15.12.

2021

Boala parodontală

1
15.12.2021

Cuprins
Capitolul I- Introducere/ Noțiuni generale..................................................................................................3
Capitolul II- Simptomatologie. Cauze. Factori de risc..................................................................................4
Capitolul III- Diagnostic. Tratament.............................................................................................................6
Capitolul IV- Statistica..................................................................................................................................9
Concluzii....................................................................................................................................................12
Bibliografie................................................................................................................................................13

2
15.12.2021

Capitolul I- Introducere/ Noțiuni generale

Boala parodontală sau parodontoza (denumirea populară) este o afecțiune cronică a

gingiei, de tip inflamator. Parodontoza se manifestă la nivelul țesuturilor de susținere a dintelui
pe arcadă: gingie, ligament parodontal, os alveolar. Parodontoza poate duce la pierderea dinților
prin distrugerea țesutului moale și a osului care susține dinții.
În primă fază apare inflamației gingiei- gingivita. În mod normal, gingiile sănătoase sunt
ferme și de culoare roz pal. Gingivita se manifestă prin modificarea consistenței gingiei (devine
moale) și a culorii (se schimbă în roșu-violaceu). De asemenea, papilele interdentare se
inflamează și se desprind de pe dinți, apar dureri, senzație de prurit gingival, gingiile sângerează
foarte ușor, chiar și la periajul cu periuța cu păr moale.
Treptat, boala evoluează spre straturile profunde, gingia începe să se retragă de pe dinți,
antrenând apoi și osul alveolar, apar pungile parodontale (“buzunărașe” formate între os și dinte
în care se acumulează bacterii, tatru, fragmente de os necrozat etc.). În final dinții sunt expulzați
din alveolele dentare.

Fig. 1- Boala parodontală-aspect Fig.2- Boala parodontală- de aproape



3
15.12.2021

Capitolul II- Simptomatologie. Cauze. Factori de risc.

Debutul parodontozei nu este unul sesizabil, marcat de dureri sau stări acute de
disconfort. Primele semne (sângerarea gingivală, inflamarea gingiilor, dureri ușoare) sunt adesea
ignorate, în loc să fie un semnal de alarmă care să aducă pacientul la cabinetul stomatologic.

În timp, după instalarea plăcii bacteriene și chiar a tartrului, simptomele parodontozei își
fac simțită prezența tot mai mult:

-Retragerea gingiilor ca urmare a inflamației și expunerea rădăcinii dinților;

-Halitoza (respirația urât mirositoare);
-Dureri la mestecarea alimentelor;
-Senzație de disconfort la contactul cu alimente foarte reci sau foarte calde;
-Mobilitatea dinților (dinți care se mișcă) sau schimbarea poziției acestora;
-Apariția unor infecții sau a pungilor parodontale (abcese).

În situația ideală, măsurile ar trebui să fie luate înainte de a se ajunge la ultimele

simptome descrise, care indică deja o fază avansată a parodontozei.

Parodontoza are drept cauză principală placa dentară- pelicula compusă în principal din
bacterii. Placa dentară se formează pe dinți atunci când amidonul și zaharurile din
alimente interacționează cu bacteriile care se află în gură în mod normal.

Parodontoza are și factori favorizanți de ordin:

*local: fumat, tartru, traumă oculazală, carii, edentații, obiceiuri vicioase etc.
*general: - stări fiziologice: pubertate, sarcină, menstruație, menopauză, utilizare de
anticoncepționale;
- boli sistemice: diabet zaharat, hipovitaminoza C, anemie, leucemie etc;
- tratamente medicamentoase- utilizate în epilepsie, boli cardiovasculare,
tratament imunosupresor.

4
15.12.2021

stări fiziologice

fumat, tartru etc.

Factorii boli sistemice
de risc

tratamente
medicamentoase

În acest moment, mai mult din 50% din suprafața globului suferă de o formă de
boală parodontală.

5
15.12.2021

Populația României

Sănătoși
20%
Bolnavi
80%

Diagrama 1- Procentul de bolnavi la nivel national (8 din 10 români sunt afectați de boală)

Fig. 2- Boala parodontală la pacientul diabetic Fig. 3- Fumatul- factor de risc major

Capitolul III- Diagnostic. Tratament.

Diagnosticul de parodontoză este simplu și se bazează pe un examen stomatologic.

Medicul dentist se uită pentru a stabili existent plăcii dentare și a tartrului și verifică dacă
există sângerare ușoară. Pentru a verifica starea de sănătate a țesutului gingival, medical
dentist poate folosi o sondă de metal pentru a măsura adâncimea șanțului gingival,
canalul dintre gingii și dinți. Sonda este introdusă lângă dinte, sub linia gingiei, în mai
multe locuri din întreaga gură. Măsurătorile pot ajuta la stabilirea gradului de
parodontoză.
În parodontoză, tratamentul este unul complex și urmărește încetinirea evoluției bolii. În
funcție de severitatea afectării, există mai multe moduri de a trata parodontoza.

6
15.12.2021

În fază incipientă se apelează la un tratament nechirurgical, în care se folosesc proceduri

mai putin invazive; acesta constă în:

*detartraj - se elimină tartrul și bacteriile de la suprafața dintelui ți de sub gingie; poate

fi realizat utilizând instrumentar stomatologic sau un dispozitiv cu ultrasunete
*netezirea radiculară - nivelează suprafețele rădăcinilor dinților, reducând depunerea
ulterioară a tartrului
*folosirea de substanțe antibiotice - apa de gură antibacteriană cu care se clătește gura
sau geluri care conțin antibiotice care se introduc în spațiul dintre dinți și gingii sau în
buzunare dupa curațare profundă.

În parodontoza avansată, tratamentul nechirurgical și buna igienă orală nu mai sunt

suficiente și se recurge la tratamentul chirurgical, reprezentat de :

҉ operația cu lambou (chirurgie de reducere a "buzunarelor")

Procedura consta în efectuarea unor incizii mici în gingie astfel încât o porțiune a
țesutului gingival poate fi ridicat, rădăcinile dintelui fiind expuse pentru o mai bună
curățare. Dăcă parodontoza a cauzat pierdere de masa osoasă, osul alveolar în care este
prins dintele poate fi reconturat inainte de sutura țesutului gingival.

҉ grefa de țesut moale

Când se pierde țesut gingival din cauza bolii parodontice, gingia se retrage. Dacă
retragerea gingiei este semnificativă, este nevoie de înlocuirea țesutului deteriorat. Acest
lucru se face de obicei prin prelevarea unei mici zone de țesut din cerul gurii (bolta
palatină) sau o alta sursă și atașarea ei în locul afectat. Această procedură acoperă
rădăcinile expuse ale dinților, reducerea pierderii și retragerii gingiei, contribuind și la
îmbunătățirea aspectului danturii.

҉ grefa de os.

7
15.12.2021

Când parodontoza este avansată și a distrus osul din jurul rădăcinei dintelui se apelează la
grefa de os. Grefa poate fi compusp din mici fragmente dintr-un os (propriul os sau os
articial). Grefa de os ajuta la fixarea dinților în locația proprie, prevenind pierderea lor.
De asemenea, servește ca o platformă pentru regenerarea osului natural.

҉ regenerarea asistata a tesutului.

Regenerarea osului care a fost distrus de parodontoză se face prin inserarea unei bucăți de
material biocompatibil între osul existent și dinte - materialul previne intrarea de țesut
nedorit în zona afectată, permițând osului sa crească din nou.

În reușita tratamentului cooperarea pacientului este esențială. Acesta trebuie să înțeleagă

necesitatea vizitelor regulate la medicul stomatolog (cel puțin o dată la 6 luni), pentru
detrartraj și chiuretaj subgingival. De asemenea pot fi necesare aplicații locale de
substanțe medicamentoase antiinflamatoare, antimicrobiene sau administrarea de
antibiotice pe cale orală.

Fig. 4- Tratamentul bolii parodontale

8
15.12.2021

Nivelul de conștientizare în rândul populației

Știu
Nu știu

Diagrama 2- Nivelul de conștientizare în rândul populației

9
15.12.2021

PESTE
80%
DIN
ROMÂ
NI NU
ȘTIU
CĂ
SUFER
Ă DE
ACEAS
TĂ
BOALĂ
.
Capitolul IV- Statistica
10
15.12.2021

Un raport recent al CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din USA oferă
următoarele date legate de prevalența parodontozei în SUA :
54

53

52

51

50

49
Bolnavi
48
Sănătoși
47
46

45

44
Adulți cu vârsta de
30 de ani și peste

Diagrama 4- 47,2% dintre adulții cu vârsta de 30 de ani și peste au o formă de boală parodontală

Pacienți cu vârsta de 65 de ani și peste

Prezintă boala
Nu prezintă boala

Diagrama 5- Boala parodontală crește odată cu vârsta, 70,1% dintre adulții de 65 de ani și peste
au boala parodontală.

11
15.12.2021

60.00%

50.00%

40.00%

30.00% Bărbați
Femei
20.00%

10.00%

0.00%
Frecvența bolii- comparație bărbați și femei

Diagrama 6- Această afecțiune este mai frecventă la bărbați decât la femei (56,4% față de
38,4%).

Importanța nivelului de trai

Cei cu un nivel decent de trai

Cei care trăiesc sub nivelul
federal de sărăcie

Diagrama 6- Boala este mai prezentă în rândul populației al cărei nivel de trai este sub nivelul
federal de sărăcie (65,4%).

12
15.12.2021

Importanța fumatului ca factor

determinant

Fumători
Nefumători

Diagrama 7- Fumătorii prezintă mai frecvent această afecțiune (64,2%).

80.00%

70.00%

60.00%

50.00%
Cei cu un nivel inferior studi-
40.00% ilor de liceu
Cei care au cel puțin studii
30.00% liceale

20.00%

10.00%

0.00%
Rolul educației în prevenția bolii

Diagrama 8- Cei care au cel puțin studii liceale prezintă mai puțin frecvent boala decât ceilalți
participanți.

13
15.12.2021

Concluzii
Deși este o boală ireversibilă, evoluția parodontozei poate fi încetinită sau stopată printr-o bună
colaborare medic-pacient, prin administrarea tratamentelor și prin menținerea unei igiene orale
corecte.

14
15.12.2021

Bibliografie
1. https://www.cdt-babes.ro/articole/parodontoza-boala-parodontala.php
2. https://www.cdc.gov/oralhealth/conditions/periodontal-disease.html
3. https://www.omniadental.ro/boala-parodontala/

15