Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
MENIU0:00
Afghanistan (orthographic projection).svg
Geografie
Suprafață
- totală 652,864[6] km² (locul 41)
Cel mai înalt punct Noșak[*][12] (7.492 m)
Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Amudaria[12] (258 m)
Modificați la Wikidata
Cel mai mare oraș Kabul
Vecini Pakistan
Iran
Turkmenistan
Uzbekistan
Tadjikistan
Republica Populară Chineză Modificați la
Wikidata
Fus orar D† (UTC+4:30)
Populație
Populație
- Recensământ 1979[8] 15.500.000
Densitate 43,5 loc/km²
- Estimare 2014 31.822.848[7] (locul 40)
Limbi oficiale
Paștună, Dari
Etnonim afgani (pl.)
afgan (masc.)
afgană (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politic De facto: Teocrație islamică
unitară
De jure: Republică islamică unitară prezidențială
Emir și Comandant al Credincioșilor Hibatullah
Akhundzada
Președintele Emiratului Islamic[5]
Abdul Ghani Baradar
Președintele Republicii Islamice Ashraf Ghani
(in exil)
Prim Vicepreședinte al Republicii Islamice
Amrullah Saleh (in exil)
Al doilea Vicepreședinte al Republicii Islamice
Sarwar Danish (in exil)
Legislativ Taliban
Religie oficială Islam sunit
Capitala Kabul
Istorie
Formare
Imperiul Hotak Aprilie 1709
Imperiul Durrani Octombrie 1747
Ziua independenței 19 august 1919
Declarația Republicii 17 iulie 1973
Emiratul Islamic Afganistan 7 septembrie 1996
Republica Islamică Afganistan 26 ianuarie
2004
Emiratul Islamic Afganistan 15 august 2021
Economie
PIB (PPC) 2014
- Total 36,838 mld. $[9]
- Pe cap de locuitor 1.177 $[9]
PIB (nominal) 2014
- Total 21.747 mld. $[9]
- Pe cap de locuitor 695 $[9]
Gini (2008) 29[10]
IDU (2015) 0,498[11] (locul 169)
Monedă Afghani (AFN)
Coduri și identificatori
Cod CIO AFG Modificați la Wikidata
Cod mobil 412 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic +93
ISO 3166-2 AF Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .af (افغانستان.)
Prezență online
site web oficial
cont Twitter
canal YouTube
Modifică date / text Consultați documentația
formatului
Gnome globe current event.svg
Acest articol sau secțiune este de actualitate.
Informațiile se pot schimba rapid odată cu
desfășurarea evenimentelor.
Pentru alte sensuri, vedeți Afganistan
(dezambiguizare).
War in Afghanistan (1992–2001).png
Emiratul Islamic al Afganistanului[13]
(Paștună/Dari (afgană): Afğānistān د افغانستان
)اسالمي امارت, colocvial, Afganistan, este o țară din
Asia centrală. Se învecinează cu Iranul la vest,
Pakistanul la sud și la est, Turkmenistanul,
Uzbekistanul și Tadjikistanul la nord, și cu China
în estul extrem. Aici se află cea mai mare parte
din Munții Hindukush. Este una dintre cele mai
sărace țări ale lumii.
Cuprins
1 Geografia
2 Etimologie
3 Istoria
4 Hidrografia
5 Clima
6 Economia
6.1 Industria
7 Cultura
7.1 Patrimoniul mondial UNESCO
7.2 Muzeul Național Afgan
7.3 Noul Muzeu Național Afgan (proiect)
8 Proveniența numelui
9 Relații externe
10 Galerie
11 Vezi și
12 Note
13 Legături externe
Geografia
Articol principal: Geografia Afganistanului.
Emiratul Islamic Afganistan este o țară fără
ieșire la mare și este situată în Asia Centrală.
75% din suprafață este acoperită cu munți
colțuroși, care se centralizează în Munții Hindu
Kush, al doilea lanț muntos ca mărime din lume.
Multe vârfuri depășesc 6100 m înălțime. Cea mai
mare parte a restului țării conține câmpii aride,
care flanchează miezul muntos în nord, vest și
sud. Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu,
nelocuit, majoritatea populației concentrându-se
în văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian
și Jalalabad.
Etimologie
„Stan” înseamnă pământ. Afganistan înseamnă
țara afganilor. Termenul „stan” este folosit și în
numele Turkmenistanului și Uzbekistanului,
precum și în numele a numeroase alte state.
Istoria
Articol principal: Istoria Afganistanului.
În antichitate și evul mediu, teritoriul Emiratului
a fost stăpânit succesiv de perși, greci, parți,
sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747
sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, statul
afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a
două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După
cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie
1919), Marea Britanie a recunoscut independența
Emiratului, proclamată la 28 februarie 1919. În
perioda 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de
reforme din inițiativa emirului Amanullah. În
timpul celui de-al doilea război mondial,
Emiratul Islamic Afganistan își menține
neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973
regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este
înlăturat, monarhia este abolită, iar Emiratul se
proclamă republică, cu numele de Republica
Democratică Afganistan. La 27 aprilie 1978, în
urma unei lovituri de stat, puterea este preluată
de Partidul Democratic al Poporului
(comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în
conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S.
invadează Emiratul; președintele Hafizullah
Amin este ucis, iar puterea este încredințată lui
Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și
sângeros război civil (1979-1990), în cursul
căruia aproape șase milioane de afgani s-au
refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986,
Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind
preluată de Mohammad Najibullah; guvernul
sovietic, apreciind ca o greșeală invazia,
semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord,
mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor
sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la
15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor
alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989),
care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie
de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce
duce la continuarea războiului civil. În urma
presiunilor interne și externe președintele
Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie
1992), punându-se astfel capăt regimului
comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări
rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de
Gulbuddin Hekmatyar și Jamiat-i-Islami
condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24
aprilie 1992) crearea unui consiliu interimar
pentru guvernarea țării până la alegerile
legislative. Neînțelegerile dintre cele două
grupări s-au amplificat, provocând numeroase
victime și distrugeri materiale.
Hidrografia
Articol principal: Hidrografia Afganistanului.
Principalele râuri sunt: Amu Darya, având un
debit de 1.400 m³/s, Hari sau Herat (căruia nu i
se cunoaște debitul exact) - un râu ce străbate
1100 km pornind din munții Emiratului și care
dispare în deșertul Kara-Kum din Turkmenistan,
Kabul sau Kabal, având o lungime de 700 km și
care dă numele său capitalei și Helmand, cu un
debit ce variază între 56 m³/s, pe timp de secetă
și 2000 m³/s pe timp de inundații, care
șerpuiește pe o lungime de 1150 km pe teritoriul
afgan și care se varsă în bazinul endoreic Sistan,
un bazin închis, drenat de ape curgătoare fără
legătură cu rețeaua hidrografică tributară
mărilor și oceanelor, practic un imens rezervor
care, după amenajări hidrotehnice
corespunzătoare, ar putea fi folosit pentru
stocarea apei.
Clima
Articol principal: Clima Afganistanului.
Afganistan are o climă continentală, secetoasă,
cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile
variază puternic în funcție de anotimp și de
regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde
și secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea
medie de precipitații este de aproximativ 340
mm pe an și scade în principal primăvara.
Economia
Articol principal: Economia Afganistanului.
Produse importate: autovehicule, produse
petroliere, produse textile.
Produse de export: gaze naturale, fructe și nuci,
covoare.
Industria
21% din forța de muncă figurează în industrie.
Industriile din bumbac, covoare țesute de mână,
țesături de lână, încălțăminte, mobilă, rafinarea
zahărului, conservarea fructelor și industria
artizanală. Exploatarea gazelor naturale, a
cărbunilor și a altor minereuri este în creștere,
alături de fabricile de construcții, printre care și
o fabrică de asamblare a autovehiculelor.
Produsele chimice se obțin din gaze naturale și
există mai multe fabrici de ciment.
Cultura
Patrimoniul mondial UNESCO
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt
incluse următoarele obiective din Afganistan:
Proveniența numelui
Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) țara
afganilor și s-a întemeiat la începutul secolului
19. Englezii au introdus primii denumirea țara
afgană, transformându-se mai târziu în
Afganistan, denumire preluată și de afgani.
Cuvântul afgan nu se înțelege în sensul de
cetățean al Emiratului, ci se referă în deosebi la
poporul paștunilor (fiind denumiți afgani numai
în Persia și India).
Relații externe
Pakistan
Granița Pakistanului cu Afghanistanul, numită
Linia Durand, a fost stabilită de coloniștii
britanici în 1893.[14] Pakistan a privit Linia
Durand ca legitimă, totuși nu era și cazul
Emiratului în cadrul căruia nici un guvern nu a
acceptat vreodată legitimitatea graniței.[14]
Linia Durand devine astfel inacceptabilă pentru
majoritatea afganilor, în special datorită faptului
că acesta linie a divizat poporul paștun în 4
regiuni: Afganistan, Pashtunkhwa, Baluchistan și
FATA, iar ideea paștună se bazează pe unirea
tuturor teritoriilor pakistaneze locuite de paștuni
într-un stat independent, ori chiar crearea unui
nou Afganistan împreună cu teritoriile dominate
de paștuni.[14]