UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI,

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENTA SOCIALĂ
DEPARTAMENTU ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

HARGHEL ARIADNA

METODE DIDACTICE DE DEZVOLTARE A

CREATIVITĂȚII LA ELEVII MICI

0111.3– Psihopedagogie

Proiect de cercetare

Sef Departament Maia Șevciuc

(semnătura)
Conducător ştiinţific: Maia Șevciuc, dr., conf. univ.
(semnătura)
Autorul: Harghel Ariadna
(semnătura)

CHIŞINĂU, 2021
 CUPRINS

ADNOTARE (în limbile română şi engleză).......................................................................................3

INTRODUCERE........................................................................................................................4

1. REPERE TEORETICE DE ABORDARE A CREATIVITĂȚII LA ELEVII MICI

1.1 Analiza generală a creativității .......................................................................................
1.2 Caracteristicile procesului creator. Blocajele creativității .............................................
1.3 Dimensiunile creativității ...............................................................................................
1.4 Particularitățile procesului de dezvoltare a creativității la elevi
1.5 Concluzii la capitolul 1...................................................................................................

2. REPERE METODOLOGICE DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂȚII LA ELEVII MICI

2.1 Constatarea nivelului de creativitate la elevii mici..........................................................
2.2 Metode didactice de dezvoltare a creativității la elevii mici............................................
2.3 Concluzii la capitolul 2 ...................................................................................................

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI...............................................................................

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................
ANEXE.........................................................................................................................................
Anexa: „ Testul ”Torrance”.

2
 ADNOTARE
Numele şi prenumele autorului: Harghel Ariadna;
Denumirea temei: Influența metodelor didactice în dezvoltarea creativității la elevii mici;
Problema de cercetare: Lipsa creativității la elevii mici cauzată de utilizarea preponderentă
a metodelor didactice tradiționale.
Structura lucrării: Cuprins; adnotare; introducere; 2 capitole, concluzii, recomandări; ...
pagini de text; 10 referinţe bibliografice;
Cuvinte cheie: Creativitate, vârsta școlară mică, dezvoltare, factori, medode didactice;
Scopul cercetării: este de a determina influența metodelor didactice interactive asupra
dezvoltării creativității la elevii mici.
Pentru rezolvarea problemei identificată ne-am propus să realizăm următoarele obiective
de cercetare:
1. Analiza reperelor teoretice cu referire la creativitate.
2. Determinarea caracteristicilor creatoare și a factorilor care inflențează
creativitatea elevilor.
3. Constatarea nivelului de creativitate la elevii mici.
4. Identificarea metodelor didactice în ciclul primar.
5. Elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea creativității la elevii mici.
Materiale şi metode: În cercetarea dată am folosit metoda observației, testării, analiză și
sinteză. Aceste rezultate au fost studiate și analizate profund pentru a putea fi expuse în
problema de cercetare.

3
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de
potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă
ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii
pedagogice. Eficienţa elevului mic depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de
imaginaţia lui. Fără de imaginaţie este imposibilă acumularea aceloraşi cunoştinţe, priceperi şi
deprinderi, este cu neputinţă formarea personalităţii în ansamblu a elevului mic. Până în anii
1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de
personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare.
Ca formaţiune psihică deosebit de complexă, creativitatea se caracterizează printr-o
multitudine de sensuri: productivitate, utilitate, eficienţă, valoare, ingeniozitate, noutate,
originalitate. Aptitudinile creatoare ale elevilor nu se dezvoltă de la sine, ci prin exerciţii de
iniţiere în tehnicile creaţiei artistice, prin lărgirea orizontului lor artistic, cât și diferite metode
interactive. Printre metodele folosite cu succes în predare-invățare și totodată în stimularea
creativității putem aminti metodele moderne. Acestea au tendința de a se apropia cât mai mult de
metodele creativității științifice, antrenând elevii in activități de investigare și cercetare directă a
fenomenelor. Prin utilizarea lor se crește motivația pentru învățare și încrederea în sine, se
contribuie la formarea atitudinilor pozitive față de obiectele de studiu în scoală și asigură
condițiile formării capacității copiilor de a interacționa și de a comunica, pregătindu-i mai bine
pentru activitatea socială. Prin măiestria și priceperea de care dăm dovadă, ca dascăli, putem să
dezvoltăm creativitatea la elevi, dar și să ajungem la o autostimulare a creativității.
Dincolo de educarea tinerei generații, școlii îi revine sarcina ca prin abordări diferite să
stimuleze creativitatea elevilor.
Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ-participativ şi o
reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului, ele ducând la dezvoltarea imaginatiei
creatoare, a creativitații elevilor.
Gradul de cercetare al problemei.
Problema creativității a fost studiată sub diverse aspecte de către mai mulți psihologi,
Racu Igor, G. Allport, S. Freud, M. Bejat, A. Feier, Al. Roșca P. Torrance, Roco M și alții. În
lucrările acestor autori este studiată problema creativității la vârsta școlară mică. Sunt prezentate
diferite concepții, teorii, definiții privind creativitatea. Cât și sunt analizate orientările majore în
ceea ce privește aspectul psihologic al creativității.

4
 În profida faptului că au fost cercetări în domeniul educației asupra creativității,
cercetarea dată vine să completeze și să aprofundeze procesul creativ manifestat de către elevii
mici. Acest traseu de dezvoltare a creativității la elevii de ciclul primar dat fiind faptul că este
mai redus, a apărut și o problemă de cercetare de ar preveni soluționarea ei, denumită astfel:
„Lipsa creativității la elevii mici cauzată de utilizarea preponderentă a metodelor didactice
tradiționale.”.
Obiectul cercetării: Inflența metodelor didactice în procesul de dezvoltare a creativității
la elevii mici.
Scopul cercetării: Determinarea metodelor didactice de dezvoltare a creativității la elevii
mici.
Ipoteza cercetării: Utilizarea metodelor didactice interactive influențează dezvoltarea
creativității la elevii mici. Dacă în cadrul procesului intrusctiv-educativ se vor utiliza metode
didactice interactive atunci nivelul creativității la elevii mici va crește
Obiectivele cercetării:
1 .Analiza reperelor teoretice cu referire la creativitate.
2 Determinarea caracteristicilor creatoare și a factorilor care inflențează creativitatea
elevilor.
3. Constatarea nivelului de creativitate la elevii mici.
4. Identificarea metodelor didactice interactive de dezvoltare a creativității în ciclul
primar.
5. Elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea creativității la elevii mici.
Metodele de cercetare:
- teoretice: analiza, compararea și generalizarea datelor din literatura științifică la
problema de cercetare;
- empirice: testarea (Torrance), experimentul psihopedagogic;
- metode statistice: analiza și interpretarea datelor calitativă, cantitativă și comparativă
a datelor obținute.
Cuvinte-cheie: Creativitate, vârsta școlară mică, metode didactice, dezvoltare, factori.

5
 Descrierea succintă pe capitole

În Introducere este argumentată actualitatea şi importanţa temei de cercetare, este descris

gradul ce cercetare a problemei, sunt specificate obiectul, scopul, ipoteza şi obiectivele cercetării,
specificate metodele de cercetare.
Cu scopul de a oferi lucrării unitate și continuitate în expunere, am struncturat-o în 2
capitole, fiecare cuprinzând mai multe subcapitole, prin intermediul cărora ne-am propus să
verificăm ipoteza stabilită și să expunem logic materialele studiate.
În capitolul 1, „Repere teoretice de abordare a creativității la elevii mici” este prezentată
abordarea teoretico-conceptuală cu privire la creativitate. Aceste delimitări conceptuale sunt utile
în înțelegerea conținuturilor reflecate pe parcursul lucrării, este abordată creativitatea din
perspectiva a mai mulți autori. Tot în capitolul dat este evidențiat specificul creativității la vârsta
școlară mică.
În primul subcapitol, Analiza generală a creativității, se prezintă studiul teoretic axat pe
definirea și explicarea conceptului de creativitate din perspectivă psihopedagogică. Creativitatea
este un concept a cărui definire a cunoscut o analiză diversă.
Mulți autori s-au străduit să definească termenul de creativitate individual, oferind o
definiție originală și detaliată, printre care cea oferită de M. Roco: „Creativitatea se defineste ca
o formațiune deosebit de complexă a personalității - caracterizată în principal prin originalitate și
valoare - ea integrând într-un mod specific toate aspectele care concura la realizarea noului”,
(ROCO, 2001, p. 12-18).
Conform lui G. Allport creativitatea este o caracteristică umană, prin care personalitatea
este scoasă din anonimat, se eliberează și participă în mod irepetabil la nașterea și înflorirea
valorilor materiale, artistice, morale, tehnice, științifice. Factorul de bază în creativitate este
motivația de a realiza ceva creativ. Talentul, personalitatea și deprinderile ne arată ce poate să
facă un copil, pe când motivația ne arată ce va face.
În 1981, Al. Roșca scria: „creația în orice domeniu presupune, în același timp, anumite
însușiri motivaționale și de caracter, ea nu poate fi limitată la factorii intelectuali.” (Roșca, 1981,
p.30). Tot Roșca definește creativitatea ca un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat
prin originalitatea sau noutatea și prin valoare sau utilitate pentru societate. Printre factorii
creativității care au un rol cu totul deosebit în producerea noului se află atitudinile omului, cum
ar fi: spiritul novator, activismul și responsabilitatea, asumarea riscului etc. (Roșca, 1981, p.8).
Principalele caracteristici ale activității creatoare sunt: productivitatea, utilitatea și eficiența,
noutatea și originalitatea (Roșca, 1981, p.18).

6
 V. Fryer vede creativitatea ca un întreg ale cărui elemente fundamentale: subiectul creator,
activitatea creatoare, produsul creativ, mediul creativ, sunt în rezonanță cauzatoare de armonie,
consonanța lor, fiind necesara dar nu și suficientă, reflectând întregul în dinamica și
complexitatea sa. (Fryer, 1996).
M. Bejat întelege prin creativitate „Capacitatea gândirii umane de a găsi soluții noi, de a da
naștere unor idei sau unor lucruri necunoscute anterior (cel puțin pentru individ)”(BEJAT, 1981).
Analiza lucrărilor de specialitate ne-a permis să formulăm și să propunem o definiție a
creativității. Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea unor idei sau
concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente. 
În al doilea subcapitol, Caracteristicile procesului creator. Blocajele creativității, sunt
evidențiate caracteristicile esenţiale ale creativităţii. Creativitatea este o formaţiune psihologică,
o structură psihologică a personalităţii şi, prin urmare, ea cuprinde şi procese, şi capacităţi, şi alte
fenomene psihice relevante creativităţii şi nu doar unul din ele. Atunci când această formaţiune
este pusă în funcţiune ea realizează un produs creativ. Produs creativ înseamnă o idee, o invenţie,
un aparat sau dispozitiv tehnic, o teorie sau concepţie ştiinţifică, o metodă, un principiu,
descoperite prin creativitate. Acel produs poate fi considerat creativ care satisface următoarele
criterii: 1) este nou 2) este original 3) răspunde unei necesităţi sociale în cazul adulţilor 4) este
recunoscut de experţi ca valoare autentică, ca adevărată descoperire ( în cazul adulţilor).
Produsele creativităţii copiilor (creativităţii expresive) nu au semnele 3 şi 4. Mai este abordată
problema identificării și eliminării blocajelor creativității, în special a blocajelor emoționale la
elevi. Sunt elucidate cauzele apariției unor astfel de blocaje. Sunt analizate rezultatele
investigațiilor privind stabilirea factorilor ce duc la frustrarea elevilor de la treapta primară. Se
propun modalități de eliminare a blocajelor emoționale la elevi din perspectiva creativității.
În al treilea subcapitol, Dimensiunile creativității, sunt evidențiate trei dimensiuni esențiale
ale personalității creatoare: - imaginaţia descrisă ca abilitate mentală de compunere şi
descompunere, combinare şi descombinare a ideilor, obţinându-se obiecte ce nu au existat până
în acel moment; - judecata îngrijire permite evaluarea ideilor elaborat prin imaginaţie, selectarea
obiectelor obţinute după criteriul adevărului şi al utilităii; - gustul este specific personalității
creatoare şi asigură diferenţierea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole.
În al patrulea subcapitol, Particularitățile procesului de dezvoltare a creativității la elevi,
Dezvoltarea creativității are, după cum am demonstrat, particularitățile ei la vârsta școlară.
Cultivarea memoriei, a vorbirii, a gândirii se poate îmbina armonios și eficace cu stimularea
imaginației, prin îmbogățirea minții elevilor cu cât mai multe imagini, situații inedite și
interesante, pentru că astfel de impresii rămân de neuitat și furnizează un material inepuizabil
pentru zborul imaginației creative a elevilor școlari mici. În legătură cu dezvoltarea creativităţii a
7
elevilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie
iniţiativă trebuie încurajate prin laudă, trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor,
de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească ,, o gândire
independentă, nedeterminată de grup,, , toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor dar şi ,, posibilitatea de a critica constructiv,, .
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însuşi să fie creativ.
În compartimentul Concluzii vom prezenta ideile generale expuse în capitol cu privire la
esența creativității, caracteristicile și blocajele acesteia, cât și particularitățile de dezvoltare a
creativității la elevii mici. Creativitatea este o caracteristică umană, prin care personalitatea este
scoasă din anonimat, se eliberează și participă în mod irepetabil la nașterea și înflorirea valorilor
materiale, artistice, morale, tehnice, științifice. Factorul de bază în creativitate este motivația de a
realiza ceva creativ. Talentul, personalitatea și deprinderile ne arată ce poate să facă un copil, pe
când motivația ne arată ce va face.
Capitolul doi, intitulat Repere metodologice de dezvoltare a creativității la elevii mici,
este de a furniza îndrumare curriculară pentru persoanele care lucrează cu elevii mici în
instituțiile de învățământ care oferă tehnici și metode de dezvoltare a creativității în timpul
procesului educațional.
În subcapitolul 2.1, Constatare nivelului de creativitate la elevii mici, prezintă analiza
rezultatelor obținute cu ajutorul metodelor de cercetare și este evaluat nivelul de creativitate de
care dispun elevii mici. Eșantionul experimental îl reprezintă 20 de elevii claselor a IV-a din
Gimnaziul „Bălășești” din s. Bălășești, r. Sîngerei.
Pentru a realiza obiectivele propuse și a verifica ipotezele înaintate au fost folosite
următoarele metode: analiza, sinteza, testul „Torrance” elaborat de Paul E. Torrance.
Analiza este o metodă de colectare a datelor și informațiilor relevante din literatura de
specialitate. Analiza, în contextual dat, se bazează pe examinarea detaliată și studiul sistematic a
conceptelor, definițiilor, caracteristicilor creativității la elevii mici.
Sinteza este o metodă de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la particular la
general, pentru a se ajunge la generalizare. Sinteza este utilă pentru abordarea datelor esențiale
ale problemei cu privire la lipsa creativității la elevii mici și realizarea unor conluzii, generalizări
cu privire la această problemă.
Pentru constatarea creativității în rândul elevilor de ciclul primar vom aplica testul
„Torrance” elaborat de Paul E Torrance stabilește nivelul creativității la elevii mici. Testul este
constituit din trei acivități, pentru fiecare activitate sunt în jur de 15 variante de răspuns, cotate
cu anumite puncte, de la 0 – 5 puncte în dependență de cuvândul ales, (Torrance, 1968).

8
 În subcapitolul 2.2 denumit, Metode didactice de dezvoltare a creativității la elevii mici,
presupune diferite metode didactice cu ajutorul cărora creativitatea se va dezvolta. Ca formaţiune
psihică deosebit de complexă, creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de sensuri:
productivitate, utilitate, eficienţă, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate. Aptitudinile
creatoare ale elevilor nu se dezvoltă de la sine, ci prin exerciţii de iniţiere în tehnicile creaţiei
artistice, prin lărgirea orizontului lor artistic, în funcţie de gradul de dezvoltare a sensibilităţii,
gândirii, imaginaţiei şi limbajului elevilor în diferite domenii ale artei: literar, muzical, plastic
etc. Printre metodele folosite cu succes în predare-invățare și totodată în stimularea creativității
putem aminti metodele moderne. Acestea au tendința de a se apropia cât mai mult de metodele
creativității științifice, antrenând elevii în activități de investigare și cercetare directă a
fenomenelor. Prin utilizarea lor se crește motivația pentru învățare și încrederea în sine, se
contribuie la formarea atitudinilor pozitive față de obiectele de studiu în scoală și asigură
condițiile formării capacității copiilor de a interacționa și de a comunica, pregătindu-i mai bine
pentru activitatea socială.
Dintre metodele interactive folosite cu succes la clasă se numără:
CIORCHINELE – este o tehnică menită să încurajeze elevii să gândească liber și să stimuleze
conexiuni între idei.
BRAINSTORMING – reprezintă formularea a cât mai multor idei, oricât de fanteziste ar putea fi
acestea.
COPACUL IDEILOR – o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la
baza foii, în partea centrală.
CADRANELE– metodă activă de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional
solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată.
JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE – este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură
strânsă între un text și propria lor curiozitate și experiență.
CUBUL – metoda presupune explorarea unui subiect, a unor situații din mai multe perspective,
permițând abordarea mai complexă și integratoare a unei teme.
MOZAICUL – această metodă presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și
predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului, unui alt grup.
În compartimentul Concluzii, vom prezenta ideile generale expunse în subcapitolele din
copitolul doi, cu privire la nivelul de creativitate de care dispune elevul și metodele didactice
interactive care l-ar ajuta să-și îmbunătățească aceste abilități creative.

9
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Cercetările realizare conduc la formularea următoarelor concluzii și recomandări:
Concluzii:
 Dacă în cadrul lecției în care se folosesc mijloace didactice interactive, atunci nivelul de
dezvoltare a motivației va crește la elevii de ciclul primar.
 Mai mulți autori au scos în evidență necesitatea creativității și dezvoltării ei prin diferite
metode didactice interactive.
 Cadrul didactic și organizarea procesul său educativ contribuie la dezvoltarea
creativității.
 Procesul de dezvoltare a creativității este în credere și eficient în măsura în care
profesorul operează cu metodele didactice interactive.
Recomandări:
 Folosirea a cât mai multer metode, activități în cadrul lecțiilor.
 Urmărirea și analizarea integrării fiecărui elev în activități.

10
 BIBLIOGRAFIE
1. TORRANCE E.P. (1968). Testul de gândire creativă Torrance, 89 p. ISBN 2344-4665
2. ROCO M. (1979). Creativitatea individuală şi de grup. Bucureşti, 208 p.
3. ROȘCA Al. (1981). Creativitatea generală şi specifică. Bucureşti.
4. BEJAT M. (1981). Creativitatea, Bucureşti, 284 p.
5. FRYER M. (1996). Predarea şi învăţarea creativă. Chişinău, 148 p. ISBN 9975-68-
014-3
6. ROCO M. (2004). Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura Polirom, 248 p. ISBN
973-681-630-3
7. RACU Ig., RACU Iu. (2007). Psihologia dezvoltării. Chișinău, 257 p. ISBN 978-9975-
921-26-8
8. RACU Ig. (2017). Psihodiagnoza. Statistica psihologică. Chișinău, 519 p. ISBN 978-
9975-46-321-8

11
 ANEXE
Anexa 1.
Testul „Torrance”

■Activitatea 1: construirea tabloului. - instructaj:

"Pe pagina urmatoare este o forma rotunjita. Gânditi-va la un tablou ori un obiect pe care sa-1
desenati incluzând aceasta figura ca o parte integranta, încercati sa va gânditi la un desen la
care nimeni nu s-a gândit Adaugati primei idei care va vine în minte altele noi, astfel încât sa
concepcti o poveste cât mai interesanta cu putinta. Dupa ce ati completat tabloul vostru, gânditi-
va la un nume sau un titlu pentru el pe care sa-1 scrieti în partea de jos a paginii, în spatiul
prevazut pentru aceasta. Gasiti un titlu cât mai inteligent si mai neobisnuit care sa descrie
povestea voastra.

Veti da pagina si veti începe completarea în momentul în care vi se va indica. De asemenea, va

veti opri din activitate atunci când vi se va cerc acest lucru. Ati înteles instructajul? Daca aveti
întrebari adrcsati-va examinatorului"

Aveti 10 minute la dispozitie.

Timp de lucru -10 minute

■Activitatea 2: Completarea desenului.- Instructaj:

" Adaugând linii la figurile incomplete de mai jos si la cele de pe pagina urmatoare, puteti schita
câteva obiecte sau desene. Încercati din nou sa va gânditi la lucruri la care nimeni altcineva nu
s-ar mai gândi. Faceti povestea dvs. cât mai completa si mai interesanta cu putinta, adaugând
noi constructii în jurul primei idei ce va vine în minte. Elaborati un titlu original pentru fiecare
din desenele dvs. si scrieti-l sub acestea.

Veti începe completarea si va veti opri din lucru atunci când vi se va cere.

Nu este obligatoriu sa completati toate desenele. Aveti timp suficient sa faceti cât mai multe
desene".

Timp de lucru: 10 min.

■Activitatea 3: Linii - Instructaj:

12
" În decurs de 10 minute, vedeti câte obiecte sau tablouri puteti face din perechile de linii drepte
de mai jos si de pe urmatoarele doua pagini.

Perechile de linii pot fi portiunea principala pentru orice ati face. Cu un stilou sau creion
adaugati linii la cele existente pentru a completa desenul. Puteti plasa semne între linii, pe linii
si în afara liniilor, oriunde doriti, pentru a realiza desenul vostru.

Încercati sa va gânditi la lucruri la care nimeni altcineva nu s-ar gândi. Faceti cât mai multe
desene diferite si puneti cât mai multe idei diferite în fiecare dintre ele. Faceti-le sa exprime o
cât mai complexa si interesanta istorie. Adaugati un nume sau un titlu în spatiile prevazute.

Nu este obligatoriu sa completati toate desenele. Veti începe completarea si va veti opri în
momentul în care vi se va indica acest lucru."

Timp de lucru: 10 min.

ACTIVITATEA 1

CR CATEGORII PUNCTE NOTE

"T"
18 nava spatiala 1 52,34
19 obiecte de iluminat 5 44,10
20 om (cap + trup) 3 48,60
21 ou ( de dinozaur, în cuib, embrion) 0 95,75
22 pasare, fluture 1 51,59
23 parti ale corpului 3 49,34
24 plante (flori, cactus, radacini de copac) 2 50,09
25 recipiente (cana) 5 44,10
26 simbol (figura geometrica) 4 45,60
27 spatiu cosmic 5 44,85
28 Testoasa 0 56,83
29 unelte (ciocan) 5 44
30 urme (de om sau de animal) 5 10
31 vietati marine (rac, pes 454o1418e te, scoica) 3 44,10
MEDIA - 1,1 ABATEREA STANDARD = 29,5 48,60

13
Originalitatea titlului

Se scoreaza pe o scala de la 0 la 3 puncte, potrivit urmatoarelor criterii:

0 → titluri de tipul celor evidente ( "om", "ou", "iepure")

1 → simplu titlu descriptiv la un nivel corect implicând o raportare la o alta clasa, ca

"om cu ureche mare", " un iepuras de paste" etc.

2 → titlu descriptiv, imaginativ, în care modificarea merge dincolo de concret sau de

descrierea fizica, ce " iepurele care l-a pacalit pe unchiul Remus"

3 → titlu abstract dar adecvat , care merge dincolo de ceea ce se poate vedea si care

spune o poveste, ca "o pasare în colivie cu o mie de ochi"

Scorul (puncte) Nota "T"

0 37,4
1 53,5
2 57,8
3 61,2
Media = 64,25 Abaterea standard = 19,36

Elaborarea.

Se acorda credit fiecarui detaliu (idee) adaugat la figura data ca stimul initial, plasat în interiorul sau
exteriorul figurii.

Nr. elem. desenate Puncte Note "T"

0-5 1 53,67
6 - 12 2 64,68
13 - 19 3 55,61
20 - 26 4 46,54
14
27 - 33 5 36,83
peste 34 6 42,66
Media = 42,33 Ab. Std = 15,44

ACTIVITATEA 2

Se calculeaza fluiditatea, flexibilitatea originalitatea desenului, originalitatea titlului, elaborarea

si rezistenta la închidere.

Pentru determinarea scorului (notei brute) la variabila Fluiditate, se determina numarul total de
figuri completate inteligibil (cu sens). Scorul maxim este 10. Daca doua sau mai multe figuri
sunt combinate într-un singur tablou, se acorda câte un punct pentru fiecare figura folosita.

Tabelul de mai jos prezinta rezultatele obtinute pe lotul de 265 de subiecti:

Nr. figuri Note "T"

completate
1 28,02
2 32,41
3 36,79
4 41,18
5 45,57
6 49,95
7 54,34
8 58.72
9 63,11
10 67,5

Activitatea 2: CONSTRUIREA TABLOULUI

Se calculeaza originalitatea desenului, originalitatea titlului si elaborarea. Ghidul de scorare se

bazeaza pe raspunsurile a 265 subiecti între 14 si 18 ani.

● Originalitatea.
15
Scorarea se face pe o scara cuprinsa între 0-5 puncte, corespunzatoare frecventelor din
esantionul studiat:

 FRECVENŢĂ PUNCTAJ

peste 5% 0 (la fel pt. lacrima, pictura, para, si alte raspunsuri evidente)

4,00 - 4,99 l

3,00 - 3,99 2

2,00.2,99 3

1,00-1,99 4

sub 1% 5 (alte raspunsuri ce dovedesc imaginatie si forta creativa)

Stabilirea ultimei categorii, precum si eliminarea raspunsurilor "evidente" cer o practica in scorare. Lista
de mai jos exemplifica cele cinci categorii de raspunsuri.

NR. CATEGORII PCTE. NOTE

CRT
"T"
1 Accesorii vestimentare (ochelari, palarie, inel) 4 47,10
2 Animale (maimuta, soarece, câine, arici) 4 47,10
3 Antropomorfizari, fiinte fantastice (om de zapada, 4 47,10
fantoma, ciclop, dinozaur)
4 Arme (scut) 5 44,10
5 Caricatura (fata de om) 0 68,80
6 Clovn 5 44,85
7 Corp ceresc (planeta, soare, cometa, meteoriti) 1 52,34
8 Craniu 3 47,85
9 Desen abstract 0 56,83
10 Elemente anatomice (celula) 5 44,85
11 Extraterestru 3 48,60
12 Fortificatii (cetate, închisoare) 5 44,85
13 Fructe 5 44,10
14 Geografie (peisaj, picturi, colina, harta, insula, lac) 0 54,58
16
15 Jucarii (piese de sah, hopa-mitica, balon, robot) 4 46,36
16 Masini si parti de masini 5 44,85
17 Mobilier (pat, pat de copil) 4 45,60
 Medie = 6,01 | Ab. Std. = 2,28

● Flexibilitatea.

Se calculeaza prin numarul categoriilor diferite în care se încadreaza raspunsurile, în

determinarea categoriilor trebuind folosite atât desenele cât si titlurile.

Dam mai jos o lista cu categorii în care se încadreaza 99% din raspunsurile obtinute pe
esantionul de 265 de subiecti. Cele care nu pot fi raportate la aceasta lista formeaza categorii noi
(acestea vor fi foarte rare):

1. accesorii (margele, coif, palarie, perla, funda, cercei, ceas, pipa, ochelari, evantai, peruca,
lornion, briliant, masca)

2. aerospatiale (avion, racheta, nava spatiala, OZN, deltaplan)

3. îngeri si alte forme mitologice (drac, vrajitoare, balaur, sirena, fantoma)

4. animale - corp, cap (sarpe, crocodil, pisica)

5. fiinte acvatice ( scoica, pisica de mare, cal de mare, caracatita, peste)

6. insecte (carabus, albina, fluture etc)

7.- pasare (cap de pasare, gheara de pasare)

8. urme de animale

9. jucarii (minge, balon, colac, zmeu, leagan, labirint, sanie, bicicleta, tonomat, jocuri
electronice, pion de sah)

10.barca (vapor, corabie, nava, vas cu pinze)

11.parti ale corpului (ureche, buze, ochi, sân, gura, inima, mâna, creier, craniu, masea, os, bust)

17
12.carte, caiet, jurnal

13.ambalaje (cutie, geamantan, bagaje)

14.locuinta de orice fel, inclusiv pentru animale (casa, cladire, bloc, oras, castel, palat, turn,
moara, cotet, cuib)

15.parti ale locuintei (usa, gratii, yala, coloana, trepte, fereastra, clanta, WC, parchet)

16.par, stâlp, arac

17.automobile (caleasca, masina), accesorii auto

l 8.îmbracaminte (ie, camasa, rochie, pantalon, buzunar)

19.nor

20. cruce

21.ou, coaja de ou

22.divertisment (clown, figura mascata)

23.floare, plante, seminte

24.hrana (înghetata, covrig)

25.încaltaminte (papuc, cizma)

26.fruct

27.mobila (pat, masa, scaun, oglinda, cuier)

28.geografic (falii, râu, crater vulcanic, groapa, albie de râu, munti, mare, prapastie pestera,
insula,iceberg, valuri, peisaj)

29.forma geometrica

30. corp ceresc (astru, soare, planeta)

18
31.obiecte de uz casnic (spargator de nuci, sticla, ulcior, vaza, ceainic, cos, matura, galeata,
butoi,polonic, mosor, foen, telefon, sifon, solnita, balanta, ceaun, oala, cana, cârlig)

32.fiinta umana, forma si figura umana, nud, masca

33.lumina (lumânare, bec, flacara)

34. litere, numere

35.robot

36. instrumente muzicale (saxofon, toba, corn, lira)

37.articole de cancelarie (plic, foaie de hârtie)

38,drum si sisteme de circulatie (sosea, intersectie, semn de circulatie, indicator, poteca, pod,

ctc.)

39.adapost (nu casa ci cort, ctc.)

40. unde sonore

41.spatiu (cosmonaut, peisaj aerian, extraterestru)

42.simbol si desen abstract

43.instrumente de masura (osciloscop, radar, clepsidra)

44. unelte (secera, topor, cui, piron, fierastrau, furca)

45.copac, frunze, ramuri

46.cismca, fântâna, jgheab, stropitoare

47.umbrela

48.fenomene naturale (fulg de zapada, ctc.)

49. arme (prastie, scut, arc, sageata, pusca, tragaci, bici)

50. discoteca, film

19
51.roti

52.cimitir, tarâna

53. lacrima

54.omamente

55. capita

56.pânza de paianjen

57.piramida

58.scena, peron de gara

59.parasuta

● Originalitatea desenului.

Pe baza rezultatelor obtinute pe esantionul de 265 subiecti a fost întocmit un ghid de scorare
pentru fiecare din cele 10 figuri. Astfel s-au acordat:

0 p. → pentru raspunsuri cu o frecventa mai marc de 5%

l p. → pentru raspunsuri cu o frecventa de 2% - 4,99%

2 p. → pentru raspunsuri cu o frecventa sub 2%

Punctajul va fi acordat conform tabelelor de mai jos. Raspunsurile care nu se regasesc mai jos si
dovedesc forta creativa vor fi cotate cu 2 puncte.

FIGURA 1 NR. CATEG. NOTE "T"

0 pct: pasare 7 99,44
11 89,16
inima
32 63,93
1 57,39
figura umana

ochelari

20
1 pct: simbol 42 54,58
4 51,78
animal
32 50,85
28 49,91
om, cap, trup

valuri
2 pct: bec 33 48,98
49 48,04
arc
11 47,11
25 46,17
masea

papuc
FIGURA 2 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: copac, creanga, frunza, 45 112,72
49 73,08
prastie,
42 64,13

simbol
1 pct: par, stâlp, arac 16 57,73
23 56,45
flori
49 52,62

arome
2 pct: avion 2 50,06
39 48,78
cort
55 47,50

capita
FIGURA 3 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: om, cap + trup 32 95,60
42 79,12
simbol
1 pct: ambalaje 13 68,13
1 62,63
accesorii
2 pct: cosmonaut 41 48,90
2 51,64
racheta
21
FIGURA 4 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: animal 4 87,77
42 81,37
simbol
32 66,97

om, cap + trup

1 pct: bici 49 52,57
4 50.97
pisica
1 49,37

palarie
2 pct: clanta 15 47,77
49 46,17
arc
FIGURA 5 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: simbol 42 90,54
10 64,27
barca
32 62,40

figura umana
1 pct: leagan 9 53,02
5 51,14
peste
2 pct: balanta 31 45,51
36 43,63
toba
FIGURA 6 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: simbol 42 87,39
32 76,67
chip de om, caricatura
1 pct: coloana 15 51,67
9 48,10
jucarii
2 pct: clepsidra 43 44,53
3 44,53
balaur
FIGURA 7 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: cârlig 31 83,48
17 75,56

22
masina
1 pct: casa, cladire 14 51,82
28 49,18
groapa, albie de râu
2 pct: caleasca 17 43,90
31 43,90
telefon
FIGURA 8 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: copac 45 97,50
32 65,06
om, cap + trup
1 pct: carte 12 49,54
32 43,13
masa
2 pct: bloc 14 46,72
31 46,72
polonic
FIGURA 9 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: munti 28 92,46
32 56,95
figura umana
1 pct: figura geometrica 29 49,05
11 48,49
buze
2 pct: insula 28 46,80
28 48,80
pestera
FIGURA 10 NR. CATEG. NOTE "T"
0 pct: om, cap + trup 32 87,32
7 58,73
pasare
1 pct: figura mascata 32 49,20
34 48,53
cifra
2 pct: masina 17 45,79
31 45,11
sifon

● Originalitatea titlului

Se acordeaza dupa aceleasi criterii ca la activitatea 1:

23
0 pct → titlu de tipul celor evidente

1 pct → titlu descriptiv la nivel concret, raportare la o alta clasa

2 pct → titlu descriptiv imaginativ concret

3 pct → titlu abstract, dar adecvat.

NR. DE PUNCTE OBŢINUTE NOTE "T"

0 38,52
1 40,47
2 42,42
3 44,37
4 46,32
5 48,27
6 50,21
7 52,16
8 54,11
9 56,06
10 58,01
11 59,96
12 61,91
13 63,85
14 65,80
15 67,75
16 69,70
17 71,65
18 73,60
19 75,55
20 77,50
21 79,45
22 81,40
23 83,35
24 89,20
25 89,25
24
● Elaborarea

Se acorda câte 1 punct fiecarui detaliu, oricarui amanunt ( umbra se puncteaza). Dupa ce s-a
adunat tot ( pentru o figura si apoi totalul pentru întreaga activitate ), scorul obtinut se transforma
astfel:

0 - 8 → 1 pct

9 - 17 → 2 pct

18 - 28 → 3 pct

29 - 39 → 4 pct

40 - 50 → 5 pct

50 - → 6 pct

NR. PUNCTE OBŢINUTE NOTE "T"

1 29,94
2 38,93
3 43,92
4 50,90
5 57,90
6 64,89

● Rexistenta la închidere.

Persoana creativa este capabila sa "mentina deschisa" si sa amâne închiderea suficient de mult
pentru a permite saltul mental ce face posibila aparitia unor idei originale.

Persoana cu creativitate scazuta are tendinta de a "sari la concluzii" prematur, fara a lua în
consideratie informatiile disponibile. Aceste persoane închid figurile incomplete de la activitatea
2 prin linii drepte sau curbe, pierzând sansa de a desena imagini mai originale. Fiecare raspuns
este evaluat în concordanta cu urmatoarea scala:

25
0p. - figura este închisa pe cea mai rapida si directa cale, printr-o linie dreapta sau printr-o curba
simpla. Literele din alfabet sau numerele sînt de asemenea notate cu 0.

l p. - figura este închisa, dar dincolo de închiderea simpla. Ea poate fi prelungita si apoi închisa
sau poate fi închisa direct si apoi adaugate detalii în afara închiderii. Daca detaliile sunt
adaugate în interiorul figurilor închise raspunsul este cotat cu 0.

2p. - închiderea nu este completa sau figura este închisa prin linii neregulate care formeaza mai
degraba o parte a desenului decât o linie dreapta sau curba simpla. Literele si numerele sunt
notate cu 0.

Scorul maxim este 20 si poate fi obtinut doar daca sunt folosite toate figurile. Din nefericire, cei care
completeaza doar unele dintre cele 10 figuri sunt penalizati si aceasta da o imagine eronata asupra
abilitatii subiectului de amâna închiderea. Acest fapt se va lua în considerare când se face interpretarea.

Nr. de puncte obtinute Note T

0 27,41
1 30,87
2 34,33
3 37,79
4 41,25
5 44,71
6 48,17
7 51,62
8 55,68
9 58,54
10 62
11 65,46
12 68,92
13 72,38
14 75,84
15 79,30
16 86,22

Activitatea III: LINII

26
Se calculeaza scorul la fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. La aceasta activitate
originalitatea titlului nu ofera un punctaj semnificativ.

● Fluiditatea.

Înainte de începerea scorarii este important de stabilit si eliminat acele raspunsuri care se repeta sau
sunt irelevante. Un raspuns relevant este acela care contine sau utilizeaza într-un anumit mod liniile
paralele (elementul stimul al sarcinii). Scorul la fluiditate este dat de numarul de raspunsuri minus
raspunsurile repetate sau irelcvante.

Nr. de figuri desenate Note T

0 31,04
1 33,17
2 35,30
3 37,44
4 39,57
5 41,70
6 43,83
7 45,97
8 48,10
9 50,23
10 52,36
11 54,49
12 56,63
13 58,76
14 60,89
15 62,02
16 65,15
17 67,29
18 68,42
19 71,55
22 75,82
23 80,08
24 82,21
25 84,34
27
26 86,48
30 95,01
Media: 8.89 Ab. std. : 4.69

● Flexibilitatea.

Se calculeaza prin numarul categoriilor diferite în care pot fi încadrate raspunsurile, în

determinarea categoriilor se iau în considerare atât desenele cât si titlurile. Dam mai jos lista
rezultata din raspunsurile esantionului nostru de 265 subiecti, în cazul în care raspunsurile nu pot
fi clasificate dupa categoriile de mai jos, vor fi create categorii noi. Aceasta s-ar putea întâmpla
foarte rar, deoarece categoriile prevazute în lista acopera 99% din raspunsurile date de cei 265
subiecti.

1. Accesorii vestimentare (palarie, boneta, bijuterii, umbrela).

2. Adaposturi construite de animale (vizuina, cuib, ctc.).
3. Aerospatiale (avion, nava spatiala, racheta, satelit).
4. Anexe gospodarie (hambar, cotet, bara, covoare).
5. Animale, parti de animale.
6. Aparatura (computer, telefon, televizor).
7. Arheologic (piramide, constructii megalitice, ctc.).
8. Arme si efectele lor (explozii).
9. Arta si instrumente pentru activitatea artistica (obiecte de atelier, tablou, afise).
10. Auto si accesorii auto.
11. Bani.
12. Cale ferata, transport pe sina (tren, metrou), tunel.
13. Camping.
14. Cavou, sicriu, mormânt, piatra funerara, cruce.
15. Carti si caiete.
16. Chimic-fizica.
17. Cifre.
18. Conducte (gaz, apa).
19. Constructii (cos).
20. Containere.
21. Copaci.
28
22. Corespondenta (stampile).
23. Corpuri ceresti.
24. Corp omenesc si parti ale corpului.
25. Meteorologie (fulgi de zapada, ploaie).
26. Decoratiuni interioare.
27. Desen abstract, simboluri.
28. Detalii constructii.
29. Igiena (burete, sapun).
30. Figuri geometrice.
31. Gard, zid, gard viu.
32. Geografic (râu, cascada, munti).
33. Ghilotina, spânzuratoare.
34. Hrana (fructe, dulciuri, panificatie, ctc.).
35. Insecte (omida, fluture).
36. Instrumente de masurat timpul, temperatura, de cântarit.
37. Intrare (usa, poarta).
38. Îmbracaminte.
39. Închisoare (gratii, celule).
40. Jocuri.
41. Jucarii.
42. Lenjerie (de pat),
43. Linii si stâlpi (telefon, rufe, înalta tensiune).
44. Litere.
45. Lumina si obiecte de iluminat.
46. Mobila.
47. Muzicelc.
48. Navigatie (vapor, berea, p£nzâ de corabie).
49. Obiecte pentru cusut,împletit,brodat
50. Obiecte de uz casnic.
51. Optica.
52. Ornamente(medalii, decoruri).
53. Parti interne ale corpului uman (organe, tesuturi, celule).
54. Pasari.
55. Personaje (film, poveste, religie, SF).
56. Plante (flori, celula vegetala).
29
57. Recreatie si divertisment.
58. Regalitate (tron, rege, coroana).
59. Robot.
60. Sageata.
61. Scara.
62. Sport (terenuri, parti, aparat gimnastica).
63. Sistem rutier (strazi, intersectii, indicatoare, poduri, ctc.).
64. Steag (drapel).
65. scoala (tabla, sala de clasa).
66. scoala (rechizite, ghiozdan).
67. Transport pe cablu.
68. Tutun.
69. Unelte (de gradinarit, ciocan, undita, etc.).

● Originalitatea.

Scala de originalitate s-a stabilit prin analiza raspunsurilor lotului de 265 subiecti, respectiv pe
frecventa fiecarui raspuns. Astfel:

0 p. → pentru o frecventa mai marc de 2%;

1 p. → pentru o frecventa de 0,51% -1,99%;

2p. → pentru o frecventa de 0,21% - 0,50%;

3p. → pentru o frecventa de 0% - 0,20%.

Drept ghid pentru obtinerea scorului de originalitate dam mai jos o lista cu raspunsuri scoratc 0,
l, 2 si 3.

Raspunsul Categorii Scor Note T

flexibilitate originalitate
Ac de siguranta 49 3 45,65
Acvariu 20 2 48,25
Adapost 19 3 45,65

30
Afis 9 3 46,69
Andrele 49 3 45,65
Antena 6 2 47,21
Aparat de gimnastica 62 3 46,69
Aragaz 50 3 46,17
Aripi 54 3 45,65
Artificii 40 3 46,17
Ate 49 3 45,65
Avion 3 2 47,73
Balanta 36 3 46,17
Balcon 28 3 45,65
Balon 41 3 45,65
Banca 57 3 46,17
Bancnota 11 3 46,17
Bara pentru covoare 4 3 45,65
Bec 45 1 51,90
Bete 21 2 48,25
Biscuiti 34 3 46,17
Biserica 19 2 47,21
Bloc 19 0 65,00
Boabe de cafea 34 3 45,65
Bobina 16 3 46,17
Bomboane 34 3 45,65
Boneta 1 3 45,65
Bordei 19 3 45,65
Boxa 47 3 45,65
Bricheta 68 3 45,65
Burete  29 3 45,65
 Butelie 50 3 46,17
Butoi 20 3 46.17
Butuc 21 3 46,69
Cabana 19 3 45,65
Cactus 56 3 47,22

31
Cadou 57 3 45,65
Calculator 6 2 47,22
Cale ferata 12 1 52,42
Camion 10 3 45,65
Cana 50 0 64,92
Cap de animal 5 3 46,69
Cap de animal 5 2 47,73
Cap de om 24 2 49.89
Carte de joc 40 3 46,17
Cartier 19 1 50.86
Cartus 8 3 46.17
Casa 19 0 92.00
Cascada 32 3 46.17
Caseta 47 3 46..69
Castel 19 3 46,69
Cavou 14 3 45,65
Cazan 20 3 45,65
Caciula 1 2 47,21
Calusei 57 3 45,65
Carti 15 0 64.92
Ceas 36 2 49,82
Celula de închisoare 39 2 47,21
Celula vegetala 56 3 45,65
Cetate 19 3 45,65
Chei 50 3 46,17
Cifre 17 2 48,78
Cilindru 30 0 72,21
Ciocan 69 3 46,17
Cismea 4 3 45,65
Ciuperca 56 2 48,78
Clepsidra 36 1 54,50
Clown 57 3 46,17
Cobilita 50 3 45,65

32
Coif 1 3 45,65
Colac 57 3 45,65
Coloana 28 1 55,03
Condensator 16 1 50,34
Conducta 18 3 46,17
Constructie industriala 19 2 47,21
Constructii megalitice 7 3 46,17
Copaci 21 0 113,36
Coroana 58 3 45,65
Cort 13 3 46,17
Cos de gunoi 20 3 45,65
Cosciug 14 3 L 45,65
Cotet 4 3 45,65
Creion 66 1 55,03
Cristal 32 3 46,17
Cruce 14 1 51,38
Cuib 2 3 46,17
Cusca 4 3 45,65
Cutie de chibrituri 45 1 50,86
Desen abstract 27 3 46,17
Dop 50 3 45,65
Dovleac 56 3 45,65
Eprubeta 16 3 46,69
Explozie 8 3 45,65
 Extraterestru 55 2 47,73
 Fântâna 4 3 45,65
Far 19 3 46,69
Fatada de templu 28 3 45,65
Felicitare 22 3 46,69

Fereastra 28 0 69,09
Flori 56 1 59,71
Fluture 35 1 51,38
33
Fotoliu 46 2 47,21
Frigider 50 3 45,65
Fruct 56 2 47,21
Frunze 56 3 45,65
Fulgi de zapada 25 3 45,65
Furnal 28 2 48,78
Gard 31 1 52.42
Gard viu 31 3 46.17
Ghilotina 33 3 45,65
Ghiozdan 66 3 45,65
Ghiseu 28 3 45,65
Glont 8 3 46,17
Gratii 39 1 54,50
Gratar 13 3 45,65
Hamac 57 3 45,65
Hamburger 34 3 45,65
Harta 32 3 45,65
Hârtie de muste 50 3 45,65
Horn 28 1 55,03
Ibric 50 3 45,65
Indicator rutier 63 1 57,10
Inel 1 3 46,17
Inima 24 3 45,65
Insecta 35 3 45,65
înger 55 3 45,65
înghetata 34 2 47,21
Joben 1 3 46,17
Labirint 57 2 48,25
Lacat 50 3 46,17
Leagan 57 3 46,69
Lift 67 3 45,65
Linii de înalta tensiune 43 2 48,25

34
Litere 44 0 72,21
Lumânare 45 2 48,25
Magnet 16 3 46,69
Mâna 24 3 46,69
Masa 46 1 52,94
Masina 10 2 48,25
Masina de spalat 50 3 46,17
Margele 1 3 45,65
Metrou 12 3 46,17
Microfon 47 3 46,17
Moara 19 3 45,65
Monument 19 2 48,77
Munti 32 2 47,21
Nava spatiala 3 1 57,10
Oala 70 1 50,34
Ochelari 51 3 45,65
Oglinzi 51 3 46,17
Om 24 0 69,09
Om de zapada 57 3 46,17
Omida 35 3 45,65
Ornament 52 2 47,21
Os 5 2 47,73
Pâine 34 3 46,17
Panou de baschet 62 3 45,65
Pânza de corabie 48 3 45,65
Pânza de paianjen 2 3 46,17
Papion 1 2 47i21
Palarie 1 2 47,21
Patrat 30 0 64,92
Pensula 9 2 47,21
Perdea 26 3 46,17
Perete 28 1 50,86
Perie 50 3 45,65

35
Periscop 48 3 45,65
Picioare 24 2 51,38
Picioroange 57 3 46,17
Pila 50 3 45.65
Piramida 7 3 45.65
Piscina 57 3 45,65
Placa de ceramica 28 3 45.65
Plane paralele 30 3 46..69
Plic 22 1 55.03
Poarta de fotbal 62 2 47.21
Poarta de nigby 62 3 46,69
Pod 63 2 49,30
Portativ 47 3 46,17
Poseta 1 3 45,65
Prajitura 34 3 46,17
Prezervativ 29 3 45,65
Pupitru 46 3 45,65
Racheta 3 2 49,30
Rampa auto 10 3 45,65
Râu 32 3 46,69
Râzatoare 50 3 45,65
Rigla 66 3 45,65
Robot 59 1 50,86
Sacosa 3 3 45,65
Sala de clasa 65 3 45,65
Sageata 60 1 51,90
Sapun 50 3 45,65
Scara 61 1 62,31
Scaun 46 2 47,73
Schema din fizica 16 1 52,42
Scrisoare 22 2 47,73
Semafor 63 2 47,21
Spânzuratoare 33 3 46,17

36
Sperietoare 4 3 45,65
Spirala 52 3 46,17
Stadion 62 3 46,17
Stâlp 43 3 45,65
Stea 23 3 66,69
Steag 64 1 52,94
Sticla 20 1 57,10
Strada (drum) 63 0 75,34
Stropitoare 50 3 45,65
Stup 4 3 45,65
Sulita 8 2 47,21
Suport rufe 4 3 45,65
servetele 50 3 45,65
sevalet 9 3 46,17
stampila 22 3 45,65
Tabla scolara 65 3 45,65
Tablou 9 1 57,10
Tacâmuri 63 2 48,25
Tanc 8 2 45,65
Telecomanda 6 3 45,65
Telefon 6 2 47,21
Televizor 6 l 51,90
Teren de fotbal 62 1 54,50
Termometru 36 3 45,65
Topor 69 3 45,65
Trecere de pietoni 63 3 46,17
Tron 58 3 45,65
Tunel 12 3 46,69
Turban 1 3 45,65
Teapa 8 3 46,17
Ţigari 68 1 52,42
Umbrela 1 3 45,65
Undita 69 3 45,65

37
Vaoor 48 1 50,34
Vierme 5 2 47,21
Vita-de-vie 56 3 45,65
Vulcan 32 3 45,65
Zmeu 41 3 46,69
Zodiac 57 3 45,65

● Bonificarea scorarii originalitatii:

Se acorda când subiectul combina doua sau mai multe seturi de linii paralele pentru a concepe
un singur raspuns. Întotdeauna s-a recunoscut ca în asemenea cazuri este vorba de un înalt grad
de originalitate (persoanele creative vad aceasta posibilitate). Autorul a adoptat urmatoarea
schema de semnificatie, pe care o recomanda pentru uz general:

- combinarea a doua seturi (cx. Gard, casc, ctc.).................2p.

- combinarea a trei - cinci seturi..........................................5p.

- combinarea a sase - zece seturi........................................ l0p.

- combinarea a 11 - 15 seturi............................................. 15p.

- combinarea a mai mult de 15seturi..................................20p.

Punctajul obtinut printr-o astfel de bonificatie se adauga la punctajul deja acordat activitatii nr. 3
pe baza procedeului consacrat. Raspunsurile ce dovedesc cu adevarat o originalitate exceptionala
pot fi cotate suplimentar, dar aceasta se va întâmpla rar.

● Elaborarea:

Principiile de scorare sunt aceleasi ca la activitatile precedente. Problema este de a determina numarul
de idei comunicate de fiecare obiect, în plus fata de ideea minima de baza. Pentru titlu nu se acorda nici
un punctaj.

Nr. de elemente Punctaj Note "T"

0-7 1 30,07
8-16 2 36,65
17-27 3 43,23
38
28-37 4 49,81
38-47 5 56,38
48 + 6 62,96
Media = 4,03 Ab. Std. = 1,52

LISTA TRASATURILOR CREATIVE.

Aceasta lista cuprinde 13 categorii, fiecare categorie fiind considerata drept o bonificatie ce se
va adauga mediei obisnuite la fluenta, originalitate, elaborare si rezistenta la închidere. Aceste
caracteristici nu sînt egale în importanta cu cele cotate mai înainte, dar ele se adauga la
informatiile obtinute prin TTCT privind potentialul creativ. Aparitia acestor indicatori va fi
privita ca o trasatura ce poate fi utilizata pentru dezvoltarea unor metode instructionale si a unui
plan de învatamânt adecvat.

Prezenta unei trasaturi creative este indicata pe foaia de scorare printr-un semn plus (+); daca
aceeasi trasatura apare o data sau de doua ori se trece o data semnul plus (+); daca aceeasi
trasatura are de la 3 aparitii în sus se noteaza de doua ori plus (++).

Înainte de a prezenta trasaturile creative sunt necesare câteva precizari:

1. Un raspuns poate sa nu contina nici una dintre cele 13 trasaturi sau poate contine mai mult de
una singura, deoarece ele se exclud una pe cealalta.

2. Multe din trasaturi apar frecvent, altele apar foarte rar. Când o trasatura rara apare, cum ar fi
combinarea de figuri la activitatea 2, ea indica de regula, capacitati creative superioare.

3. Unele trasaturi au tendinta de a aparea simultan, cum ar fi bogatia imaginii si coloristica, dar
ele pot aparea si una fara cealalta.

4. Este absolut necesar ca cel care realizeaza scorarea sa fie familiarizat cu exemplele si
explicatiile din manualul de scorare.

5. Trebuie amintit ca, cu exceptia a patru trasaturi, toate celelalte pot aparea la toate celelalte
activitati. Exceptiile sunt:

● combinarea de figuri la activitatea 2

● combinarea de linii la activitatea 3

39
● spargerea limitelor la activitatea 3

● rapiditatea de intrare în sarcina la activitatea 2 si 3.

Vom prezenta în continuare fiecare TRÃSÃTURÃ, dupa care vom reveni cu exemplificari prin
desene.

1. Exprimarea sentimentelor si a emotiilor.

Sentimentele si emotiile pot fi reprezentate, fie doar prin desen, fie doar prin titlu, fie prin
ambele. Aceasta trasatura poate fi întâlnita în toate cele trei activitati, în unele cazuri ea poate fi
exprimata printr-o replica a figurilor din desen (oameni, animale, obiecte neînsufletite). Ceva
asemanator benzilor desenate. Unele dintre cele mai comune indicatii verbale sunt: tristete,
fericire, bucurie, dragoste, mânie, ura, zgârcenie, speriat, pierdut, îngrozit, extaz, singuratate,
dezgust, ctc. Indicatiile nonvcrbalc în desene sunt mai subtile si greu de descris. Ele includ
expresii faciale, în special pozitia gurii, gesturi, postura corpului. Unii dintre cei mai întâlniti
indicatori nonvcrbali ai emotiilor si sentimentelor includ: lacrimi, dans, râs, îmbratisare, sarut,
aratarea afectiunii, lupta, zâmbetul, încruntarea, bratele întinse simbolizând extazul, îngrijorarea,
pumnii strânsi în semn de teama sau mânie, raze pentru a simboliza mândria, succesul (vezi
exemplele ).

2. Articularea unei povestiri.

Persoanele creative sunt capabile sa comunice într-un mod clar si puternic. Trebuie suficiente
detalii pentru a pune lucrurile în context si a "spune o poveste" sau a comunica o idee. Totusi,
detaliul sau elaborarea singura nu poate constitui "articularea unei povestiri" si includerea în
context. Un fel de mediu trebuie creat pentru obiect. Chiar un obiect, totusi, poate spune o
poveste distincta daca exista indicatori figurali si/sau verbali ai istoriei obiectului.

De retinut ca desenul trebuie sa arate o relatie de interactiune între elementele lui. Aceasta
trasatura indica abilitatea de a reprezenta un tablou general care comunica efectiv ceva. Ea este
întâlnita mult mai des în activitatea l datorita celor 10 minute acordate pentru dezvoltarea temei
(vezi exemplele).

3. Miscare si actiune

Aceasta este probabil una din cele mai usor de recunoscut trasaturi. Miscarea poate fi
reprezentata în mai multe feluri: prin titlu, prin replici ale personajelor din desen, prin pozitii ale
40
personajelor sau lucrurilor din desen. Dam în continuare exemple de raspunsuri ce nu vor fi
punctate pentru miscare:

1. rasaritul soarelui sau al stelelor

2. figura umana în picioare sau odihnindu-se (copii în leagan, persoana în pat, barbat în hamac)

3. fata umana zâmbind, trista, încruntata, etc. ,

4. moara de vânt fara indicatia miscarii

5. animal asezat sau în picioare, fara indicatia miscarii

6. apa in piscina, fara indicatia miscarii (valuri, curenti, etc.)

Indicatorii cei mai comuni ai miscarii si actiunii includ alergarea, zborul, dansul, schiatul, lupta,
mâncatul, bautul, înotul, plutirea, scufundarea, lovirea, etc.

Ca si primele doua, aceasta trasatura poate aparea în toate trei activitatile. Exista posibilitatea ca
în activitatea l sa apara trei sau mai multe exprimari ale miscarii, în acest caz se acorda dublu
plus (++) de la început si se trece mai departe la celelalte trasaturi creative. (vezi exemplele).

4. Expresivitatea titlului.

Pentru a fi punctata, expresivitatea titlului, trebuie ca ca sa mearga dincolo de simpla descriere.

Desenele cu titlu ironic sau satiric cad deseori în aceasta categorie, la fel ca si titlurile foarte
abstracte si figurative. Întrebarea pe care trebuia sa v-o puneti este "Daca înlatur titlul, tabloul
îmi va spune întreaga poveste?". Daca raspunseul este nu , atunci desenul va fi punctat pentru
expresivitate.

Titlul trebuie sa comunice sentimente sau emotii si sa spuna ceva despre tablou, care sa nu poata
fi aflat din titlu. De exemplu: "Baiat ambitios"; "Batrâna singuratica", "Razbunarea canarului",
etc. Aceasta trasatura poate sa apara si poate fi scorata pentru un desen odata cu Exprimarea
emotiilor si Umorul.(Vezi exemplele).

5. Combinarea a doua sau mai multe figuri incomplete (Activ. 2)

Aparitia acestei trasaturi este foarte rara si indica o persoana cu capacitatea de a darâma
structura existenta si limitarile si a recombina totul într-un nou întreg. (Vezi exemplele).

41
6. Combinarea a doua sau mai multe seturi de linii (Activ.3)

Aceasta trasatura este foarte usor de recunoscut si este întâlnita mai des decât cea de mai sus.
Reprezinta abilitatea de a sesiza componente separate (seturi de linii) într-un obiect sau tablou.
Aceasta trasatura indica persoanele care, în conditii restrictive, sunt capabile sa foloseasca orice
portita de libertate care i se permite. (Vezi exemplele).

7. Perspective vizuale neobisnuite

Ceea ce urmarim aici este un desen care sa prezinte un obiect dintr-un unghi din care în mod
normal sa nu-1 vedem (de deasupra, de jos în sus, la distante diferite sau în relatii si pozitii
neobisnuite). Persoana creativa poate percepe lucrurile si situatiile în diferite moduri. (Vezi
exemplele).

8. Perspective vizuale interne

Sunt numeroase indiciile care arata ca persoanele creative sunt capabile sa vizualizeze dincolo
de aspectul exterior, si sa sesizeze functionarea interna, dinamica a lucrurilor. Exemple pentru
aceasta trasatura sunt: interiorul unei case, un vas vazut de pe fundul marii, parti ale corpului
vazute prin haine, un embrion într-o mama însarcinata, oameni într-un submarin, boabele de
mazare într-o pastaie, ctc.

9. Extinderea (spargerea limitelor)

Aceasta trasatura este întâlnita doar în Activitatea 3, unde exista numeroase cai de a extinde
limitele dreptunghiurilor imaginare descrise de liniile paralele. Liniile pot reprezenta capul sau
vârfurile unui obiect si limitele pot fi extinse în sus si în jos.

Cele doua linii pot fi separate si utilizate fiecare ca baza pentru doua sau mai multe elemente
într-un desen (vezi exemplele).

10. Umor în titlu si desen.

Umorul poate fi exprimat în numeroase moduri, cum ar fi cele deja amintite (ironie, satira; etc..).
Uneori umorul este dat de absurditatea desenului însusi, maniera în care este desenata expresia
faciala, caricatura, etc.

42
De regula, aceasta trasatura este recunoscuta prin simplul fapt ca desenul te face sa zâmbesti sau
sa râzi. (Vezi exemplele).

11. Bogatia imagisticii

Raspunsurile încadrate în aceasta categorie arata varietate, vivacitate si intensitate. Sunt tipuri de
raspunsuri ce te ajuta sa te eliberezi de plictiseala scorarii unui mare numar de raspunsuri
comune. Cum s-a mai mentionat, nu este neobisnuita aparitia acestei trasaturi în conjunctie cu
cea care urmeaza (coloristica).

Trebuie retinut ca imaginile dotate cu aceasta trasatura creeaza în mintea privitorului o imagine
clara, puternica, distincta. (vezi exemplele).

12. Coloristica

Unele raspunsuri pot fi si bogate si colorate, în timp ce altele pot fi colorate fara a fi bogate si
invers.

Coloristica este definita ca excitanta în ispitirea simturilor, gustului, vazului, pipaitului, etc.

Exemple de raspunsuri colorate sunt: fantoma, înger, demon, figuri fantastice din literatura si
mitologie, extraterestru, sirena, covor magic, cal magic, figuri nude, activitati sexuale, spiridusi,
ctc.

Trebuie retinut ca un raspuns colorat implica într-un fel sau altul simturile. (vezi exemplele).

13. Rapiditatea de intrare în sarcina

Este o trasatura simplu de detectat deoarece presupune ca

●fie primul raspuns la Activitatea 2,

●fie primul raspuns la Activitatea 3

primeste un punct pentru originalitate.

Daca unul dintre ele primeste un punct pentru originalitate, atunci se acorda un plus (+). Daca
ambele raspunsuri sunt originale, atunci se acorda un plus dublu (++) pentru rapiditatea de

43
integrare în sarcina. Primul raspuns este reprezentat de prima figura desenata, si nu de prima
figura de la activitatea respectiva.

SUMAR

SCORUL LA TESTUL TORRANCE DE GÂNDIRE CREATIVÃ

- Forma figurala A -

Nume _________________________________ Data testarii_____________________

Vârsta_____________________________ Sex____________________________

Abilitati brut std. Interpretare

Fluenta ____ ____ _________________________________

Originalitate ____ ____ _________________________________

Titlu abstract ____ ____ _________________________________

Elaborare ____ ____ _________________________________

Rezistenta la închidere ____ ____ _________________________________

TOTAL ____ ____ _________________________________

Scor standard 40 60 80 100 120 140 160

Percentile 1 2 16 150 84 98 99

Lista trasaturilor creative:

_____1.- Exprimarea sentimentelor / emotiilor în desene / titluri.

_____2.- Articularea într-o poveste a desenului cu titlul.

_____3.- Miscare / actiune ( a alerga, a dansa, a zbura, a cadea etc.)

44
_____4.- Expresivitatea titlurilor.

_____5.- Combinarea de doua sau mai multe figuri incomplete.

_____6.- Combinarea de doua sau mai multe perechi de linii.

_____7.- Perspective vizuale neobisnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc)

_____8.- Perspective vizuale interne (interior, sectiune transversala)

_____9.- Spargerea limitelor, extinderea spatiului dat.

_____10.- Umor în titluri / desene.

_____11.- Bogatia imagisticii ( varietate, vivacitate etc)

_____12.- Coloristica.

_____13.- Rapiditatea de intrare în proba.

Indicele de creativitate: Principal ____________ + Bonificatie____________________

Comentarii:

FOAIE DE LUCRU

SCORUL LA TESTUL TORRANCE DE GANDIRE CREATIVA

45
Nume______________________________ Data testarii__________________

Vârsta________________ Sex____________________

1.- Fluenta: Activ.2 _______ + Activ.3 _________ = ___________

2.- Originalitate: Activ.1 ________ +Activ.2 ________ + Activ.3 ________ = _________

3.- Titluri: Activ1.______________ + Activ.2 ______________ = _____________

4.- Elaborare: (Încercuiti numerele potrivite)

Activ.1: 1 (0-5) 2 (6-12) 3 (13-19) 4 (20-26) 5 (27-33) 6 (34+)

Activ.2: 1 (0-8) 2 (9-17) 3 (18-28) 4 (29-39) 5 (40-50) 6 (51+)

Activ.3: 1 (0-7) 2 (8-16) 3 (17-27) 4 (28-37) 5 (38-47) 6 (48+)

 TOTAL __________________

5.- Rezistenta la închidere: Activ.2 __________

Lista trasaturilor creative:

_____1.- Exprimarea sentimentelor / emotiilor în desene / titluri.

_____2.- Articularea într-o poveste a desenului cu titlul.

_____3.- Miscare / actiune ( a alerga, a dansa, a zbura, a cadea etc.)

_____4.- Expresivitatea titlurilor.

_____5.- Combinarea de doua sau mai multe figuri incomplete.

_____6.- Combinarea de doua sau mai multe perechi de linii.

_____7.- Perspective vizuale neobisnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc)

_____8.- Perspective vizuale interne (interior, sectiune transversala)

_____9.- Spargerea limitelor, extinderea spatiului dat.

46
_____10.- Umor în titluri / desene.

_____11.- Bogatia imagisticii ( varietate, vivacitate etc)

_____12.- Coloristica.

_____13.- Rapiditatea de intrare în proba.

Observatii la trasaturi:

47