Piața.

Echilibrul pieței

1. Conceptul de piață concurențială

 Termenul de piață nu se referă doar la forma organizată a acesteia (piața bursieră, piața
valutară etc.), ci și la interacțiunea indirectă dintre cumpărătorii și vânzătorii aceluiași
bun, adică între Cerere și Ofertă
 Din confruntarea celor două forțe ale pieței rezultă cantitatea tranzacționată și prețul
tranzacției.
 Analiza se bazează pe existența unei piețe (perfect) concurențiale a unui bun:
 există mulți ofertanți și cumpărători ai bunului respectiv
 nici unul dintre aceștia nu poate influența în mod individual prețul la care se
va tranzacționa bunul
 fiecare acționează în funcție de prețul stabilit pe piață (price takers).
 Exemplu: pe piața roșiilor există în timpul sezonului mii de producători interni și
câteva milioane de cumpărători. Dacă prețul mediu al roșiilor (la care se fac cele
mai multe tranzacții) ar fi de 8 lei/kg, ce decizie ar trebui să ia un producător care
ar dori să le vândă cu 12 lei/kg? Dacă majoritatea producătorilor decid să vândă
roșiile cu 5 lei/kg, cum vor reacționa ceilalți producători?
 În economia reală, majoritatea piețelor nu sunt (perfect) concurențiale, fiind dominate de
câteva firme cu putere economică ridicată sau de una singură
 Analiza interacțiunii dintre cerere și ofertă pe o piață concurențială are aplicabilitate și în
studierea piețelor necompetitive care se regăsesc în economia reală.
http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/11/Raport-Sectoare-Cheie-
2020.pdf
(paginile 24 și 30)

2. Echilibrul pieței (perfect) concurențiale

 Un cumpărător își dorește să plătească un preț cât mai mic/un producător își
dorește să obțină un preț cât mai mare
 Interacțiunea permanentă dintre consumatori și producători conduce la ajustarea cantității
cerute și oferite pe piață
 La nivelul unui preț de echilibru (PE) – cantitatea pe care consumatorii o pot
achiziționa este egală cu cea pe care producătorii o pot oferi – cantitatea de
echilibru (QE). P
Of
PE
E

QE Q
Exemplu. Pe piața roșiilor, funcția cererii este Qc = 80 – 6P, iar funcția ofertei este
Qof = 20 + 4P. Să se determine prețul și cantitatea de echilibru de pe această piață, respectiv VT
încasate de către ofertanții de roșii.

Importanța echilibrului pieței (perfect) concurențiale

 Se tranzacționează cea mai mare cantitate posibilă (QE), la un preț convenabil

cumpărătorilor și ofertanților
 Interesele producătorilor și consumatorilor sunt cele mai bine satisfăcute, deoarece
consumatorii pot cumpăra cea mai mare cantitate la PE, iar producătorii pot vinde cel mai
mult la acest nivel de preț;
 Consumatorii și producătorii care tranzacționează sunt cei ale căror cantități
cerute/oferite sunt ≤ QE. Consumatorii sunt dispuși să plătească un P ≥ P E, în timp ce
ofertanții sunt dispuși să primească un PE ≥ Cmg;
 Consumatorii și producătorii care nu realizează tranzacții sunt cei ale căror
cantități cerute/oferite sunt ≥ QE. Consumatorii respectivi sunt dispuși să plătească un P
< PE, iar producătorii au Cmg > PE;

Exemplu. Deducerea funcțiilor cererii și ofertei pe baza prețului și cantității de echilibru

Se cunosc formele generale ale funcțiilor cererii și ale ofertei pe piața bunului x: Qc = a – bP și
Qof = c + dP. Prețul de echilibru este 5 u.m., iar cantitatea de echilibru este de 10 unități. La
nivelul de echilibru al pieței KEOf/P = 2, iar KEC/P = 0,5.

3. Dezechilibrele pieței (perfect) concurențiale

Exemplu. Pe piața roșiilor, funcția cererii este Qc = 80 – 6P, iar funcția ofertei este
Qof = 20 + 4P. Determinați mărimea dezechilibrelor apărute pe piața roșiilor și încasările
producătorilor de roșii, dacă prețul de pe piață este:
a) P1 = 8 lei/kg
b) P2 = 4 lei/kg
Surplus de ofertă/
P Deficit de cerere P

P1
PE
PE
P2 Surplus de cerere/
Deficit de ofertă

Qof2 QE Qc2 Q
Cazul a) Surplus de ofertă/Deficit de cerere
 QcP1 1> PE =>QE scadeQof
numărul
1 Q
cumpărătorilor dispuși să plătească un preț mai mare și
crește cantitatea oferită ca urmare a creșterii beneficiului relativ la costul marginal
 Cantitatea tranzacționată pe piață scade de la QE la Qc1
 Încasările producătorilor depind de elasticitatea cererii în funcție de preț.
EXPLICAȚI!
 Dacă pe o piață există un surplus de ofertă/deficit de cerere => există concurență între
ofertanții care nu au reușit să vândă la P1 => prețul pieței va scădea => pe piață vor
intra și alți cumpărători dispuși să plătească mai puțin decât P 1, iar anumiți ofertanți
nu-și vor mai recupera Cmg => Qc crește relativ la Qc 1, iar Qof va scădea relativ la
Qof1 => din această interdependență dintre consumatori și producători se va ajunge la
echilibrul pieței
 Pe o piață (perfect) concurențială, existența unui surplus de ofertă pe piața unui
bun va conduce automat la scăderea prețului către nivelul de echilibru.
 De obicei, prețurile pe piețele mai puțin concurențiale sunt mai rigide la scădere.
CUM VARIAZĂ ÎNCASĂRILE PRODUCĂTORILOR DACĂ SCADE PREȚUL
CĂTRE NIVELUL DE ECHILIBRU, IAR CEREREA ESTE INELASTICĂ?

Cazul b) Surplus de cerere/Deficit de ofertă

 P2 < PE => => crește numărul cumpărătorilor dispuși să plătească un preț mai mic și
scade cantitatea oferită ca urmare a scăderii beneficiului relativ la costul marginal
 Cantitatea tranzacționată pe piață scade de la QE la Qof1, iar încasările producătorilor
(VT) scad.
 Dacă pe o piață există un surplus de cerere/deficit de ofertă (penurie) => există
concurență între cumpărătorii care nu au reușit să cumpere la P 2 => prețul pieței va
crește => pe piață vor intra și alți ofertanți care-și acoperă Cmg, iar anumiți
cumpărători vor ieși deoarece nu-și permit să plătească un preț mai mare => Qc scade
relativ la Qc2, iar Qof va crește relativ la Qof2 => din această interdependență dintre
consumatori și producători se va ajunge la echilibrul pieței
 Pe o piață (perfect) concurențială, existența unui surplus de cerere pe piața unui
bun va conduce automat la creșterea prețului către nivelul de echilibru. CUM SE
MODIFICĂ ÎNCASĂRILE PRODUCĂTORILOR ÎN ACEST CAZ?
4. Modificarea echilibrului pieței (perfect) concurențiale

Crește cererea pe piața unui bun Scade cererea pe piața unui bun
(cazul C1) (cazul C2)

Of0
P P
Of0
E1

E0 E0

C1 E2 C0
C0 C2

Q Q

Crește oferta pe piața unui bun Scade oferta pe piața unui bun
(cazul Of1) (cazul Of2)

Of2
P P
Of0 Of0
Of1
E2
E0
E0
E1

C0 C0

Q Q

Exemplu. Modificarea echilibrului pieței roșiilor

Presupunem că piața roșiilor este inițial în echilibru. Cum se modifică prețul și cantitatea de
echilibru, in fiecare dintre cazurile incluse în tabelul următor?

Cine se modifică și Care este graficul Efecte asupra PE

Factor de influență
în ce sens? corespunzător? și QE
Guvernul acordă facilități producătorilor
 de tomate
Venitul clienților scade (roșiile sunt
bunuri inferioare)
Crește prețul castraveților, în contextul în
care consumatorii le percep ca fiind
bunuri complementare cu roșiile
Crește prețul îngrășămintelor chimice și
al fertilizatorilor
Scad taxele suportate de către
producătorii agricoli
Cultivatorii de roșii se confruntă cu un
dăunător pentru care nu au tratament
fitosantitar
Cererea de roșii crește mai mult decât se
mărește oferta de roșii

5. Efecte ale intervenției statului pe o piață (perfect) concurențială

 anumite categorii de consumatori și producători nu vor încheia tranzacții la prețul pieței
 producătorii de grâu sunt nemulțumiți că prețul pieței este prea mic și că nu le acoperă
costurile de producție
 foarte mulți români nu pot plăti facturile la încălzire pe timpul iernii
 pensionarii nu pot plăti medicamentele vitale la prețul pieței

5.1. Guvernul stabilește prețuri maxime

 prețul maxim – prețul plafon, dincolo de care nu va crește.
 pe cine ar avantaja ca prețul unui bun să nu treacă dincolo de un anumit plafon? Pe
consumatori sau pe producători?
 prețul maxim este inferior prețului de echilibru care s-ar forma pe piața unui bun.
P maxim < PE
Dacă P maxim ar fi > PE, atunci consumatorii ar cumpăra la PE =>
P maxim ar fi irelevant

C Of
Prețul chiriei în București

P piața neagră

350

Pmaxim = 150

Q (mii de garsoniere
pentru închiriere)

3 5 18
Efecte ale introducerii unui preț maxim pe piața garsonierelor pentru studenți
(1) Crește cantitatea cerută.
(2) Cantitatea oferită scade.
(3) Cantitatea cerută > Cantitatea oferită la nivelul P maxim.
Pe piața garsonierelor apare un deficit de ofertă (penurie) sau un surplus de cerere.
(4) Prețul maxim exclude de pe piață inclusiv o parte dintre clienții anteriori și
reduce cantitatea tranzacționată.
Numărul de garsoniere închiriate scade de la 5 mii (în situația de echilibru), la 3 mii
(la nivelul prețului maxim) => 2 mii dintre chiriașii anteriori, dar și 13 mii dintre
potențialii noi chiriași nu vor putea încheia o tranzacție.
(5) Calitatea ofertei se deteriorează, crește concurența dintre consumatori, se
raționalizează accesul la bun și apare o piață neagră.
(6) Prețul de pe piața neagră va fi cel pe care consumatorii sunt dispuși să-l
plătească pentru cantitatea oferită pe piață. P piața neagră > PE inițial!
(7) Deși P maxim a fost stabilit pentru a-i proteja pe consumatori, în realitate,
dezavantajează și consumatorii, dar și ofertanții, reducând bunăstarea acestora.

5.2. Guvernul stabilește prețuri minime

 prețul minim – prețul prag, sub care nu va mai scădea.
 pe cine ar avantaja ca prețul unui bun să nu se reducă sub un anumit nivel? Pe
consumatori sau pe producători?
 prețul minim este inferior prețului de echilibru care s-ar forma pe piața unui bun.
P minim > PE
Dacă P minim ar fi < PE, atunci producătorii ar încasa PE =>
P minim ar fi irelevant

Prețul grâului în
România
C Of

P minim = 0,5
0,4
E

Q (milioane tone
2 2,5 3 de grâu)
Efecte ale introducerii unui preț minim pe piața grâului din România
(1) Crește cantitatea oferită.
(2) Scade cantitatea cerută.
(3) Cantitatea oferită > Cantitatea cerută la nivelul P minim.
(4) Surplusul de ofertă este achiziționat de către o autoritate a statului și devine
rezervă de stat.
(5) Prețul minim îi avantajează pe producători și îi dezavantajează pe consumatori.
Dacă stocurile din rezerva statului nu sunt excesive, atunci măsura ar putea fi
una oportună.

5.3. Guvernul stabilește taxe indirecte (accize)

Prețul actual al unui pachet de țigări este de 20 de lei. Dacă acciza stabilită la țigarete se va
majora cu 5 lei, atunci prețul unui pachet de țigări va fi 25 de lei?

 Guvernul impune taxe și impozite agenților economici, iar sumele colectate sunt utilizate
pentru a finanța cheltuielile bugetare
 Anumite taxe sunt introduse pentru a corecta comportamentul de consum al populației -
accize pe țigări, pe alcool sau pe benzină
 De regulă, creșterea unei accize este suportată atât de producători, cât și de consumatori
nu doar de către producători, ci și de către consumatori.
P Of1 (=Of0 + t)

Of 0
Pc
E1
Pierderea definitivă de
C0PE bunăstare = (Q1 – QE)•t/2

E0 Veniturile bugetare = t•Q1

Pof
C

Q1 QE Q

Exemplu. Piața bunului x se caracterizează prin următoarele funcții ale cererii și ale ofertei: Qc =
150 – 10P și Qof = - 50 + 10P. La nivelul de echilibru al acestei piețe guvernul impune o acciză
de 4 u.m. pe fiecare unitate vândută.
 a) aflați cantitatea și pretul de echilibru inainte de taxare;
b) calculați keof/p și kec/p la nivelul de echilibru al pieței;
c) calculați cantitatea de echilibru dupa taxare, prețul platit de catre cumparatori și prețul
incasat de catre ofertanți;
d) determinați nivelul pierderii definitive de bunăstare ca urmare a impunerii taxei și
veniturile bugetare generate de introducerea taxei;
e) stabiliți care dintre agenții economici suportă un procent mai mare din acciză în
concordanță cu elasticitatea cererii și a ofertei în funcție de preț.

Cererea este mai inelastică decât oferta
 Consumatorii vor reacționa mai puțin ca
urmare a majorării prețului plătit din cauza
taxei (vor renunța mai puțin la bunul
respectiv)
 Ofertanții vor reacționa puțin, dar într-o
măsură mai mare (comparativ cu cererea)
la scăderea prețului încasat
 Există riscul ca introducerea taxei să-i
elimine de pe piață într-o măsură mai mare
pe ofertanți decât pe consumatori
 Pentru a diminua acest risc,
consumatorilor li se transferă o parte mai
mare din taxă, iar producătorilor o parte
mai mică
Concluzie
Taxa este suportată mai mult de
consumatori, astfel că va exista o creștere
mai mare de preț comparativ cu prețul de
echilibru inițial.
Cererea este mai elastică decât oferta
 Consumatorii vor reacționa mai mult la
creșterea prețului plătit (vor renunța mai
mult la bunul respectiv) și vor putea decide
să cumpere alte bunuri
 Ofertanții vor reacționa într-o măsură mai
redusă (comparativ cu cererea) la scăderea
prețului încasat
 Există riscul ca introducerea taxei să-i
elimine de pe piață într-o măsură mai mare
pe consumatori decât pe ofertanți
 Pentru a diminua acest risc, consumatorilor
li se transferă o parte mai mică din taxă, iar
producătorilor o parte mai mare
Concluzie
Taxa este suportată mai mult de
producători, care o includ în costuri, astfel
că va există o creștere mai mică de preț
comparativ cu prețul de echilibru inițial.

Incidența taxei asupra consumatorilor și producătorilor este influențată de elasticitățile

relative ale cererii și ofertei.