Moara cu noroc

de Ioan Slavici
-nuvela psihologica-
Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ,urmarind un conflict
unic,concentrat,personajele nu sunt numeroase,fiind caracterizate succint,in functie de contributia
lor la desfasurarea actiunii.
Trasaturile nuvelei sunt:dimensiune variabila,un singur fir narativ,subiect clar determinat,un conflict
consolidat,personaje putine,dar puternic conturate.
Trasaturile nuvelei psihologice sunt:conflictul interior,stilul indirect liber si monologul interior.
Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela psihologica.
Naratiunea realista este obiectiva,realizata la persoana a III-a de catre un narator
omniscient,omniprezent,neimplicat.
“Moara cu noroc” are un autor cunoscut,perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient.
Personajele nuvelei se clasifica in:personaje principale(Ghita,Ana,Lica);personaje
secundare(batrana);personaje episodice(copiii si oamenii lui Lica).
Cititorul este introdus intr-o atmosfera reala,certa.
Titlul este ironic pentru ca nu se dovedeste a fi o moara cu noroc,ci o moara cu ghinion.
Incipitul este dat de vorbele batranei,iar finalul se leaga de incipit,fiind dat tot de vorbele batranei.
In orice opera literara secventele narative alcatuiesc firul narativ,fiind legate prin inlantuire.
Tehnica punctului de vedere este data de vorbele batranei in incipit,ipostaza a naratorului este
batrana.
Tema nuvelei este dezumanizarea,efectele nefaste ale banului.
Nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfasiat de dorinte:dorinta de a ramane om
cinstit si pe de alta parte de dorinta de a se imbogati alaturi de Lica.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare religioasa:de la
Sfantul Gheorghe pana la Paste,iar la final,apa si focul purifica locul.
Alcatuita din 17 capitole,nuvela are un subiect concentrat,cu deschideri bogate.
Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist,Ghita si
antagonist,Lica.
Ghita se dovedeste la inceput harnic si priceput,dar aparitia lui Lica Samadaul la “Moara cu
noroc”,un personaj ciudat,carismatic,seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi,tulbura
echilibrul familiei lui Ghita.
Ana,nevasta lui Ghita,intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”.
Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui,Ghita nu se poate
sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui.
Mai intai Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica,merge la Arad sa-si cumpere doua
pistoale,isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza o sluga,pe Marti.
Inca din momentul aparitiei lui Lica,incepe procesul intermediar de instrainare a lui Ghita fata de
familie.
Devine mohorat,violent,ii plac jocurile crude,primejdioase,are gesturi de brutalitate neinteleasa fata
de Ana pe care o ocrotise pana atunci,se poarta brutal cu cei mici.
La un moment dat,Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii,pentru ca nu-si poate asuma total
riscul imbogatirii alaturi de Lica.Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile lui
Ghita:“Ei!Ce sa-mi fac?...Asa m-a lasat Dumnezeu..”
Datorita generozitatii Samadaului,starea materiala a lui Ghita se imbunatateste,dar acesta incepe sa-
si piarda increderea in sine.
Intelegerea dintre el si Lica,marcheaza pentru Ghita inceputul obisnuirii cu raul.Isi indeamna sotia
sa joace cu Lica,aruncand-o definitiv in bratele acestuia,distruge imaginea pe care ceilalti o aveau
despre el,ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.
Retinut de politie,lui Ghita i se da drumul acasa numai pe “chezasie”.Axa vietii lui morale se frange
si,intr-o seara de patetism sfasietor,ii cere iertare Anei.
Prin faptul ca jura stramb la proces,acoperindu-i nelegiuirile lui Lica,Ghita devine complice la
crima.Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe Lica cu ajutorul lui Pintea.
Nu este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii aduce pierirea.
Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care orbit de furie si dispus sa
faca orice sa se razbune pe Lica isi arunca sotia in bratele acestuia.
Spera pana in ultimul moment ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia.
Dezgustata de lasitatea lui Ghita,care se instrainase de ea si de intreaga familie,intr-un gest de
razbunare,Ana i se daruieste lui Lica.
Dandu-si seama ca sotia l-a inselat,Ghita o ucide pe Ana.
La randul lui,Ghita este ucis de Raut,din ordinul lui Lica,iar Lica,pentru a nu cadea viu in mainile
lui Pintea,se sinucide izbandu-se cu capul de un copac.
Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje
care supravietuiesc sunt batrana si copiii,fiintele cu adevarat morale si inocente din carte.
Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul prin vorbele batranei care pune intamplarile pe
seama destinului necrutator.
Ghita este cel mai complex personaj din opera lui Slavici.El se dezumanizeaza datorita setei de
avere.
Lica ramane egal in sine,un om rau si primejdios,in schimb,Ana sufera transformari interioare
analize a psihologiei feminine.
Stilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe.
Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ:descrierea,naratiuneaa
obiectiva,dialogul,monologul interior adresat si stitlul indirect liber.
“Moara cu noroc” este o nuvele psihologica,deoarece analizeaza conflictul interior al personajului
principal,urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.