FAMILIA

ENTEROBACTEREACEAE
GENUL YERSINIA

SP. YERSINIA PESTIS

CIUMA - PESTA
SCURT
ISTORIC
Istoricul medieval
Froissart a considerat
că aproximativ o
treime din populaţia
globului a murit din
această cauză.
Este aproape sigur că
în Europa rata
mortalităţii era de cel
puţin 1:3.
 CIUMA LUI GALEN SAU
SCURT ISTORIC
ANTONIANĂ

"Moartea Neagră" a fost

adusă în Europa din
Asia, pe traseu
comercial care lega
Estul de Vest.
Epidemia a izbucnit
pentru prima oară în
Sicilia, extinzându-se
spre nord.
Rusia, Scandinavia si
Scoţia au fost afectate
ultimele.
EXTINDEREA MORŢII
NEGRE

Marea Ciumă din

Imperiul Bizantin, anii Milano
541 şi 542 D.H 1629–1631, 280.000
de victime
Echipamentul de
protecţie al unui
medic din secolul
XVII care
vizitează bolnavii
de ciumă: manta
lungă, pălărie,
mască şi ochelari
de protecţie.
Sub imagine scrie:
aşa s-au luptat în
Roma, în anul
1665, cu
îmbrăcăminte de
protecţie.
CITO, LONGE, TARDO
Conform riscului
expunerii, medicii
erau cei mai plătiți și
cu multe privilegii.
Unul din cei mai
cunoscuți medici anti
- pestoși este Mișel de
Notre - Dam,
cunoscut și ca
prevăzătorul
Nostradamus.
CIUMA LUI CARAGEA
În zona României, boala
a fost menţionată abia în
1553, când ciuma a
omorât 5.000 de
braşoveni.
A fost semnalată în
Bucureşti, între 1660 şi
1697. La 1718, ciuma
este secondată de
foamete.
Cea mai cruntă a fost
ciuma de la începutul
secolului al XIX-lea,
cunoscută sub numele de
“ciuma lui Caragea”.
Cea de-a treia pandemie
1855 – 1950
Cea de-a treia pandemie”
este numele dat unei
pandemii de ciumă, care a
început în provincia
Yunnan, din China anului
1855, dar care s-a întins pe
tot continentul, făcând 12
milioane de victime, în
India şi China. Conform
organizaţiei World Health,
pandemia a fost activă până
în 1959, când morţile au
scăzut la 200 per an.
Răspândirea pestei între 1970
și 1998
REPERE TAXONOMICE
Yersinia pestis
cu 3 biovaruri:
Antigua
Medievalis
Orientalis
MORFOLOGIE
Bacili scurţi până
la cocobacterii,
Dimensiuni 0,3 –
0,6 x 1-2 µm,
Gram (-), care
fixează colorantul
bipolar.
Mobili sau
imobili.
Capsulă fină, fără
spori.
 REACȚIA
COLORAŢIA DUPĂ GRAM
IMUNOFLUORESCENTĂ
CULTIVAREA
Facultativ anaerob,
dar poate fi și
aerob.
Se cultivă pe medii
simple cu pH
6,9–7,0.
Temperatura de
creștere 27–28ºC,
însă poate să se
dezvolte în limitele
2 - 40ºC și pH
5,8–8,0.
CULTIVAREA
Pe agar-peptonă
formează colonii cu
centru alb-opac și
chenar festonat
(dantelat).
În bulion-peptonă
formează peliculă
superficială cu
filamente care cad în
profunzimea mediului
asemenea unor
stalactite.
Rezistența 100º C – sunt distruse
momentan;
80º - sunt distruse 5 min.
Rezistă tº reci 0º- 6 luni,
Cadavre îngheţate -1 an;
La acțiunea razelor solare
rezistă 2-3 ore;
Sensibile la uscare;
Pe suprafața produselor
(resturilor) alimentare 2-3
luni;
Substanțe dezinfectante
5-10 minute.
 FRACȚIUNILE ANTIGENICE

Ag de înveliș F1, V, W şi proteinele de membrană îi

conferă capacitatea de a supraviețui şi de a se
multiplica în macrofage.

Multiplicare și Toxina Yersinia pestis

invazivitate, care sunt reprezintă o proteină
date de antigenul combinată dintre exo-
capsular K. și endotoxine.
FACTORI DE
TOXINOGENEZA.
PATOGENITATE
 EPIDEMIOLOGIE
Sursa:
rozătoarele
din Asia

Transmisibil,
purici Calea
Fecal oral
(rol de vectori) aeriană
Pesta bubonică – pe
tegument
Infecţia
evoluează
septicemic cu
localizări
viscerale şi în
tegument,
unde se
produc
inflamaţii
hemoragice
cu focare de
necroză.
Pesta hemoragică
Germenii ajung în
circulația generală, se
multiplică în toate
organele.
Pesta este o septicemie
cu evoluție ultrarapidă.
Mortalitatea în pesta
bubonică este de peste
75%.
Forma pulmonara 
Forma pulmonara urmeaza
dupa o perioada de incubație
de la 1 la 3 zile, cu debut
brusc de febră, frisoane,
dureri de cap și stare
proastă.
Tusea este proeminent, cu
producție de spută, dureri
toracice și dispnee,
hemoptizie.
Netratată ciuma pulmonară
este aproape întotdeauna
fatală.
Imunitate
Poate asigura
protecție, însă
numai procentului
foarte mic de
supraviețuitori,
deoarece, în
general decesul
survine înaintea
apariției răspunsului
imun protector.
EXIGENȚE DE RECOLTARE

Diagnosticul
microbiologic este
rezervat
laboratoarelor
specializate
antipestos!
 ECHIPAMENT PERSONAL DE
PROTECȚIEUȚII
•
STANDART
Reducerea la minimum procesul de transmisie
a infecțiilor extrem de contagioase:
• spălarea pe mâini şi prelucrarea antiseptică a
lor - înainte şi după contactul cu pacientul; după
scoaterea mânușilor sau EPP, după utilizarea
WC şi în alte cazuri;
• utilizarea EPP pentru ochi, nas şi gură când se
manipulează cu sânge, fluide, excreții şi secreții
corporale;
• prevenirea înțepăturilor cu ace, rănirilor prin
tăiere cu materiale ascuțite;
• manipularea corespunzătoare a echipamentului
EPP
de îngrijire a pacientului şi lenjeriei murdare;
• curățarea mediului şi managementul scurgerilor
de lichide biologice contaminate;
• managementul deșeurilor contaminate.
 Exigențe de recoltare și transportare
Respectarea algoritmului de recoltare în
Prelevate EPP !!! Bolnavii fiind separați în boxe.
Transportarea materialului biologic în
tripla ambalare înalt securizat.

Lichid din Se va recolta cu ajutorul seringii bine

asamblate.
veziculă
Puroi din bubon Sectorul afectat și țesuturile din preajmă
preventiv se vor aseptiza. Acul se introduce
marginal și încet se deplasează spre centrul
carbunculului, ulcerului sau bubonului, apoi
se aspiră materialul.
Spută (pesta Se colectează în container universal cu gâtul
larg. Se închide ermetic.
pulmonară)
Hemocultură (în Conform algoritmului de recoltare.

septicemie)
 MANIPULAREA ÎN SIGURAN ȚĂ
MANIPULAREA ÎN SIGURANȚĂ
A PROBELOR ÎN LABORATOR
A PROBELOR ÎN LABORATOR

❑ Recipient primar
de bază, etanș în
care se introduce
proba respectivă.
❑ Ambalaj secundar
etanș și rezistent,
protejează
recipientul, conține
material absorbant.
❑ Ambalaj exterior
de transportare,
marcat cu date
informative, condiții
de transportare.
M
E ❑ Se practică bacteriologic
datorită urgenței.
T ❑ Bacterioscopia frotiurilor, prin
colorație Gram.
❑ Proba biologică realizată pe
O cobai.
❑ Serologic – RA, RFC, RHAI.
D
E
D I A G N O Z Ă
METODE DE PREVENIRE
1. Depistarea primară a pestei;
2. Izolarea bolnavului și declararea carantinei;
cei contactați sunt sub supraveghere cu
administrarea streptomicinei,
imunoglobulinei Ig antipestoase;
3. Efectuarea dezinfecției, dezinsecției și
deratizării minuțioase în focar;
METODE DE PREVENIRE
4. protecția lucrătorilor medicali în focare prin
echipamente personale de protecție;
5. respectarea cerințelor convențiilor
internaționale referitoare la deratizarea,
dezinsecția vapoarelor, trenurilor, avioanelor.
 Deratizarea

Organizatia Mondiala a Sanatatii raporteaza intre 1.000 si 3.000

de cazuri de ciuma anual, cele mai multe inregistrandu-se in
ultimii cinci ani in Madagascar, Tanzania, Mozambic, Malawi,
Uganda si Republica Democratica Congo. In SUA se inregistreaza
intre 10 si 20 de cazuri anual.
Profilaxie specifică
Vaccin viu EV atenuat–
cu virulenţă inactivată,
pentru persoanele
supuse pericolului.
Vaccin viu atenuat
antipestos.
Mulțumesc pentru atenție!