TEMA 7

CÂINELE

Primul animal domesticit a fost cainele. Probabil ca omul a intalnit stramosul cainelui cu
17-18 mii de ani in urma. Resturile din prada vanatoare omului. In ciuda modului similar de
procurare a hranei, omul si cainele nu sunt rivali, dimpotriva, au devenit asociati. Cu 14-15 ani i.e.n
se poate spune ca existau deja caini domesticiti, deoarece perioada coincide cu trecerea omului la
viata sedentara. O data cu aceasta, nevoia de a avea caini s-a «specializat» conform diverselor
utilizari: de vanatoare, de paza, de lupta, de lux. Prin domesticire, aspectul si conportamentul
cainelui s-a modificat; neamaivorbind despre deosebirile pregnante care exista intre caini din cele
aroape 400 de rase s-ar parea ca nu sunt indivizi de aceleasi specii. Cainele este un animal de talie
medie, dar exista deosebiri foarte mari intre numeroasele rase de caini(0,9-70kg). Corpul este
acoperit cu par de diferite culori si dimensiuni. Membrele se termina cu labe prevazute cu gheare.
Exista deosebiri mari in ceea ce priveste forma capului si a urechilor. Dentitia de lapte este inlociuta
cu cea definitiva, formata din incisivi necesari pentru prinderea prazii, caninii si molarii necesari
pentru taierea si roaderea hranei. Varsta unui caine se poate stabili dupa dentitie. Organele de simt,
indeosebi simrul mirosului, sunt foarte bine dezvoltate. Este carnivor dar, pentru o viata sanatoasa
are nevoie si de hrana de origine vegetala. Cu exceptia cainelui de vanatoare, aproape toti cainii de
casa s-au dezobisnuit de vanatoaresi primesc hrana de la om. Printr-o reproducere dirijata s-au creat
rase de caini prin urmasii proveniti din aceesi rasa, care sunt caini de rasa pura si, in caz contrar,
corcituri. Femela, cateaua, este o mama grijulie si iubitoare. Isi alapteaza puii mai multe luni. Pe
langa rasele profitabile si de ajutor pentru om primesc o importanta tot mai mare indivizii tinuti de
placere. Cainii dalmatieni si cocherii spaniel sunt in mod deosebit, jucausi si iubitori de copii. Cainii
sunt renumiti pentru capacitatea lor de a invata si pentru disciplina lor. Din acesr motiv pot fi
intrebiuntati cainii dresati in mod special penttru conducerea orbilor. Acest fapt dovedeste ca un 
caine poate fi deosebit de credincios si atasat fata de om, chiar «prieten». Se zice ca stapanul si
cainele seamana intre ei. Asemanarea exterioara este doare o intamplare in schimb cainele
oglindeste caracterul stapanului. Omul alege cainele conform caracterului sau, iar cainele cu timpul,
se apropie tot mai mult de cel al stapanului, de exemplu ii poate imita schiopatatul. Proprieterii de
caini sustin la unison ca se poate trai fara caine, dar ca nu merita.