CUPRINS

Argument………………………………………………………………………2
Capitolul I: Contabilitatea decontărilor cu terţii;……………………………3
1.1.Contabilitatea decontărilor cu furnizorii ………………...………4
1.2.Contabilitatea decontărilor cu asociaţii;………………….……..5
1.3.Contabilitatea debitorilor si creditorilor diverşi;…………..…….6
1.4.Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului;……………..…..7
Capitolul II: Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului;……….….…9
2.1.Contabilitatea decontărilor cu personalul;………………….…10
2.2.Contabilitatea impozitului pe profit;………………………….…11
2.3.Contabilitatea impozitului pe salarii;……………………...……12
2.4.Contabilitatea altor impozite directe;………………………..…13
2.5.Contabilitatea impozitelor indirecte;……………………………13
Capitolul III : Datori pe termen scurt si lung………………………………15
3.1.Datori pe termen scurt…………………………………….……..15
3.2.Datori pe termen lung………………………………………..…..15
Capitolul IV : Studiu de caz privind contabilitatea datoriilor comerciale ale
Cooperativei Meşteşugarul Mediaș..........................................................17
Concluzie……………………………………………………………..….……21
Bibliografie……………………………………………………………………22

Argument

Contabilitatea este singura ştiinţa care poate oferi

informaţii precise cu privire la o întreprindere, la un moment dat,cu ajutorul înregistră
ri lor operaţiilor economice. În orice moment cu ajutorul contabilităţii, putem avea
imagine clară asupra societăţii,întrucât toate operaţiile economice sunt înregistrate în
momentul înfăptuiri lor şi pot fi verificabile.
Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere,gestiune, control
al patrimoniului unei întreprinderi precum şi al rezultatelor obţinute Furnizarea
informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului şi întocmirii balanţelor financiare
şi bilanţului contabil se bazează pe Legea contabilităţii /din 1991,articolul2.
Liceanul va constata că disciplina numită contabilitate cuprinde unlimbaj aproape
particular,în care îşi fac loc termeni şi cunoştinţe de economie.Tocmai aceşti termeni
fac din contabilitate un domeniu al practicilor şi de gestiune către care mulţi dintre
noi se îndreaptă astăzi.
Lucrarea de faţă, este orientată către latura aplicativă şi este elaborată
pe baza prevederilor Legii contabilităţii numărul 82/1991.Cuprinde o arie largă deope
raţii contabile,aplicaţii practice pe clase de conturi şi studii de caz necesare oricărei
întreprinderi,indiferent de obiectul de activitate .
În lucrarea de faţă, am realizat o clasificare a veniturilor,după provenienţalor, şi am
încercat să dau o definiţie a ceea ce înseamnă contabilitate,în măsura încare am
înţeles această disciplină. Această lucrare este adresată tuturor celor cedoresc să-ţi
însuşească contabilitatea,celor ce o studiază elevi,profesori, şi celor interesaţi.
În speranţa că nu am folosit un limbaj străin şi că lucrarea acesta va fi
accesibilă tuturor şi folositoare celor care vor păşi în tainele acestei
discipline,recomand această lucrare ca fiind o notă informativă asupra a ceea ce
este contabilitatea.
 Capitolul I

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

In vederea realizării obiectului lor de activitate, agenţii economici intra în relaţii
economice diverse în cadrul proceselor de aprovizionare si desfacere, relaţii din care
se nasc drepturi(creanţe) si obligaţii(datorii). Stingerea acestor creanţe sau datorii se
face de regula prin intermediul mijloacelor băneşti, utilizând:
-operaţiuni băneşti de decontare cu numerar si fără numerar; -operaţiuni de
decontare prin efecte comerciale. In funcţie de natura juridica, relaţiile cu terţii pot fi:
-generatoare de obligaţii(datorii);
-generatoare de drepturi(creanţe).
Datoriile reprezintă obligaţiile pe termen scurt(temporare) ale unităţii, ce
deriva din:
-relaţiile comerciale cu furnizorii săi;
-operaţiuni financiare cu bugetul statului, organismele de asigurări
si protecţie sociala etc.;
-alte operaţiuni cu creditori diverşi.
Creanţele reprezintă drepturile pe termen scurt ale unităţii, născute din:
-relaţiile comerciale cu clienţii;
-operaţiuni cu diverşi debitori(parteneri ocazionali).
In documentele de sinteza, situaţia creanţelor si datoriilor este prezentata
folosind următoarea grupare:
-creanţe:-creanţe la active imobilizate;
-creanţe la active circulante;
-cheltuieli înregistrate in avans;
-datorii:-datorii financiare si asimilate;
-alte datorii;
-venituri înregistrate in avans.

1.1.Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Contabilitatea furnizorilor, precum si a celorlalte datorii se tine pe categorii ale
acestora, precum si pe fiecare persoana juridica sau fizica in parte.
Agentul economic primeşte de la terţi diverse furnituri(materii prime si
materiale, obiecte de inventar, servicii si prestaţii etc.) pe care trebuie sa le
contabilizeze ca obligaţii, dar si ca efecte asupra stării lui patrimoniale.
Principalele conturi asimilate furnizorilor sunt:
-401”Furnizori”;
-403”Efecte de plătit”;
-404”Furnizori de imobilizări”;
-405”Efecte de plătit pentru imobilizări”;
-408”Furnizori-facturi nesosite”;
-409”Furnizori-debitori”.
Evaluarea datoriilor se va face la valoarea lor probabila de încasare sau de
plata.
Actualizarea datoriilor se efectuează utilizându-se conturile 408”Furnizori-
facturi nesosite” , respectiv 418”Clienţi-facturi de întocmit” , astfel:
-emiterea facturii la scadenta pentru diferenţele de preţ si T.V.A. aferenta:
4111 ​= ​%
​ ​ 418
 758
4427

b) In contabilitatea persoanei juridice care are evidenţiată datoria: -actualizarea

datoriei la data de 31 decembrie:
​658 ​= ​408
-primirea facturii la scadenta pentru diferenţele de preţ si T.V.A. aferenta:
% = 401
408
658
4426

1.2.Contabilitatea decontărilor cu asociaţii

• Contul 455”Sume datorate asociaţilor”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor lăsate temporar la dispoziţia unitatii
de către asociaţi. Este un cont de pasiv.
In creditul contului 455”Sume datorate asociaţilor” se înregistrează:
-sumele depuse de asociaţi(512, 531);
-dobanzile aferente sumelor depuse(666);
-sumele lăsate in contul curent al asociaţilor, reprezentând dividende(457). In debitul
contului 455”Sume datorate asociaţilor” se înregistrează:
-sumele restituite asociaţilor(512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate asociaţilor. • Contul 456”
Decontări cu asociaţii privind capitalul”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor cu acţionarii si asociaţii privind
capitalul. Este un cont de activ.
In debitul contului 456”Decontă ri cu asociaţii privind capitalul”se înregistrează:
-capitalul subscris de acţionari/asociaţi, in natura si/sau numerar, capital social
majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni(101);
-valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital si/sau din
conversia obligaţiunilor in acţiuni(104);
-sumele achitate asociaţilor sau bunurile retrase cu ocazia reducerii capitalului, in
condiţiile legii(512, 531, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 381);
-diferentele favorabile de curs valutar aferente aportului in valuta la sfârşitul
exerciţiului(765).
In creditul contului 456”Decontă ri cu asociaţii privind capitalul”se înregistrează:
-aportul in natura la capitalul social (205 la 267, 301 la 381);
-sumele depuse ca aport in numerar, titluri de plasament si/sau imobilizări
necorporale la constituirea capitalului social(512, 531, 503 la 508);
-imprumuturi din emisiunea de obligaţiuni convertite in acţiuni(161);
-capitalul social retras de acţionari sau asociaţi(101);
-diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate cu ocazia vărsării capitalului
subscris sau la încheierea exerciţiului(665).
Soldul contului reprezintă aportul la capitalul subscris si nevarsat.
• Contul 457”Dividende de plata”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividendelor datorate acţionarilor sau
asociaţilor corespunzător aportului la capital. Este un cont de pasiv.
In creditul contului 457”Dividende de plata” se înregistrează: -dividendele datorate
acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat(117); In debitul contului 457”Dividende
de plata” se înregistrează:
-sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor(512, 531);
-impozitul pe dividende(446);
-sumele lăsate in contul curent al asociaţilor sau acţionarilor, reprezentând
dividende(455);]
-datorii prescrise sau anulate(758).
Soldul contului reprezintă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor.

1.3.Contabilitatea debitorilor si creditorilor diverşi

Operaţiile privind debitorii diverşi cuprind creanţele curente privind debi-tele din
vânzarea elementelor de activ cedate, suma împrumuturile obţinute din obligaţiuni
emise, sume cuvenite pentru concesiuni,licenţe si alte drepturi similare, valoarea
debitelor reactivate si alte creanţe, stabilite in baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti, precum si cele care, prin natura lor, nu sunt delimitate prin conturi de
creanţe comerciale, salariale, sociale, fiscale sau in cadrul grupului si cu asociaţii.
In categoria creditorilor diverşi, se includ datoriile fata de terţi, pe
baza de titluri executorii si cele privind redevenţele, locaţiile de gestiune si chiriile,
cele privind achiziţionarea valorilor mobiliare de plasament, precum si diferenţele
favorabile si nefavorabile de curs valutar evidenţiate cu ocazia lichidării creditelor.
• Contul 461”Debitori diverşi”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta debitorilor proveniţi din pagube materiale
create de terţi, alte creanţe provenind din existenta unor titluri executorii si a altor
creanţe. Este un cont de activ.
In debitul contului 461”Debitori diverşi” se înregistrează:
-valoarea bunurilor si a producţiei in curs de execuţie,constatare lipsa sau
deteriorate, imputate terţilor(758, 4427);
-valoarea titlurilor de plasament cedate(764, 502 la 508); -pretul de vânzare al
imobilizărilor cedate(758, 4427); -valoarea debitelor reactivate(754)etc.
In creditul contului 461”Debitori diverşi” se înregistrează:
-valoarea sconturilor acordate debitorilor(766);
-valoarea debitelor încasate(512, 531);
-valoarea debitelor scăzute din evidenta(654);
-diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente debitelor încasate sau la sfârşitul
exerciţiului(665).
Soldul contului reprezintă sumele datorate unitatii, de către debitori.
• Contul 462”Creditori diverşi”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor datorate terţilor, pe baza de titluri
executorii sau a unor obligaţii ale unitatii fata de terţ provenind din alte operaţii. Este
un cont de pasiv.
In creditul contului 462”Creditori diverşi” se înregistrează:
-sumele încasate si necuvenite(512, 531);
-sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri si penalitati(658);
-datoriile privind achiziţionarea titlurilor de plasament(502 la 508);
-diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluare sau la încheierea
exerciţiului(665).
In debitul contului 462’ Creditori diverşi” se înregistrează:
-sume achitate creditorilor(512, 531);
-plata datoriilor pentru achiziţionarea titlurilor de plasament(512, 531);
-datorii prescrise sau anulate(758);
-sconturile obţinute de la creditori(767);
-diferentele favorabile de curs valutar, aferente datoriilor in valuta achitate, sau la
sfârşitul exerciţiului(765).
Soldul contului reprezintă sumele datorate creditorilor.

1.4.Contabilitatea decontărilor in cadrul grupului

Principalul cont cu ajutorul căruia se realizează evidenta relaţiilor de decontare in
cadrul grupului este contul 451”Decontări in cadrul grupului’.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta operaţiilor intre unităţile aparţinând aceluiaşi
grup. Este un cont bifunctional.
In debitul contului 451”Decontări in cadrul grupului” se înregistrează:
-sumele virate altor unitati din cadrul grupului(512);
-valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar etc. livrate unitatilor din cadrul
grupului(301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388);
-pretul de vânzare al imobilizărilor corporale si necorporale cedate(758);
-dividende aferente investiţiilor pe termen scurt(762);
-diferentele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor in valuta(765);
-pretul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate la unitati din cadrul
grupului(764);
-dobanzile aferente împrumuturilor acordate(766)
In creditul contului 451”Decontări in cadrul grupului” se înregistrează:
-sumele încasate de la alte unitati din cadrul grupului(512, 531);
-valoarea la preţ d înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar etc. primite de la unitati din cadrul
grupului(301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388);
-dobanzile aferente împrumuturilor angajate(666);
-incasarea dividendelor din participaţii(512);
-diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor in valuta(665); -valoarea
debitelor scăzute din evidenta(668).
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele unitatii, iar soldul creditor , datoriile
unitatii in relaţiile cu unităţile aparţinând aceluiaşi grup.
 Capitolul II

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI

Obligaţiile fiscale ale agenţilor economici sunt numeroase ca diversitate si chiar
apasatoare, dar intr-o economie de piaţa sistemul de impozite reprezintă pârghiile
fundamentale de realizare a intereselor statului in domeniile economice, social,
cultural etc.
Pentru organizarea contabilităţii, se impune o sistematizare a obligaţiilor fiscale ale
agenţilor economici:
• Impozite directe:
-impozitul pe profit;
-impozitele pe salariile personalului, stopat la sursa; -alte impozite directe, din care:
-impozit pe vânzarea activelor proprietate de stat; -impozit pe dividende la societăţile
comerciale; -impozite pe clădiri la persoanele juridice.
• Impozite indirecte:
-accizele;
-taxa pe valoarea adăugata; -taxele vamale; -alte impozite si taxe:
-impozitele locale;
-taxa de participare la târguri si expoziţii; -taxe de timbru.
• Contribuţii la fondurile speciale ale statului:
-fondul de asigurări sociale de sănătate;
-fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control
pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale; -fondul special al
drumurilor publice.
Trebuie reţinut ca intre resursele bugetului statului, pe seama responsabilităţii
agenţilor economici, doua-impozitul pe profit si taxa pe valoarea adăugata-deţin
poziţii ferme. In afara acestora mai sunt si alte categorii de impozite indirecte si
asimilate lor, pentru evidenta cărora sunt rezervate alte conturi :
444″Impozitul pe salarii″ ;
446”Alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate” ; • 448”Alte datori si creanţe cu
bugetul statului”.
Ele se creditează cu impozitele calculate si datorate bugetului in corespondenta cu
contul care arata maniera suportabilităţii acestora si se debitează pe măsura virării
lor efective, la termenele prevăzute de lege. Soldul creditor al acestor conturi arata
datoria de impozit nevarsata inca, iar soldul debitor al contului 448, sumele cuvenite
de la bugetul statului.

2.1.Contabilitatea decontărilor cu personalul

Pentru societăţile comerciale cu profil de producţie, salariile si alte plăti legale si
asimilate acestora sunt cheltuieli ce se includ in „costurile producţiei fabricate” sau
„serviciilor prestate”, in timp ce pentru societăţile cu profil de circulaţie a mărfurilor
ele devin „cheltuieli de circulaţie” dar, toate se încadrează in grupa generica a
„cheltuielilor de exploatare”.
In categoria conturilor care evidenţiază decontările cu terţii, un loc distinct îl deţin
conturile care asigura înregistrarea achitării salariilor cuvenite personalului angajat.
Pentru o mai buna înţelegere a modului de înregistrare a operaţiunilor de acest tip,
este bine sa se cunoască care este structura obligaţiilor generate de plata salariilor.
Obligaţii generate de plata salariilor:
• Ale societatii comerciale.
a)contribuţia de asigurări sociale(C.A.S.);
b)contribuţia angajatorilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj(C.F.Ş);
c)contribuţia la constituirea fondului de asigurări sociale de
sănătate(C.A.S.S.);
d)contribuţia angajatorilor la constituirea fondului iniţial pentru
funcţionarea sistemului de asigurări pentru accidente de munca si boli
profesionale;
e)comisionul datorat inspectoratului teritorial de munca pentru verificarea
înregistrărilor efectuate de angajator in Registrul general de evidenta a salariaţilor.

• Ale salariaţilor.
a)impozitul pe veniturile de natura salariilor;
b)contribuţia individuala de asigurări sociale(C.A.S.);
c)contribuţia individuala la bugetul asigurărilor pentru şomaj(C.F.Ş);
d)contribuţia la constituirea fondului pentru asigurările sociale de
sănătate(C.A.S.S.).
• Contul 428”Alte datorii si creanţe in legătura cu personalul”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor datori si creanţe in legătura cu
personalul. Este un cont bifunctional.
In creditul contului 428”Alte datorii si creanţ e in legătura cu personalul” se
înregistrează:
-garantiile gestionare reţinute personalului(421);
-sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plata,
determinate de activitatea exerciţiului care urmează sa se închidă, inclusiv
indemnizaţiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la închiderea exerciţiului
financiar(641);
-sumele datorate personalului sub forma de ajutoare(438); -sumele încasate sau
reţinute personalului(531, 421, 423).
In debitul contului 428”Alte datorii si creanţ e in legătura cu personalul” se
înregistrează:
-sumele achitate personalului, evidenţiate anterior in acest cont(531);
-sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii,
ajutoare de boala, sporuri si adaosuri necuvenite, imputaţii si alte debite(438, 542,
706, 708, 758, 4427);
-sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile si dobânda aferenta(531);
-cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal(758, 4427);
-valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a
altor valori acordate personalului(532); datorii prescrise sau anulate(758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.

2.2.Contabilitatea impozitului pe profit

Profitul este surplusul obţinut de către o societate comerciala atunci când venitul
total pe care îl obţine depaseste cheltuielile necesare realizării activităţii.
Impozitul pe profit reprezintă o sursa importanta pentru bugetul statului, fiind datorat
de către toate societăţile comerciale ce desfasoara activitate generatoare de profit.
Cota legala de impozit pe profit este de 16%.
Baza de impozitare o constituie Profitul impozabil , calculat cumulat de la începutul
anului pana la luna curenta, conform relaţiei:
Profit impozabil=Profit brut contabil-deduceri fiscale+Cheltuieli nedeductibile fiscale
Profit brut contabil=Total venituri realizate-total cheltuieli efectuate
Deduceri fiscale:-rezerva legala;
-dividendele primite de la alta societati etc.
Cheltuieli nedeductibile fiscale:
-cheltuieli cu impozitul pe profit din lunile anterioare;
-cheltuieli cu amenzi si penalitati fata de buget;
-cheltuieli cu lipsuri in gestiune neimputabile+T.V.A. aferenta; -cheltuieli de protocol
ce depăşesc limita legala de 2%; -cheltuieli cu sponsorizări ce depăşesc limita
legala. Impozitul pe profit=Profit impozabil cumulat x 16%

2.3.Contabilitatea impozitului pe salarii

Impozitul pe profit reprezintă o prelevare obligatorie si nerambursabila la bugetul
statului asupra salariului obţinut de o persoana fizica din munca prestata.
Veniturile din salarii includ: salarii de orice tip, indemnizaţii de conducere si orice alte
indemnizaţii, sporuri, prime, pensii, sumele plătite pentru concediul legal de odihna,
pentru incapacitate temporara de munca, pentru maternitate si îngrijirea copilului,
sumele primite de reprezentanţii A.G.A. in consiliile de administraţie sau in comisia
de cenzori, toate drepturile salariale plătite in natura angajaţilor sub forma de
produse sau prestări servicii.
Baza de calcul a impozitului pe salariu o constituie suma veniturilor realizate de
salariat la fiecare loc de munca, din care se scad contribuţiile pentru asigurările
sociale(C.A.S. 9,5%), contribuţia la fondul de sănătate(C.A.S.S. 6,5%), contribuţia la
fondul de şomaj(1%) si deducerile legale.
Deducerile personale lunare se calculează degresiv in funcţie de veniturile brute
lunare si de numărul de persoane aflate in întreţinerea contribuabilului.
Cota de impozitare este de 16%. Contribuţia de asigurări sociale
Contribuţia pentru asigurările sociale se stabileşte diferenţiat, astfel:
-44% pentru condiţii speciale de munca;
-39% pentru condiţii deosebite de munca; -34% pentru condiţii normale de munca.
Angajatorul va plăti contribuţia de asigurări sociale diferenţa pana la
procentul total de C.A.S. al grupei de munca in care este încadrat angajatul, deci:
-pentru condiţii normale de munca: 34%-9,5%=24,50%;
-pentru condiţii deosebite de munca: 39%-9,5%=29,50%; -pentru condiţii speciale de
munca: 44%-9,5%=34,50%. Contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor pentru
şomaj
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, in cota de 3%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare.
Contribuţia angajatorilor la constituirea fondului pentru asigurări sociale de sănătate
Persoanele fizice si juridice care angajează personal salariat au obligaţia
plaţii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate de 7%, raportat la fondul de
salarii.
2.4.Contabilitatea altor impozite directe
Impozitul pe dividende
Dividendul este orice distribuire făcuta de o persoana juridica in bani si/sau in natura
in favoarea acţionarilor sau asociaţilor din profitul stabilit pe baza Bilanţului contabil
anual si a Contului de profit si pierderi.
Impozitul pe dividende reţinut este impozitul final. Cota de impozitare este de 5%.
Impozite si taxe locale
Impozitul pe clădiri este anual si se datorează de către contribuabili pentru clădirile
aflate in proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate si de destinaţia
acestora. Impozitul pe clădiri, in cazul persoanelor fizice, se afla prin calcularea cotei
de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorilor impozabile pe
clădiri.

2.5.Contabilitatea impozitelor indirecte

Accizele
Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului statului
pentru anumite produse din tara si din străinătate.
Se datorează accize pentru:
-bauturi alcoolice;
-produse din tutun;
-uleiuri minerale;
-alte produse si grupe de produse.
Sunt scutite de la plata accizelor: produsele exportate direct de agentul economic,
produsele aflate in regim vamal de tranzit, produse livrate la rezerva de stat, alcoolul
etilic utilizat in producţia de medicamente, oţet, industria cosmetica sau pentru
producerea unor arome alimentare, combustibilii pentru încălzire.
Taxa pe valoarea adăugată
In vederea reflectării cat mai corecte a diverselor situaţii in care se poate găsi taxa
pe valoarea adăugata, in planul general de conturi s-a prevăzut contul 442”Taxa pe
valoarea adăugată” , care se desfasoara pe conturi de gradul II, astfel:
-contul 4423”T.V.A. de plata”;
-contul 4424”T.V.A. de recuperat”;
-contul 4426”T.V.A. deductibila”;
-contul 4427”T.V.A. colectata”;
-contul 4428”T.V.A. neexigibila”.
Taxa pe valoarea adăugata calculata la valoarea facturilor de livrare se numeşte taxa
pe valoarea adăugata colectata, ier cea care se calculează la valoarea facturilor
primite de la furnizori se numeşte taxa pe valoarea adăugata deductibila, deoarece
ea se plăteşte furnizorilor odată cu valoarea facturilor si urmează a fi dedusa din
taxa pe valoarea adăugata colectata. Astfel, numai diferenţa intre T.V.A. colectata si
T.V.A. deductibila se cuvine si se virează la bugetul de stat.
Prin valoare adăugata se înţelege diferenţa intre vânzările si cumpărările aferente
aceluiaşi stadiu al circuitului economic:
Valoarea adăugata=Vanzari-Aprovizionari
T.V.A. este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul
proprietarii bunurilor si asupra prestărilor de servicii.
Contul 4426”T.V.A. deductibila” este un cont de activ
Debitul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adăugata aferenta intrărilor de bunuri
si servicii.
Creditul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adăugata colectata.
La sfârşitul lunii contul nu prezint ă sold.
Contul 4427”T.V.A. colectata” este un cont de pasiv.
Creditul contului taxa pe valoarea adăugata aferenta vânzărilor de bunuri si servicii.
Debitul contului reflecta taxa pe valoarea adăugata deductibila.
La sfârşitul lunii nu prezint ă sold.
Contul 4428”Taxa pe valoarea adăugata neexigibila” tine evidenta taxei pe valoarea
adăugata neexigibila rezultata din vânzările si cumpărările de bunuri, servicii, lucrări
efectuate cu plata in rate, precum si cea inclusa in preţul de vânzare cu amănuntul la
unităţile comerciale ce ţin evidenta la acest preţ. Este un cont bifunctional.
Debitul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adăugata neexigibila aferenta
cumpărărilor de bunuri si servicii cu plata in rate(4428=401, 404).
Creditul acestui cont reprezintă taxa pe valoare adăugata aferenta vânzărilor de
bunuri si servicii cu plata in rate(411=4428).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugata neexigibila.
Platirorii taxelor vamale sunt importatorii sau comisionarii in vama. Baza de calcul a
taxei vamale este valoarea in vama a bunurilor. Plata taxelor vamale se face in
momentul vămuirii, respectiv înainte de eliberarea bunurilor in vama.
Taxele vamale au ca scop protejarea anumitor industrii sau sectoare de activitate din
economia naţionala, fiind un mijloc de stimulare a exportului.

Capitolul III

Datori pe termen scurt si lung

In cadrul unei societati vor putea exista la un moment dat atat datorii pe
termen scurt (< 1 an), cat si datorii pe termen lung (> 1 an), insa trebuie sa stim care
sunt diferentele majore dintre cele doua tipuri de datorii (pentru a le putea incadra
corect in contabilitate) si cum pot influenta parcursul societatii noastre.
3.1.Datoriile pe termen scurt mai sunt denumite si datorii curente si
reprezinta surse de finantare externe puse la dispozitia societatii si care trebuie
achitate intr-un termen de maxim 12 luni.
Potrivit OMFP 1802/2014, o datorie este considerata ca fiind pe termen scurt,
atunci cand:
• se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii;
• este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Exemple de datorii pe termen scurt:
• imprumuturi din emisiunea de obligatiuni;
• sume datorate institutiilor de credit;
• avansuri incasate in contul comenzilor;
• datorii comerciale (furnizori);
• efecte de comert de platit (cambii, bilete la ordin, cecuri);
• sume datorate entitatilor afiliate.
3.2.Datoriile pe termen lung sunt surse de finantare externe atrase de
societate prin emisiunea de obligatiuni, imprumuturi de la banci si alte institutii
financiare sau sume puse la dispozitia societatii de entitati afiliate si furnizori (datorii
comerciale) si care trebuie restituite, de regula, intr-un termen mai mare de 12 luni.
Potrivit reglementarilor contabile ( OMFP 1802/2014), o datorie este
considerata ca fiind pe termen lung atunci cand sumele trebuie platite intr-o perioada
mai mare de un an. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se
tine pe urmatoarele categorii:
• imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora;
• credite bancare pe termen lung si mediu;
• sumele datorate entitatilor afiliate,entitatilor asociate si entitatilor controlate in
comun;
• alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
Societatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare
de dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni
de la data bilantului, daca:
• termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni;
• exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat
inainte de data bilantului.
Pornind de la aceasta clasificare, exista doua reguli de baza ale finantarii :
a) activele pe termen scurt sa fie finantate prin datorii pe termen scurt, iar
b) activele pe termen lung sa fie finantate prin datorii pe termen lung.
In cazul in care se constata dezechilibre, acestea pot fi rezolvate prin
restructurari bilantiere.
O abatere de la regulile de mai jos poate conduce la situatii dificile pentru
entitate cum ar fi nevoia de rambursare a datoriilor pe termen scurt inainte ca
mijloacele fixe dobandite din aceste surse sa inceapa sa genereze beneficii din
vanzari, corespunzator cu amortizarea acestora.
In plus trebuie tinut cont de faptul ca in general, dobanzile si comisioanele la
creditele pe termen scurt sunt mai costisitoare decat la cele pe termen lung.
Exista doi indicatori foarte utili in analiza financiara care reflecta echilibrul
bilantier: lichiditatea si solvabilitatea companiei.
Lichiditatea este capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt
prin transformarea activelor curente (stocuri, creante, investitii pe termen scurt etc.)
in numerar.
O problema frecventa care produce dezechilibru este atunci cand entitatea
decide de exemplu finantarea unor imobilizari prin surse pe termen scurt. Aceasta
produce imediat deteriorarea indicatorilor de lichiditate.
Solvabilitatea exprima gradul de acoperire a obligatiilor pe termen scurt,
mediu si lung ale companiei din activele patrimoniale. Se determina ca raport intre
totalul datoriilor si totalul activelor si arata cat din activele entitatii sunt finantate din
datorii si cat din capitaluri.

Capitolul IV

Studiu de caz privind contabilitatea datoriilor comerciale ale

Cooperativei Meşteşugarul Mediaş

Pentru a evidenţia înregistrările contabile aferente datoriilor am ales ca lună de

referinţă luna ianuarie 2013. În decursul acestei luni s-au efectuat următoarele
înregistrări contabile:

- Cooperativa Meaşteşugarul se aprovizionează cu materii prime pe baza facturii

de la furnizor în valoare de 18.600 lei, TVA inclus. Furnizorul acceptă de la
cooperativă un credit comercial - bilet la ordin pe termen de o lună:
-
% = 401 „Furnizori” 18.600 lei
301 „Materii prime” 15.000 lei
4426 „TVA deductibilă” 3.600 lei

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit” 18.600 lei

- la scadenţă se achită contravaloarea biletului la ordin:

403 “Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci 18.600 lei

în lei”
- pe baza facturii de la furnizor se înregistrează achiziţionarea a 4 birouri în
scopul reamenajării biroului contabilitate, în valoare de 2.480 lei, TVA inclus.
Achitarea facturii se face prin ordin de plată la 15 zile de la achiziţie:
 % = 401 „Furnizori” 2.480 lei
303 „Obiecte de inventar” 2.000 lei
4426 „TVA deductibilă” 480 lei

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 2.480 lei

în lei”
- pe baza facturii de la furnizor se înregistrează achiziţionarea unor rechizite
pentru secţiile de coafor, frizerie, cosmetică, optica şi tesa în valoare de 1.860
lei inclusiv TVA:

% = 401 „Furnizori” 1.860 lei

604 „Cheltuieli privind 1.500 lei
materialele nestocate”
4426 „TVA deductibilă” 360 lei
- pe baza facturii de la furnizor se înregistrează valoarea consumurilor de
energie şi apă pentru toate secţiile cooperativei în valoare de 9.398 lei inclusiv
TVA:

% = 401 „Furnizori” 9.398 lei

605 „Cheltuieli privind 7.579 lei
energia şi apa”
4426 „TVA deductibilă” 1.819lei

- pe baza facturii de la furnizor se înregistrează valoarea reparaţiilor efectuate la

secţiile de coafor în valoare de 19.580 lei inclusiv TVA:

% = 401 „Furnizori” 19.580 lei

611 „Cheltuieli cu 15.790 lei
întreţinerea şi reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă” 3.790 lei

- inspecţia tehnică anuală a autoturismului deţinut de cooperativa Meşteşugarul

a fost facturată de atelirul de service auto în valoare de 248 lei inclusiv TVA:

% = 401 „Furnizori” 248 lei

611 „Cheltuieli cu 200 lei
întreţinerea şi reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă” 48 lei

- recepţionarea unor materii prime de la furnizori, pentru care nu s-a primit

factura şi care se evaluează la suma de 4.526 lei:

% = 408 „Furnizori facturi 4.526 lei

nesosite”
301 „Materii prime” 3.650 lei
4428 „TVA neexigibilă” 876 lei

- odată cu primirea facturii se înregistrează:

408 “Furnizori facturi = 401 „Furnizori” 4.526 lei

nesosite”
4426 „TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 876 lei

- cooperativa are un leasing financiar pentru achiziţia unui autoturism. În luna

 ianuarie 2013 se înregistrează factura aferentă ratei scadente şi a dobânzii:

% = 404 „Furnizori de 2.562 lei

imobilizări”
167 “Alte împrumuturi şi
datorii asimilate” 1.875 lei
666 “Cheltuieli cu 179 lei
dobânda”
4426 „TVA deductibilă” 493 lei
668 “Alte cheltuieli 15 lei
financiare”

404 “Furnizori de = 5121 “Conturi la bănci 2.562 lei

imobilizări” în lei”

- cooperativa are un contract de execuţie cu un furnizor pentru nişte lucrări de

modernizare iar în 07 ianuarie s-a plătit furnizorului un avans în valoare de
11.500 lei; la sfârşitul lunii a sosit factura de lucrări executate conform
situaţiilor de lucrări în sumă de 25.000 lei, TVA 24%:

232 “Avansuri acordate = 5121 “Conturi la bănci 11.500 lei

pentru imobilizări în lei”
corporale”

% = 404 “Furnizori de 31.000 lei

imobilizări”
231 “Imobilizări corporale 25.000 lei
în curs de execuţie”
4426 „TVA deductibilă” 6.000 lei
404 “Furnizori de = % 31.000 lei
imobilizări”

232 “Avansuri acordate 11.500 lei

pentru imobilizări
corporale”
5121 “Conturi la bănci 19.500 lei
în lei”
212 “Construcţii” = 231 “Imobilizări 25.000 lei
corporale în curs de
execuţie”

- pe baza facturii de la furnizor se înregistrează valoarea unor cheltuieli de

protocol în valoare de 3.143 lei inclusiv TVA care se achită prin banca:

% = 401 „Furnizori” 3.143 lei

623 „Cheltuieli de protocol, 2.535 lei
reclamă, publicitate”
4426 „TVA deductibilă” 608 lei

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în 3.143 lei

lei”

- cooperativa acordă prin virament bancar un avans pentru achiziţionarea unui

computer în sumă de 1.000 lei. Furnizorul emite factura aferentă avansului.
După 5 zile furnizorul livrează computerul în valoare de 5.500 lei, TVA 24% şi
emite factura atât pentru computer cât şi cea pe roşu aferentă stornării facturii
de avans. Pentru restul de plată furnizorul acceptă de la cooperativă un bilet
de CEC scadent peste o lună:
-
% = 404 „Furnizori de 1.000 lei
 imobilizări”
232 „Avansuri acordate pentru 806 lei
imobilizări corporale”
4426 „TVA deductibilă” 194 lei

404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în 1.000 lei

lei”

% = 404 “Furnizori de 6.820 lei

imobilizări”
2132 “Aparate şi instalaţii de 5.500 lei
măsurare, control şi reglare”
4426 “TVA deductibilă” 1.320 lei

% = 404 “Furnizori de -1.000 lei

imobilizări”
232 “Avansuri acordate pentru -806 lei
imobilizări”
4426 “TVA deductibilă” -194 lei

404 “Furnizori de imobilizări” = 405 “Efecte de plătit pentru 5.820 lei

imobilizări”

CONCLUZIE
Contabilitatea este un instrument, dar unul foarte special : este unsistem de
informaţii ce are ca obiectiv, în scopuri multiple şi puţin cunoscute decontabilul
însuşi, de a reprezenta (reflecta) întreprinderea.”
Cultura economică nu este un lux, ci o necesitate. De problemele economiei sunt
legate, indestructibil, cele mai arzătoare probleme ale istoriei.Cultura economică
rămâne un bun social.Între disciplinele fundamentale cu caracter instructiv-educativ
se înscrie,firesc, şi ştiinţa contabilităţii. Contabilitatea este ştiinţa care a contribuit
pentru prima oară la afirmarea organizării şi conducerii ştiinţifice.
Natura şi importanţa întreprinderii în economiile moderne au constituit obiectul de
studiu a numeroaselor lucrări de specialitate. Aproape în toate acestea, accentul nu
mai este pus pe semnificaţia sociologică a întreprinderii, ci pe interpretarea socio-
economică, sistemică, vizând tehnici declarate operaţionale.
Întreprinderea reprezintă o entitate socio-economică de sine-stătă-toare, cu o
structură proprie, delimitată în timp şi spaţiu, astfel încît partenerii săi sunt
consideraţi ca făcând parte din interiorul său, iar alţii din exteriorul său. Pentru a fi
viabile şi pentru a putea desfăşura o activitate continuă în mediul lor instituţional,
 întreprinderile intră în relaţii de intercondiţionare cu factorii existenţi în mediul lor
ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienţi, furnizori, forţă de muncă,
bănci, instituţii guvernamentale şi bugetare etc., cu intenţia declarată să
demonstreze că sun capabile să desfăşoare o activitate eficientă.
Problema gestionării şi administrării întreprinderii, indiferent de obiectu de activitate
şi de scopul propus, este complexă. Aprecierea diferenţelor de performanţă depinde
de natura întreprinderii şi de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea
patrimoniului, ceea ce presupune în mod necesar existenţa analizei pentru
cunoaşterea stării economice şi financiare a acestora, pe de o parte, iar pe de altă
parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice şi strategice privind
alocarea, dimensionarea şi utilizarea eficientă a resurselor, precum şi aplicarea
deciziilor şi urmărirea realizării acestora.

BIBLIOGRAFIE

1.V.Savoiu – Banca Centrala si sistemele de plati de interes national, Ed

Enciclopedica 1998
2.Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind cambia si biletul la ordin,
Bucuresti 2000
3.Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind ordinal de plata, Bucuresti 2000
4.Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind CEC-ul, Bucuresti 2000
5.Banca Nationala a Romaniei Sisteme de plati in Romania, Bucuresti 2000
6.Negruş Mariana,Mijloace şi modaliăţti de plată internaţionale,Editura
Academiei,Bucureşti, 1997
7.Oprea Călin, Ristea Mihai,Bazele contabilităţii,Editura Naţional, 2000
8.Oprea Dumitru,Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii,Editura
Graphix,Iaşi, 1995
9.Paraschivescu M.D., Păvăloaia W.,Modele de contabilitate şi analiză
financiară,EdituraVrantop, Focşani, 1997
10. Pătruţ V.,Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Fundaţiei
CHEMAREA,Iaşi, 1994