De la management la leadership la nivelul

consiliului local Piatra Neamt

1. Initierea deciziei:

Transformanrea Municipiului Piatra Neamt in Oras turistic este un proiect ce

se desfasoara in momentul acual in municipiul Piatra neamt, un proiect ce a inceput inca
din anul 2008 si are ca termen de finalizare anul 2015.

2.Definirea obiectivului:

Crearea unui loc unde turistii sa se poata relaxa, avand toarte facilitatile pentru
mai multe tipuri de activitati incepand cu sporturi de toate felurile pana la vizitarea
zonelor cu un bogat caracter istoric, arhitectural si cultural.Din punct de vedere al
resurselor, Municipiul Piatra Neamt detine o variata plaja de puncte de atractie cum ar fi:
Biserica Sf. Ioan si turnul lui Stefan cel Mare, Muzeul de Istorie, Gradina Zoologica,
Strandul si nu in ultimul rand telegondola si popasuriel de pe muntele Petricica sau
Cozla. Tot din puct de vedere ar punctelor de interes turistic putem nota si atractiile din
apropierea municipiului cum ar fi muntele Ceahlau,lacul Izvorul Muntelui rezervatia de
Zimbri de la Mnanastirea Neamtului, Cetatea Neamtului si lanutul de manastiri ce fac
parte din patrimoniul cultural si arhitectural al Romaniei.

3.Documentarea:

Atragerea fondurilor este principalul atu al bunei administrari a municipiului

din momentul acual. Din acest punct de vedere al bondurilor europene municipiul Piatra
Neamt ocupa un loc fruntas in ceea ce priveste absorbtia fondurilor comunitare la asta
contribuind bunca manageriere si bauna colaborare si comunicare dintre institutiile
statului in Municipiul Piatra Neamt.

Realizarea de proiecte si studii de fezabilitate pentru realizarea unor noi

obiective turistice este sustinuta de managerii de proiect si de liderii din adminstraie.
 Din punc de vedere al managemntului prioritar este angajarea unor echipe de
specialisti care pot oferi cele mai bune solutii pentru reamenajarea municipiuluii Piatra
Neamt.

4.Selectarea si analiza informatiei:

Se realizeaza o analiza amanuntita a problemelor principale, a necesitatilor

urgente a municipiului, in care se urmaresc pasii pentru atingerea obiectivului propus.
Sunt analizate deasemeni costurile acestei investitii si selectarea principalelor
oportunitati. Managementul informatiilor si prioritizarea acestora reprezinta una din
principalele puncte ale strategiei adoptate de consiluiul local si primarul Municipiului
Piatra Neamt

5.Conturarea si analizarea alternativelor decizionale:

In urma unei sedinte, consiliul judetean analizeaza variantele posibile si in
urma analizei a conturat variante decizionale.

Se raspunde la intrebarile:
-pentru ce? – pentru modernizarea municipiului Piatra Neamt
-cand?- imediat ce proiectele sunt aprobate
-unde? – Municipiul Piatra Neamt
-cine? – Cons Judetean
6.Adoptarea deciziei:

Deciziile sunt luate de Consiliul Judetean impreuna cu partenerii din Jud.

Colaborarea dintre institutiile stautului(primarie, consiluiu local) si partenerii din
sectorul public este una foarte putenrinca,acest lucru este determinant in realizarea
poriectului de transformare a orasului Piatra Neamt in oras turistic, parteneriatul public
privat duce la realizarea unor obiective cum ar fi partia de schi si telegondoal sau
modernizarea hotelorilor Central sau Ceahlaul puncte de interes major in ceea ce priveste
atractiile turistice. Tor parteneriatele dintre sectorul public si cel privat duce si la
atragerea turistilor in oras prin crearea de facilitati agentilor economici care desfasoara
activitati in zone defavorizate.

Primaria municipiului Piatra Neamt respecta planul de modernizare a orasului plan ce se

intinde pe perioada 2008-2015, iar la fiecare inceput de an prin planul – cadru
managerial obiective generale si specifice pe cele trei coordonate : financiar- contabil si
administrativ, sanitar, iar managerii avand la indemana ansamblu de resurse ( personal
primariei, auxiliar si administrativ, parteneri, materiale informationale, planuri si
programe, tehnologii de instruire si diverse modalitati de actiune )sunt insarcinati in
luarea deciziilor in vederea realizarii obiectivelor stabilite.
Atat stabilirea acestor obiective, precum si intreaga desfasurare a procesului
administrational ( planificare, organizare, indrumare control) sunt dependente de ceea
ce se cunoaste sub denumirea de decizie administrativa.
In functie de obiectivele la indeplinirea carora actioneaza si de competentele
decizionale ale decidentilor, decizia poate fi luata de ( in cazul institutiei analizate
Primar, Consiliu local si Consiliu de administratie).
Alegerea cea mai potrivita tine de o seama de factori, intre care mentionam :
pregatirea manageriala si capacitatile de lider a decidentului, intuitia si capacitatea lui de
previziune, curajul de a inova, resursele umane, materiale si financiare,cadrul legislativ-
normativ.
Cand deciziile se iau in colectiv ( Consiliul local sau Consiliu de
administratie), se are grija sa se pregateasca atent participarea la dezbateri, pentru ca
acestea sa fie la obiect, pertinente si motivate.
Dupa adoptarea unei variante ( decizii) se discuta si se aproba si masurile de
aplicare, se stabilesc responsabilitati, termene de rezolvare( finale si partiale),
precum si modalitati de evaluare.
La o institutie administrativ teritoriale, aplicarea unei decizii implica o seama de
activitati menite sa asigure trecerea de la intentie la actiune si atingerea obiectivelor
dorite.
Ele sunt :
- comunicarea deciziei ;
- explicarea si motivarea personalului
 - organizarea implementarii deciziei
- controlul indeplinirii deciziei
- reglerea actiunii practicede aplicare a deciziei, pe baza concluziilor desprinse din
control
- evaluarea rezultatelor partiale si adoptarea unor decizii de corectare a deciziei
initiale( atunci cand acest lucru se impune)
- evaluarea rezultatelor finale
Din acest motiv deciziile trebuie pregatite cu grija si realizate cu profesionalism de
organele colective deconducere ( Consiliul local ).
De asemeni, ca in intreg sectorul administrativ, si intr-o institutie de precum primaria
sunt respectate in fundamentarea deciziilor etapele procesului in speta.
1) Pregatirea deciziei
Este un proces complex care cuprinde urmatorii pasi :
a) Din punct de vedere al leadershipului Identificarea problemelor, adica
selectionarea lor din multitudinea de evenimente care se succed, adesea rapid , in
viata comunitatii locale reprezinta punctual cheie a procesului de cuagulare a
procesului decisional in jurul liderului.
Identificarea problemelor reclama un contact permanent al forurilor de conducere cu
realitatea si cunoastere indeaproape a problemelor.
Aceasta cunoastere se realizeaza , indeosebi, prin:
- Controlul exercitat de personalul de conducere, pe baza atributiilor ce-i revin ;
b) Obtinerea informatiilor, care se poate realiza de catre factorii de decizie pe
diverse cai sunt cu grija cuvenita pentru factorul timp deosebit de important in
luarea deciziilor
- analiza unor situatii ;
- cercetarea unor documente ;
- anchete ;
- analiza rezultatelor si stadiului in care se afla lucrarile de modernizare;
Datele si informatiile sunt consemnate( inregistrate) si grupate dupa gradul de
corelare cu natura abaterii( de la traseul stabilit printr-o alta decizie spre obiectul
planificat)a carei cauza vrem s-o identificam inainte de a lua o decizie sau de a gasi o
solutie.

c) Seletionarea, organizarea si prelucrarea informatiilor ( datelor, faptelor).

Selectionare se refera la eliminarea informatiei redundante si pastrarea celei esentiale si
semnificative pentru analiza situatiei- problema.
Organizarea consta in gruparea informatiilor pe categorii( probleme sau elemente
componente ale acestora) dupa gradul de corelare cu problema analizata. La aceasta
grupare se tine seama si de scopurile urmarite, de reglememtari, de prioritati si de resurse
disponibile.
Datele statistice se inscriu in tabele si se analizeaza cu metode specifice.
Prelucrarea informatiilor, in general, se face cu ajutorul unor metode calitative
(comparatia, analogia, inductia si deductia, analiza si sinteza) si/ sau cantitative
(matematice si statistice), in scopul relevarii notelor caracteristice, esentiale si relevante
ale problemelor ( fenomenelor, evenimentelor) studiate.
Toate aceste activitati si operatii, cu ajutorul carora putem interpreta in mod
corespunzator datele si informatiile obtinute in vederea analizei situatiei- problema
aparute in unitate, sunt deosebit de importante pentru ’’pasul’’ urmator al pregatirii
deciziei.
d) Elaborarea variantelor de actiune si a proiectului planului de masuri.
Pentru fiecare varianta propusa se mentioneaza avantajele si dezavantajele, precum si
implicatiile pe termen scurt, mediu si lung.
Se fac, de asemenea, corelarile de rigoare ale solutiilor preconizate cu resursele
disponibile ( sau posibil de obtinut dupa adoptarea deciziei).Astfel numai
dupa aceea se poate trece la adoptarea solutiei.
Sustinerea teoretica expusa este necesara in cazul analizei ce va urma deoarece nu
sunt respectati in cele mai multe cazuri pasii in luarea unei decizii.
Si obiectul studiului a fost ales cu intentia de a prezenta real situatia si
metodologia luarii deciziilor in institutie.
Am ales subsistemul decizional, considerandu-l esential in cazul unei institutii de
precum cea a primariei , fiind conditie a desfasurarii activitatii pe carea aceasta o
realizeaza : rezolvarea probemelor comunitatii locale si transformarea orasului Piatra
Neamt intr-un oras turistic.
In cadrul Primariei Piatra Neamt, decidentii participa la procesul decizional in limita
atributiilor posturilor pe care le detin.

7.Urmarirea aplicarii deciziei:

Proiectele au fost demarate si supravegheate direct de catre Primarie si Consiliu local

pe toata durata realizarii lor. La realizarea functie de control contribuie pe deplin
impicarea primarului municipiului si aparateleor subordonate acestuia din administratia
minicipiului Piatra Neamt.

8.Concluzii:

Proiectele au fost finalizate in timp util, cu incadrarea costurilor necesare si a dus

la satisfacea necesitatilor atat a turistilor cat si a comunitatii locale , care sunt foarte
multumiti.

In analiza de mai sus am incercat sa evidentiez organizarea atat din punct de

vedere managerial cat si din punct de vedere al leadershipului, cele doua ramuri ale
procesului de conducere si administrare sunt strans legate intre ele in contextul
administratiei locale Piatra Neamt, deci putem vorbi despre existenta leadershipului prin
prisma faptului ca acesta duce la inovatie si iesirea din rutina respectarii liniilor trasate de
conducerea de stil mangerial.

ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
• Orasul piatra Neamt este situat in arealul culoarelor rutiere si feroviare Siret-Suceava-
Bucuresti si cele spre Republica Moldova si Ucraina, regiunea este deservita aerian prin
aeroporturile Bacau, Suceava si Iasi;
• Existenta resurselor naturale: lemn, sare, hidrocarburi, hidroenergie, plante medicinale,
izvoare minerale;
• Suprafata arabila mare cu culturi extinse de: sfecla de zahar, cartofi, vita de vie si alte
plante industriale;
• Existenta atractiilor turistice: peisaje naturale montane, zone istorice si culturale;
• Forta de munca inalt calificata in domeniul industriei usoare (textile, confectii),
mecanica fina, constructii, chimie si petrochimie, prelucrarea lemnului, industria
alimentara;
• Populatie omogena din punct de vedere etnic;
• Lipsa unor probleme majore de poluare a mediului si preocuparea autoritatilor pentru
protectia mediului;
• Existenta unei infrastructurii de baza relativ dezvoltata in mediul urban: transport,
sanatate, servicii sociale, utilitati, turism, invatamant;
• Spor natural pozitiv;
• Existenta unor universitati si institutii de invatamant in regiune cu prestigiu
international;
• Traditie in mestesugarit-olarit, tesaturi artizanale;
• Gradul ridicat de concentrare a populatiei in marile orase;
• Buna dezvoltare a infrastructurii in sectorul financiar-bancar;
• Infrastructura dezvoltata in domeniul telecomunicatiilor;
• Existenta conditiilor necesare dezvoltarii turismului religios, culturalturistic,
de agrement;
• Existenta a trei nuclee universitare:Iasi, Bacau si Suceava;

PUNCTE SLABE
• Slaba dezvoltare a infrastructurii in zonele rurale si in special cea de utilitati;
• Rata inalta a somajului si gradul ridicat de saracie;
• Existenta centrelor monoindustriale (Darabani, Saveni, Vatra Dornei, Targu Neamt,
Onesti, Pascani, Husi, Buhusi);
• Insuficienta promovare a regiunii si a potentialului investitional;
• Declinul industrial (in special in industria chimica, constructoare de masini) generator
de rate ridicate ale somajului, superioare mediei nationale;
• Concentrarea principalelor investitii private in resedintele de judet si cateva orase ale
regiunii: Onesti, Roman, Vatra Dornei, Dorohoi, Pascani;
• Exodul materiei cenusii din zona;
• Numarul redus al salariatilor din cercetare-dezvoltare;
• Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere de legatura intre zonele estvest ale regiunii;
• Tehnologii si echipamente uzate fizic si moral sau insuficiente care genereaza
productivitati scazute;
• Dezvoltarea insufienta a IMM-urilor in domeniul productiei si al serviciilor;
• Productivitatea scazuta in agricultura, datorata parcelarii excesive a terenului si gradului
de mecanizare redus;
• Insuficienta dezvoltare a unor mecanisme de informare si indrumare pentru
antreprenorii locali si cetateni;

Oportunitati

• Existenta programelor de sprijin financiar acordate de catre organismele si organizatiile

donoare internationale;
• Facilitatile ce se vor acorda IMMurilor prevazute de legislatia in domeniu;
• Declararea regiunii ca zona asistata;
• Promovarea regiunii in exterior;
• Continuarea politicii guvernului de aliniere la cerintele UE;
• Dezvoltarea unor strategii nationale si regionale de combatere a disparitatilor la nivel
regional si interregional;
• Posibilitatea derularii unor programe transfrontaliere;
• Cuprinderea unor intreprinderi din regiunea Nord Est in programe de restructurare-
privatizare;

Riscuri

• Instabilitatea politica;
• Intarzieri in ceea ce priveste ajungerea la standardele UE;
• Scaderea in continuare a nivelului de trai a populatiei in regiune;
• Neadoptarea cadrului legislativ de incurajare a exportului produselor indigene;
• Continuarea exodului „materiei cenusii” catre alte regiuni si in strainatate;
• Existenta unor areale predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii);
• Continuarea procesului inflationist si implicit existenta unui nivel ridicat al costului
creditului;
• Lipsa unei legislatii care sa protejeze produsele agroalimentare indigene de importul de
produse similare;
• Nivelul ridicat al birocratiei;
• Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala pe fondul accentuarii
lipsei de incredere a populatiei in redresarea economica a tarii;
• Intarzierea procesului de privatizare;

Infrastructura locala si regionala

Puncte tari:
• Existenta infrastructurii de baza fizice si tehnice, cu utilitatile si serviciile aferente;
• Cererea larga perntru modernizarea si expansiunea infrastructurii existente;
• Accesabilitatea rutiera in general buna spre centrele principale, in special nordsud, dar
in proces de dezvoltare;
• Buna pregatire a serviciilor de infrastructura, in special in marile orase ale regiunii;
• Reteaua educationala larga si diversificata, de licee si facultati;
• Existenta a trei aeroporturi in regiune;
• Ponderea ridicata a retelei feroviare electrificate;
• Existenta unei infrastructuri dezvoltate in domeniul telecomunicatiilor;
• Existenta unei asistente medicale de calitate in unitatile din Bacau si Iasi;
• Existenta sistemelor de transport urban de pasageri;
Puncte slabe
• Insuficienta bugetului si activitatii investitionale pentru mentinerea si chiar
imbunatatirea unui nivel de baza a infrastructurii serviciilor;
• Ramanerea in urma a regiunii in privinta transporturilor si comunicatiilor datorate
amplasarii perifice a regiunii, accesul insuficient la unele locatii, in special in zonele
rurale;
• Concentrarea principalelor investitii pentru nevoile publice, in special in resedintele de
judet si cateva orase
• Impartirea responsabilitatilor pentru variate servicii de infrastructura intre autoritatile
administratiei publice locale si prestatorii de servicii;
• Insuficienta promovare si concertarea efortului in infrastructura de servicii pentru
intarirea veniturilor din taxe ;
• Infrastructura de utilitati in parte este subdezvoltata;
• Calitatea scazuta a serviciilor oferite populatiei ce determina o scazuta atractivitate
pentru investitorii straini;
• Procentul scazut a drumurilor rutiere modernizate;
• Densitatea scazuta a cailor ferate;
• Distributia inegala a cai ferate electrificate;
• Nr mare al localitatilor fara retea de gaze naturale si energie termica;
• Accesibilitate scazuta spre arii montane si forestiere;
• Dezvoltarea redusa a infrastructurii pentru petrecerea timpului liber;

Oportunitati

• Cresterea suportului financiar acordat de catre organisme si organizatii donoare

internationale;
• Potentialitatea colaborarii cu Ucraina si Moldova pentru dezvoltarea utilitatilor si
proiectelor transfrontaliere;
• Declararea regiunii ca zona asistata;
• Potential ridicat pentru modernizare si investitii noi in infrastructura si sevicii
urbane;
Riscuri
• Existenta unei infrastructuri de servicii inegala va determina stabilirea populatiei tinere
in marile orase;
• Declinul capacitatii populatiei de a prelua costuri specifice de utilizare a infrastructurii
datorita cresterii nivelului de saracie;
• Trenarea sau chiar blocarea activitatilor de privatizare a serviciilor publice municipale;

Dezvoltarea turismului

PUNCTE TARI
• Peisaje naturale atractive cu lacuri, paduri, zone istorice si culturale pentru variate
grupuri tinta;
• Interes crescut a institutiilor private pentru turism;
• Infrastructura turismului de baza se afla in locuri in care poate fi dezvoltat plecand de la
zero;
• Existenta atractiilor turistice cu semnificatii internationale (manastiri);
• Existenta unor surse de izvoare naturale ce pot fi imbunatatite sau marite (largite);
• Existenta centrelor culturale, a punctelor de atractie, monumentelor de importanta
nationala;
• Existenta conditiilor pentru dezvoltarea turismului religios, cultural si istoric, timp liber
pentru turism, vanatoare si pescuit, sporturi montane;
• Existenta evenimentelor folclorice traditionale din regiune;
• Existenta facilitatilor oferite de statiunile balneo-climaterice ce pot fi imbunatatite
sau largite;

PUNCTE SLABE
• Relativa departare si gradul scazut al accesului fata de potentialul turistic din zona nord
• Lipsa constientizarii unei mari parti a populatiei pentru potentialul turistic (numai in
jurul manastirilor), veniturile rezultate pana acum din turism fiind scazute;
• Inexistenta unei structuri de organizare la nivel regional pentru turism ;
• Evidenta saracie a unei mari parti a populatiei;
• Aparenta saracie vazuta din exterior sau impresia neglijarii multor monumente chiar in
zonele istorice;
• Lipsa propunerilor pentru conectari ale traficului bazate pe standarde nternationale;
• Mentalitatea oamenilor de a face rapid bani mai degraba decat sa ofere servicii de
calitate;
• Insuficienta pregatire de a dezvolta si multiplica infrastructura in turism;
• Insuficienata pregatire a managementului si a staffului care se ocupa de turism;
• Rata scazuta de investitii in turism;
• Indicele redus de ocupare a capacitatilor turistice;
• Calitatea slaba a serviciilor specifice turismului oferite in regiune;
• Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent;
• Insuficienta promovare a potentialului turistic din regiune;
• Lipsa de organizare pentru evenimentele care pun in evidenta traditiile si obiceiurile din
regiune;

OPORTUNITATI
• Sustinere puternica pentru programele turistice descrise de UE si alti donatori
• Imbunatatirea imaginii regiunii prin campanii promotionale;
• Incurajarea noilor forme variate ale turismului (individual, montan, rural si agro
turismului;
• Crearea de noi locuri de munca si aparitia oportunitatilor de a face cariera in domeniul
turismului;
• Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de utilitati;

RISCURI
• Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul;
• Discrepante intre tarifele serviciilor oferite turistilor romani si straini;
• Eventuala degradare a monumentelor;
• Cresterea competivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea;
• Conditii meteo nefavorabile combinate cu eventuale dezastre naturale;
• Proasta perceptie a Romaniei in exterior;
• Privatizarea haotica in domeniul turismului;
• Migrarea turistica catre alte tari sau/si regiuni;