Referat

La tema: Persoana juridica.

A elaborat: Pinzari Andrei grupa SPA-041

Cuprins:

1. Noţiunea de persoană juridică

2. Elementele constitutive ale persoanei juridice

3. Caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice

4. Persoana juridica ia ființă

5. Clasificarea şi categoriile persoanelor juridice

6. Sunt, in conditiile legii, persoane juridice

7. Dobandirea capacităţii de folosinţă

8. Încetarea capacităţii de folosinţă

9. Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de

folosinţă

10. Capacitatea de
exerciţiu
1. Noţiunea de persoană juridică
- Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de
drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitdinea generala si abstracta de a dobandi
drepturi si de a-si asuma obligatii.
- C.Stanescu arata ca: ”Persoana juridica- subiect colectiv de drept care participa de
sine statator la raporturile juridice,avand o raspundere civila proprie- este un colectiv de oameni
avand o structura organizatorica bine-determinata, dispunand de independenta patrimoniala si
care urmareste realizarea unui scop in acord cu interesele obstesti”.
- Un alt autor arata ca ” persoana juridică este subiect colectiv de drept, adică un
colectiv de oameni care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective şi
de obligaţii civile”.
2. Elementele constitutive ale persoanei juridice:
a) Organizarea proprie- presupune compartimentarea colectivului pe activitati de
desfasurat si precizarea persoanei sau persoanelor care vor reprezenta persoana in
raporturile cu tertii.
b) Patrimoniul propriu- este constituit din latura activa (drepturile patrimoniale) si latura
pozitiva (obligatiile patrimoniale).
c) Scopul propriu, potrivit Decretului nr.31/1954 indica ratiunea de a fi a acestui subiect
de drept. Pentru a fi considerat valabil scopul persoanei juridice trebuie sa indeplineasca
doua conditii: (1)- sa fie determinat si (2)- in concordanta cu interesul obstesc general.
Scopul persoanei juridice trebuie sa fie licit. Acesta poate sa fie unul economic (care sa
urmareasca obtinerea unui profit) sau poate sa fie un scop nepatrimonial (prin care se
urmareste satisfacerea unor interese fara carcter economic). De semenea, scopul
persoanei juridice trebuie sa fie in concordanta cu interesul public, persoana neputand
decide sa aiba un scop pentru care sa incalce interesul public.
3. Caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice:
- generalitatea (elementele sunt aplicabile tuturor categoriilor de persoane juridice);
- legalitatea (elementele sunt instituite prin lege);
- cumulativitatea (pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv trebuie
sa indeplineasca toate elementele);
- exclusivitatea (aceste elemente nu sunt numai necesare, ci si suficiente);- diversitatea (aceste
elemenete au un continut care comporta particularitati de la o persoana juridia la alta).
4. Persoana juridica ia fiinta:
a) prin actul de dispozitiune al organului competent al puterii sau administratiei de stat ;
b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, recunoscut de organul puterii sau
administratiei de stat, competent a verifica numai daca sunt intrunite cerintele legii pentru
ca acea persoana juridica sa poata lua fiinta ;
c) prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului
puterii sau administratiei de stat, competent a apre-cia oportunitatea infiintarii ei ;
d) printr-un alt mod reglementat de lege.
5. Clasificarea şi categoriile persoanelor juridice:
a) Dupa domeniul dreptului de care apartin:
-Persoane juridice de drept public: statul roman, organele puterii legislative,
executive, judecatoresti, institutiile de stat, agentii economici de stat.
-Persoane juridice de drept privat: partidele politice, sindicatele, cultele
reigioase, organizatiile cooperatiste, asociatiile si fundatiile, societatile
comerciale.
b) Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se împart în doua categorii:
- persoane juridice române- constituite dupa cerintele legii romane;
- persoane juridice straine- constituite in conditiile legii locului unde au fost
infiintate, dar care in conditiile legii romane pot desfasura activitati pe teritoriul Romaniei.
c) Dupa natura scopului lor, persoanele juridice se împart în:
– persoane juridice cu scop patrimonial: regiile autonome, societatii comerciale,
organizatii cooperatiste;
– persoane juridice cu scop nepatrimonial: institutiile de stat, partidele politice,
sindicate, culte religioase, asociatii, fundatii.
d) Dupa forma dreptului de proprietate care este sursa formarii patrimoniului,
distingem urmatoarele categorii de persoane juridice:
– persoane juridice de stat: statul, organele de stat ale celor trei puteri (legislativa,
executiva si judecatoreasca), institutiile de stat, unitatile administrativ-teritoriale, regiile
autonome si societatile comerciale cu capital integral de stat;
– persoane juridice private sau particulare( din aceasta categorie fac parte toate
persoanele juridice, cu exceptia celor de stat, cooperatiste si mixte, precum: societatile
comerciale, cele agricole, cultele religioase, asociatiile de locatari);
– persoane juridice mixte: societatile mixte (cele înfiintate prin participarea de asociati români
si straini).
e)Dupa sediul lor, distingem doua categorii de persoane juridice:
– cele cu sediul în Moldova;
– cele cu sediul în strainatate.
6. Sunt, in conditiile legii, persoane juridice :
a) organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administratiei de stat si celelalte
institutii de stat, daca au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna independent de
creditele bugetare acordate ;
b) intreprinderile si organizatiile economice de stat si celelalte organizatii socialiste de stat cu
gospodarire socialista deplina ;
c) gospodariile agricole colective, celelalte organizatii cooperatiste si orice organizatii obstesti,
ca si societatile de colaborare economica,daca potrivit legii ori actului administrativ care le
infiinteaza sau potrivit prevederilor actului de infiintare ori statului, au un patrimoniu distinct ;
d) institutiile anexe, daca au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna independent de
creditele acordate, precum si intreprinderile anexe, daca au gospodarire socialista deplina;
7. Dobandirea capacităţii de folosinţă:
Capacitatea de folosinţă a persoanelor juridice se deosebeşte de cea a persoanelor fizice prin
faptul că nu este generală şi egală pentru persoanele juridice, ci este specială
fiecăreia.
Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice depinde de scopul persoanei (obiectul de activitate).
Codul Civil, dispune: "Persoana juridică cu scop lucrativ poate desfăşura orice activitate
neinterzisă de lege, chiar dacă nu este prevăzută în actul de constituire".4 Aşadar, capacitatea de
folosinţă este specială doar în cazul persoanei juridice cu scop nelucrativ. Capacitatea de
folosinţă a persoanei juridice începe, în principiu, în momentul înfiinţării ei şi durează până la
încetarea existenţei sale.
Persoanele juridice nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta in functie de
specificul modului de infiintare, care este, dupa caz:
a) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
b) data recunoasterii actului de infiintare;
c) data autorizarii infiintarii ;
d) data indeplinirii vreunei alte cerinte a legii
8. Încetarea capacităţii de folosinţă:
Persoana juridica inceteaza de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare.
Comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica sau
prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridica noua.
Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice intre mai multe
persoane juridice care exista sau care iau, astfel, fiinta.
În cazul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, in vederea realizarii activului si a platii
pasivului.
Dizolvarea poate avea loc:
prin voinţa persoanelor care au constituit-o;
de drept: - la împlinirea termenului pentru care a fost înfiinţată;
- în funcţie de realizarea sau de imposibilitatea realizării scopului propus;
- în cazul scăderii numărului membrilor organizaţiei sub limita stabilită de lege sau statut.
In cazul in care persoana juridica este dizolvata pentru ca scopul ei sau mijloacele intrebuintate
pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori potrivnice regulilor de convietuire sociala,
bunurile ramase dupa lichidare trec la stat.
Sfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie privit sub doua aspecte:
- inceterea capacitatii de folosinta anticipata sau restransa;
- incetarea capacitatii de folosinta deplina
Capacitatea restransa inceteaza odata cu dobandirea capacitatii de folosinta (deplina) de catre
subictul de drept respectiv, moment care coincide cu dobandirea personalitatii juridice.
Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice is sfarsit odata cu incetarea acestui subiect
de drept. Calitatea de subiect de drept a persoanei juridice este organic legată de prezenţa
capacităţii de folosinţă şi, invers, fără capacitate de folosinţă deplină nu poate exista persoana
juridică.
9. Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de folosinţă
Nerespectarea normelor legale privitoare la capacitatea de folosinţă a persoanei juridice poate
avea loc în două forme, astfel:
- încheierea actului juridic în lipsa capacităţii de folosinţă. Se ştie că una din condiţiile de
valabilitate a actului juridic civil este capacitatea de a încheia actul. Încheierea unui act juridic
civil de către un element component al structurii organizatorice a persoanei juridice sau de către
o unitate care se găseşte în faza dobândirii personalităţii sau a lichidării, va atrage nulitatea
absolută a actului juridic civil respective.
- încheierea actului juridic civil cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de
folosinţă a persoanei juridice se sancţionează, de asemenea cu nulitatea absolută.
10. Capacitatea de exerciţiu
Presupune aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma
obligaţii
săvarşind acte juridice. Persoana juridică îşi exercită, de la data constituirii, drepturile şi îşi
execută obligaţiile prin administrator. În privinţa persoanelor juridice urmează a se avea în
vedere că drepturile şi obligaţiile lor se exercită prin intermediul organelor persoanei juridice, ale
căror acte şi fapte juridice sunt actele şi faptele personei (juridice) însăşi (art. 35 din Decretul nr.
31/1954). Atata timp cat nu au fost constituite încă aceste organe, persoana juridică poate exista,
avand deci capacitate de folosinţă, însă ea nu va avea deocamdată capacitatea de exerciţiu.
Voinţa organelor de conducere este voinţa persoanei juridice, astfel că actele întocmite în numele
său o obligă. O persoană juridică răspunde de paguba provocată prin neexecutarea culpabilă
a obligaţiilor asumate sau prin fapta sa ilicită şi culpabilă cu bunurile din patrimoniul său. O
persoană juridică nu răspunde de obligaţiile personale ale asociaţilor ce o compun, aceştia
răspunzînd în nume propriu.