Luceafărul

de Mihai Eminescu

1. Prezintă structura compoziţională a poemului, insistând asupra relaţiilor de opoziţie şi

de simetrie pe care este construit textul.
2. Motivează rolul incipitului în ansamblul textului.
3. Enumeră cinci teme şi motive romantice prezente în poem.
4. Identifică strofele care cuprind prima şi apoi cea de-a doua metamorfoză a
Luceafărului. Indică elementele care compun, în fiecare dintre cele două metamorfoze,
portretul tânărului şi stabileşte diferenţele dintre cele două „chipuri”.
5. Explică semnificaţia comparaţiei „…Cum e Fecioara între sfinţi / Şi luna între stele”,
punând-o în legătură cu afirmaţia anterioară „era una la părinţi”.
6. Enumeră ipostaze ale eului liric eminescian, ce pot fi detectate în Luceafărul.
7. Selectează, din partea a treia, versuri în care este descrisă fragilitatea fiinţei umane.
8. Relevă sensurile cuvântului noroc în fiecare dintre secvenţele în care apare acesta în
poem.
9. Explică semnificaţia afirmaţiei fetei de împărat, din partea a doua a poemului, „Şi
guraliv şi de nimic, / Te-ai potrivi cu mine”.
10. Explică semnificaţia numelui Hyperion, folosit în dialogul dintre Demiurg şi
Luceafăr.
11. Comentează sensul exclamaţiei lui Cătălin, „arz-o focul”, raportându-l la modul de
exprimare al Luceafărului. Găseşte şi alte exemple ale limbajului „omenesc” al pajului.
12. Prezintă raportul dintre Hyperion şi Demiurg, având în vedere că odată este folosit
apelativul „părinte”, dar într-o secvenţă ulterioară poetul foloseşte pluralul noi.
13. Imaginea îndrăgostiţilor din ultima parte este aceea a doi tineri, pentru ca apoi ei să
fie numiţi „copii cu plete lungi, bălaie”. Motivează această schimbare.
13. Frumuseţea demonică a Luceafărului este subliniată şi prin aspectul său statuar:
„umerele goale”, „marmoreele braţe”. Compară înfăţişarea sa cu aceea a lui Cătălin, „cu
obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina”, pentru a arăta diferenţa dintre cele două
alternative ale iubirii, care ăi sunt oferite fetei de împărat.
14. Poetul însoţeşte descrierea înfăţişării Luceafărului în ipostaza sa umană de verbul „a
părea”: „părea un tânăr voievod”…, „coroana-i arde pare”…. Motivează folosirea
repetată a acestui verb.
15. Găseşte o explicaţie pentru folosirea diminutivelor în secvenţele în care este prezentat
Cătălin.
16. Explică semnificaţia structurii adânc himeric, aleasă de poet pentru a descrie privirea
demonului. Ce schimbare de sens s-ar produce în cazul adăugării unei virgule: adânc,
himeric?
17. Indică polii antitezei pe care este construită partea a treia a poemului.