Sunteți pe pagina 1din 4

Examen DPP (partea speciala)

Bat Dumitru gr.4 f/redusa

1.2 Explicati garantiile primirii si examinarii sesizarilor privind savîrsirea unei


infractiuni.

Potrivit art. 265 oul este obligat sa primească plângere sau denunț referitoare la
infracțiunile săvârșite, pregătite sau în curs de pregătire chiar în cazul în care nu este de
competenta sa. Persoana care a depus plângerea sau de untul și tipul înregistrării. Primirea
sesizărilor indiferent de locul și timpul comiterii infracțiunilor, de pletitudineadatelor
anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru iar de către unitatea de garda și efectivul
organelor de politie antrenați în serviciu pe parcursul a 24 de ore. Sesizările și orice alte
informații primate sunt înregistrate conform regulilor stabilite și raportate conducătorului oup.
Care stabilește ordinea soluționării lor în termeni rezonabili în dependență de complexitatea
lor. Refuzul oup de a primi plângerea sau de untul poate fi atacat la judecătorul de instructive
dar nu mai târziu de 5 zile din momentul refuzului. Sesizările se examinează și se fac
propuneri pentru ca într-un final a se decide pornirea urmării penale.

2.1 Determinati efectul devolutiv al apelului depus de catre procuror.

Efectul devolutiv al apelului constă în faptul că, instanţa de apel judecă apelul numai
cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi
numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. În limitele acestor prevederi,
instanţa de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de
apelant, să examineze aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăţi situaţia
apelantului. Prin efectul devolutiv al cererii instant de apel capata dreptul de ajudeca cauza ori
imputernicirile de a infaptui o noua judecata. -efectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei
de la prima instant la instant de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt si de drept

2.2 Comparati efectul devolutiv al apelului cu efectul devolutiv al recursului.

 Efectul devolutiv apel

Instant de apel judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarant si la persoana
la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in
process . in limitele prevederilor articolului in alin. (1) art.409, instant de apel este obligata ca,
in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de appellant, sa examineze aspectele de
fapt si de drept ale cauzei, insa fara a inrautati situatia apelantului.

Instanta de apel este sesizata cu fapta de care a fost invinuita persoana , neputand judeca
decat in limitele sentintei de care au fost legate, avand dreptul de a schimba calificarea
faptei, de a aexamina probe noi, instant nu se poat pronunta asupra altor fapte sau altor
personae decat asupra celor care au constitui obiectul examinarii in prima instant. Exista o
derogare de la regula generala daca prima instant nu a examinat sau nu s-a pronuntat a unor
fapte sau personae incluse in rechizitoriu si sustinute de procurer in cadrul dezbaterilor ,
instant de apel va avea dreptul de a se pronunta si asupra lor.

Apelul partii vatamate devoluiaza numai in partea laturii penale, prin care-I persoanei I s-a
cauzat o dauna morala , fizica sau materiala. In urma apelului partii vatamate Solutia primei
instant poate fi modificata sub toate aspectele, inclusive pedeapsa.

Apelul partii civile devoluiaza cauza numai in legatura cu starea de fapt si de drept
referitoare la inculpate si partea responsabila civilmente raspund de prejudicial cauzat.

Apelul partii civilmente responsabil devoluiaza cauza numai in cee ace o priveste pee a ,
nu si in legatura cu situatia altor parti.

Apelul martului expertului interpretului aparatorului, precum si apelul declaray de catre


orice persoana alei carei interese legitime au fost vatamate print-un act juridic devoluiaza
cauza devoluiaza cauza doar in legatura cu Solutia data fata de unul din acestia.

Apelul procurorului produce effect devolutiv nu numai in ceia ce priveste aspectele


justitiei in general, ci si fata de toate persoanele ce au fost parti in process, atat in favoarea cat
si in devaloarea lor.

 Efectul devolutiv al recursului

Instant de recurs judeca recursul numai cu privire la persoana la care se refera declaratia
de recurs si numai in raport cu calitatea pe care o are aceasta in process. Instant de recurs
examineaza cauza numai in limitele temeiului prevazut de art.427, fiind in drept sa judece si
in baza temeiurilor neinvocate, fara a agrava situatia condamnatilor . neagravarea situatiei in
propriul recurs. Instant de recurs, solutionand cauza nu poate crea o situatie mai grava pentru
persoana in favoarea careia a fost declarant recursul.
In material despagubirilor materialele sau orale nu exista temei de casare care sa ingaduie
instantei de recurs sa reaprecieze cuantumul actiunii civile. In recurs nu se poate solicita
reactualizarea despagubirilor cuvenite, stabilite de instant de fond.

Procurer latura penala, civila, partea vatamata latura penala, partea civila, civelmente
responsabil civil.

Martor expert interpret numai chestiuni auxiliare sau adiacente.

1.1 Descrieti modalitatile de sesizare a organului de urmarire penala.


Modurile de sesizare

Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, prin actele încheiate de
alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu. Când, potrivit legii,
punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege, la cererea de urmărire penală
a autorităţii competente ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, urmărirea penală nu
poate începe în lipsa acestora. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora. În
cazul infracţiunilor săvârşite de militari, sesizarea comandantului este necesară numai în ceea
ce priveşte infracţiunile prevăzute la art. 413-417 din Codul penal.

Plângerea

Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o


vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune. Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele,
calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii,
precum şi indicarea făptuitorului şi mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Plângerea se
poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne
ataşată plângerii. Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată
sau de mandatar. Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă
este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale. Plângerea
formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul
major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu îşi însuşeşte plângerea. Pentru
persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal.
Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor
prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau
încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din
oficiu. In cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul
României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează
săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul
judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe
teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie
penală se aplică în mod corespunzător.

Denunţul

Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre
săvârşirea unei infracţiuni. Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin.
(2), (4) - (6) şi (8) - (10) aplicându-se în mod corespunzător. Orice persoană cu funcţie de
conducere într-o unitate publică sau cu atribuţii de control, care a luat cunoştinţă de săvârşirea
în acea unitate a unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu,
este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri să nu dispară
urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă.

Autodenuntul înștiințarea benevola făcută de o persoana fizica sau juridica despre


săvârșirea de către ea a unei infracțiuni în cazul în care organele competente nu sunt la curent
cu aceasta fapta. Declarația de autodenuntare se face în scris sau oral. În cazul când se face
oral se întocmește un proces verbal în condițiile art. 263 cu înregistrarea audio sau video a
declarației. se explica drepturile De a nu spune nimic și a nu se autoincrimina deoarece în
cazul autocalomnie ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului și împiedică constatarea
adevarului.

Autosesizarea când oup. Di oficiul din propria inițiativa constata ca exista semnele unei
infracțiuni și pornește urmărirea penala art. 262 Cpp obligaţiile posesive

S-ar putea să vă placă și