anagementul timpului proiectelor (Project time management)

Managementul timpului reprezinta ansamblul proceselor necesare indeplinirii la timp a

proiectului.

Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

Definirea activitatilor

Secventierea activitatilor

Estimarea duratelor activitatilor

Elaborarea planului calendaristic

Controlul planului calendaristic

In managementul proiectelor nu exista inca un consens in ceea ce priveste relatia

dintre activitati si sarcini (tasks). In majoritatea domeni 646c23g ilor de aplicare, activitatile
sunt considerate a fi compuse din sarcini. In altele, sarcinile sunt vazute ca fiind compuse din
activitati.
I. Definirea activitatilor

Definirea activitatilor reprezinta procesul de identificare si documentare a activitatilor care

trebuie efectuate pentru a produce rezultatele proiectului.

Activitatile sunt definite astfel incat obiectivele proiectului sa fie indeplinite.

a) Intrari

WBS.

Specificatia sferei de cuprindere,  fiind luate in considerare justificarea si obiectivele proiectului.

Informatiile istorice privind activitatile identificate in proiecte similare.

Restrictiile

Premisele

b) Instrumente si tehnici utilizate

Descompunerea. Fata de descompunerea din procesul de definire a sferei de cuprindere, aici

rezultatele sunt descrise ca activitati, si nu ca elemente livrabile, tangibile.

Sabloanele Listele de activitati din proiecte anterioare pot fi folosite ca baza pentru un nou
proiect.
c) Rezultate

Lista de activitati.  Trebuie sa includa toate activitatile ce vor fi efectuate in cadrul proiectului.
Este organizata ca extensie a WBS pentru a-i asigura completitudinea. Va cuprinde si
descrierea fiecarei activitati, pentru membrii echipei implicati.

Detaliile    suplimentare,  care includ documentarea restrictiilor si premiselor considerate.

Actualizarile WBS cauzate de identificarea unor rezultate livrabile lipsa sau a caror descriere
este clarificata sau corectata. Astfel de actualizari sunt numite rafinari si sunt foarte probabile
atunci cand proiectul cuprinde tehnologii noi sau netestate.

II. Secventializarea activitatilor

Secventializarea activitatilor reprezinta procesele de identificare si documentare a

dependentelor dintre activitati.

Succesiunea activitatilor trebuie definita in mod riguros pentru a sustine elaborarea unui plan
calendaristic realist si realizabil. Pot fi folosite tehnici manuale, instrumente software sau
combinatii intre acestea.

a) Intrari

Lista de activitati

Descrierea produsului.  Caracteristicile produsului influenteaza succesiunea activitatilor.

Dependentele obligatorii, inerente lucrarilor efectuate.(hard logic)

Dependentele discretionare, definite de echipa proiectului.  (soft logic, preferred logic).

Dependentele externe  implica relatii intre activitati ale proiectului si activitati din afara
proiectului.

Restrictiile

Premisele

b) Instrumente si tehnici utilizate

1. Metoda diagramelor de precedenta (PDM). Diagrama retea a unui proiect este constituita dintr-un graf aciclic
cu activitatile reprezentate ca noduri, iar dependentele (relatii de precedenta) prin arce. Exista mai multe tipuri
de relatii de precedenta, cea mai utilizata fiind „sfarsit la inceput” (o activitate poate incepe numai dupa
sfarsitul activitatii precedente).

Metoda diagramelor cu arce. (ADM)  Arcele reprezinta activitati, iar nodurile puncte de
inceput/sfarsit. Necesita activitati fictive (dummy) pentru reprezentarea corecta a relatiilor de
precedenta.

Metode conditionale de trasare a diagramelor. Permit reprezentari nesecventiale ale activitatilor

(bucle, ramificari conditionale) nepermise in alte metode.

Sabloane de retele. Pot fi utilizate pentru a eficientiza elaborarea diagramelor de retea. Pot fi

folosite subretele (subnets, fragnets),  utile cand un proiect include mai multe portiuni
asemanatoare.
c) Rezultate

Diagrama retea a proiectului este o reprezentare grafica a activitatilor proiectului si

dependentelor dintre ele. Este insotita de o descrierea a abordarii de secventiere utilizate.

Actualizari ale listei de activitati  cuprind redefiniri ale activitatilor identificate in acest proces.

III. ESTIMAREA DURATELOR ACTIVITATILOR

Estimarea duratelor activitatilor consta in evaluarea numarului de perioade de lucru (unitati

de timp) necesare pentru efectuarea fiecarei activitati in parte.

Pe langa timpul de lucru apare si cazul timpului scurs (elapsed time) (de exemplu, prepararea
betonului). Se poate estima si durata totala a proiectului, dar un calcul mai precis se face la
elaborarea planului calendaristic.

a) Intrari

Lista de activitati

Restrictiile

Premisele

Necesarul de resurse.  Durata activitatilor este influentata de cantitatea de resurse alocata.

Capacitatea resurselor, care influenteaza, de asemenea, durata activitatilor.

Informatiile istorice  privind duratele probabile ale activitatilor, pe baza:

fisierelor de proiect

bazei de date comerciale pentru estimarea duratelor

experientei membrilor echipei

b) Instrumente si tehnici utilizate

Opinia expertilor

Estimarea analoga (top-down),  care presupune utilizarea duratelor actuale (efective) ale unor
activitati similare anterioare ca baza de estimare.

3. Simularea,  care implica efectuarea de calcule pentru diferite seturi de ipoteze. Cea mai
utilizata este metoda Monte-Carlo.

c) Rezultate

1. Estimari ale duratelor activitatilor

2. Baza estimarilor. Premisele de la care s-a plecat in elaborarea estimarilor

Actualizari ale listei de activitati

IV. Elaborarea planului calendaristic

Elaborarea planului calendaristic reprezinta procesul de determinare a datelor de inceput si

de sfarsit pentru activitatile proiectului.

Procesul de elaborare a planului calendaristic este iterativ.

a) Intrari

Diagrama retea a proiectului

Estimarile duratelor activitatilor

Necesitatile de resurse

Descrierea disponibilului de resurse

Calendarele. Calendarele de proiect si de resurse identifica perioadele cind este permis lucrul.

Calendarele de proiect afecteaza toate resursele; Calendarele de resurse afecteaza anumite
categorii de resurse.

Restrictiile  impartite in doua categorii majore:

termene impuse

evenimente cheie/jaloane majore

Premisele

Avansurile sau intarzierile  - definesc mai riguros relatiile de dependenta intre activitati.

b) Instrumente si tehnici utilizate

Analiza matematica pentru calculul datelor teoretice de inceput si sfarsit (fara a lua in considerare limitarile
impuse de resurse). Printre acestea amintim:

Metoda drumului critic (CPM)

GERT - Graphical Evaluation and Review Technique

PERT - Program Evaluation and Review Technique

Compresia duratelor cauta sa reduca durata proiectului fara a modifica sfera de cuprindere,

prin tehnici precum Crashing (accelerarea activitatilor prin marire; costurilor) si fast-
tracking  (paralelizarea activitatilor).

Simularea

Euristicile de nivelare a resurselor

Software-ul specializat pentru managementul proiectelor

c) Rezultate
1. Planul calendaristic al proiectului,  preliminar pana la confirmarea alocarii resurselor. Se
poate prezenta la niveluri diferite de detaliere si in diferite forme:

diagrame de retea cu informatie adaugata

diagrame Gantt

diagrame ale jaloanelor {milestone chart)

diagrame retea cu axa timpului

Detaliile suplimentare, care cuprind restrictiile si premisele luate in considerare

Planul de management al planului calendaristic,  care defineste modalitatea de realizare a

schimbarilor in planul calendaristic

Actualizarile necesarului de resurse

V. Controlul planului calendaristic

Controlul planului reprezinta procesul prin care se realizeaza influentarea factorilor generatori

de schimbari, depistarea aparitiei unei modificari ale planului calendaristic, precum si
gestionarea schimbarilor la momentul aparitiei acestora.

Acest proces trebuie puternic integrat cu alte procese de control (controlul timpului, costului,
calitatii s.a.).

a) Intrari
1. Planul calendaristic al proiectului  care constituie referinta (baseline) pentru masurarea si
raportarea executiei lucrarilor.

Rapoartele de executie a lucrarilor.  Ofera date privind indeplinirea sau nu a termenelor

Cerintele de modificare,  care pot viza extinderea sau accelerarea planului

Planul de management al schimbarilor

b) Instrumente si tehnici utilizate

Sistemul de control al modificarii planului calendaristic. Reprezinta o colectie de proceduri

formale, documentate care definesc pasii prin care documentele oficiale ale proiectului pot fi
modificate. Include formularistica, sistemele de urmarire si nivelele la care se dau aprobarile
necesare. Acest sistem va fi integrat cu sistemul global de gestiune a modificarilor.

Masurarea executiei lucrarilor  indica aparitia abaterilor si dimensiunea acestora. O componenta

importanta a controlului programului este cea de decizie privind necesitatea masurilor
corective.

3. Planificarea aditionala

4. Software-ul pentru managementul proiectelor

c) Rezultate
Actualizari ale planului calendaristic. O categorie aparte o constituie revizuirile. Acestea sunt
modificari ale datelor programate de inceput/sfarsit efectuate in cazul modificarilor sferei de
cuprindere.

2. Actiuni corective

3. Invataminte