Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analizatorul Auditiv 11 F
Analizatorul Auditiv 11 F
Melcul osos are o forma conică, cu un ax osos central, numit columela, in jurul caruia melcul osos realizează două ture şi
jumătate. Pe columelă se prind lama spirală osoasă, (mai largă la bază şi mai îngustă la vârf), ce se întinde lateral pînă la
jumătatea cohleei. De aici pleacă membrana bazilară a labirintului membranos, care se sprijină pe peretele extern al
melcului.
1
Organul Corti
- localizare - se află pe membrana bazilara, fiind „acoperit” de membrana tectoria
- structura – celule receptoare (auditive) ciliate, celule de sustinere
Membrana tectoria printr-o extremitate aderă de lama spirala osoasă, iar cu cealaltă pluteşte liberă in endolimfă. În
centrul organului Corti se află un spaţiu triunghiular numit tunel Corti. Tunelul are baza pe membrana bazilară iar laturile
reprezentate de celule de susţinere.
Deasupra lor se află celulele auditive aranjate in doua straturi :
- un strat intern – un sir de celule
- unul extern - 3-4 rânduri de celule
La baza celulelor auditive se afla terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti care este situat
într-un canal spiral în columela.
La polul apical al celulelor auditive se găsesc cilii auditivi (stereocili), care pătrund în membrana reticulată secretată de
celulele de susţinere. Peste cilii auditivi se afla membrana tectoria.
Calea acustică are protoneuronul situat in ganglionul spiral Corti. Axonii acestuia formeaza nervul cohlear, care se
alatură nervului vestibular, formând nervul vestibulo-cohlear VIII. Ramura cohleară a nervului VIII se îndreaptă spre cei
doi nuclei cohleari (ventral şi dorsal) din punte. La acest nivel se află al doilea neuron al căii acustice.
Din nucleii cohleari pontini pleacă fibre la nucleii olivari superiori şi la nucleii fastigiali din vermisul cerebelos.
Fibrele care pleacă din oliva superioară, formează lemniscul lateral în mezencefal şi fac sinapsă cu al treilea neuron în
coliculii inferiori . Al patrulea neuron se afla în corpii geniculaţi mediali din metatalamus. De aici pornesc fibre spre
scoarţa cerebrală la ariile auditive primare din girusul temporal superior sau la ariile de asociaţie din cortex parietal.
Fiziologia auzului
Urechea percepe undele sonore repetate regulat (sunete) sau neregulat (zgomote).
Undele sonore au 3 proprietăţi fundamentale: intensitate, inaltime şi frecventa.
Frecvenţa sunetelor care pot fi percepute este de 16-20000 cicli/secundă (Hz).
Intensitatea sunetelor percepute variază intre 0 şi 140 dB. Sunetele ce depăşesc 140 dB alterează organul lui Corti.
Celulele senzoriale auditive transformă energia mecanică a sunetelor in influx nervos. Undele se transmit prin oasele
capului şi pe cale auditivă.
Calea auditivă este cea mai importantă şi are următorul traseu: pavilion ureche, conductul auditiv extern, timpan, lanţul
de osicioare, fereastra ovală, perilimfa, endolimfa, membrana bazilară şi organul lui Corti.
Trecerea undelor prin urechea medie este urmată de amplificarea şi reglarea intensităţii acestora.
Mişcările perilimfei determină mişcari ale membranei bazilare care la rândul ei realizează în final mişcarea cililor
celulelor auditive la contactul cu membrana tectoria.
Rigiditatea membranei bazilare scade de la baza catre helicotremă, membrana fiind şi mai lată spre vârful melcului
membranos.
Mişcarea cililor antrenează apariţia unui potenţial receptor sau microfonic la nivelul celulelor receptoare. Acest potenţial
determină descărcarea mediatorului chimic la nivelul sinapsei dintre polul bazal al celulei auditive şi dendritele primului
neuron al căii acustice, care va realiza potenţiale de acţiune ce se vor transmite separat prin fibrele nervului acustic, în
funcţie de celulele receptoare activate.
Membrana bazilară are amplitudini diferite ale vibraţiei în funcţie de distanţa faţa de scariţă şi frecvenţa undei sonore.
Sunetele înalte, de frecvenţă crescută, determină mişcări ale membranei bazilare cu amplitudine maximă la baza melcului.
Sunetele joase, de frecvenţă scazută, determină mişcări ale membranei bazilare de amplitudine maximă la vârful melcului.
Celulele senzoriale vor fi excitate în zona de maxim ondulatoriu a membranei bazilare, ceea ce determină ca fiecare
frecvenţă să excite alte celule senzoriale.
2
3
4