UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂMCOVEANU” Piteşti

– filiala Brăila
Facultatea de Management – Marketing în Afaceri
Economice

SOLUŢII PENTRU ROMÂNIA.

ROMÂ
ENERGIA EOLIANĂ

Student:
Iliescu Amalia
Grupa 4404

2008
CUPRINS

1
 1. Generalităţi……………………………………………………..….3
2. Avantaje…………………………………………………………....4
3. Dezavantaje………………………………………………………..5
4. Potenţialul eolian al
României………………………………….5
5. Parcuri
eoliene……………………………………………………..6
6. Aplicaţie energie eoliană pentru o casă de vacanţă sau o
cabană………………………………………………………………8

Bibliografie

1. Generalităţi

Consumul este desigur necesar vieţii omeneşti şi bunăstării şi dacă

alegerea este între a face parte din societatea de consum sau a face parte din cei

2
2,8 miliarde de oameni de oameni care abia supravieţuiesc cu mai puţin de 2
dolari pe zi, răspunsul este simplu: creşterile masive în raţiile de calorii, calitatea
locuinţelor, bunurile casnice şi beneficiile aduse de alte facilităţi au dus la
ridicarea din sărăcie a sute de milioane de oameni. Dar consumul pentru elitele
bogate ale lumii şi tot mai mult pentru clasa de mijloc din ultimele decenii a
depăşit mult nevoile de saţietate, îndeplinirea unor vise devenind un scop în
adevăratul sens al cuvântului. Cu alte cuvinte, economia cere ca noi să facem
din consum modul nostru de viaţă, să convertim cumpărarea şi utilizarea
produselor în ritualuri, să ne căutăm satisfacţia spirituală, satisfacţia egoului
nostru, în consum. De aceea, în fiecare zi căutăm soliţii, metode, tehnologii care
să ne permită să consumăm la nesfârşit.
Purtătorii de energie eoliană (curenţii de aer) reprezintă una din sursele de
energie primară inepuizabilă. Cantitatea de energie a vântului este destul de
mare pentru a reprezenta o sursă importantă în regiunile unde vânturile moderate
suflă o mare parte a anului.
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul
uniform, fapt care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi
folosită pentru a roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au
aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai
mari şi în zone oceanice (Antarctida, Marea Caraibelor, Golful Mexic, Europa
de vest).
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de
vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea
mai rapidă creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste
25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure
de cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de
exploatare ar necesita 12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie
acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine
mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare
îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate.
Potenţialul total al energiei cinetice a aerului (deci sursa eoliană
potenţială) la o înălţime de 50 – 100 m deasupra solului are o valoare
importantă, de acelaşi ordin de mărime cu potenţial hidroenergetic. Deci
valoarea acestui potenţial este imprecisă, se apreciază totuşi că el reprezintă 80 –
90% din cel hidroenergetic.
La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era
de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial
de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea
ţărilor, producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi

3
2006, ajungându-se ca, în unele ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total
de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate
de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai
importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema
energetică globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai
producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformulează şi
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se pretează aplicaţiilor la scara
redusa. Tipuri de sisteme eoliene de mici capacitaţi: Sisteme eoliene autonome

2. Avantaje

Principalele avantaje ale energiei eoliene sunt:

 Emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită
faptului că nu se ard combustibili.
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică
producerea nici a unui fel de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei
electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii
ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din
combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente
utilizării combustibililor clasici.
 În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de
cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece
se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi
megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de
centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi
de câteva ori mai mare decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene,
costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare,
sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

3. Dezavantaje
♦ La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a
fost preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a

4
turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică
a scăzut drastic, ajungând până la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră,
prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
♦ Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie
neplăcută – şi de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alţii
susţin că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând
păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente
împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie atractivă
stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu
mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de
seră.
♦ Un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului. Multe locuri pe
Pământ nu pot produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din
această cauză energia eoliană nu este viabilă în orice locaţie.

4. Potenţialul eolian al României

Potenţialul eolian al României este de circa 14.000 MW putere instalată,

respectiv 23.000GWh, producţie de energie electrică pe an. Acesta este
potenţialul total. Considerând doar potenţialul tehnic şi economic amenajabil, de
circa 2.500 MW, producţia de energie electrică corespunzătoare ar fi de
aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar însemna 11% din producţia totală de
energie electrică a ţării noastre.
Investiţiile necesare în domeniul energiei eoliene sunt de circa 1 milion
euro/ MW instalat. O capacitate instalată de 100 MW presupune o investiţie de
circa 100 milioane euro. Chiar dacă pare o cifră mare, este de reţinut faptul că
investiţia s-ar amortiza în aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru
o investiţie energetică.
Pentru a înţelege mai bine semnificaţia cifrelor de mai sus trebuie să avem
în vedere următoarele:
• 6.000 GWh se pot obţine prin aderarea a 6.500.000 tone de cărbune, 1,5
miliarde metri3 de gaz sau 1.200.000 tone păcură;
• 6.000 GWh = 1.200.000 tone păcură = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o
reducere a importurilor de păcură cu peste 1,2 milioane tone şi o
economie anuală de peste 300 milioane de dolari.
• 6.000 GWh energie electrică produsă în termocentrale pe cărbune, duc la
eliminarea în atmosferă a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin
producerea aceleiaşi cantităţi de energie în centrale eoliene emisiile de
bioxid carbon ar fi zero.
• 6.000 GWh energie electrică produsă în centrale eoliene ar duce la crearea
unui număr de peste 7.500 locuri de muncă permanente şi cel puţin încă

5
 pe atât locuri de muncă temporare. În Germania, făcând comparaţie între
numărul de locuri de muncă din domeniul energiei eoliene şi cel al
energiei nucleare raportul este de 10 la 1 în favoarea energiei eoliene.
Aceeaşi unitate energetică creează de 10 ori mai multe locuri de muncă.
În România în anul 2007, s-au alocat 66 miliarde de dolari pentru
dezvoltarea tuturor tipurilor de energie regenerabilă.
Pe primul loc se află energia eoliană, conform unui raport al Reţelei
Internaţionale de Energie Regenerabilă (RIER). Raportul arată că în 2007 au fost
cheltuiţi între 15 şi 20 miliarde de dolari pentru hidrocentrale, aproximativ 12
miliarde de dolari pentru biocarburanţi şi panouri fotovoltaice, iar pentru
cercetare au fost alocate alte 16 miliarde de dolari.
Pentru obţinerea energiei eoliene, creşterea anuală a fost de 25%-30%,
începând cu anul 2000, şi cu peste 80% în perioada 1997-2000. Dacă s-ar face
diferenţa dintre investiţiile din anul 2005, când s-au alocat 39 miliarde de dolari,
se poate vorbi de o dublare a acestora în anul 2007.
Veştile proaste pentru astfel de investitori vin însă de la administratorii
reţelelor energetice de transport şi de distribuţie, care au declarat că nu există o
strategie de dezvoltare a acestui sector energetic, iar pentru introducerea în
sistemul energetic naţional a curentului electric sunt necesare investiţii de multe
milioane de euro, pe care nimeni nu s-a angajat încă să le finanţeze. Acest lucru
se datorează faptului că statul nu contribuie la dezvoltarea tehnică şi întârzie în a
forma o nouă generaţie de oameni educaţi şi specializaţi în această direcţie şi nu
se construieşte o infrastructură paralelă care să asigure instrumente de finanţare
pentru această piaţă. În ciuda boomului imobiliar, guvernul nu a supravegheat
standardele de eficienţă energetică a construcţiilor, astfel încât, în curând, chiar
şi la clădirile de generaţie 2000, vor fi implicate costuri suplimentare pentru
adaptarea la noi standarde de eficienţă.

5. Parcuri eoliene

La începutul anului 2007, primăria comunei clujene Mărişel a primit o

vizită din partea unor specialişti germani, care au zis că, potrivit studiilor făcute
din satelit, de NASA, vântul are potenţial în această zonă pentru că suflă
nonstop. Astfel, pentru suma modică de 500 lei, primăria a scos la licitaţie un
caiet de sarcini pentru construcţia a 18 turbine ridicate pe un spaţiu de 100 de
hectare. Staţia de transfer din Mărişel este un punct forte în ceea ce priveşte
dezvoltarea unui parc eolian în zonă pentru că se poate transfera nu mai puţin de
100 de megawaţi, din care societatea va folosi 45 pentru întreg parcul, adică
fiecare din cele 18 turbine va avea o putere eoliană de 2,5 megawaţi. Firma
Ramina Eol, care a câştigat licitaţia a preconizat, pentru început, o investiţie de
64 milioane de euro. Pe lângă construirea parcului eolian, firma Ramina Eol s-a
angajat în construirea drumului până la parc, precum şi la alte investiţii în
beneficiul comunităţii săteşti (11% din profitul producţiei de energie, adică cel

6
puţin 204.000 euro pe an). Acest parc va asigura un sfert din necesităţile oraşului
Cluj-Napoca.
Alte 29 de parcuri eoliene vor fi construite în nordul Dobrogei (Valea
Nucărilor, Măcin şi Topolog). Cel mai mare parc eolian este proiectat, însă,
lângă localitatea Stejaru, unde au fost concesionate 250 ha de islaz unei firme
din Austria care va realiza un parc eolian în valoare de 75 milioane de euro, ce
va însuma 22 de turbine cu o putere instalată de aproximativ 200 MW.

6. Aplicaţie energie eoliană pentru o casă de

vacanţă sau o cabană
Principii care stau la baza generării energiei eoliene
Acestea sunt după cum urmează:

7
 • Energia disponibilă în vânt este proporţională cu cubul vitezei
vântului. Asta înseamnă că dacă viteza vântului se dublează, să zicem de la 5 la
10 km/h, puterea disponibilă în palele generatorului creşte de opt (8) ori. Cea
mai mică variaţie de viteză a vântului provoacă variaţii foarte mari de curent. De
exemplu, dacă viteza vântului creşte de la 10 la 12 km/h creşterea de putere este
de aproximativ 33%.
• Puterea disponibilă la palete este proporţională cu pătratul diametrului
rotorului. Cu alte cuvinte, dacă se dublează diametrul elicei, se măreşte puterea
de patru ori. Totuşi, trebuie să se verifice dacă întregul sistemul rezistă şi la un
vânt mai puternic sau chiar la o furtună. Ideea nu e să fie cât mai mare, ci să fie
foarte bine proporţionat ca să reziste şi să fie funcţional. Pale mari înseamnă un
ax mai solid, material mult mai rezistent pentru pale, structura de susţinere mai
solidă, şi nu în ultimul rând sistem electric calculat pentru o energie mai mare.
• Mecanica trebuie să fie cât mai simplă, deci totul va trebui să fie
simplu şi cât mai robust, fără sisteme complicate.
• Generatorul (palele cu ax şi generator) trebuie urcat cât mai sus posibil
pentru a evita turbulenţele de aer provocate de obstacole precum garduri,
blocuri, copaci, stânci, etc.

Construcţia unui generator eolian, locul de amplasare şi curenţii de aer

de care trebuie să ne ferim
• Montarea generatorul pe acoperişul unei case nu este o soluţie. Se
formează prea mulţi curenţi instabili de aer care pot duce la distrugerea
aparatului, iar vibraţiile fac un zgomot insuportabil datorită rezonanţei
acoperişului, deci improvizaţiile de acest gen nu sunt bune nici măcar pentru
turbinele mici.
• Nu se va subestima niciodată puterea vântului. Chiar dacă aparatul
pare robust şi rezistent la sol, după multe ore de funcţionare la turaţii mari s-ar
putea să cedeze.
• De preferinţă se vor folosi cuplări mecanice unde trebuie să se îmbine
componentele, sau sudura. În cel mai rău caz, se va folosi adezivi deosebit de
puternici, cum ar fi cei epoxilici sau tip poxypol
• Se va avea grijă ce fel de generator se foloseşte. Cele de la maşină sunt
destul de robuste dar nu sunt recomandate pentru că se rotesc deosebit de greu şi
puterea generată este limitată.

8
Vom folosii următorii consumatori de energie:

1. Consumatori alternativ (AC)

Ore de Zile de
Putere funcţionare funcţionare
(W) pe Zi săptămână
Frigider (Stand. 14 cu. ft) 200 10 7
Televizor color 150 4 7
Receptor satelit 30 4 7
Radio-CD player 35 6 7
Rezerva de energie 50 3 7

2. Consumatori in curent continu (DC)

Ore de Zile de
Putere functionare functionare
(W) pe Zi saptamana
Bec60-eco 11W 44 2 7
-4buc

9
Locaţia dispune de următoarele caracteristici de potenţial energetic:
 Energie solară timp de 4,5 ore pe zi
 Vânt continuu la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi panouri solare
sau un generator eolian ( turbina eoliană) care trebuie să producă tot necesarul
de energie electrică. Aceşti consumatori au nevoie de 4 KWh pe zi timp de 7 zile
pe săptămână sau putem considera aproximativ un consum de 124KWh/luna.
Sistemul are o autonomie de 2 zile, adică poate furniza energia necesară
timp de 2 zile chiar dacă nu avem nici un aport de energie de la panourile solare
fotovoltaice sau turbina eoliană.
Pentru această aplicaţie vom avea nevoie de următoarele componente
principale:
 Panouri solare fotovolatice sau o turbină eoliană
 Grup de acumulatori (baterii reîncărcabile) la 6 V
 Regulator de încărcare a bateriei
 Invertor de curent continuu (12V) - curent alternativ (220V)
 Lămpi economice de curent continuu
 Echipamente şi conectori pentru subansamble.
Pentru această aplicaţie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea
nevoie de :
 panouri solare fotovoltaice de 150W sau o turbină eoliană de 1000W
 regulatoare de încărcare pentru panouri
 baterii acumulatori cu ciclu profund
 invertor de 500W putere la ieşirea de 220VAC
 becuri economice de 11W curent continuu
Beneficiile sistemului sunt excepţionale. Pe lângă faptul că aceste sisteme
furnizează energie ecologică, aceste sisteme oferă independenţă energetică
totală. Acesta este soluţia de a obţine energie electrică gratuită.

Preţurile estimative ale echipamentelor folosite în cadrul acestui exemplu sunt :

10
 Preţ Euro
Panou fotovoltaic 165W 751
Turbină eoliană 2500
Regulator încărcare 260
Acumulator 6V / 330Ah 398
Invertor 500W 485
Bec economic 11W 10
Total 4404

BIBLIOGRAFIE

1. Christopher Flavin – Valul Energetic, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996

2. Gheorghe Preda (coordonator) – Valorificarea Resurselor Naturale,

International University Press, Bucureşti, 2004

3. http://www.energieeoliana.org/

4. http://www.energoeolian.ro/

5. http://www.romproiect.com/

6. http://energieverde.wordpress.com/

11