ffi::::'Y::*" " =^- ..1,,o.r.hiraTI't"m'fH:
" (,,r'jeschziind'ru
ae cuvannrt-c*u
rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..." c^elelalte
in timpol ,..ri, ., mAna Ta
dtpd. Ceashu. DupI ,,Tatilrostru..." se cAnti tfTTHi
ioif*'I-ri.ii.ri" dinspre miazinoapte in uQa illi*ii#.pi.o"..,'$i acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) ""piPt al zilei
il;;;^;;::::,,^ Wcemiei, apoi zice ecienia rua i,-,Sf*n
idaca este.d1r.9ir,t z,uc er, rar preorur intra.in p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia
i
r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului.
De aici inainte,
"r:-i,,siuiba obiqn,ita , v.[.r"].iHi; combinati cu Liti
^t ^, pe noi, Dumnezeule...") qi
otpusml dePlin al Utreniei'
:ffi,X,-"ffii1i:"j
canfar,,bogatu sdricit...", in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;.?]
au l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp; t5., cAt gi otPustul le zice din
r..,^:"t:: ji, ,prf?.a*c"li,l"*"* r mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie,
:,T1,-::f:
ntrrui peste voi. ;ra1d ;u ,r,^p
toti...,,, rx.anJ r"- ;Jii;;; i#"ilitji;;frJ#1il'ul,
"'r_ecuvdnrarea
;}T':1":li:u ll:y,::l-*
vci deschide..."
s-us
gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1,
lui b";;;;;, .
"'ra. i..i l,;i;';,D""-,e, buzere
sirbitorilor) curn s-a aritat in urmils. ;?,1Tlll. rtl

5. RAnduiala Utreniei din zilele d.e rind


In zilele de rand. rinduiara utreniei este mulr mai
pri,de mai pugine cintiri, predominAr.,J."irl.;Inir. simprd si mai scurti. Ea cu,
;#r.;Lfi; .;..i; ;: H:
t7
in Tipicul rusesc acr formuli e pusi pe seama diaconului
a*ril. (cc.ca." sub forma: ,,Stdpdne, binecuvdn.
" -"i.l.rgit'-jtti m"'"
;)i;;I;;t1ti:lf iHfffi;)l.lqi:::::.r ;11il?:;k*:r:]]i,:,p::j: !!::,sr:,*t 4 l' intAi cea de la Octoih, ayoi: ,,Slavi...", a sfhntului de la a

'll|lfflliii,ji; ,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f, Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul , cca de
.c gra rt,
r ri 49 (rczi
rr
dc oit.
I9 d
) ; a il. u,"r rr'.(- rt, ;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv . [?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d. (Tipicul *oi', p' 18, fala 32 q
".o1, ' P' 20)'

90 9l
rvr, ptr. ENa, DKANIU-IE I,ITUI(CiI0A Dt'EL,IALN

te citcsc in tot ctlrsul sluibci (Sfhrrta l'vangltelic


irr,r,i..rciti). Pc lAngl acestea, avcm in plus cele
cu
if.t.i,, ^,':-ir. I-\^.,n'rhri si se cAtrti- alternAnd
lli,
llll
(irr
(irr nUmif de nOUa). tar Clupa ele (lnalntc oc a laPtca EVaIIHllcucr) )! lorrLa
';;;r;;;;';Lic.i-b*tir-au hainele Mele loruqi qi oetrtru :iq'f Y:l:l1T:'.i'
6' utrenii cu randuiari deosebiti din cursul T;i(;".'z^;'rii'ilr-ii{ii"t studinrl), c"r-" .."*.,g
dupi Evanghelia a opta,
anului bisericesc ii.'itJr.* unui tripesni( sau a unei triode,.neavand irile d9
a cin9ea,133:XJ::
ffi,:';'ilt :#;rif. ;:il;;iil^"pi, i. condac,;**q
cos.qi sinaxar, iar dupi canta-
,- .-t::t]:9'n,t y,t y-1:,nor zile liturgice mai irnps6*te din cursul anului bi ;. .'^^,'^ ,,n^oooi...".i, mici svetilna zilei (,,intru o ziai invrednicit, Dgaqne,.p9
persgan: {nporranre din i^-^._,- r
ln care comemordm evenimenr" rry errr nFrc^' e
r'
deie, a zecea Evanghelie,
| -^^l^--:^ *:^X
slavoslovia micd
au r4nr*,i,,, ,-^.-*Iio1T:l:"
arr o rnnduiali deosebiti de cea a ,if"t. J.*ra"J
ii a" *, ,a. a noastra cea de dimineaql..."), Evanghe-
unele m.qiciuni, cAntiri or.i rituri qi....-"a, care nu se sivArses
" (a 12-a).
mai importantg dlntre inmormin-
T. 9t.
pAni
nini e,rr- t^ L:^^--:-:r "."r,.,,""i-itiri_irl
r ;;. ;:;i este de'faPt sluiba
acrrm, chiar
^L:^- Ia bisericile J"-;;;.i;'Lrma caracter Profund fi'rnebru' rin-
.
veche de priveghere, adicd de
:::liliT"T:y"l_?Bil: * s.onci#li "',,ii, l;;g;;,^;;i,,, in prima ,
ifice:

Tablou comparativ cu rinduiala utreniei de diferite categorii


j
(imbricat in ePitrahil cu cidel- L" f.t * la Utrenia dumi- o
.E
Siintei Mese), ,,Bi- nicilor
niqa, din faqa 7qY Io
necuvintat este Dtrmnezeul ==') 's
nostru..." qi face cddire mare (in o
d
toati biserica)
ordinea ,""i; LiJ.G;,:;,1t.:'#'*irrr*ni si vineri
,,,{,min. Veniqi sI ne furchinim ""
La fe[ ca la Utrenia dumi-
nicilor
Ete. sunt de fapr siujba Uti."i.i
s,
qi Psalmii 19 qi 20. Rugiciunile Itr
t.=
!_\tyryi.y?re.
- "sambiti a.
-------:-\* ^ yr ,LoplLlrv ai-i".rtr"i'i""L:#; introductive (,,Sfinte Dumneze-
li
Ff::*l,i"l:-f::::ll":lld:i:f r",." a zitetor
"ffi'Xl?:ru'rtuttlr;'iro
pe aceea ,iiX..,::
ule..." qi celelake) I
La fel ca [a Utrenia dumi lc
pi resimi, dar cea' dintei' r. .r;;;;;; i;*; e;i|';:::: H r,l.ijlrr.ff
"._.azd, de rand Troparele Crucii (,,N4innrieqte, E lu
IE
cnnon,t i,ltwi,l aC;;;;;iil'i;;;;;; Jf[:"] Dumnezrttle, PoPorul Tiu .." qi
bI
o nicilor
ld
lo
t,,il,..,lli 'l:::::ry:
criteanut, iar cea'de-a dour, frin-;r;- r\"rr"ti:'^:: d sfhnturui And celelalte) .i l,-
(Acetistwl Mnicii Dornru.wrui),'.;;;;l; i:t{r::')lr\ffHiiry;
)+ a" icnese .i ;^:A:^^ ^^- -t- neazd
idin altar) Ectenia .'I4iJuie;- La fel ca la Urenia dumi-
nicilor
l--
IE
te-ne pe noi, Dumnezeu[e'..", !::
!.1
Ir
,,Slavi Sfrntei. . Treimi"
Citirea celor qase Psalrni Citirea celor $ase !91!ni

/ ---__Tqr!4 Ls lva wl
tcrminAnd cu cea din seara
.,Deniile din SiptdmAna fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l
,il"i;;';" i"jffii"'oiresimi.
r arcslmr- crr rtencohi
c,r deneehrr-. ci
Ld du
- fapt dupi.rAnduiali
au. Evanghelie.
Utreniei
intbraci si
irnbraci felnn,rl
qi felonul. 'Evallgnelle. De
lJe aceea, pra"rui
pre(
ma..catismi, fie indati dupi tropanrl
l. -Aiil"il,i-#il ugile
uiur impdrdt^
,rrPdl aL -,
raLd urll(Jl .
grupd aparte o alcdtuiesc cele din loia
Pi(ile Murteniei icuia -i.; .: t'--.,-
"r-# A^..I a-^r--^
-:- oficiazi vineri seara, ste tot, cl
n!sr"], #ff nostru yrlin ti cw- i UWeniei
J \o)Y
legriturd.
1'ril,iii
rtrIrnrri in Triod,Shljba
,' rirlblri dirnineaga (Vezi articolul
ori ?, in rev. ,",tnli.top' B $oara)' an
infricogaroarelo Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a,
| 95(r, nr. 4-6, PP. 46-60).

92 93
PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.: Ll'ruRctt:R sPEC:lAl.A

Prcotul (iitiler cekrr: l2 (litirca cclor l2 nrgrlciuni tlc


tlinrincqii
rugdciuni nlc Citirca cclor l2 nrgdciunl stihurilc glastrltri dc rAnd, din rilc slrlriltorii, dfi Mhrci; la stihiri la Laudc, accstca se cAntl
dinrincqii acum...', stihirile
Prr:otrrl (din thqa trqitor imprlrrltcgti)
climincgii Ocnihl lt
,,Slav[..." voscrcislla ,,Slavi..., $i
La ti:l ca la Utrcuia duminicilor La fcl ca la Utrenia (stihira Evanglrcliei) cca de rind sirbitorii
Ectenia rn:rrr
(tlin frrga ulilor imPiritc{d des- La fel ca [a Utrenia duminicilor ,,Shvi Jie, Celui ce ne-ai aritat
CAnt ,,Drtmnczrtr este Domnr:l..." gi ,,Dunrnezen este Dontntrl...,, gi ,lumnezru estc l)omnul..." Itrnrina l" (ugile impiritcati ri-
chisc 9i inclrin:ir-rdtt-se spre icoa-
tropirrcle r:lnduite troparele rindr,rite m'in incbise)
panrl Sfbnrlui zilci (ilr na Minnritorurlui): ,,Slavi Tie,
re: -Alihria .." gi Cintirile mi Crlui cc ne-ai Aritat lumina !"
Catismele de rind Ei Sedelnele Catismelc de rAnd gi primele doui Catismele de rind qi f)oxologia nrare (cintati) Doxoloqia mare Doxologia mici (cititi^ drrPi
Invierii, din Orrrrrlr, ctr ecterrii rinduri dc Sedelne ale sirbitorii, (citite), firi ectenii rnici Ceaskr, crt rugiciur-rea,,ltlvred-
mici inrre ele cu ectenii mmici intre ele niccqte-ne, Doamne...")
CArrt. Binecuvinririle invierii (,,Bioe Polieleul giMirimurile Sflnrului Ectenia cererilor (,.Sa Plinim
egti cuvintat, Doamne..., Sobo- (Praznicului) din Catatasier sau rugiciunea noastri cea de
nrl ingeresc.,.") Psnltit'e dimineali-..")
Prcorul face cidire mare (Prcotul face cidire mare) Stihoavtra Latrdelor (din Minei.
Prcotul (din altar) Ecrenie mici La fel ca la Utrenia duminicilor ori din Octoih)
CAnt. Ipacoi al invierii, .qlasul de Al treilea rind de Sedeloe ale ,,Bine este a ne miLturisi Dom-
riLnd, din Octoilt sirbitorii nului..."
Antifoanele invierii, elasul de Antifonu[ I al elas. W (,,Din Rugiciunilc incepitoare ("Sfi nte
titrd, din Octoih tineregile mele..." Dumuezeule..." qi celelalte)
Prochimelrul glasului de rind, Proclrimenu.l sirbitorii Troparele ziler, dh Minei
din Minei Troparul de rind al invierii Tropanrl sirbitorii, dn Minei
drn Octoih (oti din Trbd sat Pentixostar) (unul din cele doui)
Preoml (din latura de nord a Sf..Mese) Evanghelia sirbitorii din Ecrcnie intreiri,,i\4iluieEte-ne
(faga Ectenie intreiti,,lr4iluiegte-ne Ectenie intreitl,,i\tliluieqte-ne pe Pe
Evanghelia invierii, cea de rnnd uqilor inrpiritegti) noi, Dumnezeule..."
pe noi, Dumnezeule..." noi, Dumnezeule.."
din cele II Ectenia cererilor: .Si Plinim rugn-
CAnt. (sau preoill) ,,invierea Ectenia cererilor: .Si Plinim
ltri
Hristos vdznnd...l'
(numai intre Pagti gi ntgiciunea noastri cea de di ciunea noastri cea de dimineaqi..."
,Jnvierea lui Hristos mineaqi...", ,,Pace tuturor ! Ca- La fel ca la Utrenia duminicilor
Preotul Scoaterea Sf. Evanghelii in Preonrl pune Sf. Evanghelie la loc,
petele ooastre..." gi rugiciunea
naos, pentru sirutare pe Sf. Masi
CAnt. Psalrnu[ 50 (,1Vliluieye-md, plecirii capetelor (in tainl), cu
Psalmul 50 (,,N4iluiqte-mi, Psalrnul 50 (,"N{iluiegtc ecfonisul ,,Ci aI Tiu este a ne
Dumnezeule..." Dumnezeule...") Dumnezeule..." milui..."
-Mi.rire..., Pentru rugdciuni- ,,N4irire..., Pentru rugiciunile...,, gi Otpustul (apotisul) Otpustul (apotisu[) Otpustr:l (apolisul). in ministiri
1e..." gi celelalre (in duminicile celelalte se citqte Ceasul I 5i aPoi OtPus-
Triodului:,,Ugile pociinqei...,, nrl Utreniei
gi celelalte
finali Utreniei duminici-tor a celorlalte sirbitori, care urmeazi troparele de dupi doxo-
Preorul Ruqiciunea,,N{Antuiegre, Dr.un- iI(VAJIE: Partea a 5i
La fel ca la Utrenia duminicilor
nezeule, poponrl Tiu...',, ori ," ,up.i-E i., unele biserici de enorie, dupi tropare incepdnd indati Liturghia.
ntrmai ecfonisul ,,Cu mila Ei cu
induririle..." Lcle trei stiri ale Prohod.wlwi sau cantarea de jate pentm moartea Qi ingroparea
Cint. Caooanele gi Catavasiile de Canoanele gi Catavasiile, cu ecte- Canoanele de la Minei E?trl,mn,rlri,
I rl rqrsr, .".e se cAnti de citre preot Qi credinciosi. in iurul Sfhntului Epitaf, aQezat
gi
rind, cu ectenie micl dupi nie mici dupi cinr. III Ei VI (citite) [n rrriilocul bisericii inci din timpul Vecerniei
cint III gi VI El sirnbol al trupului mort al Domnului. In
ilntf,n. in faqa Sfrnnrlui Epitaf. Intre stlrile
(cu cidelniga, din €ara Sf, Mese) La fel ca la Utrenia duminicilor La fel ca [a Utreoia
,,Pe Nisciroarca de Dumuezeu
gi Maica Luminii..." gi face tdrite invierii (,,BinecuvAntat eQti, Doam-
cidire mare
Crint. ,"N4iregte, suflete al mcu, duminicilor. Ele se cAntl acum, Pentm ca)
pe La sfioti: la fel ca duminica
Domrrul..." gi ,,Crea ce qri mai
La fel ca la Utrenia dtrminici in cAntarea funebri
La prazoice: stilririle gi stihurile Inr.rosul cAnt. a IX-a a
cinstiri...", incheind cu Irmosul cAnt. a IX-a a Canontrlui
inviere.
lui de la Minei gi.Cuvine-se
clntirii a IX-a a Catavasiilor centarea ,,Sft.nt este
adevlrat..." amAndoui
Prcotul
( l.4rrt.
Ectenie mici Ectenie mici Ectenie mici Dotttnul Durnnezeal ruustut...))) care se cent Svetilni' precum Qi
,,Sflnt estc Domnul Dumneze- Svetilna (LuminAnda sirbitorii)
tul nostru" gi Sverilna de r5nd a
Svetilna Sf. de la Minei oi a
sipt. din Cewkru
Irrvicrii
Lrrudclc (,,Toati suflarca s{ la- Laudclc (,,Toirr{ suflar-ea si laude Laudele citire din Ceaslav
udc p Dornnul..." crr stihirilc si Domnul..." cu srihurile $i stihi- 148-150). it dtcl la Minci

95
_.rH yn^trtv I r:
l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A
filcca .tlitti,lr{ ilt accastil scaril, la lc^lsalinr. cl9
il;ir; *,,a,-,unti, i, G.lg.ta la sfiirrtul Mo,rant. i1ii, p<tpoirrc, si uc vcsclim..."), carc sc. cAnti in intrcginrc (rcpctirrcltr-sc, la ttc-
I^a
cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil
pcnrru scoarera SfAntului Litirrhier, rir capitorur ,,invd *tit.,lrii") qi carc alcinricqtc p"ri". principali a slujbei. La ficcarc pca.sni (cAntarc),
\er (Epitaf),,. ,',,i
in aJ i;tAtSit'toatd biserica,'prutind in rnana stAr-rga SfAnta Cn-rce gi o lumfu-rare
"',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n. a, acestei denii cere nei re*uri
urr- aPostol gr o evanghelie). bi ;lic) aprinsl, iar dupi fiecare peasni rosteEte ectenm'mtcfl"
?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"^ir"'.-i., ""';;oiioft;'" evanshetie\ c,rc -,.^.^
ep citesc
care se ,.__, i.
dupi _
.S. i,ipii*l deci partea de la inceput a Utreniei, dintre ,,Slavi Sfintei."
Treimi"'" gi
1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f i;'iLrrrrs' lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdne
I,
Inilgarea
i lsarea D
Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1
omnurui A..' i; i;.L ;T
Prohodutui. Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri
:;; #
t"" llH:,XT:#i*?
_ rs!.rvre Laaurr A:_ - - -lri lufih: : riii,, ri.,"r" (adici citirea celor qase psalmi qi a celor 12 rugiciuni ale
qi toati partea Utreniei sirbitorilor dintre
^ectenia
mare Qr canoane
dimineqii),
sau
pre-
catavasll)
de lecruri biblice
lut bisericesc cd r : catismele sau sedelnele, BinecuvAntlrile Invierii (care s-au cdntat, prrrl antrcl-
lrr slujba Prohodului, in noaptea precedenti), antifoanele, prochimenul
gi Evan-
.irqi'i"ib."il;- gvlnghelie), inq
taqi zile gi la ser pentru inceputul slujbei).
sc toate acesre trei lecnrri {in (.ar. s-a citit inainte de binecuvAntarea
i'irrpi cororul invierii urmeazi' ca de obicei, r'uruind'ttd'n invierii ('Crr trupul
u;;l;i ;;il;ih: ::#,iltff1iil ii."i#'[L' YiIi " rost asimlatd cq irrd c" un muritor..."), fhri ,,Sfj.nt este Domnul Dumnezeul nostt-tt..." (carc s-a
sebi prin cinrare,
sebi cAnrarea .1,,';^,"
duioas la utrenia Prohodului), Lowd.ele cu stihirile invierii, ,,S1av5...., $i acum...
cu Sfintul Epitaf, denia ii*i*i, gi si ne luminim "p"i
cu prlznuirea...", ectenio inn'eitd. .qi ecteruia cereril'or de
lmpr€sroltante
-^-.rr!urvrratrLL )rLrruc
sluibe ale incall, omiqAndu-se, cleci, doxologia (care s-a cAntat qi ea, prin anticipaqie, la slui-
ologr, pe drept cuvdnt, ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e unii Pryrhodului)'gi apoi ltpustul special al Pastil'oF6 -
c\ .a -A^.r'-:-ry cu- ,"aut ;i A;.;rii .e,-,arirll'o ,.. ilrrlb" Uweniei in toate zilele Sd.ptdrnd.ni,i face
Sfintehr Pas.ti
,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i!
"p".r"-irr"i*d, i"d",ii;'i
..^ ^_ -
sn" nana Luminati), cu deose'birea ci inceputul slulbei m1 s9 ryai
afarl din
f .i,." de obicei, in biserici, cu,,Slavi Sfintei... Treimi"'", dupl care se cAntd
cei la orele 12 noaJ rs a'inviat", de trei ori, apoi stihurile Pagtilor, ca qi in noaptea Invierii, ectenia
s5.rbitori I^. ^.^-,,*i- , t"ar.e
qi canonul, apoi'Sveti[ea gilaudele, tira doxologie (a se vedea rhai pe

p.i"aeriir-.,m;ii;;;'^.r*;ill',ill jif ln Penticostar, ediqia lgT3,revizttiti de autorul acestui curs)'


l,,agi
(Lr rurr.urrd.:
lumini !,,,) continuAndu_se
conunuandu_Se apoi orin
i?ill e\ De la Duncinica foncii iarui. la indlyaren Dornrcului, incepunrl Utreniei se face,
prin ied a in-
a credincioSihr d,in bismcri, it
,; ,;;;;r;,,.,,i;;; ii.;' ,lrUAi".i, c6t gi in zilele de rAnd, tot cu,,Slavi Sfintei... Treimi'..,1.lristos
obiqmrita
,"*, iJ. t..i ori) qi indati, citirea_celor gase psalmi, in timp c9 gr.eoq! face
! "u,,i i fur.
yaviii, i li,,
r^u,T:(!:!i:.
un fel de rimbigare , ir. -".. de la inlepptut stulUei'1 Apoi ectenia mare gi rAnduiala obignuitd l ytt:-
, cu deosebirea ci ,,tnviere" lui Hriitos vizind..." se cinti
(sau se citegte) qi in zi-
re crteQte .h,vanghelia Ie inchipuie ""iiiiLi""";;,ri;
,.r_ o. (dupi iar in duminicile din acest interval de timp
mormAnrul gol, au alergar, I dc .a"a, o singuri'dati sedelne),
;r"*;;;:; ef,nti de trei ori (dup[ citirea Evangheliei).
a"o!'.iii,.X1jT,*|Ji:f,1:1:'J:"1'"',,fT,'.1*I':::t,: a treniei se omire, ,q" .a, inJ ij r,a U,.."iile iu rhnduiali deosebitd, descrise pinl ai:i, putgp adiuga qi Uneniaa
'ktmt , Sft.ntei Cruci (l august. 14 septembrie sau inilqarea Crucii qi Duminica
Tre
Sfintei... Tre k clin Postul Pagtilor iau t)uminica Crucl), Ia care se adaugi, {aqI de IJuenia ce-
r" reiUltori, itwalwt solerun al scototerii si incbindrii (cinstit ii) Wtli Crutci in naos,
apoi stihwrile
conjurAnd m
cloxologie gi ecteniile finale (vezi rdnduiali pe .larg la locurile respective din
qi sfeg
si sfes Ecten'iile la scooterea
iostit.
.. r^--
n -
faga fiecirei laturi a mesei. , Mineieie pe august qi septembrie gi din LiturXhier, la cap.
ltpoi
apoi i i " '- fi;.;;;,
Du;i --;.
.. LUTLU, c
99ryti
itci Cruci [.n )4 septerubrie).
f1Y '^
i,ffii"a, , ,,arm,,o"C);;irir;?;'r;;1,i""",:l'Jl'.': '.T;
("Zi
!r. ,l:.M
"- _Cf r r. rvr. Ap-ostol tpitaful litutgit- gi
n Dostol, Epitrfu,
c'ii*, arr. 1961, nr.'l-2, p. i f Sl - in rev. ,,Glasul Bi
V.r?.r;'i
)--^";-^- _-; \:,:
Jnr,t.
'{; *:::'"::"/ii*7::n, n!,qr,*, Lisabona, r,aAi,,Jff.FKrX,f;
o-'"- t.
du Chriet nu t/o_.

'lln scale vezi


v>({v m.ai pe larg: Gabriel Bemoni
LZr llldl
Y

scwtfts in
seryices tn tlte
the Grerh Church, Rn*. I
CLur,:h Roma, r(
" Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,,
tl
r,,
'" particularitilile rallclulcrr
Il)csprc Panlcurarlnllle slujbeidin
randuielii sluJUsr Sfintelor rPaqti in Biserica rusi, vezi descrie-
rruaPLra ururrurvf
uur noaptea
z,cirzil.
irr v.t.
*::"l
c,,l.ciii"irrri,rti')rr
mi:i n*,*
tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti rnrunencur de
:li': I de.,ar,a
l::,'lT" Schulz, r i, in
af,ard in biserica
.
is u m in a ti, sii m
b er ca luminati,
i

Kaltsymbotih a* uyririirr,ioirn'
r s
'csPrc T,*bm,nli
tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari
ti,, t)--,,^Jdn@i; Knlco.tln.ri (C.ilendar
(Calendar bisericesc ortodox). Moscova.
ortodox), a,l97O,
197O, pp. 62-69
62-69.
Irr v,,1. c.tcctiv svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;",
rt4rtndnvo,, -,,, ^".r-"..-;,7;I. t'yczipenticostanr] la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt,
lu7J, p, 7ti)
96
LI'runcllc:n SPEcIALA
[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti

r! ' 'iii*"i*
B. rsToRrE gr EXPLTCARE Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr
rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l:
*;:!':1T^:i"#;, e{octurne, Matutines),
care
;iH;i-il;t.r. '9.-111 re carro,ne: si Laudes (Aiuot), care
I. originea utreniei. Evolu,tia ,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'care
gl' tr:?T:::"#?;
slujbei pini la randuiali actualt 5:T: tii #ffi
EI'.ff I ttgY9t'
erprrnd pioltir
;'d*"#;:i
Uffenla rlrurur ""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci sub
flmDul noPula rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor
Irqirea Utreniei in timpul
.
c1 ti vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine ilt{tfl;;ir'""
il;H;;r*^ dtn Jir _alurut *"'"':).iiton ,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"t
"9?:i1-',:11-itecr-i qi al sdrbitorilor
postului
posmlui
culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr I Priveghertr PrazruLLrur-
"iunul'praznicelor^impa'j,');,,^;*din timoul
clin timpul Mare (vezt
(vezi
t," nl"ii-poftanti, pr€cum si^:* RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;, A.an-
(vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I paral. XVI, 4O; U l"r"i.
ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).' lllH:li-ffi:"i:'?Jff :i.T,:,iti;ffir"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'#
a nopqii' ca odinioarl
noP\Ir, ff'ffi
ra ori ffT'il'J'flT:'l'"**ii
liiifS;' rdr rru "' -
'"J""
Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in se in pnma fT:.."
.:-,,r ln
vizut in ..n
cap' ""e
,.teno., ;;al-itrenia Sfintelor Paqtia(Qi,
i\., (Qi' pe
pe

divin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tir
cele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica gi
i".. 1pr..om am
l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi
".t;J'"*tl?-11::
f i'."iliffi;;.-"" i,
odinioara. ii
ta evtet ce odinio'ra,
"rrilrititrenia in doua
"'abi*
nia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari. ,opqii,
n in
Gc
lntirrrnaqii de dimineaqi
1'r^*:^-1: :::tffil
ll
Fr, rrc di s
Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii in
cuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul secc
iii)"oi\"n d' \r.,,,v).crssLr,s)
":,ti-o*))#t" '
iarao-
rd,uu
I.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugici
[#J;;.i;;1n\citor si a ";l'^in,*(!rY
zilelor'd"'i"1*L-f:1 oin ron-
dimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrir
dagogwl II,
pdnaacum
pana acum L)ul qiqi
LXII
l0), la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri, e,iei in toa p"ir-"r L' unele din can-
bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t t,la sflntul UL,. mogten
CL, mogren lor ilrp..tiu. din
lo', respective
cel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite lui
*1.
Romanul q.a.
biblice
"gj9T::,'.11:?:"'":",::ff citiqi) qi.rugdciu-
cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche o
inAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-lea
cepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci din
Antiohiei. aceasta va deveni cea mal
oezvolla.ta rtulud a
Ittcit
. C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetherio
via), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptii ill;*ffi;;i", .if" i""i. riturile liturgice risiritene.
cum se desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi.
_
ei' in general
parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi 2. Scopul Utreniei qi simbolismul
inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte -1.r"1 asceqii,"fi
rele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. R
Lltrcnia este serviciul divin
in care obqtea Ht;r;[::
parte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea i
# scularea din somn, primele ei gAnduri -
dimineqii (,,incipiunt
.rnanltinos hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea peri
gJ:ffi;H^,;;;*!"la ti::ri'i'L'ILr-r 4,ulvru r-^ :--
cre$tineas-
creQnneas-

evanghelici de duminicr, in care se vorbea despre invierea Domnului. Rugrci


conrinuau apoi pAni la ziua (wsque in lwce)3o.
^i::liffi
ri lci care incepe, qi
"';'l* "';;;5;, qY* ":Xi1y:',5lgf*1fi :Ulli
. Agadar, in rAnduiali Utreniei din acea vreme (a doua iumitate a secolului al IV
intrau doua servicii, distincte la inceput: oficiul propriu-
grlla sPtc rr*r ur-
dinspre ziui, gi Laudele diminetii
gi ale lui Cassian (vezi mai departe
roapte ca o incheieie a lui. In rir-rduiala Risarinrlui,^aceste
€il,
tfl'::
ca
u,;#^',iiili,;Y, "f rutxa, Donrnne. DirninenlO
i,it-i11i-
flHr,t.t1
servicii s-au conropit de fapt intr-o singurd slujba, cea a lJtreniei de azi.'in rd
rII, cap 5-6 (Migne, P'L', t' XLIX' col' 7tl'79
il lrt. itTtitute eoenobionr.m,cart.
II, cap. 2, gi cart.
C"paisajg^li 41, la B. BoLte, La Tradition A7tostd,iqwe Saint Hilpolyte, Miinster W liltltt
_._-'] d.e 136), (Comp' Ertrad' rom' din Vechilerdndrticliale
1963, pp. 83, 87,89. Rlrtriln.cap. l2-13, P.I, t' LX\rl' col'.443-448
693-69-+.)'. ,
,,, yj..:.^yrlr, tr nt,,),tjnltnb. ftobrusa, 1929. pp. -:- ^ ,(e\. nimineAta (faccli
J.r, Jd-Jy (vezt trad. rom. de H,con.
cap.j-n:18;32-!I:,i Il, pp. ?90 (faccti nrgitcituri).
;'"-Yczi
?*:^"f.,t*
Silvine \?l
uel potius Aetberiae peregrinatio
c.N. Ni1u, in SpA,
Econ' C.N.
:."0: 1om. ad. loca sand.a sPA,rt,pp. 260_261)
26r).
cap. 2a $i edilia H. p&ri, !;l;l:,::,:,!:;':t?,if););'3i,i
i rnr1r. co,sf. dPoJt. carr: tri,i?l;-4]i:,:1",'?T;i'i;.1^lLll,a?ifril'ap
Y rur L(l'' -- )tca si adtrciud ziua". "'1^il"l"
lStt-189) qi Qn 2l din cele atnbtiite lui Ipolit (citat la u. r-'..r.-,i, i iiii t" oi].|i ui,,.i'1'*i"'ce'r)omnul'..'ITT::il":F:))1,,i?^f,,;Bl.Zi.}is:i.c. ;G c,-v' cor 552 A qi
VIII, col. .C^91r1
1892): .,In lrecarezi-
,, re zi, la cAntarea (aa.ili,i,i-* :
cAntare: cocosrrl,li (galliciniwm
cocogulii )-2 i^^i,.r^,.r^
= ^ctt 2-3 ore -^-ir -r
^"- inainre clc z.ori), lllll.r;:m.."llli:llJll]#:;:ii,';,i'kT;i,i7^1";;;1,il3'g' ' 'r
o1ii, ilxrcliac<lnii 1i lcctorii,Ei tot poporul si.se--adune gI si s indeletniccasci cu lrgAcirrrrcir, col' l0l3'
t' XXXI'
psirlnrilor, cirirca Scriprurilor ;i cir rirgiiciuni..,,,. f,'lli,l,l1i'ttf;,,'.'.1',id;.' Itcsr'ilite uotahate pe ta'rs'xxxYtr' 3' P'G''

99
98
Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A
l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu
.lir pirtilrrilc ittclttrrttc
dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc,
Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")'
ttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viata Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei,
tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l]
ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'."
,,diolositoarc, infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr-
3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...".
hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un
Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi rent special de mgiciune pentru conducitorii statului.
gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj-
carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea, prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap.
'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie,
nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli
Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche ;;ri ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei
il ;'d;r,iril.
prtr(tica celorlalte mlnistiri.
Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.
fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii
lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl
,o^':::::19j,'-"^11i'l:
lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-
alterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirea n rcestei slujbe.
lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia
Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp
!aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi
lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui
Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face
cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai- tArziu, inchi Birrrrr.rl
-h1 sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi).
---_-_-, _^_-^__T'
vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'"
duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei
adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului. 1i rcprezinti prin excelengi epoca
Legii Vechi.
a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnir il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu-
linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori ., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca-
supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei
1au lgndycerea pe Dumnez:" ql in Treime liu-
fcudali), in persoana impiratului ;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim
Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i . Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a
sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,y ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula
dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru
pentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem {c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva
praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile :fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince-
intAmplat noap-
gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii, , Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a
rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni. prccum
r'l',rttw,ile am spus deja.
De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nu-
psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III,
intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse
inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul if-Cirixvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle-
(,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,p ,,".ir.., cAnd iAnguirea
ti,arte Ligii Vechi
'Lxxxlromuluicind pentru pS.catele, deznideidea gi
in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; HeDrrtinta sa (mai i ales Ps.
Ps. Lxxxv[), f;, cAnd speranqa gi rncreoerea sa in
El increderea ln mAntuirea
maNurrca
strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in
bil; ii[,t.lrritA, care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel
dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p( A?i;;,;;i;ri; Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd
[jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate luminile din
in bisericile.
hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari
toate
rn Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) U
ginrlcasci
Lrrrrilinlri sil
-Sfhnnrl cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et. t. CLV, col. 565 A 9i
tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G.,
| \tati Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T 'x
j. apariadiugatti cu atribuntl ,,9i ir.rtru rot
Aul, ,ioti.iit.,- zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc
llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ).
prrt

l(x) t0l
. qHV ' I NVr. ['I1I DNts f,RANI$TA
I.,lt't-t ttc;tt)n slJliolA l,A
cci snc psalmi atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{
la s.luiha clinrirrcqii
,e,tr, cr ln
n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca, l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos - estc coururlii cu tcma Propnc
fi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..". adormit; sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut irifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre
/r)s rrr (\. ,^- -.. ^.:,j:T-giam ml va sori llun vcchirne a acestor rugictunt.
lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi i iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci
meu,
meu.pe Lrrnl
Lrrn{l tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum
(bco0ru66 excl Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei
moqtenir II, g ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in
ilIIT rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei,
lc. grmmeara
tn Constituytile apostolice rl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) atAt crtrrea
iv, atat psalmilor
citirea psalmllor
chi.v; el s_a pistrat, de asemenea, ln in timpul supriml
ici, cAi qi , ciiite in taini
-gi.ionilor qi din toati Siptimanade c5,tre preot 1or se la

r- .i*__-r - r ,,o"p.."
in clin ^_--r---
noaptea Paqtilor
Pagtilor SiptimAna Luminali,
Luminati, inlocuindu-se cu
Itr:_preot - -l
ti, i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi
-L^v HILUL
,

aces ror rugiciuni r" ia"a"i ti'".", j""il|ilri, I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor.
^t^ "i,
-r.rrcrrica.,^^Livechi.t..r* hi:tutiamnre (h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni,
llnele manuscrise
unele - e
-"i.i"r* oii1re r+1, ori mai pugine (I, 3,Tl
ii de la incepurul Vecerniei qi al Lirurghiei; ea reprezinta rugaciunea comuni a
lj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ,.,',i,an,. ra un roc, in .!
stuj be, ":iaa
.r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11 iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, gi constituie tranziqia de
::j::l T:fgii .deoarece
.1T::t odinioari^in .h,p;;;i6il; ;; It$rrrite bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi
ffi':l
iau :l':::: ?:11T,
o inchei.'. ior;.; a acesror e*enii. a" #Iffi:lffihi$rl, iilc cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie.
I2,^dupd numirui'oret". n"ffi o;;i
#^" -:r^: ^^_- 4_ +, ror, ,. fixar defin ()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmu-
au fost strAnse gi snr.rt rat+a tn,.^ r^^
si grupare
toaie la un loc- I
ii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele pa-
ntel, pentru ca, dupi citirea lor, preotul a Dom-
lnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o ,,aritare" sau manifestare
Aqezarea acnrard a acestor rugaiiuni li. odinioari, in momentul cdnd se incepea aceasti cAntare, se aprindeau toate lu-
in cadrul rinduierii utreniei drnr;ruogLriii
zd, dupi unii, aproximativ din .". ,ily_r." r-^inte Itilc (care, precum aln spus, fixeserl stinse la incepunrl citirii.celor qase psalmi,.ceea
Numai ecfonisele ,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se aprind acrun toate flcliile - explici arhiepisco-
rf";U.i-d. p.ii."?ir.fr.
aces in curile lor de odinioari din
s
* ruLrrc aT
L4r dcrall
a erau Simeon al iesalonicului - p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit
tive. fi.
tiverfi Lurcn[cror tecturi sau cAnt ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd. ,,Dumnezeu est€ D_omnul...": Pent*
strane. clt nroieirrnil- ^^ ^^-^ ra ,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei
inci li zice: ,foui, celor ce qe-
^ld---*-.. elrvrrrr qasea a,Catavasiilor ( ;:[ trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia
eqti-impira.rt ;r;ii qi A{a., nu e altceva decAt e, n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40.
pe care preonrr o citea,-probab,
in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:? AtAt ,,Dumnezeu este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se
i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este
dinayn.4;i77isilt;iffil'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",caree
'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f
;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..# t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment
rugiciune trebuie si se fi .iut odini6ail
i*-...cre
-ni;; percopa evangherici a Utr Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub
ten-ti al, ; rl;,H'il"b: o:i ifff"ffi J i 11 nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22 qi23), care exprimi
mai
a.douisprezec"a iu conginut a"_"f"gi., simbolismul momennrlui respectiv din rinduiala slujbei, adici vestegte apro-
elor si rrr dn*^l6gi2.
v5r4.
ni.i venire a Domnulut.
exprimi, mai toate, multumirea ' 'lroparele inaugureazi qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini,
itlntrr

Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in
,

urcualc lui t_rurnnezeu


dresate rul prii."
Dumneieu din partea
E.i..rr,i slujbi- De aici inainte, cAntirile qi citirile drn Vechiwl Testaru.ent se impletesc
in
""',:;:::r:**i:,+':,q.ilii;"fi ::,:x#:liffi :*:%:*iT#**
r,rprrr"*rli;; ;;? ;.;:#j::
fl s im bot at celei
ca ierviciul fitreniei cu cele ale'Nowlwi Testaruent. Dintre toate slujbele serviciului divin
:l,;ffi :: #",T Ellrric, Utrenia esre aceea a cirei rinduiala a fost cel mai mult imbogigti
cu producqii-
ir):#;il, aici sub toate forme-
ir 1r,cri.i imnografice creqtine (bizantine), care este reprezentatS.
.19
qi prin
XXVIil Sfhnnrlui
. uur
^rlrraste cel Mare),
1l3n*,. Mare), ccap. L2, 16,20, l
16, 20, P.G,,
i, ii d.""-irifei: ,ropri., stiluri, condace, icoase, antifoane, canoane etc.ar
,tau ca rugiciune_
ttau mgiciune de dimineald); inrf Ut...ri" se adapteazi la-calendarul anului liturgic (ciclul sanctoral sau mineal).
t,
I.)1tirt, diminealal; Sfennn Vaiite cet

'," Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568 9i
x r r X, cor. I 3 s - I 3 6, i sE, r,
.

citau
crtillt tt
;i nronahii din
r r ir
"',"d
dirr Palcstina Ei cci
i;
li Nl,?--'-,
din Rpr'rci.
ii] U::, ; : ::r.1T]7. f ;,Jrif i,";.il '
hui. rom. cit., pp.202-203.
i, V..ri inl, ',Jcsprc Formele denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald.
Si

t02 I03
rt(Eor rRoF, tJR, tsNE ItRANt{iTn
Ltt'u ltcitt:R sPtict At.A
(hlntdrila 'lrciruiu, carc ittlocuicsc ciintarcr l'16tr
,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul... ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a Ei ficut ca accastl cAntare s5, ca-
e.rg
clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor.
ill,Icn C dc irca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) .
n
t:i,j,fi ,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r;
lii A;;i'i;,I;
r r r r r

;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale Psalmului
, tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte
--:
,j9j-:
a V (,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren
termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i,
19
(VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8).
Ji"l-,L.,
rri ), cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi
lni pcntru Maica l)omnului.
cu citirea catiswelor de rd.nd. din psarth,e incepe o subdiviziune noui gi
serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane. trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec
tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi-
catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire
urmeazi (l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."),
sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici
sederp (de la roOi(co, a elprin:i plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru Jara Sfinti, atunci cind se
qen1n1.cd in timpul citirii lor poate qedea jos in stranen'. ln'unele ai".nrqil.,ii
f! llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut,
i:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t. .rri ""-i,l-il rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele.
holoeil' (le Psaltitii), adici citirea pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,, '"",
sau versete. I )riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu sti-
catismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se
frl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav
catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."-
f, lygLrl,v.erii^doui Regwla d.e la I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mi-
putul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand "i"a,..-., de po< tt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele: ,$irimu-te
dinainte de venirea MAnruitorului.
e,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimuri
. . Se poate qedea jos, de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne rlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din unele
citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne,
(dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. ss^ezd.ndei^i
iit ile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la
Intrebuintarea elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal.
cult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; s;;iiril; lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau ,,Pripele", care incep de
qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...).
cu ,,Veniqi toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din se-
catismele gi sedelnele reflecti - ca qi stihurile de la
,,Dumnezeu este Domnul... al XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea
!."qI:lg - antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a. p".* qii;ie , ctr numele mirenesc de Filos.
$i aiciie vede, incr" .i.
Legii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin. ile Mdrirnurilor sunt de fapt diferite versete din psalmi, potrivite cu eveni-
,.ru-"ii,
ta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri precregtin, i., auo".." ..toi, silu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecare
".ini
nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.- il,il,-;. .;i; l rrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui
multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele. Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilor
Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja izatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a praz-
efectrl
a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl
,,Birr.cuvdntat rcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai
l-rl)aru[c,
Doamne, invagi-ne
rnvara-ne pe_nol
pe noi indreptirile lalel,,,
tndrcptanle Tare !", care se repeti inaintea
inainte, fiecirei sti s ;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere.
(ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei
d. d"-;;; rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl : ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau
este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte
,i"g;a; (cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re Qr
ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" d";i.ri.;lil;;?;J
ci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito
prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalte
a -^t^ ori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor. ,,Ipacoi" insemna la in-
:rle BinecuvAntirilor invierii,' rr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmo-
Cd.direa din timpul Binec Astrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toate
sc de femeile mironosiqe la rrrii in chip solemn invierea Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca
._--^^_t--
tt',T.plgt"
}".g...:a rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n cilrc trebuie si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim los. Dupi
!:1li*a!(de la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi la t;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-
torilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. La te tcll'rii la Hristos-MAntuitorul - Adam cel nou - Care, prin ascultare, adici prin
hirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia
Irircrr
alese
ll:tlTii CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,) Qi CXXXV (,"N4irnrrisiti_vi dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom-
Iur
rt,, cste b.p...''),
ca LsLs
Ld preamiresc in , ,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestit
lr.:r... ,, care preamaresc rn chrp
chip cteosebrt
deosebit grgi laudi milostivirea lui Du
zctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul
,,Ci. in veac e rrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat po-
1i rr vcrrit blestemula
'r2 Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!, p G ,,.
'13 l)c.s1'r'c 9!V,ip.col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204.
l)oliclcu vczi ja Simcoir al resalonici"li, ,:ir., , pl. s-d ,"'t,.c, r. CLV, col. 56g {{ Vr.ai, tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din cea pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist
trtttl. nttt. cit., l\.203.
1fit1wlnl, ln afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn. (ihcrontie, Neamftt, 1817, t. 98 r.

l04 10.5
Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu Lt't'u tttllt :A sPli( )lA 1,4

Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{ri biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care
rturnitc ,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, ., rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT.
cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum cred
l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird-
sfhnnrl Teodor srudillls, pe baza psarmilor cxlx-cxxXlit
lcxx-cxxxr (crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Invie-
fbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi ,,cintarea treptelor,,, p"ntru ci se i'*t,*.-tpt.3tot'il reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor,
treptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre perico-
care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi
opt lti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirl-
format crln
rurrllar din noua tropr.i sau suhlrl
noui troPare ,.ra., grupate
stihiri scurte, g-pate trei cAte
cate trei, in trei antifoanC
antifc ) ori sti in vreo legituri oarecare cu viala
gi virnrqile sfinlilor serbaqi.
tru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt 'f-pi4it in patnr [itoaterrn Sfintei Et inXhelii in rniilocul biseri^cii la Utrenia de duminica inchipuie ari-
rudrir:,
foane, dvarr(r astfel lz
avAnd asLrcl t2 tropare
[opare sau stlnlfl
stihiri scurte. lmparqrea
impirtirea aieasta a antifoant
antifoanelc ii,r-""i"1 a"pi invierea Sa qi vestirea invierii la toati lumea. De aceea se cAntl
deci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhiei ll1 :J/;;il;;,jl'.aiq.ilili,
trvenlg) tog creqrncrolll) sa ;. lllLtrurdrrr
;t rrtr Sfi ntei invierii
inchinim rrurLLr urvrvfu ru H'stos -"'
lur rur
a ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti,
cu Ai.ii*d'imnului ,,tnvier.a lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan
unim gi noi spre a-L lauda pe Domnul. inul.
'iittttrnrt,
. CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc
l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq
ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it. irrui..ii o.il iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele
eleul, Antifoanele, Prochi enul, ,,Toati suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#l Urnilintl gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut
q.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin i;i.it i. irin citirea'Evangheliei ori prin cAntirile care ne vorbesc despre E-l' Odi-
cij r r.r' e'
alr dimineqii
i:-^:-^-::^^--^l
slrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJ ,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului oficiu sau al
lume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui. tet
"i-r.'la"r,
ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz ) .
'CriitiLini
r

Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboy i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in le-
.bo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi r cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti - qi anume partea cea
mal lm-
noraru lnuefll
tnvierii' I
nulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r. Er*gh.riei incepe de la prim" dill rti qi maiiaracieristici - a Utreniei duminicilor,^ prin care. aceasta se deosebegte
(il;;i; ,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de 9 adAnci vechime, fiind socotiti, de
{upi. R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di"
duminici, in tot cursul p4-,
ii- iii,"rgiE,i ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se
_.y gxceptra
perioadei penticostarului, cand ii"rr r";
unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor.
fixat ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'-
colul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu er (Jweniei qi des
nrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl la lior, , r, alcituiesc partea.'a treia n seruiciwlui
Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de ,,Liturgi:i gen
stantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de ce in acelagi c trs, ca
condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea,
care qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei
d.ivin).
Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nu i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind
Pentru ci mai ,o,,. uoii.i;;#f,"iilit #;llIIl",T"i citre snnsii sii A ale poeziei religioase creQrine) inspirate - precum. am vdzut -. a{;an11rile po-
dupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda ( rrlc Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla 9e.a-lnai.sgiluciti expre-
ci4ilor
:.T,.*Bl",.qt. XX\III, ]8, ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva, poctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament'
Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor, [ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo (:,d' Qcoccrycoyxd), care se cAnti inainte de
cum se va arita puqin mai departe . lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea
.Ptntru ce F,vangheliile invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfintei te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e
se I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului,
din scena icon< rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori - mai ales - lumina cea
numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfan ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt
raf (cxnd acesta se afla a
fzat pe sfrnta Masi, adici de la pagti la iniliare), iar
care cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit I .'l,.xccplie se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu
mironosiqe invierea, $ezdnd pe piatra rrsturnati a mormantuluia6,
,,in partea drr ,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor 9i chiar Ia in-
ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i., -i.,*.,. a invierii, a cirii amintire
unde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi sfantul nvanfhedst Marcu anuald
,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci (comp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, I!'tury!i:e!1!l licat, pp'^70-7\)'
IVI? 5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masd {I Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609 |i wad' rorn' cit', pp'
irrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul
Itt ltu.
"'(J.V.ri,
as
dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului),
an
Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. I ve l,(" t XXXII, co|.764.
sirrrc<rn al rcsal<>niculii, oisp:re sfintele slujbe,cap. 335, ., t. cLV, col. 603 si trad, rom. A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a, P. l12.
il Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4.
p. 2l tt,

I06 t07
Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A

,rrri.rul l)onrnului, in ziurr irrvicrii, Ele corcspund - ca gi svctilnelc - cclor I I


cursul intregii
intrcbuingeazl ,,;iliii' i;'ffii.rii' pl, ."i. r" ."*enteazi^sau ie-parafrazeizi, si sunt alcituite de
:rtril bizantin Leon inqeleptul sau Filozoful (t9f t;'
rr.rurrarrtrlrc = a trimite),
:::,_.,.iii pnn
expllca ,pr\) ,t"tmtlat,Dre ofl tr,p^re ale t,imiterii; denumirea
aceea ci in ele este vorba ori de trimiterea sfinteloi sau hnr+wl in'geyn7 (deoarece
femei citre l)o,rologia satu Sloyosloyia (rrttmitit uneori qi Mdrind.a),
a acestora la neamuri, p:gl.o propoviduirea tnrri..iioi; ;;; ;;' agna"i"t, este imnul cintat de in-
ir] ni,,l .f ,.rr.t -,,Slav1 inrL cei de sus luiDumnezeu..." -
Sfinnrlui Duh, flcuti cele mai vechi pirqi ale
S.tannrlur fdcuti de Mintuitorul inainte de inilqarea
Inilteree sa r." se
b cer.
Se ra ea mai ^,,*
-.i lir Nasterea Domnului, Lc. II, I4), constituie una dintre
odinioard., i, biserica cea..mare (ca,.J."il prrri".ir"ial din ;i,'il'U;;;;i. i; a;fu" ta de azi, doxologia este un imn cu-caracter trinitar,
trimitea:d,unul dintre cantireqi in mijlocul bisericii, ;p;";;;;a
:1?-.,r]:T Cor ',ii.e*i,
se
acesre cantiri,l ,,in cinstea Treimii", .r- ,1.. Simeon al Tes rloniculuisT. Dar in serviciul
cele 1l svetilne duminicale (b(onooct),,ip," ai*i""r;;;;t'r""t, ca qi in forma sa originari gi ce_a mai simpli, de
voscr {i;;; ; fort irrt..Uri",,"t la inceput
le, in legiruri cu Evangheliile coresp.r-ai""iJ rrllffi;, p:;;" ;i; [ ##, nl ingerilor, adici aqa tr- o aflim in. Evanghelia de ta SfAnn{ t".-1
Jr1,,1n]:1"
unii. de iTp.,.r-ryr u1,,ryi, l_."r'[ii"-iri'ii"i.:r.oilr1 r,f t#-e o gisim, de ex., in Cottstitwyiile apiitotice ( t9a_a WII-a, cap. I3), inse-
I1"^:i1.,_l,r\iTlFg,*
dupi al Vri i., porfirogeninrr (r... ;ft-tkri;::"'' in acelagi
siu,'consta,tin ,)Lrrrur SfAnt,
alqii, dupi',,Unul
indate (luPa rrdrrL) ul Domn..'"; _dar
ur vv',r
{e^.fiuI I llt riindutala Llftrrgnlel, lnqata
1i r,induiala'Lituighier,
stihul ,,sfiint este Donaruur Danm.ezeur nostru..." qi celelalre,ir.. 47 qi 49),.q:ja.amplificatl aproape
^
inaintea^svetilnelor, slrnt uate din ps. XCVII 1vers. 2, 3,5 qi
,. canti d i,,ii''"* o gisim, in alt loc (cartea a VII-a, cap'
qi ]-iul, provo-
bil, se cAnta odi,ioard in intregime. imediat i.rrint. J.?.r,ia. * 9;,
- ps"lm care, iirri.r.t. a. azi, ,'r;11imn de laudi cltre Dumnezeu-Tatil -amplificare
al IV-lea, provocate de
cu Lawdele incepe a doua subdiviziune a acestei ulrime pirqi a Utreniei, ii.rig.r., a. discugiile dogmatice hristologice dm secolul
a lui Macedonie, s-a adlugat gi
i,- UiL.i"., din pricina ereziei pnevmatomahe
pini la sfirgirul slujbei. Sfintei Treimi (,,Doamne, Impira-
Lawd.ele, Lduddrile sa.o Hrala'.a_le (oi Atuor, r,6 flaoanvod,prov)
ir,r"" Sfhnirlui Duh, cea de-a treia persoanl a
sunt cAntirile , Dumnezeule"' qi Duhule Sfinte !")'
imnul clpitAnd astfel un caracter expres
cipale qi caracteristice ale rinduielii Utreniei. Ele sunt iom ,i.. Simeon al Tesaloniculuiss,-qi de-
ai, o serie de stil. ul.e*it ,,i*cinstea ireimii",
numi.r variabil (duminica 8, la.pra_znice 6, la sirbitorile "t.i*ii" gi in zilele "Ji.n
i;J'; ,,'i;to. de lupti al )rtodoxiei impotriva erezlilot antitrinitare' Amplificarea
4), carc aherneazi. cu versere din psarruii 'cxrvrrr, -ri -li
aiLtuiatici'*J.i,rJi,.f,l,d.i;;.;;;;;"##:,."#,:i-[,:,kr1Tf cxriiqi'br,
ii iii,n, ." de obicei, i". p. bazi de texte biblice, indeosebi cu versete din psalmi, lu-
".r-iii ,11 tcxrual sau cu mici adaPtlri.
,,Liudaqi pe Domnrrl l" tnrrchuintarea ps^r-: r.. -, , ,. .
mensionair
din culrul si
;il il ;i#i":; acestor ^^11
di
:|fr
()dinioari, doxologia se cAnta in mome
atlici lumina zilei. be aceea, cintarea ei
cer p
zi, pr
ste universali in to
dincon: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai ar5'tat n
,_,.- , care
^-^+i^ celui
gepgia ^^l--i r.,,ano-carouc) din
care a fost suprimati in lgll de citre
,r.r-"i ci ne'di lumina naturala a zrley dar ne-a. aOus gi lumma sPlrrtulrJa: a
Psaltitii romane. (Jdrnloare)
r)ulLr.yza odinioari, ei iru
er se cantau in intregime; dr.,; fi..r."
intresime, dupi fiecare .,",.
verset cl )ritinqei de Dumnezeu, El fiind ,,Soarele adevirat gi lumina cea adevirata"", tar
rostit de citre solist sau conducitorul cantirii, p"i"-i .;;',;,;."u1: ^cel ocupl deci
si-laude pe Domnul !". Asti.zi, numai in zilele'de .ird .r..
,,
,,Toati
,tit i.il;L;;
,,iii,- f"-i"a Lui vom vedea lumini.". tn cadrul Utreniei, slavoslovia
lini..." in cadrul Vecer-
4*'! ac-egti psalmi se mai citesc in intregime, c" oainio"ra,
,q" ",
..r- ii grsim in il ii;r; ; rost analog cu cel ocupat de_imnul ,,LuminL momennil culminant, apo-
iluilii in urmi, la expliiarea Vecerniei). Ea inseamni
ceaslov.
!'a.slujba din dum_inici qi sirbitoii ," .n-", ai" .r'#tri
primele dour rli,r.ra.i aduse de Biserici lu Dumnezeu) ca izvor al luminii naturale qi totodatl ale
care.se_cAnri p. rrrg i, i*frut, precum gi cetr
::::.1"":flTlg g-+y.m,versere
din ceilalsi pr4rri (pr. axlix;B ; pr. 6r_, t_5 ; ps. rX, sDiriruale. laudi care constiruie scopul de cdpetenie qi elemenrul predominant al
S_n.I1-:!i!_il_(v_ersete) iil';;;;; U,..ni.i, incepind inci dinainte de svetiln:. intr-adevdr, formula ros-
l,S' CxxxVII, 1), cnntate rlLrLGLrv
'^^)'/) Iecitativ'printre
-*':'*:" prurLru rl.ul,.uc
stihirile Laudeloi.-stftririt.
r-auqelor, )ilnlnle acestea
acesrea re
reD .[ preot (diacon) inainte'de CAntarea a noua a Catavasiilor (canoanelor) ne pre-
de inspiraqie crestini, alcinrite J. aif..iii-i_rog."fi din
lstc venirea lui Hristos, ,J-umina lumii", mirind pe,, trSscitoarea
li,.:Tp:r,:i, de Dumnezeu gi
vI -lea jnainte T1,-".i
gi care au.inrar tre ptar in'twirueu, o,i iii i i' i ;;;;;;;:
n,
itit Lwyninii...". Cintarea svetilnelor, care coincidea odinioarr
cu incepunrl lu-
ultimele doui stihiri de la Laude se cinti. p..c.d"i. ,r, d!-rr..r.tele
din i,i'.ii a" ziui, ne aduce amint e de zoriie tnd,ntair"ii, pentm c.a, ce)/1
mai t.irziu, cAnta-
clc ,,Slavi.-.,_$i acum...',; duminica, ta Stava I-audelor,
rtle.Evarryheliei numite qi voscresne (termen
rr"?i;;;;;;i;
se .arrr"
'i,r1rii,i,, ,i rr. ,.r.rnge atat revirsarea luminii, cit gr velireal^,ri
tftrxglogiei Hristos, ca pe gn
slav, caie i"r""-rrn inviere) sau E
:!,t::l{:{*;^ffi i;:.,.bili[s];U:':H'l;,:i';,il'i,'Jlli,i"Jii,'ilril,#i] ,,Slav5. lie,'Celwi ce ne-ai ard.tat
nord.lwninn !'. AtAt
la*9:1.:,iA:it-d:-
la cuvAnr latinesc rnamico-are: a se-scula'dis-de-dimi;;;d,;;;,ru ci mai roate ,gi.',.,",, i. f"pr, imne ale slivirii lui Dumnezeu ca izvor a[ luminii, atAt de
l'rcsc despre ,,mxnecare", adica mergerea foarte de diminiaii'a femeilor mironos .r.,.ir p"r-ri- viaqa omului, ca qi pentm aceea a intregii existent.e organice. _ .- :
i,|"".'qi termenul a",,t.rmi"n" sunt deci predominante qi centrale in stmcnrra
gi
ar putea fi numiti slujba prin excelenli a zo-
i,,,rrrri"r parqii finale a Utreniei, care
t" cit'' p' 697
l)rprc sfintele ntgriciwrti (slajbe), cap. 313, P'G', r' CLV, col' 572, $ trad" rom' '
uA
lbiinrt.
" si't;;;,;i oiprian, Dc doruhticn orotiorte, ctp 35, P'I', r' lY, col' 560 ll-C'

IOtt
I09
Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A

rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasile , l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei - Istoric Si expkcare, in rcv' S"l"' art' L972,
rc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amur
1 2,1,p, 70-89.
nr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge B ruges ),^I 928'
iutr"nia;, aimfr
(
il, 1':,i
t. III, Bucu-
t

izbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru lumina care re.rine, ."ii .r.q[i iil.i;il irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici Ortodoxe d.e Rd'd.rit,
tat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi, 1914.
(extras din rev' ,,Grigorie
teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri 4, Ftrnnrli, slw,iba (Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966
lume a adus bucuria mAnturrii. )-
In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei se exprimi. astfel un gir i5 ii,tJtrenia reascd (ingrec..)Jesalonic,1972'
religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG, Hanssens, ,t griiu'dt l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta
1,:?.:,:,1:,timqirii .ngastre
rile qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de trisiet;,;"';;;;iliil;i llriittra", 57).
aflaqi odinioarr^in intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e- l"iiiililt Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi'' !' 2i( E:"::k!K !::
umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea
,
';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'
,,orm.r.ie
jubili-. sentimenrul de bucurie qi fieasH"ire,
P::* de Polieleu
nuite ; _,ll,..l".rl-itoare; il
gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ir l.cclercq,Matirces, \nDACL, t' X (1932)., col' 2677-267,9'
care ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr), i,iil)t (oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898'
uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmi
'il'^i;;;:"i;;i;)' p-ttai'l'd.e t'dbros -l 61zantin, in rev' ,,Proche orient
\ r^: I/-'.,.1^-
Jdmsalem, 1961'
OKI
ria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cl , II'(196I)
^z qi extras aparte)
doxologiei. i, o1fi.r, de rn)nuit * rtiiil'*otin
e - J-. ----+)-^ cbn
-l^-- Q+St' At
Athannse, in o'C'P' vol' XXVII'

9rli fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici, | (1962), pp. I73-I80.
amandoud, d;sp1e
.Inviere, de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr
;ei;i:D:;;frcii rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws, *gq1]19i191:
Bisericii Ortodnxe, C:ut-
(tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu, , pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi qi N. Cotlarcix, Litwrgica
rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort Urtivcrsitare, Cerniuqi, 1929.
buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care,
la
t
iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev. ,,Irdnikon", I

stantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi). (suppl.), pp.138-142.
, ,S.^U"Ur",i"ici,fipicul clruentat (in rus'), t' I, Kiev,
1910'
Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltreniei
il"il4A'il.lu rii si-.drea), trei dgsq : FryPy'"(( d'e ta Cozia
ectenia LufLlrl(rf
LLLL,r4 cererilor (,,Doamne
\rrr.-ruarlule Jnnte,
Sfinte, uare
care intru
lntru cele cle
de sus locutegti...,,),
locuiegii...,,), este deJ : !;, litic"te
rugi'ciunea de binecuvAntare $r de concediere a credinciogilor din biseiici Ia ;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. Dsa,nr. I -3, m ; 4;6, ti
.' ,' t, -t--+^1- -.1^^5.,:-l; "9. 1?5
5,
ry, 1.0
I/o.omioi ci -I2'
fftt, (in
sfl1
S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale ^1, Vecemiei Si UTeniei
Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrre
( lonstantino pol, 1923 -L924.
vedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,,
iutn,, stest
tc|n, Ustail, lvloscova)
siesttlstitr, 1954 (rsLrP'
Moscova, l)'DZt dupi e{. dil 1906)'
(retip. u.LrPz
rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri 'tlwiniei
ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile si ate Wcerniei (in grec.), j" tt-Y'
Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).
oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv (1953-54), retip. in ,, 4trpdu Eblol'6yrou"' t' II'
Hu, [955, pp.188-274.
psalnni (in rus.), in f-fu1.P, an'
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare) n,V. tV,jriftrsl<t), inyeteswl Si strwctura celnr Sase
)t, trr. I0, pp.63-64.
.^ Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei si (Jtreniei din sfintele noastre rd li'l i,-f.'P.' Vintiles ctt, Despre poezin incnograficd' d'in cdryile d'e rituol Si cdntarea
(11-gr!.,), in rev. ,,Byzantinisch Neugriechische Jahrbiich'er,, (Atena), t. rlfi ncd, Bucureqti, I937.
pp' 683-699'
(1936-1937), pp. 245-280. A.;[ii; oitt"t Uirrniei, in rev. G.8., a.n'-r9-63, nr'597-8, 5'
A,'.t.,,i, Litwryhierwt explicnt, Bucureqti, 1972, pp' -7
. I99-, Despre parianta cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialui
de zi Si nld.pte (in grec.), Atena, I951.
priires prabytirnles da ru.atines byzanthta, in O.(
pp.406-436.
ruinisteriel dans pribres secrites d.es Vipres et d.es

-_. Nil." B-orgia, ' Qpo),6yrou., ,!)iumto" d.elle cbiese d.i rito biznntino in ,,
Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.

6tt
llt4ttlilc rnari, 37.

lt0
l,rt'uncltc:R sPli( )IALA

Canllol.ur, VII.I 'I'cstarrlcnt, ill carc s-a prczis qi s-a prcinchi-


, Ic1:rczctttAtrcl deci cp<;ca Vcchiurltri
lttirrrir".; 1r**". . .i,r,r" o alcltuicsc o serie de tropare, care ne duc cu g{pdul la
sfinte i, care s-au implinit.profeqiile gi prcinchipuirile dir.r
ii i; il;;^.clepartea
Ceasurile Liturgice lll'cstamcnt, iar a treia cupride o rugiciu,e de incheiere'.,
(orele canonice) itriil tii V Ii se'incep cu binecuvAnta^rea preotului (cu epitrahilul, din faql uql
ritc$ti)'ai rugiciuniie incepitoare (,,impirate ceresc"', Sfinte Dumnezeule"'"
;i,b;i* ci cel dintAi inausureazl ciclul sluibelor.de.ziui,.iartreicel de-al doi-
I. Ce sunt Ceasurile Liturgice. Locul Ei timpul sivdrqirii gielul de'reari (la ,,Venigi si ne inchini.m...", preotul se inchinl de ori gi intrd
).
ceasurile sau orele canonice fac parte dintre Laudele ,rynicir, adici cele rite I flri binecuvantarea preotului, direct_ cu. ,,veniqi si ne
si tr7 se incep
mai mult din citiri f}cute la stran5., rolul preorului in oficierea lor fiind foarter t,..". deoarece unul se citeqte in continuarea lJtreniei, iar celilalt - in continu-
l)e aceea, randuiala lor se afli in ceaslov, cartea prin excelenqi a cantireqilor de
La noi, lu1li ediqiile
!\ L937,1956 qi t967 are Lirwrghierulul au adiugat, tpil irceasta, la fiecare Cras se citesc cAte -t1-1pi{T-': Ei 3"1-: la ge-T-uT, lsll
preor, randuiala ceasului IX, inainte de cea a vecerniei. Slujbe de o im i V, f .XXUX gi C; la Ceasul III, Psalrnii: XVI, XXIV q !;.13 -Ceasul VI, Psalmii:
secundarr, asti.zi Ceasurile se citesc aproape numai in ministiri qi in unele , LtV qi XC, iar Ia Ceasul IX, Psalmii: LXXXIII,
LXXIV qi L)fiXV'
chiriarhale, la care se pi.streazi regula de slujba a mdnistirilor. t" ,i.. ,,ir"".*." Qi.sg citegte
,rr;i troparul sfAnnrlui b?t!j:^:l)
din
'!t'i
apoi
!:+ de tropare
o.serie
!9 reguli, ele se citesc
ln tinda (pronaosul) bisericii, ca gi
pavecernita qi Mi ,i,;, tropr-l Nisciioarei Ceasului respectiv, Cens1ou,
ilI
cAt privegte ru.ornentul d.in zi in ct.r, se ofi.ciazd, odiniLari ele se titeau
,
Uimeazi,dinnou ruliciunile incepitoare qi ap i Condacul sfAnmlui sau al
nrici'.
in momentele din cursul zilei indicate de insiqi denumirea lor: ceasul I, la rrriia (duminica, ipacoi al glasului de rind)-
qfudqi sfert din zi (aproximativ ora 6 dimineaqa); ceasul III, la incepunrl s iirrrpLf postului qi miercuri gi vineri in siptimAna brAnzei, in loc
irlr.., pi..r-
doilea-din zi _(aproximariv,. ora 9 dimineaqa); ceaiul vI, la miezul ,il.i
1"p- ,i;;',ii;fe"orl"i sau al serbato.iii. zic troparele spec fice fiecirui Ceas (adici: la
ora r2), iar Ceasul IX, la incepunrl ultimului sfert al ziiei (aproximativ ora 3 ii i, ,,Oi-i.reaqa a,zi glasul meu..."; la Ceasul III: ,, oamne) Cela.ce.pe,Preas-
cu vremea insi., ele s-au grupar _! jurul Laudelor -rii'1v"..rnia gi u iiif,i.i'o"n..."; l" Ceasul l[; ,,Crla ce in ziua qi in ceasul.al gaselea...", iar Iai?rin
Cea-
citindu-se in leginrri cu acesrea, astfel: Ceasurile I. III gi W se citesc dimineal fl' ,,C.r, ce in'ceasul al ,rouller...", de cAte trei ori, cu stihurile respectiYe),
utrenie gi Linrrghie, iar ceasul IX seara, imediat inainte db vecernie. ilc t,r,-rdr.rrl sfintului sau al slrbltorii, se citesc clte trei tropare, care se schimbi
ceaswl r incheie cichrl Laudelor de noapte (dimineagi) qi se citeqte totdeauna Ccasuri gi dupi zlle (vezi Censl.ovwl)-
dupi utrenie, ca o continuare sau completare a ei, chiar atunci cand utrenia se '1. ri"plt. gi.o.td".., se zice,,D{amne, miluiegte", de,40 de."tii Ti!1-:i""t"i
cu seari, sub formi de Priveghere. De aceea, in astfel de cazuri, otpustul desir 'ip,i fr .;"il r]r.-., qi in tot ceaiul..., Doamne miluieqte (de trei ori), Slavi..-, $i
Utreniei se face la sfAr.qitul Ceasului I. Aqa se explici pentru ce siujba Ceasului I ,,., C.., mai tinstit1..., i.rt- numele Domnului...", iar preotul (din altar)
ce eQri
o formuli de binecuvAntare pentru inceput, ca gi ceasul Vr, care ie citegte in c< lclc :,,Dumnezeule, milostivegte-Te spre nol...".
area Ceasului III. c[ sunrem in postul Mare, pieotul iese acum qi citegte, in faga uqilor impirij.*!
.irrrtca Sfintului Efrem, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite (la Crasurile I, III
leasryr"il ru gi trz alcdtuiesc ciclul Laudelor de zi gi se citesc indati dupi
inainte de Linrrghie sau inainte de obedniqd, in zilele in care nu se face Li
ct^yl_D( incepe grupa Laudelor de seara; el se citegte dupi-amiazr, i , { i ,rrrp. Ghenadie , Liturgica, Bttcluregti, 1877, p- 53.
din
inte de Vecernie. Cu el se incheie serviciul divin al fieciiei zile liturgice. Da. in , i;,,.;i'.r;; ;; rd;.,i ;i ,1 ,-Ana"i ,iop"... ,. lit.gt. irrtii. fhri ,,Slavi.'.". troparul sfirtrului
d5 de peste saptimanr (de luni pand vineri) din postul Mare, piecum qi mi arroi --Slava..." si troparul sfinnLlui al doilca' Duminica se Pune intel troParul lnvlerll' aPol
1and.
gi vineri in saptimana branzei, ceasul IX se citeqte dimineaqa, indati dupi ,ri .,;','ii.,p...1 ,tann l'ui, ,.$i acum...", rroparul Nascatoarei Ceisul.i rcspcctiv.
i f i,i.i .r.,i, a"i shnli gi ,ii'amind"i condace, anrnci la Ceasul I gi VI se pune condacul sfannrlui
$] inainte de obedniqa gi vecernie (Lirurghie); de altfel, in timpul posnrlui iii i,rr
iiil, i,r,' l:r .ond"cul sfintului al doilea (Satttrur,
ta Ceasul III gi IX, condacul (Saffiriry Tip.ic, P
!Lp.tt'P'.2/',Ql
I-y"fltX1 /,1.
c.easurile.in general alcatuiesc o parte importanti qi un rnoment central al ":-Stl"::']
.27,,A]
Invierii
11-l'T
laCeasttl I'
i,i,, 1,,nrdralirurXicd",p.8).Dtrrninica,septrne^deobicertropa rl.qi condacttl
\rI (Lun tt]., p. ?il Daci insi
divin zilnicr. rlilrritrltri zilei la'tleasul III qi ale hramutui la Ceasul ulescu,.ap.
il ,ii; ;;i;1i;;n sfint c,, dlxologie mare, se citeqte condacul lui la Ceasul I, al L-rvierii la Ceasul III
--..: .r...-^*^ ^1.--^-ri,. /a-A:.:- 'f.ini. n L\\
t.. *l cel
wl mare. In
cel mare' in
2. Rinduiala Ceasurilor comune (obiqnuite) :^- -^^A^,--l^.
, iar condacele:
i condacul hra-
Rl.nd.wiala httu?,or ceasurihr este
alcituiti dupi acelaqi plan. Ea e compusi din escu, ,P. cit., p. 2l).
prrqi: prima parte cuprinde lecruri din psalmi, gi anume cate trei psakni la fii ttt, ruiluielft.cste --dupi unii - rtn.rezttmat
, r.rtrrri;ifi Icctcnici mari care, odi,ioari, s-ar fi aflat qi in ri,duiala Lau'jclor mici (Ceasttri,
I V. N. lliin, Denia sxr
:,*'liritl'ii Nli-rrn,rpti.l;, ctupn cei trei psalmi de la inccplt, ca qi la Vccernic qi Utrenic, gi carc a
Prluegl,terea de toatd noaptea, p. l4l . rrr1,r'irn,rri1 (l3olor gi l(olilr.rtr, op. cit., p.92, n.2).

t2 l t3
PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti I,ITU RGI(:A SPT:CI AI,A

r1.i.Vl cAtc 4 nrctatrii qi l2 inclriniciuni, iar la Ceasul IX nrrrniri trci


nruanii mari ec cqri rnrti cinstitrl,.,"
fcl faccm qi rnicrcuri qi vineri in siptimAna brAnzei. r uuntclc l)otrtnultri..."
l)aci nu suntcm in Postul Mare, urmeazi. indati rugiciunile irrcepitoare ( rntlr Ectbtrisr.rl (trtrntai
Dtrrnnezculc..." Ei celelalte ) gi se incheie cu o rugiciun., ["r. are texr propriu la pnt):
Ceas. qi pe.care o citegte in ministiri cel mai mare, iar in bisericile de elorie
cAn
Rug. Sf. Mardarie: ,,StiPi- Rug. SL Vasile cel Mare: Rug. Sf. Vasile cel
dandu-se jos din strani (la ceasul I: ,,Hrisroase, Lumina cea adevi.rati....,,, Mare:
,,Hristoase,
ne Dumnezettle, Pirinte qi Doamne al ,,Sr'ipine Dounnc, Iistrse
condacul ,,^pararoare
L.-,ruaLur ,,Apir5.toare troamna...-'; ceasul llr,
Doamni...."; la Leasul III, rugi.ciunea
rugiciunea Sfintului
Sfantului Ma ccir adcvirati..." ,,Dumnezeule
Puterilor...". Hristoase, Dumnezeul uos-
Atotpr.rternice...".
,,stipane Dumnezeule, Pdrinte atotplrternice..."; li ceasul vI, rugiciunea sfl tru...".
vasile cel Mare: ,,Dumnezrule qi Doamne al puierilor...,,. iar la ceasul IX rusj ,,,\p'iritoare
Otprrsnrl mic (daci urmea- Otpusnrl mic (numai daci
Sfanrului vasile cel Mare: ,Stdpane Doamne, Iisuse Hrisioase, Dumnezeul zi Linrrgbia). Ceasul IX s-a citit in Pro-
Otpusrul mic (ori
in timpul cireia. prgonrl, lisAnd epitrahilul pe sfanta Masi, iese pe uga de mi clcsiviqit al Utte- naos).
gi merge de se inchini in mijlocul bisericii sau la iconort"r, p.rrt- vecernie,
i
apo_i din nou in altar, pe uQa de miazizl).

. L.a sfirginrl ceasuiui I" se


dacr nu s-a flcut la sfargitul ta_ce
otp.rsn l mic is"u otpusrul desivirgit al utr
servatii tipiconale qi rituale
Utreniei); de asemenea, la sfarqitul ceasului vI,
urmeazS. indati sfAnta Liturghie (atunci se deschid pcrdeaua qi'Sfiltele
Uqi, inai
lir.ir-,t. de Ceasul IX se toacd pentm Vecernie qi se aprind lumini; una in altar,
cAte
otpustl care se di dintre sfintele Ugi)6; dati insi urmeazi obedniqa sao iersul
Piresimi), arunci nu se.face otpust: a sfarginrl ceasurui IX, se rri. otporn t l. lir icoanele impiriteqti qi alta la iconostas. , . ^ deschid
, r-: r
mai daci s-.a citit in pridvor, cum se face in minrstiri; daci s-a citit in naos, ca -i
! ,id;i C.;rloif"r, "ra. f.ia.r"a, cAt qi ugile impiriteQti -stau inchise. Se
in
i i, Jf.i.qin l Ceasuiui Vt, pentru otpust, qi rim'in aga daci urmeazi Linrrghia.
Se
ricile de mir, nu r. ir.. otpust, ci indati d6;;;;i;.;ffiH:;;ffi;:"; ^^---:l- f*i-X-Xr-ori
impiritegti, .lo"-re
despre vom
.arP l/r.ltTl
care
pen!ru inceputul vecerniei. La sfarqinrl ceasului tlt nu se face otpust. , de asemenea, pentru bvanghelie, la Ceasurile
'l'ablou.l contparntiv de
nrai 1os lasi si se vadi mai bine identitatea planului mai departe.
care este compusi rAnduiala tunrror Crasurilor. Ir unele biserici minlstireqti e obiceiul de a se citi dimineaqa, dup{ Ceasul I, Aca-
rl Maicii Domnului, al MAntuitorulyi 9al al S-.feiilhj Nicolae; y f'P.T-t:-'1
Tablou comparativ it il, i-b.l.rt ir, .pitr#it qi felon, deschide uqile impiriteQti Qi, timAind biserica
:alIa) vine
lag5, la lLu4rra
vllrc Ia cite6te Acatistir[.
qi LrlLlLr
icoand lr lrL4LrrLur'
Preorul:,,Binecuvintat este iiTt.ri.i (afari de ra;b;i; ai Juminici), la fiecare as se adaugd, duPi Pt{-ii
Dumnezeul nostru..." Dumnezeul nostru-r, .aiiui,la,. o catisml, {upl regula pe care'ne-o arati
uriVritury' cu?n se citegte Psal-
CAnt.: jmpirate ceresc..." tll.:._1
]ur5a li
CAnt.: ,,irrpirate tin 5fu.*tul'5i Marele post, de la iqcepunrl Excep(ie se face
qi celelalte. lsatyirii. I qi
Ei celelalte.
si ne inchi
Ct,,r.ii I, precum ai l""i;m;tqi gi miercuri in Siptimina Patimilor la Ceasurile
,.Veniqi
Psalmii 83 84 9i 85. cAnd nu se Dune Catismi'
lil pri-.f. rl.i rif. J. SlptimAnii Patimilo5 in unele pi4i se obiqnuiegte a se..citi si la
(In post: trop. Ceas. iri,ii rir."miqii ,,stAlpi ai Evangheliei" (Teuaevangheliu), adici Evangheliile
Ceasfuw: ,,Crla. ce in
al nouilea...",
i.. io i.r.r.gim.,-i"r cea de h IJan pinl la incepunrl Patimilor,-adici pAni-la trei cu-

resp.).
cu
l;, ,A "."i; ce"iul sd Se prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII, ]3.). Se fac
citiri.
ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour
ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din zile, la Ceasul III se scoate SfAnta Evanghelie,
(In post: trop. zilei din sip- (In post: cele trei "..St
;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi un analog,.intre
pe doui sfegnice
timinl, dttpiCeasku).
iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut
din Ce*rbv:,,VizAnd cadeqte apoi SfAnta Evanghelie
zitta resp., it't Ceoshrr)
rul..." qi cele.lalte)
iirr.i,,. gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t--
,,I)orunuc, miluiegte" (d. | . .. Evanghelie":" tt:'
40 dc oli;
.
, ,,i.and, ,,$i pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta
rvlnSlrel.il
.,(cll cc in toarA vremea 5i in tot ceasul... f,ii ".""" int.l i" altar qi inchide uqile impirifelti (Sfentl iiiT:il
,.I)olnrnc, mihrieqre" 1de 3 1............ ircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai
.r'i) |
irtrr livanghelie, gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica;
dupi citird,
,,Slrv;i... $i acum...'' I ... rtul ia Sfinda Evanghelie qi o duce in altarT.

F.-'
" l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p. 2g).r la otpustur ceasurui vI se pomenegte sfAnrul anror al , Vczi 'friodul, inscmnarca de dupi Utrenie Ei Ceasul VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'
cilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic). cit'' pp' 65-66'
€F n()8 ii 609). Cornp. Ei I']' Procop-oviciu, op.

t14 il5
rKEsI rRoF, tJR, tsNIi ERANI.$ llj
l,l'l'tl ttcil( )A sl'l':( llAl,A
4. Ceasuri cu rAnduiali specialil
lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii, ,,I)oamuc miluieqte"
in trei zile linrrgice din cursul anului biserices( 49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte
trci rlri), Slavi..., $i acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
I')--^.----. :\1.; e+
r- - dec.),
e!!,/r ajunul DUUULLZL!
urur.rur (J i*".it.iiiVi
Bobotezei'fs lailuarle,l
lntl: ,,[)umnezeule, milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau ,,Pentru
!
e Ql
orrr;ua r-casuriror are o rind,iari deosebitd.'mai dezvoitati
lciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl
Aceste ceasuri se numesc ,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^ urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite).
cel cr rnai.mari praznice id#;;;;i Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W Si IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul
H::*.,3,r,-9:yl,j:
Domnului,
airK,rrtanului (I , iar lecturile (psalmii, pa-
Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece i;;--hil;i":i:i}:'.t,:;
din Constantl"gp"] im^x..a.r D:-^---,--: ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele (stihirile) gi rugiciunea final'i sunt la fiecare
i.:iJ.i^-SfT1,Sol,
lui8, iar la noi - domnitorii ^sist" "; roari
cu toatl nltele. La Crasul III si VI nu se mai face cldire mare ca la inceputul Ceasului I,
tr.", A.-aLrl"_* ql at (dom
r

cidire mici, inainte de evanghelie, iar la inceputul Ceasului IX se face din


In. ajunul_ Nagterii qi al Bobotezei, Ceasu nrrmai
t'\)rt
zori : -,.
^ r,. : . j^ dimine cidire mare, ca gi la Ceasul I. La sflrqitul Ceasului IX nu se face otpust, ci se in-
orl^ ,.
la ora ze
btce
zilere re c lndati Obedniqa.
adic Anduiali Oflntl ajunul Naqterii gi cel al Bobotezei cad simbita sau duminica, Ceasurile
zhn 5) qi i, rriteqti cu Obednila se citesc in vinerea precedentl, dimineaqa (flrn Liturghie).
t\r^- ,rr-o.a ullpa utrenre).
Marr, t,n Ceasurile impirltegti din Vinerea Patimilor nu se cintl nimic, ci toate se citesc.
Alcituirea rAnduielii, Creasurilor impiriteqti din
Vinerea patimilor e atri
O rAnduiall speciall aveau odinioari gi Ceasurile din Joia qi din Simbita Sfintelor
al Alexaldriei 0,' iar a"ra"a._qir.",1" g*"*fizarea
r lnri, precum gi cele din ajunul Rusaliilorrr.
ei s_ar b) Ceaswrile Payihr, in ziua de Paqti gi in toati Siptimina Luminatl, precum qi in
triarhul Ierusalimului (1639), cAruia'tWiieiele de pi
L",.,.".,,ew rr .Lrruur(, arirrt tdovaniei Pagtilor (Miercurea ajunului inilglrii), rAnduiala Ceasurilor obiqnuite e
,t,ri.iiol'i;.,il:,#i^tl*i:uti!.":r!ri
impiriteqti din ajunul -compozi.tia
Nagterii qr ai" Bobotezei. :rriti cu alta, mult mai scurti, care se citeqte, in mdnlstiri, in locul Laudelor mici
"i""J
Atat in aiturul Nagterii, cdt qi in cel'al Bobotelilii" vinerea patimilor, toare
cilstrri, Pavecerniqi gi Miezonopticl)12. Rinduiala aceasta o gisim in Penticostar, qi
surile se citesc flri inrrerupere'unul dupi aru, cnrtea intifi.rlatd,,Slujba invierii", dupi Utrenia din ziua Paqtilor gi se caracterizeazi
a.e'"ipori'ii
vrrqrl ?r r(r
are binecuvintarea
otului intre ele. l tl aceea ci nu are lecturi drn Psaltire, ci este alcinriti numai din cAntiri ale Invierii,
sum se poate vedea din urm5.toarea schiqi:
l)reotul (cu epitrahil): ,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...";

i (cAntat ori citit);


i inainte de dimineaqi...");
imbricat in epitrahil _gi felon qi avand in dreapta cidelni mormAnt...");
!:.9:::!^!l*l::* d..., Ca un purtitor de viaqi..', $i acum...,
Rfl..:y"^T;.1:.1"^?:TT:1!.p#"1(,_rii"-.*,a1,*;;;.'o,#;;'ffi;1fi
sfi nte i"bruci * .ia.r"iqr
-ilJ};il]'io'"i :1[Tltr cn ce egti locag sfin;it..., Doamne miluiegte (de 40 de ori), Slavl..., $i acum..., Ceea
lT:",,Y::,^ ryTd ^::-lul
trmp ce la strani. al: c;ti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
mare)
^ln Tg4.iunile incep*;.-[il;d
se.zic.rugiciun.e incepatoare
t: :f:^.:l'_,.T-r.'.,ri., [i.,'il*.r.rr
(,,slavd Jie, Dumneze
l'rconrl :,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..'";
celelalte)'gi se citesc .r.t pr"t ,ri'i.-*rr"g"l
,: l*7ltli-illTi::..-li ecaieCeasarenrrrr"tii*,-rrqiru.*iA;#Urltiii;;] aqezar din
OAnt: ,,Firistos a inviat (de trei ori), Slavi..., $i acum..., Doamne miluieqte, pirinte
lr"t,,ltlP,,r,._.i.1i.(fi hlttccuvAnteazl !".
lf: [ *l:* #, 1,,:*y _ointre cei "", p*r,"i
:i:,1."::l,t.j,ll,,-.ITiullsirbitoarea.i.egnec&ef
"i;;;;;;;; i; 6:i:T.ili]T
iG;;.;#;:?,".Htii1 l''rconrl : Otpusnrl Paqtilor (v ezi P enticostnrwl) .
:I,::::l dinainte de paremie),.Dua.r.r,iJ "ii. #;##."-dA:Jr;
:J^:,i:":l',
se 3?:::I. de
.q" fragment
citeqte un :der
pi
f ."gl.i.,.rit :itiri';;-;rlil;; d#;"i[, i['i;
psalm, h.;dl;;;;.: i"si",l'-ffi#f;.::
E
vczi George C-odinos curoparara, De oficiis Mognae Eccresiaz,
col. 64-65, 8I $i-88-89). cap. 6, B gi 13 (?.G., t. cL

" vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar. cond.ica twi Gheorgahi, rl Vczi lrrof. I. Fru.rduli, Cea.surile Mari ale Joii celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri Si ale Sd'rubetei celei
1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22.
r" lrLL)Ld Itni, rlupti Cod. 7 d.in Bih AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari
Accsta ap;lrc,-dc
'tl"rrcr crc alficl.
alrfcr, ca
ca organlzator
organizttor al
ar troparelor din randuiara
rdnduiala ceasurilor
Ceasurilor impdritcgti
in nlr Aiwrilui Rusnliitnr (n in Tesalonic"' 197I .
u'ca i. ir maiorirrrca ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi..
maioritarca franrrscriselor litirgice (H.
rrr. i..[..q,
Leclercq, iifui,adr,
Aexandie,
c rl l)c alrfcl, i. uzrrl al Sfintului Athanasie
Yji'iiLr'irr'rit.r'
col. rP.rrimifor,
I ItlT). in DACL, r,
Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.), citirea tot timpul dc la I']a9ti
pilrI lrr lxrstul Sfirt;ilor Aposttlli.
lt6
il7
rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE
l,t'ru tcllt :R sPU( ;lAl.A

5. Explicarea slujbei Ceasurilor ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc
de
Ccn
in viaqa creqtinl^ qi o anumiti
a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai f'fr.ir'iir. Jin timpul zilei aie un anumit scop religioasS'^

fiiiift.*qi. simbolici sau comemorativi i1legiturl cu tstoria sf|nti


interesante vestigii ale a mnnnririr'
ilrdepirtat,
'rqrPdLLdL' pistrate
Paslrare ln
in cultu
cultul ortodox, ',"iiirrl.'
ortoao*,-a".e
care ne amintesc de un rrrr strlvechi
s'rirrecrri
sistenl ctiwl I, adici inceputul zilei, coiespunzitor cam^ cu ora 6 dimineaqa in
lll:*f.:.:lfi,lL p:li :ftI".i, ;9re:nr*z.aro^rr--,ffib, ai,r'.,,rrrr nopsii, sisi iu ino.girlui de primivari gi a celui de toamni, este pArga sau incepitura Pnl
uzitat, la multe din popoarere vechi are orientur"i -l;i".i.'ir'"oi"ffiill i'J ".t jiusi lui Dumnezeu pentru ziua cea noul pe care El
,.1,r*, deci o lertfl de laudl,
in viata.i"ila-l'","..,"-,^-.-,,^.
:l*;0":?,,:lll1lll,-d,.^-"1d1-a,trecut.qi qi in v Jl re o triim gi pe care ne rugim si ne aiute a o petr:ce ca fii ai luminii, ca pe o
5]rgioasa
larg^la
a evreilor, iar de de la acegtia s_a perperuat qi lri'i rc din nou de'fiecare zi qi ca pe o inviere din somnul nopqii, care simbolizeazi
,.r.-,,p.",- aceea se impreuni aici citirea.ceasului I cu sluiba dimineqii -aduce
cap.. despre ,4 nwl litargic yi swbdiyiziunile iwi, din L zice
se suCced din trei in trei o.., o pirgi fiind incepituri zilei, se
din zi. vechii cregtini, care fteiau in g"neral o-^r.And
"*Slt:!.,]"_]iTE1.:
sferturi
incepurul celor ,i., ,i T.rrlonicului -, cici qi el, ca
fundi, simqeau nevoia se-qi indrepte gi,duiqiirg o"m1.r"r,
viaqi ,.ltd;#;.#; ri *rni c, dimineaqa qi c" un dai qi ca o iertfi de laudd lui Dumnezeu gi, pentru ci
ge nu numai la cele doui. I. aude zilnice principale
,ji
raude gi sr I se : floturile s-au arirat cu luminl, de aceea le cheaml impreund cu ingerii.spre
la-
1.., a. ,.rilii cea de dimi ir;i'I;;;;.J'ii. Gm"l I ne aduce totodati aminte de ducerea Domnului de la
care eralr obligaqi si participe, ci gi i, cursur ,il"i, au avut loc in cursul
care marcau pe anrnci, la mai toate popoarele orientale, "dopta,rJ;;; aceasta m ,f* I" pit"t, de judecata qi de osildirea Lui la moarte, care
ale zilei,
inceputurile c.lor patru ililii (M.'xrV, 65 qi xV, 15)'e. .. -.- ora
^.-^ 9 .
.adicd cele parru ceasuri sau' ore d,e -ga.i.;.. DIrr,.. cere r
i*t-i^rii'ii".Jp""ir sfeitului al doilea dinca zi, corespunziror cam cu
trecut cel mai devreme in culnrl cregtin (inci_din'.p"." "..r,.a,
,p"ri"ri.i; ,rr.r,, precum nin."qr)-r. .i,.g,. in cinstea Sfintei Treimi2o, o multumire pentm *..:_..,:^1:i
IT.lliSr:yl* ti IX, pe.cAng g.lr"t r ;n.',^t irr-iU..r, de ristignirea Domnului p',.Tfi
]I1,vt
;;""h;['i#-"i ffii,ilj:
tnrziu (veact lirri bi" zi, gi ne aminteQte totodata atAt
qatnllea), fiind o "
.re"ti. noui qi originald a pietigii ceaiul din zi2t, cAt qi ^!r1.:
OriSinea Si istoria Lawdehr biswiiestil5'. , sfa""rf Evanghelist il;;;, ; ar"rt lo. la treilea de

De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, i.ar." Sm"n f"ib"h in ziur Cincizecimii (Fapte II, )"'
'i:tot*t W (i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza
r.,!
_r,,:H : f 11l.9,f,yll
atribuindu-le
1
o semnificagicT.."t
j i p- U i.a r;-, ;;fi
5i c.,,,,,.
ca Tern:lia
""!,,f .r vedem ci la facerea-rugiciunilorr rr, w,
trinitari:.,Nti ;iib.J;Gi), adicr _------ rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei,
.t .
se citeqte tot
o rugicrune
- ,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea zilei_qi ca
*;:=r5,fgiyl,cil:i,l - Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr qi birui ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care vorbeqte Psalmul Xc, care se citegte
robie au pdzit ceasal^ai treitea, ot
sorrhi it at notuaLi-c#;;ffi; tH#tT nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa Eva a pierdut ra ul.Prin^ amigirea,diavolului,
:i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit; cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d?
mai din urmi. *n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-
arati numirul Treimii.depline; de asemenea,."t prt.oLr-;A.I
treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q"
ir-;T;#;;ffi 5
i, Tleim.a aepmi Desprt cap- 299 (P.G.,1. CLV, cot' 552 A ii *(' rom, cir''.p'

hovnicesc a
se aratd. c
;'Jri'i'i'#Hi; *'€d^i
tA iuni (slujbe),
a' [iii,st i,, i.d..s,,.r..q,i,.1297-: p ie3]:.:ii'lyu
.197.);

e foloseau la rugdciune in timpurile hotirAte. *,'h:ii,':u cucernicie ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t:
"Y::t^'"I',:"::::
:l,:ti;
*p"i s-ainararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie pli;i d; misrer, ci cei I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locula9 iya;iiti. :',T llt::":^::^t:'.t:J:
^ . frceau
iqi r
ni Lcolo |udecitoml ,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de
biuanii iudeilor a fost clevetit
acest mod. rugiciunea ror. cdci
asupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei
i;-;;-;'iil'{
I'pogorat sfentul "
r.lc iudecitoml cel nedrept osindit"
Domn"r"i. o. petru in ),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i cu
/:.4.1 af,^;;;;;i{'C".;;;;i .', adevirat cAstigat daml ca i ne invele.a
,.levirar a cAEtigat invete a cilsti cele trei ipos-
cinsti cele^trei
mai inalt a fost'.inviqat, "r.menea)
?,yK:ii*-r:i^..:ll lgc.
lui Dumnezeu care poviririeqte ".ai-pri"
,."_", cAt qi prin gl r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/, la slujba Dumiiicii Rusaliilor, canonul al doilea, Cintarea a
i9*1,-."
'#;ffi;::;'#'.L?t i"jfiH'l#i
,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi t*,i F;G-x, t;.j:
cir, stihira a patra).
;''V"ri-ip"iii al'Romei, Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:
y::,t!t:?, fiind.ristignit, la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i., ,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pe
Pr:::I: pAinile pu-
]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin r
sivArqir biruinga Sa,,t7.
mielul cel
Pistorul gi
Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului
I, dupi ce el a intrat, alrtt nes versfins.
dc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i* D..-:" toKQ ^^ 1)6-1)7\
ar-p.'r"JI-a"istirilor gi apoi

9f, q |'
il l)e Frogeq ma,
ma,1946
194_6 (Bibl. ,,Ephemerides
,,,lphemerides ILitr
iturgicae,,, l9).
'* Oratione.25 I, col'-l193, $t t- II; col. 966-968),
tF .r*-s;,;-
-^i*^r:
'),I;*:!:^"^p":.y:!:"i:,i!;^llii. !: ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,, d, pnhn,,
",?*,:'up *y
^ "T:K:::l:)::*:y:::;
r:, yir*:f !:!:r,:i1*il',iii ,Lex-o. randi" rr**i7u"({6?#,iK:{tr
, cap. 34- i. p. i,' L iv, ."i. s I oo I
',)
t,' l:*r*" 3 i s s
tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii,
.
limottahale, Dobru;a, 1929, P.352.
tu Cypricn,lrr "Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o..
a,^prx le tdmoignagc de Terrulien
Christin[ M..rmairn,;, Niil;;,-ifi5: ir. ),57-irc. la ,rf)oamne, strigat-am'.." la Vecernta marc du'l
,ypricn, in vol. ,,rVlcla,gcs ih.i.tin6M"h#;,,,
v<rl. ,,r\{ela,g.,
ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a
lttl ll9
rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri
LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA

tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci
'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, cu
rl ll uouilea.
b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtia
tiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psal-
l. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rr-
twnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecare
nu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri
erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei la
rilei, txul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu - manuscris din secolul LX - la
coresp anzitor cam cu oru a p.ri
Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[
Sfintei Treimi,
rrrrrtrrr ca
L<r u nlullumlfe p.rl*i
o mulqumlr. pentn €ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi,
a m, r, re$ re d" ;;;;;J;;'. :'; B#;,]:,rf,l, I*ffiil' ili$:'i, ; Ii;:gX,,L l
ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi, ,,pentm cinstea Treimii gi pentru
tinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei
ci Eva i,tru , rtclici alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care il
ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':;
\1
vt..ywwJew,,

2s
25 tr- '
"..,*,, a ieeit din rai, din p..;;;; itttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V - primul dintre cei trei care se
yezi,
, la Ceasul I - cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentul
Constituyiili ':on'1 ?..XxxIV (texrul citat mai
Itc(ii, ,,aritAnd dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca de
aftr.ci a fos ,; ,,r(Lrgacrunr taceEi... la Crasul W
col- q
CLV. col. 5-_ .- .. lculu,
tc.utut, Despre
t)espre sfitrtele slaibe, cap.29i.
$trtele slujbe, cao. 29\ p, vcrs. 3: ,,Dimineata vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei
J;;p; il^iTi,",* n\i,;,'p#l;S: fl:1,:'^':::al,.ll_,'
qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr, ", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX: ,,Umplutu-ne-am dimineaga de
ctr.Pa
!11-rc-a
cU pa injumitilirea'z'ile
inirr-.it;+;--^ -:r^ ceasun din zi a hlum
CeaSuri drn 'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, ele
ce s'3 nii"; Pr. r,."r. i;. a rdstignit pentru
26
itt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasu-
cit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I: ,,Cici nu este adevi.r in gu^ra lor,
clupi faqtr,
fu ziua Si in rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". Indeo-
.;r si ne imp I primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase-
(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva Unsului
fanrul Evanghelist Marcu de o oarte
r,fi gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil .si Durrnezeu gi patimile indurate de El.
--.]_1:-,_i Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu,
'yr1:o,tfpo t(n
c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L -
n, ,e .r*rnj. E"l,-.ii.irr1lr.-
ll-atl deloc
tr-au cleloc scopul de a itace cronolooie cxac.-
l-ace cronologia fltilca care se citeqte la Ceasul III - pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers.
^*.. ", ,,
chip vag sau aproimativ. in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' raflmrlor,.cr local-izeazd faptele in ,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul
(lcasrrl
I
Ccasrrl al rreilea 1al
tal d.il""
doilea de
cle
tczeului cerului se va silaglui"), - ultimul care se citegte la C.easul \lI - (amintit
rrntiazd pini la ora 3 p.m. am
tlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului
I I L/4
t, a.nr., -' '
I/2 d.tlt-) ii a
strl al gasclea, ;^^' .";l'::l' j"n'tYl dar oe tapt ne apropiem de
h)wttqile, co,t
I:.t,rrttqile,
rr Vczi, de
colt . Veil Vezt Chanoine
Lhanoine A. Weber.
Weber, LeIe rtr\ la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte III, l)". Cf. EiCeaslwul, trop. Cea-
ex. ipolir ai ), P' 562. Povifuiri (ed. cit., p. 39\.
ll rrl I X-lea, 5i Litwrgbierul la
cilrdtt-1i arninte dc ilrisros al!m9t'5,, la Ceasu.l al gaselea, Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Cru-
t,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie cel
c (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72): ,,'lrebure si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. ori
Itl'r'tlrtit lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe
,=ei l,t rrl nouilea, trebuie si te rogi din nou, pentru ci Ia aceasti ori Domnul $i-a dat suflerul pe
r ( litrd XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul
soseEte ceasul al a coborAt la iad, trebuie si facem
lr itrni mai lungi gi mai stiruitoare".
. t0t3-1046.
t-Sobas: Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in
70-75.
, col. 116 A.
, t. CLV, col. 592 B $ *ad.. rom. cit., p. 2L2).
t. XXXI, col. l0l6 A.
120
PRB01'PRorr. Dn, Etu Bnrrrurgrn LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA

p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc, snrr rrpolis), hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile ilplst1lice
cr,l. putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leu rl
, cclc 15,7)42.
bilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului II
(!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfi rhrjtra ruior Laudelor mici din pe,rioada Piresimilor este
nrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIil erisiicl i Efrern Sirul (,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),
qi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi
-..rit .., trupul pentru noi, cici inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei,
jertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad.
ntrl ti'prin metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea
care erau la locul plangerii; qi a ei'
bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele 'rr.r"r,i"; a- ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in general funcgia simbolicl a fiecirui
Riry,"l, din zilei, la care se citea
tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu inviero [, p.*., referindu-se'i, -orn..rtul respectiv cursul
a griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptar urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat mai inainte.
vrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa, Vechile evhologhii-manuscrise greceqti, preotul era mai mult
angajat decAt azi in
,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec irrrr.ilo., prin rugdciuni pe care el ie citea in tarni, printre pi4ile
*l
(Ps. LXXXV), ,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi au dispirut apoi din
iltercalate
uza3. Acestea consdnriau o
ar nte al slujbei, rugiciuni care
tru noi esre preacuvios Qi. fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, care iii"i a.r""it"te rn lU.l Ceasurilor, numiti ,,Sluiba catedralf', care s-a pistrat la
stipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui Dum iiir"p"l pAni prin " secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi
Crucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38. speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.
. c) .Troparele speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, care
desnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.*
;i h G;tl;
purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn., c.tr.. pe
fen;ul ri.u
Puh...") are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intr
ca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr
din Li
d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4i
nente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r.
dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi .a..i
altul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte "t p
insuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in
cc
u^echi Evhohghiw - manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele
wII-x).
Ceasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea pavecem
cea
celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui
ia-r Vasi
Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r,
bisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul -rr. pi
Rrsirirului cregtin. $i daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gn
&i
fie.respinsi; limba, sulul conginu rl teologii'al acestoi
intipiriti amPrenta originii 9i -ga.i""i p;;^A-;
lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnrului
ccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi
fru
rugiciune ,,Cela ce in toata vr_emea Ql in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin ri
rururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestor
Ea estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de

" Y:.::-fr;,t^YY
Strr... Mila gi.Adeviml s-au lf^dgilea
de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13: ,Ctva grii pace peste
Drcptatea si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat :
l)rc
gi l)rcptatea di,r,Tr privit. ltimpinar,_
Ci Domnul v
din ccr a privit.,Ci v fffi;
il;jJil;;.:.;
enn t nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,,
Anhrl at l,a d.es Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin, I, ' 0 po),6ytov), Ed' de Chevetogne,
:,;.8!1!.* lrriire
Despre sftl ""rt...ql
cap. 327, aup;,",trad.. j,
,o*. cit., p,
*aa. rorn. tl, 77 -78 qi 252'253.
;; :,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i,
LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107, 1'4t.
it V';;i
}9f. A. Baumsrark, I( d;il op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les Xrandes itapel d1 Q_lilrlu @z*nri.ry
P?'la;
in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi
lll l:i t,ytCeasul (vezi Pr. ,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf'
/urtrlcscu,
P. Virrtilcscu, *eileain
ceasul al *eilea in rd.niuiala
I
rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932
1"932, extras din rev. B.o.k). lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,
ll.
h:l1, lulotoqttiypre,,r,. ..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r. it. ufr.r, 9i: La priire'dtt Hliits,6d' par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l
19:l^:L:t
(lclstrri sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al r,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p.
(M. Arranz, I.es pilra
piires presbytlrata det petita eitt iir" byzafibt,
Arrarrz, Les prabytlrata des Petita'Heurts d.ans
(cxrrits clirr ()CP, vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77.
dans l'auien
l'arrcien Eicbologe brz,antitt Roma,
Rtv I fi, ti. li*nn , La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai,
l, l', 789 t.u'

122 t23
Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A
-Iipicl sau
,r,flrtrl sc facc Liturghial)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi
dupl mrtropo[$
CAPI'I.(x,UL IX
T'urr,ro strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite :1f' lT:1']
I inrrghii" qi se explici prrn aceea ce
i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea Sfi.tei
q,*l. cand ea se sdvarseste ina-
;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i, iar alteori - sl
Mijloceasurile qi Obedniga ;;6;;i ;
-

T,ii,' l-i.'ili': p-ftin'nipui' Liturghia3'


^Dar
;i;;i Jc h Psalmii CII qi CXLV, ---_- se citesc (se.cAnti)
', care .,e.ra cansa ,u'uLd
,,uii ,rii-iti psalmi tipici (preinchipuitori sau mesianici), c-1-plt:1t:^1::I-i",:
9r1
Oficiul divin ministiresc al zilei liturgice, alcituit din slujbele celor qapte
, ningura
lflld in
ut !<rr! *" ir.til1t1-i"
care !rq vrvv! in.epot aceastr st$u34
carc le-am studiat pAni acum, a fost amplificat, in ultima fui fazi de dez :i"dr"6;td"iyn @, t^'ii/a - in;z, masi), tradusi corect in romAneste prin
unele creagii mai noi ale pietlqii monahale rS.sdritene gi anume: Mezarele ( ;: .t-rl; ;fu; ci, de reppli, ." tt slvirseqte .inain191 m3se1dt, BI*
sa:a Mi,jhcenswrile qi Obedruipa, carc au fost incluse gi ele in pravila rnlndsti in zilele de rA,d (in care nu se
;,'d;d"ttJiirrilr*arl ,e cit.qt" in mS.nistirioctoihului,
rugiciune zilnici. din Ceashvwl otnod.ox.
l. Miihcensurile sunt grupe de rugiciuni, care se citesc numai in ministiri,
rc Linrrghia) sau in ;#
,'k ll; i:iii'g" il Sl'.:*^:: :ll'
;t:ii fi.:;';^ q,'Jii;r[rli" sran-rui Vasile (ajunul Criciunului gi al Bobotezei)
Ceasurile liturgice. Ele sunt in numir de patru, gi anume:
i],ii,t"irgni" sra""rr"i rJr" (;e;e Buna-vestire c.1d3 inrr-una 1- ,t:*:,lii1
postul M";., se citeqte-in.toate zilele de rind ale siptimAnii (de
tf*lrcsirni), iar in
pn'in inclusiv)..fn peri,:ada Ocioihului qi:"1,"^::l^t::"j:":l:]':1t"*;",::
iliffi ;;"c."*r vi
"i"i.ri .;;;;.I.-s,Je a lui, deci inainte de masa de prAnz,.iar
ti;G;;ili, i,"' "ir',riNrui.il ti "i19ptqzei, de pre,cum ai,Ti:'fyj:-l'"Y:'^',1,:l
vecernie qi Liturghis adici
pe care cilug[rii erau obligagi in vechime si le facl fiecare in particular, in ;lli;-"#;il;;;G;; d;pt a."'"1 IX, inainte
lntcnnrl din zi, .a.ta tJirrioari, in mlnistiri, t9 lltttruP:1-'i""1tt'
intre slujbele Ceasurilor, pentru a-qi ocupa timpul liber. Mai tirzit, s-a luat
.,, s, f" ;k"( Obedniqa qi-a pdstrat caracterul iniqial de slujbi dinaintea ":'Ji
lll rlu sur 2r, >srre -
meser'
pe alocuri si se citeasci aceste rugiciuni chiar in biserici, f,te in naos, fie in
pronaos, de obicei, in continuarea Ceasurilor respective, cum prescrre llfrnd.wiata slajbei se afli\n Ceasl'ov
iru.phdtesei bizaru.tine Irina din secolul XIII. In alte mlnistiri, aceste rugiciuni au t::lfT:rt'":
inil pe seama monahilor, spre a fi citite in chilii. Unele manuscrise prevad citi rclrriqa incepe cu binecuvAntarea p,reoflllui, ea fiind socotitn.tl :
r;; a;;ft VI (ori a Ceasului IX), * care e imbin :i de obicei' Atunci cAnd se
in biserici (etg trlu o'bucr(tu) numai luni, miercuri qi vineri, iar in celelalte gi a Penticostarului),.se
citirea in
andi clflrea
recomanoa ln cchilii2. Irr continuarea Crasului Vi- iin p.tiora" Octoihului i1c9;
suflete al meu, pe Domnul"'") qi CXLr/
tn tot cazul, rAnduiala Mijloceasurilor a ri.mas o creagie liturgici destinatl e $i.irrr*'i;rffi"r-cii t,Bi".*'odrrt""rl, de ,,Unule-niscut..." (de obicei citit)'
obligaqia tipicului de slujbi al
si n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia
mlnistirilor qi dUrl,l, suflete al meu, p1'b-o-""t..."), urmaqi
cilor de enorii. Astizi, in mlnlstiri, ele se citesc de citre monahi mai mult in chilii llrl
ales in postul Criciunului gi in postul Sfingilor Apostoli, pe cAnd in posn,l Pagti tl. ,
sunt inlocuite prin Catismele care se citesc dupd Crasuri (cAte una Pentru fiecare tlr.t
tlr il
aCUIn apOStOIUI qt eVanghelra Cafe af ffeDUl cltlfc Ia l'rLLrtF,nL) dPvr eurrvv
RAnduiala lor a: Ir ,tC CiteSC
Se incepe cu , numai la inceputul Mijloceasr,rlui I trutlinqei (daci urmeazl iih gf i', acestea nu se citesc acum)',U;m;azl,Tg*ti:t-'
treilea se prevld gi rugdciunile incepitoare, de la. ;;i;it,$rb.E*, lasl, iartl,tr"-".^t'le, gregelile noastre"' t,illystov) qi rygi-
Dumnezeule..." i trei psalmi potriviqi cu momenflrl clomneasci, arpl ."r.'r.1[-,tl it. cit.st;'tondacele r 1d"t:t (1 'il.:i :ifa1,**
tiv al zilei; apoi rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."), urmate de i'),';;i;, nir-i"i ui*tlti ,,sravi"'",- "i.mo4ilor: ,,Cu sfingii odihnegte"'"' "$
pare) proprii fiecirui Mijloceas: ,,Doamne miluiegte" (de 40 de ori), ,,Sla
'cinstiti..-, u,,.;;,
^l d.;-,r;;.;;" , din Censlou-)' Apoi: ,,DoT -*:' t-Yitct:]"jt ,I3
o fiinqi"'")'
,..,-..., Ceea ce eqti mai int- num.le Domnului...". Dupa ecfonisut ri .truriciunea cdtre Preasfinta Treime (,,PreasfAnta'Treime, Stipanie de
"r'Nat.itoarei
otului (,,Pentru rugiciunile Sfingilor Pirinqilor..."), se rostegte rugi'ciun.1 |fal li i-i".,".rrr;il.;'d, ;;i..ar. ".r* i.,]r,ut.,Sr re^ Lmple.gurile ry*fl1.^!j*
Efrcm Sirul. Dupl aceasta, se incheie cu citirea unei rugiciuni al cirei text diferi i')rrrmr-re...,,, se cAnti,ii. binecuvintat..." (d. trei ori) qi se citeq-
Domnului
Mijloceasul respectiv, dar toate cele patru rugiciuni sunt atribuite Sfhntului Vasi ift[
,r,,l,ii.,f ""-.f.
pe Domnul in toati vremea..."), urpat.$e *Cu-
(,,BinecuvAnta-voi
Mare . Formuli de orpust (apolis) se prevede numai la sfArEitul Mijloceasului IX, ,
, ,. .ii Sla,ri'.., $i acum"', Doamne, miluieqte^! (de trei ori)' Intru
"J"',r1."t..., cu care se incheie slujba'
rcce cu el se incheie serviciul divin al zilei respective. rtclc l)omnului...". Preoflrl fa.e "cum otpusnrl mic,
2. Tot o creaqie mai noui decAt Crasurile gi tot de origine monastici este qi Oba
s1tyt Prd.nzdnd.a, care se citeQte in ministiri dupi Ceasul VI (ori dupl Mijloceasul VI,
, Sir,.<,,.l al Tcsalonicul rli, Despre sfintele rugdciwni (slujbe), cap. 329 P'G', t' CLV, col' 593-596
sc citcgte Ei acesta), inainte de prinz, in zilele in care nu se face Liturghie (iar in
flltl, tutt. cit., P.213.
{ V, Mirrofirnovici Ei colab,, op. ch., p.494. Ci)rnp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, Cwrs litografiot d'e
t l'r. l'rof, P. Vintilcscr.r, Cam litografiat de istoria Litarlvhiei, l}rc.,1940' p. 334' ltilt l,inry1ttici, lluctrrc;ti, 1940, pp' 334-335'
2
V. Mitrolhrxrvici rli c<iirl't.,l,ifirry1ica, c<1. 1929, p, 496.
125
Pnnot Pnorr, Dn. Iir,lti Ilnnrur,s,r,li
LI't'r-l ltc;t <;A spl'l( )l AI-A

l)acii irrsii sc fhcc qi^Linrrgrric, 11, se mai


nici cctc urmiroarc. .ii,',a.ttJi,d'il;;i;,reacitc[te ,s{ sc ,mprc gurire n.as lllgrrritc zilc scrviciul Ccasulrri III qi al Ceasului IX. Prin secolelc
XII-XI[, partca
crtre sfinr. ii6i.., se zice: inceputul Linrrghiei euharistice, ad5'ugAn-
ijl,f,mlllll;ri,lllli' si"'i- li;;;;,.,", -1,i.i,. j'ra.Li b.ir, i,i,,l,, i;'l;r;.i,; ;Olrcclniqei a fost i,rcadrati Ia
' oe I'srrirrrii CII qi CXLVro.
i,.perrj'adi fri"d;i;i,! cand Feirii,tt dc la inceputul Obedniqei dau acestei slujbe nota ei caracteristici, legAnd-o
D.^l*:: /-\rr .---. obeiniqa
-";il:;, se citeqte dupi ceasur rX nr, ". iff,rii.r',a,f in care Mi,nritoml, rastigntt pe cruce, aco:di iertarea
Sa tilharului ce-
ci indati este deci slujba iertirii pentru care se
cirilor (,,i Hi,*1.rt ,ii intresului neam omenesc. Obednila
itia r"ci cc acelag
Ta,,) pcric de |oi
rirr vi le a 6-
tsirlim intre
,ii..l. iucadrate Ei in rinduiala marelui Can 'n de pocatnla, ctupi conoa-
rese trlllostlve$te-le spre noi", "r.*.pea, 6;a. FeruIl:' :'1t
mer
f':urst
r[("Lroar4ne g Stipdnul viegii m ;i'ri;*;;a de'dupd
rilc biblice. ,,rn,
Cintarea.a
*.ntionate de
!e.altfel'
SfAnrul Amtrozie ca frcAnd parte di, rinduiala
lt,tlT:-lT:i:
v LrLrrrla) firi
.Ve
..Ve lr r rduttul \-lll.
vecernld, lara DlnecUvantafe,
binecuvAntare, ci
lil;ffi. ;ffi;;*iiil'il ;.l.J^I\r', l"ii;-'ir"l sirienilor iacobisi sunt inca-
Tabelul de pe pasina urmirrrere ,.,J _-, ki,-^ r^^_-r. .r duttte
r.
clutre cele doui vari
rgi ,rzi in serviciul divin de dimineaqa (Utrenih)t2
rirrdrrielii
randuielii nn-i-;I-i-
Obednitei
sfirqinrJ V...-i.i r. restmi.(luni, ma4i qi SchemI cu rinduiala Obednigei
ci: -,_;-i,,-^:^;-:
ci. nrgiciunea citre rrcasrenr2 r rerme trlr,ix A^ -^t *-: zilele din afara rnsnil
arara postqJ dupi Ceasul lX
S"Hi,ffi ,.,.1-il#if
^""t:.qln )dHX*':"*i Cind se citegte
Pcrioada Octoihului
dupi Crastrl VI
si a Penticostarului
CXnd se citegte

k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi
Slavi.,.,gi bo*-r",
""iil$* i?#"1i;ii, ,llHri##::ll1
acum..., Psatmii 102 qi I45
,,Unule-Niscut..."
b) Originea Si exltkcarea Obedniyei Fcricirile pe .qlasul \1[(,,intru impirigia Ta po- Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta
lu'lcneQte-oe pe noi, Doamne..."), cu stihurile res- pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile
pcctive din Ceaslot respective dio Ceasht
acestei slujbe o avem
Apostolul
IX), care cuprinde qi rl Evanghelia Acestea se citesc numai
ujbi a impirt{girii Ia v .Sinrbolul credin-tei cnnd nu urmeazi. Liturghie Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-
rrrreDurn[a aceasta rdnduiara, ra sfhrginrr
ei se impd4ea
ministi.il^ r*i*,-r"
cr,Ji+- 1-
Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi, iarti, Dumnczeule
urghie)
Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi, iarti, Dumnezeule
Originea Obednit< "ilHffI"'ir greqelile noastre..." greqelile noastre..."
qi arume mlnEstirif. din iurul
limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl, ,Jatil nostru..." ,,Tatil nostru..."
Condacele, dupi rinduiala din Ceaslov (al zilel, al Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry (al zilei.
hramnlui etc.) al hramului etc.)
.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citre ,,Doamne, miluiegte !" de 40 de ori
Sflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o
L i nrrghi ri sr; e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,|
,;;;i 9?-rp*r.r. pentr-lL#fili
e ; aceas bd' fiingi...")
ficea ifnpirtrsiriea.
i
#irr.effij ,.Si se umplc gurile noasrre de Acestea se zic
gcasci
..ljjr'" ilil;;$i;..";:;:."{ il'
_ ,
huda Ta, Doamne..."
numele Domnului binecu-
numai cind nu
se face Litur-
Missa htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-
,,Fie
vrintat..." (de trei ori) gl.rie
in
Irl rec
C.,',rr.r".." dffi;;i ;,;;:tt:il?;
Psahnrrl 33 l.,Binecuvinta-voi
pc Domnul in toati vremea...")
,,Crrvine-se cu adevirat..."
,,Ceea ce eqti mai cinstiti..."
,.(lcca ce egti mai cinstitl..."
.,Shvri..., $i acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei .,intru numelc Pomntrlrri,
oli ;. Birrccuvinteazi !" Pirinte !"
(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveq- Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre
tc-'fc spre noi .." noi..."
()tprrstul mic Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indati
incepe Vecernia)

ril 161-16+.
",, ii g'L'' t' xV' col 1556)'
;;,;;i;pj.ii.iz$.
t21
PARTEAATREIA

SfAnta Liturghie
SE)(;TIUNIiA I

RGHrA cRE$TrNA iN nrsERrcA vECHE


(pAni la form area Liturghiilor ortodoxe)
Carrrolut- I

Fiinga qi instituirea Sfintei Liturghii

I. Liturghia, jertfa Legii celei Noi. Instituirea ei


u[ activitiqii rlscumpiritoare a M'innritorului in lume il constituie patimile.gi
-rdi.n
il;; il.;, i.'.r.'*gero.asi .'9"'i -*- E] :':il'^ T1lyy'i,{"lX:
,*a.r,fi, (vezi Evr' Yrr,27;rx,.27.-28; X' 10-14);
;;1;
il':;J;;;;li
;;;;,; g.,j..rqlii. viitoare de credincioqi de pretutindeni tl t-. f?i:.
'^^'.4,""i., N{a"tuitorul ni-a ldsat un miiloc de a o face
:[qi
pr ) Prin intemeierea I.t^*i 9elei..\9r,.care avea si' se
-
dc Biserica Sa, in locul jertfelor Legii Ve,chi' .
-pi.".rtitn r^
^ -y de

y' de tr4Antuitorul cu mult inainte inci


-
l,i.i..." acestei ierde fus.re
*"-. 'i, *.r*t"r.a gnutr mulqimilor,
-
i;; dupi ce . sivarQise minunea
v-, ;i '"^.^ *- ^ rlin cer I)e va mAnca
r4r
pH*o#:,{{,;^K;il.#.Hftx:ffiTLHffi:;
"-;

irr.rii;g". Vi, Sr;. Initituirea ins{r, Pe care ne-o telateazd


- --i--^.^i
citre.Corinteni, ^ avut
a ^--,+
SfenilApostol lavel in,prrma sa epistold
rcliqtii sinoptici qi
-ii-"r -"qi 1i"-"rr[i f! .-.e,.'di:u i:i,Yu:]"
'. o..*.ii Sii,.,,i! timp ce ,,1ancay ei, $;",:3i;,f5
-?*. ::1
j;
Iisus a luat painea
masd impreunn
,r-irrr.i t"
il;a;fia;, qi a dar uceruiilor sii, ,iidid: r^uayt, rxd.ncapi, *ttt1 to1.pPyY?:
Eimulgrmrnd, le-a dit_lor, zicind; B 6in*-aresto
to?; drertd._este
ftt;rh;J XKM'
iiio,jirsi; Lt ; Ni; t*ip:*'r" rnwllt 1i vyrya'-srye
I t' -"!^py!!tl'/'Mt'
, - Ai-p. qiMc. )ilV, 22-24;Lc. XXII, L9'20;
- {,?3-?5)'.
f.r."il.lnifor I egii f.in1,p...tluite cu sAnge de animale (vezi Ieq. XXIV, B),
tritorul intemeiazi deci o LeXe, un'l'estanoent sato
l)umnezeu gi oameni, pecetluit cu insugi trupul qi
zi in chip reai, pe.Golgota, qi
r- care,
PLOLU vo Lt
llLc pcste T :,""11
rL' rruH ^v4r) r" -"^----)
Arrrstoli. prin anticiparie, sub forma sacramentah, nesatty'"'-dr4) d Parr'r r'* -':-
li'i,,ir"i,]r""t;;.-il';:;;:-a.."r,i i.r.a trebuia sa o aduci de aici^inain* y.:{:il
;[.i;il.""i"t ;;i t*, ul"*i.9-ry1-adaugi-qi-9"rylja:
r. d. si faceqi
"'{ceasta
19 gi I C?t',I],1n);lX\
rr,lir'r""i.."1i" ,-i",i."a) Mi1!" (Lc..XX[, Tiilti*
pieoqi slujitori ai jerrfei celei Noi,
.:Ti'ii:ilJ;;;;;;:ii sei .r'r.nierei sau
fa rAndul lor, au lisat aceastd porunci, precum gi
ntirtc atunci de EI, i". r..iair.
f*;a',i;ii"-
errtrrl si Dutcrea de a o
'iii;id';
Norr'lui AqezlmAnt,es TIii:'.,*
At^?i:::
Hfliiii'i .i *" deci )errfa Sfhnt'i, adusl i, chlP sangeros oe catrc lvralrturlurur pe Cnrce

l3t
PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li
Lrrt.l nclr< ;,t sPl"lotALA
Pclltnl tttiltfttircrt ltlnrii qi Prcvcstitr:r sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr
(lirrci cclci clc rrrirri.
l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea
et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate
veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr
2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic, nilici aclircea apoi un lighean $r un Qervet pentm a spdla mAinile comesenilor; la
Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini , Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi
nttrl Ioan (XIII, 3-I5).
Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii,
,,cina cea de taini,, in cadrul c i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai
MAntuitorul a insdruit sfhnta aaicn jertfa N""r"ir.gimant, rort ac ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualul
.Llrurghie,
anticipatia pagtelui iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. " iIV, istiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale.
1>ri q.191_ba1
l,c. XXII, d,
l'c-' 8, lr)
11, lJ, l5),
13, rb), ss6
cum inrerpreteazd.
rnrefpr€teazi chiar unii dintre vechii exeged
exeseti cr....1 tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opi-
ori o^-\r1)
masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii
Sale
ccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o
rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";; r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor,
ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti,
cAt gi rugi c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cg-
sa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an rilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferit
poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin
care se inaugura "dta;,-;
serbarea iciloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care
tclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual.
t: d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb;
I4l Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi
Y _1..{qyra
de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;;
;;;;.*;";,^r; Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuiti
i iti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor,
..Dupi ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte ^,ie"*cu
miliei, ili sRilau miinile
-qi.se agezauin
juml #;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" ii in seara zilei de ioi, 13 Nisan, cAnd azimele inci nu se Puseseri in folosinqi; al
a addugat pro-
doui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile amare , la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El
vas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui. gi
bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." ,,Acesta este sAngele Meu..."), prin
$efirl f
una din nAini o hinec,y{n1x cu o formuli rinrald ,.r.,i
1$in..urrAntrt ni sc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea
irate ar veqniciei, CiJh";#lX
a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand
i#llilllijt
li'; nmentalS. a jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna Peste o zl Qr care
tgtrreazd, uqs consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umne-
sau lvrrurr^riv,
apoi pa
--._-_ -T-^ r*
, uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In mo-
cu cea dintAi (,,Binecuvintat irl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de
T:Trlif".r:
al !i, Doamneqi Dumnezeul nostru,
vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul lil, cuvintele ,,Beqi dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re Li-
apoi dta., qi ..tori"iii I
legimAnt vegnLc, adaugll
p.^ rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total, irtr" .a"a",i if. pat ri. .i lhi,r cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului
La sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care ia tunqi in preajma mortii qi invierii
amesl deci implinirea
apd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea: llului gi qintegte la a doua Sa venire. Linrrghia creEtini reprezinti
,,si mulgumim Domnului Du poporulul evreq..promisiuni evocate in
ului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau: ,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi, rtttici a hgiduingelor date de Dumnezeu
qi iifcsterile sale liturgice, prin care se intreqinea'flaclra nidejdii realizirii lor3.
.totdeau,a.!". $efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o -r.. *!;
cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i, l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre
crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".;
," .a"iri, rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei: ,,$i luAnd paharul, multumind, a
Psalmii CXIII - cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), I ,,[.uaqi acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei,
cvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din
.".".u 5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cu-
ea.
iiii.f. Me.rruito*lului: )r\/u
Yllll('lc lvlanfulforullllul. dor dlll
,,i)u Ll(Jl am uullL si rrrdrrdrrL
dorit rd mi.ninc Lu cu voi acest PaQte..'", pe care El
vvr 4!!or
ft-il rostit, probabil, in co
amlntea
u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t!
I
,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7 !a1t9i, 7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan €rr1rr. ,,p{i.r." sufeiinqelor Domnul
@tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius Sii la sfArgitul a parte.a
,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XI Eu Uccr-ricii
I086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3