1858 -1930

Premiul Nobel Prize în 1929 pt descoperirea vitaminelor

Boala Beri-Beri
Simptomele bolii: paralizie începând de la membrele inferioare,
tulburări cardiace și respiratorii, urmate de moarte

1
 Vitamine
1. Aspecte generale
2. Clasificarea vitaminelor
3. Vitamine hidrosolubile
3.1. Tiamina (vitamina B1)
3.2. Riboflavina (vitamina B2)
3.3. Piridoxina (vitamina B6)
3.4. Nicotinamida (vitamina PP, B3)
3.5. Acidul pantotenic (vitamina B5)
3.6. Biotina
3.7. Acidul folic (acidul pteroilglutamic)
3.8. Cobalamina (Vitamina B12)
3.9. Vitamina P (polifenolii) 3.8. Acidul ascorbic (vitamina C)
4. Vitamine liposolubile
4.1. Retinolul (vitamina A)
4.2. Vitamina D (Calciferolii)
4.4. Vitamina E (antisterilica) 4.3. Vitamina K (vitamina coagulării)
5. Pseudovitamine (Vitaminoizi)
5.1. Acizii grași polinesaturați (vitamina F)
5.2. Ubichinona (Coenzima Q)
5.3. Carnitina
5.4. Acidul lipoic
6. Antivitamine 2
1. Aspecte generale
Vitaminele – compuși organici, esențiali pentru sănătatea, creșterea și reproducerea organismelor

• Compuși esențiali – în general vitaminele nu pot fi sintetizate în organism, de aceea este necesar un aport
alimentar continuu
• Excepții:
• Vitaminele sintetizate de flora saprofită intestinală (biotina, acidul pantotenic, acidul folic etc),
• vitamina D3 sintetizată din colesterol la nivvelul pielii
• vitamina C sintetizată din glucoză, dar nu la om.

• Provitamine – sunt precursori vitaminici, care sunt transformați în vitamină în organism (ex. 7-
dehidrocolesterolul este provitamina colecaciferolului, carotenii sunt provitaminele A, etc)

• nomenclatură
• Literele alfabetuluii (A, B, C, D etc.), urmate de o cifră în cazul vitaminelor care au mai multe forme (A1,
A2 etc.)
• După numele sindromului provocat de carență cu prefixul “anti "(Ex. antiscorbutică, anti-beri-beri etc.).

3
2. Clasificarea vitaminelor

• Imposibil de clasificat după structură

• După mecanismul de acțiune:
• Vitamine care au funcție de coenzimă (tiamina, riboflavina, piridoxina, acidul pantoteenic, biotina, acidul
folic, cobalamina, vitamina K)
• Vitamine care nu au funcție de coenzimă (calciferol, tocoferol, acid ascorbic).
• După solubilitate

Vitamine liposolubile Vitamine hidrosolubile

Vitaminele A, D, E, K vitaminele B și vitamina C
(* excepție vitamina B12)
Absorbție Împreună cu lipidele alimentare, după Absorbție simplă *
emulsionare cu sărurile biliare
Transport Legate de proteinele plasmatice În forma nelegată de proteinele plasmatice *
Depozitare La nivel hepatic Nu se depozitează în organism *
Carență Hipo / avitaminoza se manifestă după Hipo / avitaminoza se manifestă rapid datorită
depleția depozitelor lipsei formalor de depozit *
Toxicitate Excesul poate produce hipervitaminoză Excesul este eliminat prin urină
Rol biologic Procese anabolice Procese catabolice

4
3. Vitaminele hidrosolubile

5
 3.1. Tiamina (vitamina B1)

Structura. Tiamina este formată dintr-un nucleu pirimidinic și un nucleu tiazolic substituit, legate între ele printr-o punte
metilenică

Necesarul zilnic. 2 mg / zi la adult

• Necesar crescut în caz de efort muscular intens, aport alimentar bogat în carbohidrați (tiamina este implicată în reacții
importante din metabolismul carbohidraților)

Metabolism. Tiamina se absoarbe în intestin și este distribuită mai ales la nivelul ficatului, rinichilor și a cordului unde este
activată la tiaminpirofosfat (TPP). Forma activa, de co-enzima

Pirofosfotransferaza

Tiamina
Tiaminpirofosfat
Pirofosfataza (TPP)

6
Rol biologic
Sub formă de TPP participă în:
a. Decarboxilarea oxidativă a α -cetoacizilor
b. Coenzima transcetolazelor în ciclul pentozofosfaților
a. În decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilor

• TPP face parte din complexul multienzimatic al piruvat dehidrogenazei alături de alte coenzime (acid lipoic, FAD, NAD+,
coenzima A),
• în mitocondrie se desfășoară 2 procese importante de decarboxilare oxidativă

Ciclul Krebs este crucial in metabolismul

carbohidratilor, prin producerea energiei sub forma ATP

7
• Prin decarboxilare oxidativă, acidul piruvic se transformă în acetil-CoA, reacție catalizată de compplexul
multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
• Această reacție leagă glicoliza aerobă de ciclul Krebs
• Decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratului sub acțiunea α-cetoglutarat-dehidrogenazei (αCG-DH) este o reacție
a ciclului Krebs care duce la formarea succinil-CoA.

Glucoză (C6)

glicoliză α-cetoglutarat
aerobă α-cetoglutarat
dehidrogenaza
Acid piruvic (C3) Acetil-CoA Ciclul Krebs
piruvat (TPP)
dehidrogenaza
anaerobă
(TPP) Succinil-CoA

Acid lactic (C3)

8
b. Coenzimă a transcetolazelor în ciclul pentozofosfaților Ciclul pentozofosfatilor produce riboza si
deoxiriboza, indispensabile pentru structura ARN si ADN
• În etapa a doua a ciclului pentozofosfaților,
transcetolaza transformă excesul de pentozofosfați
în glucoză, care poate reîncepe ciclul cu scopul de
produce noi cantități de NADPH
• TPP este cofactor enzimatic al transcetolazei în
următoarea reacție:

9
Carența de tiamină.
• Carenţa de tiamină duce la încetinirea reacţiei de decarboxilare oxidativă cu acumulare de acid piruvic şi lactic
(acidoză secundară).
• Ţesuturile care folosesc lactatul sau piruvatul ca sursă de energie (cordul) sau acetil-CoA pentru sinteza de
neuromediatori (sistemul nervos) sunt afectate.

Glucoză (C6)

glicoliză α-cetoglutarat
aerobă α-cetoglutarat
dehidrogenaza
Acid piruvic (C3) Acetil-CoA Ciclul Krebs
piruvat (TPP)
dehidrogenaza
anaerobă
(TPP) Succinil-CoA

Acid lactic (C3)

10
• Avitaminoza produce boala beri-beri caracterizată prin anorexie, manifestări cardiovasculare, edeme ale
picioarelor şi feţei.
• La alcoolicii cronici aportul de tiamină trebuie crescut.
• Sindromul Wernicke-Korsakoff (beriberi cerebral) se caracterizează prin encefalopatie şi psihoză.
• Sindromul Wernicke–Korsakoff este cauzat de aportul scăzut de tiamină
• Simptomele includ confuzie, tremurături și imposibilitatea de coordonare a mișcărilor fine

11
3.2. Riboflavina (vitamina B2)
Structura. Structural riboflavina este un derivat al izoaloxazinei substituit cu un radical ribitil.

Necesarul zilnic. 1,2-2 mg/zi; necesarul este crescut în timpul sarcinii.

Metabolism.
• Riboflavina se absoarbe la nivel intestinal unde este şi transformată în FMN
(flavin mononucleotid) – prima formă de coenzimă a riboflavinei.
• În ţesuturi FMN este transformat în FAD (flavin adenin dinucleotid) – a
doua formă de coenzimă.

Kinaza
Riboflavina + ATP FMN + ADP

FMN + ATP FAD + PPi

12
 FMN

FAD

Structura coenzimelor FAD și FMN Coenzimele FAD si FMN -formele active ale vitaminei B2!!!
13
Rol biologic.

Coenzimele FMN şi FAD pot accepta hidrogen de la diferite substraturi trecând în forma lor redusă FADH2 şi FMNH2

SH2 + S
SH2 +

Forma oxidată a coenzimei Forma redusă a coenzimei

FAD FADH2
FMN FMNH2

14
Exemple de reacţii în care FMN sau FAD sunt cofactori

L-aminoacid-oxidază

1
FMN FMNH2 H2O NH3
Aminoacid Iminoacid α-cetoacid

Succinat dehidrogenaza
2
FAD
FADH2
Acid succinic Acid fumaric

3
Acil-CoA dehidrogenaza

Acil-CoA FAD Δ2 Trans-enoil-CoA

FADH2
15
Tulburări de aport.

• Carenţa este rară la om, riboflavina putând fi sintetizată de flora intestinală,

• de obicei însoţeşte carenţa de niacină, tiamină etc.
• se manifestă prin leziuni ale pielii, glosită, leziuni ale corneei.

16
3.3. Piridoxina (vitamina B6)

Structura
• Piridoxina conține un ciclu piridinic substituit
• Sunt cunoscute 3 substanțe cu activitate vitaminică similară și care pot fi transformate una în cealaltă în organism
Vitameri !!!!, fenomenul de vitamerie

Kinaza
Piridoxal Forme fosforilate Oxidare / PLP
Piridoxol transaminare
ATP ADP
Piridoxamina
Piridoxina

Radical Denumire NZ. 2-3 mg / zi

-CH2-OH Piridoxol O contribuție importantă o are flora intestinală
-CHO Piridoxal Cei trei vitameri ai vitaminei B6
-CH2-NH2 Piridoxamina

17
Metabolism.
Toate cele 3 forme vitaminice se absorb la nivel intestinal și sunt distribuite în țesuturi unde sunt fosforilate, piridoxol-
fosfatul este oxidat la piridoxal-fosfat (PLP) iar piridoxamin-fosfatul prin transaminare formează PLP (forma activă)

Rol biologic
• în forma activă, de coenzimă, participă în metabolismul amino
acizilor
• Absorbția intestinală a aminoacizilor
Piridoxal fosfat PLP • Reacțiile de catabolizarea a aminoacizilor: transaminare,
decarboxilare, deshidratare, desulfhidrare
• PLP este cofactor al ALA sintetazei (aminolevulinic acid
sintetaza), enzimă cheie în biosinteza hemului
• PLP este coenzimă a glicogen fosforilazei în metabolismul
glicogenului

18
 Reacția de transaminare

a.

ALT/GPT
+ +
PLP
Transaminarea este o reacție biochimică prin
care are loc transferul unei grupe amino la un
cetoacid, obținându-se un nou aminoacid.
Alanina Acid α-cetoglutaric Acid piruvic Acid glutamic Această cale metabolică este responsabilă de
dezaminarea majorității aminoacizilor, când se
b. pot obține aminoacizi neesențiali din aminoacizi
esențiali.
AST/GOT
+ +
PLP

Acid aspartic Acid α-cetoglutaric Acid oxaloacetic Acid glutamic

ALT=alanin aminotransferaza AST=aspartat aminotransferaza

GPT=glutamic piruvic transaminaza GOT=glutamic-oxaloacetic transaminaza 19
Deshidratare, desulfhidrare

c. serine
deshidrataza

Serina H2O
H2S
H2O NH3
d.
Cistein
desulfhidraza
Cisteina Acid Iminopiruvic Acid piruvic

20
Carența de piridoxină

• Carența cauzează hiperexcitabilitate la copii datorită activității scăzute a glutamat decarboxilazei și scăderea
transformării acidului glutamic în GABA
• Acidul glutamic este un neurotransmițător cu efect excitator SNC, iar GABA este un neurotransmițător cu efect
inhibitor SNC
• Anemie sideroacrestică – datorită activității scăzute a ALA-sintetazei, chiar dacă nivele de fier sunt normale

21
 3.4. Nicotinamida (vitamina PP, B3) sin. Niacina

Structura. Nicotinamida este amida acidului nicotinic – atât acidul nicotinic cât și nicotinamida au activitate vitaminică

NZ 5-25 mg / zi.

Acidul nicotinic Nicotinamida

Metabolism. Niacina se absoarbe în intestin si este transformată în cele 2 forme de coenzimă

- NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid)
- NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat)

2’
NAD+
NADP+ (conține un rest fosfat în poziția 2’) 22
Rol biologic.
• Coenzimele nicotinice participă în reacții de oxido-reducere, preluând 2 H de la substrat
• Cei 2H sunt disproporționați într-un proton și un ion de hidrură:

2H H+ + H: -

SH2 + + S + H+

NAD+ NADH
NADP+ NADPH

23
• Unele enzime au NAD+ ca și coenzimă altele au NADP+
• în general, NADP+ este coenzimă în reacții de biosinteză reductivă, iar NAD+ în reacții catabolice

lactat dehidrogenaza

NAD+
NADH +H+
Enzima malică
Acid lactic Acid piruvic
+ CO2
NADP+
NADPH +H+
malat dehidrogenaza Acid piruvic
Acid malic

NAD+
NADH +H+

Acid malic Acid oxaloacetic

24
Carența de niacină
• Carența de niacină (asociată cu carența de triptofan) produce pelagra, o boală a țărilor sărace sau în țările dezvoltate
economic datorită consumului de droguri și alcool
• Boala debutează cu dermatită, apoi tulburări digestive și în final demență și moarte
• Pelagra este frecventă în țările în care aportul energetic este obținut din porumb (o sursă săracă în triptofan și
niacină)

Goldberger a observat că “copii cu vârste între 6-12 ani (dar

nu și copii mai în vârstă) si orfelinate și pacienții din spitalele
de psihiatrie sufereau de pelagră, dar nu și asistentele sau
medicii”

25
3.5. Acidul pantotenic acid (vitamina B5)

Structura. Acidul pantotenic este alcătuit din acidul pantoic și beta-alanina legate printr-o legatură amidică

Acid pantoic Beta alanina

NZ 10 mg / zi.
Metabolism după absorbție intestinală, acidul pantotenic este distribuit în țesuturi unde este fosforilat și
transformat în cele 2 coenzime
- Coenzima A Forma activa a vitaminei B5!!! Coenzima A este cruciala pentru
- fosfopantetina metabolismul carbohidratilor, dar mai ales,
cel al lipidelor!

26
 Coenzima A (coenzima acetilantă, CoA-SH)
• Este formată dintr-un rest de ADP-3P și un rest de acid pantotenic legat amidic de cisteină.

• Gruparea tiolică -SH poate lega resturi acil sau acetil în structura acizilor grași
• Prin această reacție acizii grași sunt activați și pot participa în sinteza
trigliceridelor sau în β-oxidare.

Acyl-CoA sintetaza
RCOOH + CoA-SH + ATP + AMP + PPi
Acid gras Acil-CoA

Piruvat
dehidrogenaza
+ CoA-SH + NAD+ + CO2 + NADH +H+
TPP, acid lipoic,
Acid piruvic FAD Acetil-CoA
27
Fosfopanteteina
• Este formată din cisteamină legată de acidul pantotenic
fosforilat și legat de o grupare –OH a serinei din structura
proteică a enzimei

• Fosfopateteina face parte din complexul multienzimatic al

acid gras sintetazei în sinteza acizilor grași în citoplasma
celulară

Carența de acid pantotenic

Carența este rară la om (foamete, alcoolici,
pacienți cu insuficiență renală sau dializă) și se
manifestă prin paralizia extremităților și tulburări
de coordonare

28
 3.6. Biotina
Structura.
Este formată dintr-un ciclu imidazolic condensat cu un ciclu tiofenic substituit cu un rest de acid valerianic

Ciclu NZ. Este greu de stimat datorită aportului florei intestinale

imidazolic

Ciclu tiofenic

Rest de acid Protein

valerianic enzima

Metabolism. După absorbție, este distribuită în țesuturi

29
 Rol biologic.
• În țesturi, biotina, este coenzimă a carboxilazelor, importate în metabolismul glucidic, lipidic și proteic
• Reacțiile de carboxilare au loc în două etape: în prima etapă CO2 este legar de structura biotin-enzimei cu consum
energetic echivalent cu o legătură macroergică din ATP și în prezenta ionilor de Mg2+.

Ciclu
imidazolic

Ciclu
tiofenic

Biotin carboxilaza
Rest de acid Protein
valerianic enzima
Biotin enzima

Mg2+
ATP Substrat Substrat carboxilat
ADP + Pi 30
HCO3-
Reacții de carboxilare importante metabolic

Piruvat Propionil-CoA
carboxilaza carboxilaza

ATP Mg2+ ADP + Pi ATP

Mg2+
ADP
CO2 CO2 + Pi
Acid piruvic Acid oxaloacetic
Propionil-CoA Metilmalonil-CoA

Acetil-CoA
carboxilaza

ATP Mg2+ ADP

CO2 + Pi
Acetil-CoA Malonil-CoA

31
Carența de biotină
• Este rară la om

! • Albușul de ou conține o proteină, avidina, care leagă biotina într-un complex insolubil și care nu se absoarbe
• Prin procesul de gătire, avidina este parțial denaturată și legarea biotinei este redusă
!!!
• Totuși studiile arată că aprox. 30-40% din avidină este încă prezentă după prelucrarea termică a ouălor
Din punct de vedere biologic, rolul avidinei este important pentru protejarea embrionului impotriva infectiilor bacteriene
in timpul dezvoltarii embrionare!

• Utilizarea îndelungată de antibiotice poate produce deficit de biotină datorită distrugerii florei intestinale
saprofite

32
3.7. Acidul folic (Acidul pteroilglutamic)

Structura. Acidul folic este un derivat de pteridină condensată cu acidul para-aminobenzoic și acidul glutamic

NZ. 0.2 mg / zi
• Necesar crescut în timpul sarcinii și a
perioadei de creștere

Metabolism.
• În alimente, acidul folic se găsește sub forma de acizi pteroilpoliglutamici (conținând 2-7 resturi de acid glutamic
conjugate).
• în intestin, acizi folici conjugați sunt hidrolizați de la acid pteroilmonoglutamic (acid folic, Fol).
• O parte se absoarbe ca atare, o parte este transformată în enterocite în acid tetrahidrofolic (Fol H4) – forma activă

33
 Hidrolaza
Acid pteroil monoglutamic (Fol)

Folat NADPH + H+
reductaza NADP+
Acid pteroilpoliglutamic
Acid 7,8 dihidropteroilglutamic (Fol H2)

NADPH + H+
Dihidrofolat
reductaza NADP+

Acid 5,6,7,8 tetrahidropteroilglutamic (Fol H4)

34
Rol biologic.
• Acidul folic este factor de creștere pentru microorganisme și organismele tinere !!!
• Fol H4 este implicat în sinteza acizilor nucleici (nucleotidele conținând timina ca bază azotată) și indirect în biosinteza
proteinelor și diviziunea celulară !!!

Timidilat sintetaza

FolH4

Acidul folic este coenzima unor enzime care intervin în

transferul unor fragmente cu C1 (metil, metenil, formil, !!!
hidroximetil)
35
 Carența de acid folic

• Spina bifida este un defect la naștere caracterizat prin formarea incompletă sau incorectă a tubului neural în
timpul vieții intrauterine
• În US prevalența este de 1 caz la 1000 de nașteri
• Studiile arată că prevalența defectelor de tub neural scade cu 70% la gravidele care iau aport suplimentar de
acid folic în primul trimestru de sarcină
• Cauza ar fi implicarea acidului folic în sinteza ADN-ului

36
Anemia megloblastică
• Hematiile produse sunt anormale, megalocite

37
3.8. Cobalamina (Vitamina B12)

Structura.
• Cobalamina este un derivat corinic (nucleu tetrapirolic legat
prin 3 punți metinice) substituit cu 8 gr metil, 3 gr
acetilamidă, 3 gr propionamidă
• În centru se află ionul de Co3+ care leagă coordinativ nucleul M
M(metil)
metil
tetrapirolic, o pseudonucleotidă și un radical R care poate fi AA
AA
(acetilamidă)
acetilamida
metil (metilcobalamina, MCbl), -CN (ciancobalamina), 5'- PA
PA
(propionamidă)
deoxiadenozil (5’ deoxiadenozilcobalamina, DaCbl) propionamida

R DaCbl
Metilcobalamina

38
Ciancobalamina
NZ. Cobalamina este cea mai activă vitamină, necesarul zilnic este de 2-3 μg / zi; sursele alimentare de cobalamină sunt
strict de origine animală

Metabolism.
• Cobalamina din alimente se absoarbe intestinal după legarea de factorul intrinsec (proteină secretată de stomac)
• În plasmă se deprinde de pe factorul intrinsec și se leagă de o proteină transportoare – transcobalamina
• În țesuturi, cobalamina se desprinde de pe proteina transportoare și este transformată în metilcobalamina (MCbl)
și în mitocondrie în deoxiadenozilcobalamina (DaCbl).

39
Rol biologic

• Procese dependente de vitamina B12 sunt cele în care o gr alchil (X) este schimbată cu un atom de hidrogen de la
carbonul învecinat

Metilmalonil-CoA
B12
mutaza

Metilmalonil-CoA Succinil-CoA

Metilmalonil-CoA
mutaza

B12

Metilmalonil-CoA Succinil-CoA

40
Carența de cobalamină

Anemia pernicioasă !!!

Descoperită în 1926 de George Minot și William Murphy, o boală rară dar adesea fatală la persoanele vârstnice, cu
nivele reduse de hemoglobină și degradare neuronală progresivă (cauzată de acumularea de acizi grași cu număr impar
de atomi de carbon în membranele neuronale)

41
3.8. Acidul ascorbic (vitamina C)

Structura.
• Acidul ascorbic este lactona acidului 2,3-dienol-L-gulonic, cu o structura asemanătoare hexozelor, din care se și
obține dar nu la om cobai și maimuțe
• Este sensibilă la acțiunea acizilor, bazelor sau căldurii, iar prin tratament termic aprox. 70% din activitatea
vitaminică se pierde
• Atât acidul ascorbic cât și dehidroascorbic au activitate vitaminică.

Acid ascorbic Acid dehidroascobic 42

NZ. 75 mg / zi, excesul este eliminat prin urină (aprox. 1 mg/kg corp/zi)

Metabolism.
• Acidul ascorbic este rapid absorbit la nivel intestinal
• Absorbția este redusă la fumători, chiar și în cazul unui aport alimentar adecvat

L-gulonolacton
oxidaza

L-gulono-1,4-lactona Acid ascorbic

• Oamenii și primatele nu pot sintetiza acidul ascorbic datorită deficitului enzimei L-gulonolacton oxidaza

• Se elimină prin urină ca acid ascorbic sau ca metaboliți - acid dicetogulonic și acid oxalic

43
Rol biologic. !!!
Acidul ascorbic participă în reacții importante
•hidroxilarea posttranslațională a Pro și Lys cu formarea hidroxiprolinei și hidroxilizinei cu rol important în formarea
colagenului și a substanței intracelulare din oase și dinți
• transformarea Fe3+ din alimente în → forma absorbabilă și utilizabilă în organism Fe2+;
• metabolismul hemoglobinei în transformarea methemoglobinei → hemoglobină;
• are proprietăți antioxidante, protejează de oxidare alte vitamine (B1, A, E, Acid pantotenic)
• reacții de hidroxilare – hidroxilare dopaminei cu formarea catecolaminelor, hidroxilarea colesterolului la acizi biliari,
hidroxilarea hormonilor steroizi

Vitamina p (polifenolii)- cu actiune complementara vit. C!!!

Scorbutul este bola cauzată de deficitul de acid acsorbic,
caracterizată prin degenerarea țestului conjunctiv
Manifestări: hemoragii minore datorate fragilității capilare,
pierderea dinților, întârzierea vindecării rănilor, degenerare
osoasă 44
4. Vitamine liposolubile

• A, D, E, și K
• Sunt compuși izoprenoidici, formați prin policondensarea unităților de izopren
• Vitaminele D și A sunt precursori hormonali

Izopren

45
4.1. Retinolul (Vitamina A)

Provitaminele vitaminei A = caroteni, de origine vegetală

• Derivați poliizoprenici
• Lanț hidrocarbonat alifatic cu 18 atomi de carbon
• Legături duble conjugate
• La cele două capte se găsesc resturi de alfa-, beta- sau
Beta- Alfa- Pseudo-
pseudoiononă ionona ionona ionona
• Exista mai mult de 100 de compuși în clasa carotenilor
dar cu acțiune provitaminică marcată sunt doar alfa-,
beta și gama-carotenul

46
• Caroteni se absorb în intestin și sunt scindați sub acțiunea carotenazei în retinal
• Doar α, β, γ-carotenii au importanță biologică

β-caroten
Carotenaza

2
Retinal
NADPH + H+
NADP+ oxidare

Retinol Acid retinoic 47

Structura. Vitamina A are 3 forme active - retinol, retinal și acid retinoic

Radical Compound
COMPUS
-CH2-OH Retinol
-CHO Retinal
-COOH Acid retinoic
Retinoic acid

NZ. 750-1000 μg / zi la adulți, 400-600 μg / zi la copii

Metabolism.
• Vitamina A se absoarbe împreună cu lipidele alimentare după emulsionare cu acizi biliari
• Este transportată la ficat unde este depozitată sub formă de palmitat de retinol
• Transportul vitaminei A de la ficat la țesuturi se face sub formă legată de proteine plasmatice

48
Rol biologic – cei 3 compuși (retinol, retinal și acid retinoic) au proprietăți biologice diferite

① 11-cis-retinalul ca pigment vizual

• Procesul vederii (ciclul vizual al lui Wald – 1967 Premiul Nobel pentru medicină pentru identificarea rolului vitaminei A
în procesul vederii
• Vitamina A sub formă de 11-cis-retinal este grupare prostetică a rodopsinei, o proteină conținută în celulele
fotoreceptoare cu bastonaș din retină

49
Rodopsina
• Este o proteină prezentă în segmentele exterioare ale
celulelor cu conuri și bastonașe
• Are 7 segmente transmembranare cu structura alfa-helix =
structură în formă de serpentină
• gruparea prostetică, 11-cis-retinalul este legată covalent de
opsină printr-un rest de lizină
• Când un foton este absorbit de rodopsină, energia rezultată
determină modificarea stucturii 11-cis-retinalului în all trans-
retinal.

50
 Impuls luminos
RETINA

Opsin Rhodopsin Opsin • Sub acțiunea unui impuls luminos are loc izomerizarea 11-
cis-retinalului la all-trans-retinal, care este mai slab legat de
11-cis-retinal All-trans-retinal opsină și are loc formarea impulsului nevos
• Refacerea 11-cis-retinalului se realizează prin trecerea
SÂNGE acestuia prin sânge la ficat unde este redus la all-trans-
retinol, acesta este izomerizat la 11-cis-retinol și apoi oxidat
FICAT la 11-cis- retinal care împreună cu opsina reformează
11-cis-retinal All-trans-retinal rodopsina
NADH+H+ Retinal NADH+H+
Retinol DH
reductaza
NAD+ Retinal NAD+
izomeraza
11-cis-retinol All-trans-retinol

51
② Celulele cu conuri responsabile de vederea colorată
• Vederea colorată implică procese similare cu cele descrise în cazul celulelor cu
bastonaș dar receptorii luminoși sunt diferiți
• Sunt 3 tipuri de celule cu conuri responsabile de vederea colorată, din regiuni
diferite ale spectrului luminos, folosind 3 tipuri de proteine (opsine)
• În celulele cu conuri se găsește conopsina care are ca grupare prostetică 11-cis-
retinalul
• Fiecare tip de celulă cu con conține un tip diferit de opsină
• Diferențele structurale între opsine sunt suficient de mari pentru a lega 11-cis-
retinalul în mod diferit, rezultând trei tipuri de celule fotoreceptoare care absorb la
lungimi de unda diferite
• Ochiul uman distinge culori și nuanțe ca un rezultat al interacțiunii acestor 3 tipuri
de celule cu con

52
 ③ Acidul retinoic
• Toate celulele conțin cel puțin un tip de receptor nuclear pentru retinoizi
• La adulți, receptorii pentru retinozi sunt cei mai răspândiți în: cornee, piele, epiteliul pulmonar, trahee și sistemul
imunitar
• Acidul retinoic reglează sinteza proteinelor, esențiale pentru creșterea și diferențierea celulară, de aceea influențează
diviziunea celulară și poate fi folosit în tratamentul neoplasmelor

Vitamina A (retinolul) este transformat în acid retinoic

(important pentru diviziunea celulară) pe calea unei
dehidrogenaze care metabolizează alcoolul. Prin urmare acest
! proces de activare nu are loc în prezența etanolului acre
acționează ca un inhibitor competitiv.
Această modificare în sinteza acidului retinoic se pare că este
responsabilă de sindromul alcoolic fetal sau de producerea
unor forme de cancer •malformaţii craniofaciale cu mici deficienţe ale feţei: ochi mici
şi buza superioară subţire şi aplatizată;
•întârzierea creşterii: copilul este mult mai mic decât alţii;
•anomalii în sistemul nervos;
53
•malformaţii ale organelor interne şi externe.
Daltonismul
• Incapacitatea de a distinge culoarea roșie de verde este destul de frecventă și transmisă pe cale genetică la om
• Aceste mutații genetice sunt cauzate de mutații în structura opsinelor

54
Carența de vitamina A

• Carența de vitamina A produce modificări ale vederii la întuneric și la trecerea de la lumină la întuneric
• Keratinizarea corneei cu risc de infecții (xeroftalmie).
• xeroftalmia duce la keratomalacie, ruptură corneană și orbire.
• Hiperkeratoza cu atrofie epitelială și risc de infecții la nivel cutanat

! • Excesul de vitamina A poate produce defecte ale fătului la

naștere

55
 4.1. Vitamina D (Calciferolii)

Provitamine din clasa steroizilor

a) 7-dehidrocolesterolul (provitamina vitaminei
D3) derivat din colestrolul endogen sau alimentar;
b) ergosterolul, provitamina vitaminei D2 de
origine vegetală
7-Dehidrocolesterol Ergosterol
Transformarea provitaminelor în vitaminele
propriu zise are loc fotolitic, în piele (radiații UV) UV UV

cu formarea colecalciferolului și ergocalciferolului.

Colecalciferol (D3) Ergocalciferol (D2)

Structura. Vitaminele D au structură similară provitaminelor

dar ciclul B este deschis prin fotoliză
56
NZ.
• Este asigurat în general de colesterolul endogen
• Este estimat la 200 UI / zi (5-10 μg / zi), la copii și la femeile însărcinate la 400 UI / zi.

Metabolism.
• Absorbția din alimente se realizează în intestin cu ajutorul sărurilor biliare, și este transportată legată de proteine
plasmatice la ficat
• Vitamina D sintetizată în piele este, deasemenea, transportată la ficat

57
• Transformarea vitaminei în forma activă implică reacții de
hidroxilare – în prima fază hidroxilare în poziția 25 la nivelul
ficatului, apoi 1α-hidroxilare la nivel renal, reacție favorizată
de parathormon (PTH). Formele active sunt 1α, 25-
dihidroxicalciferoli (calcitrioli).
• Vitamina D2 este asemănătoare structural vitaminei D3, dar
cu modificarea catenei laterale legată de ciclul sterolic D
• Ambele vitamine au același efect
• La fel ca hormonii steroizi, 1,25-dihidroxicolecalciferolul
reglează expresia genică răspunzătoare de sinteza proteică,
spre exemplu sinteza unei proteine care leagă calciul la nivel
intestinal (Ca2+-binding protein).

FICAT RINICHI
25 hidroxilaza 1α hidroxilaza

H2O
O2 O2
H2O NAD+
NADPH + H+ NADPH + H+
NAD+

Colecalciferol (D3) 25-OH-colecalciferol 1α,25-dihidroxi colecalciferol

58
Rol biologic.
Vitamina D acționează asemănător hormonilor asupra unor organe țintă – os, intestin, rinichi:
• absorbția calciului – calcitriolii favorizează absorbția calciului și a fosfaților la nivel intestinal prin favorizarea sintezei unei
proteine - (calcium binding protein)
• la nivel osos, calcitriolii favorizează mineralizarea osoasă prin creșterea activității osteoblastelor și a fosfatazei alkaline cu
creșterea concentrației de fosfați
• la nivel renal, calcitriolii cresc reabsorbția calciului și a fosfaților spre deosebire de parathormon care reține doar calciul

Carența produce rahitism la copii și osteomalacie la adulți. Carența

poate fi cauzată de carențe alimentare sau lipsa expunerii la soare,
malabsorbție sau activare hepatică deficitară

59
4.2. Tocoferolii (vitamina E)

Structura. Tocoferolii conțin un nucleu 6-oxicromanic (tocol) substituit cu un derivat de fitol. Se cunosc 8 vitamine
naturale dar cel mai activ este α-tocoferolul.

Toate vitaminele conțin un nucleu aromatic

substituit și un lanț izoprenoidic

α-tocoferol

Fiind compuși hidrofobi, tocoferolii se depozitează în țesutul adipos sau în lipoproteinele serice

NZ 10 mg / zi la adulți

60
Metabolism.
• Vitamina E se absoarbe în intestin împreună cu lipidele și este distribuită în ficat, o parte este depozitată în țesutul adipos
Rol biologic.
• Vitamina E este cel mai puternic antioxidant natural – protejează organismul și hematiile de radicali liberi și previne
peroxidarea lipidică
• Nucleul aromatic reacționează cu speciile reactive de oxigen și alți radicali liberi, protejând acizii grași polinesaturați de
oxidare, protejând astfel membranele lipidice și prevenind fragilitatea membranară
• Există un efect sinergic cu ionii de seleniu

Peroxizi ai
acizilor grași Vitamina E
nesaturați Vitamina E
forma GSH
forma
redusă (glutation)
redusă
Acizi grași
nesaturați Alcoolii
corespunzători Vitamina E Vitamina C
forma forma GSSG
oxidată redusă
61
 Carența de vitamină E
• Animalele de laborator hrănite cu o dietă săracă în vit E dezvoltă proble cutanate, slăbiciune musculară și sterilitate
• La om carența este rară; principalul simptom este fragilitatea hematiilor
• La șobolani de sex masculin, s-a observat o reducere a motilității spermatozoizilor, iar la femele avort spontan

• Semnele hipovitaminozei s-au studiat la animale de experiență

• Tulburări ale sistemului reproducător, leziuni testiculare, modicări ale spermatogenezei, spermatozoizi
atipici, cu instalarea sterilității
• La femele – dificultăți în fixarea ovului fecundat, avort spontan, tulburări de embriogeneză
• Hipovitaminoza E este asociată și cu tulburări ale SNC, apar procese degenerative și neuropatie periferică

62
4.3. Vitamina K (vitamina coagulării)

Structura. Vitaminele K conțin un nucleu naftochinonic, substituit cu un radical poliizoprenic

Vitaminele naturale sunt liposolubile, iar cele de sinteză sunt hidrosolubile

Vitamina K1 (filochinona) se găsește în frunzele de

R= plante verzi, vitamina K2 (menadiona) este sintetizată

de bacteriile intestinale

NZ. 50-100 μg / zi, este asiigurat de flora intestinală în mare parte

Metabolism. Vitaminele naturale se absorb împreună cu lipidele și sunt distribuite în mare parte la ficat

63
Rol biologic.
• Vitamina K este esențială în procesul de coagulare deoarece activează factorii de coagulare II (protrombina), VII
(proconvertina), IX (Christmas) și X (Stuart-Prower), care sunt sintetizați sub formă de zimogeni
• Activarea factorilor de coagulare se realizează ptin γ-carboxilarea unor resturi de Glu din structura lor, astfel că aceștia
pot lega ionul Ca2+
Glutamil CL

+ CO2
Rest de Glu
NADP+

Epoxid reductaza Ca2+

NADPH+H+ Rest de Glu γ-
carboxilat

64
Vitamin K și osteocalcina
• Osteocalcina este o proteină secretată de osteoblaste, într-o reacție controlată de vitamina D
• Osteocalcina este implicată în remodelarea osoasă
• Reprezintă 15-20% din proteinele totale de matrice osoasă
• Este activată de vit K prin carboxilare
• Resturile de Glu carboxilate pot lega hidroxiapatita de os
• Reducerea numărului de grupări carboxilice gamma ale Glu din structura osteocalcinei influențează negativ
capacitatea osului de a fixa elemente minerale
• Concentrația osteocalcinei cu resturi de Glu necarboxilate este crescută la femei după menopauză și semnificativ
crescută după 70 de ani
• Reducerea numărului de grupări carboxilice din structura osteocalcinei crește riscul de fractură osoasă, iar
determinarea osteocalcinei reprezintă un factor prin care se poate aprecia acest risc

65
Carența de vitamina K produce creșterea timpului de sângerare și a timpului de protrombină

• Carența este rară la om datorită florei intestinale

• La nou născuți, datorită florei intestinale incomplet dezvoltate poate apărea boala hemoragică a nou-născutului
• Aceasta poate fi prevenită prin administrarea de vitamina K la naștere

66
Pseudovitamine
(Vitaminoizi)

67
5.1. Acizii grași polinesaturați (vitamina F)
Clasificarea lor ca vitamine a fost îndelung discutată
Păreri împotrivă: mecanismul de acțiune care nu este catalitic ca al vitaminelor și rolul structural și energetic pe care îl au

Structura • Sunt AG polinesaturați cu 18-22 atomi de carbon

• Numele de omega 3 or 6 este dat de poziția dublei legături față de gruparea metil terminală, astfel în cazul
AG omega 3 aceasta este localizată la atomul de carbon din poziția 3 față de gruparea metil, iar în cazul AG
omega 6, prima dublă legătura se găsește la atomul de carbon 6 față de gruparea metil

Omega 3
Acid docosahexaenoic
Acid eicosapentaenoic
Acid alfa linolenic
ALA

Acid arahidonic
Omega 6
Acid linoleic AL 68
 Biosinteza

• AG polinesaturați pot fi sintetizați de către

plante, dar omul poate sintetiza doar acizi grași
mononesaturați, de aceea sunt compuși
esențiali.
• Transformarea AG Omega 3 în AG Omega 6 și
vice versa nu este posibilă la om și între cele 2
serii există o competiție pentru enzimele care
la metabolizează

NZ este de 1 g AG omega 3 / zi

Metabolism. Absorbția este asemănătoare grăsimilor după

69
emulsionare cu acizi biliari
Rol biologic

• AG polinesaturați sunt constituenți ai membranelor celulare și contribuie la menținerea integrității și reglarea

permeabilității acesteia
• Sunt precursori hormonali implicați în răspunsul inflamator, agregarea plachetară și homeostazia vasculară
• Acidul arahidonic este transformat de enzima ciclooxigenaza în prostaglandine, prostacicline și tromboxani și de
enzima lipooxigenaza în leucotriene și lipoxine
• AG polinestaurați reduc LDL colesterolul (proaterogen) și cresc HDL colestrolul (antiaterogen).

70
5.2. Ubichinona (Coenzima Q) CoQ

Structura • Structura de bază este nucleul benzochinonic substituit cu 2 grupări metoxi și un

rest poliizoprenic (1-12 resturi de izopren)

• În structura coenzimei Q10 se găsesc 10 resturi izoprenice
• Se obține prin biosinteză în 17 etape implicând numeroase alte vitamine
• Numele de coenzimă nu este corect deoarece nu are rol de coenzimă

NZ

• Nu a fost stabilit cu precizie, se apreciază la 3-5 mg / zi

Metabolism

• Coenzima Q se absoarbe în intestin cu lipidele alimentare

• Absorbția este redusă (approx. 60% se elimină prin fecale).
71
 Rol biologic

• Rol biologic de a accepta/ceda protoni și electroni în procese redox

• Formele biologic active sunt: forma oxidată (ubichinona), forma de semichinonă și forma redusă (ubichinol)

Ubichinona Semichinona Ubichinol

① ubichinona este component al lanțului respirator și participă în reacții de oxido reducere. Acceptă electroni și protoni
② este un antioxidant extrem de eficace. Structura este asemănătoare vitaminelor E și K, dar coenzima Q este mult mai
stabilă și mai lipofilă

72
 5.3. Carnitina

• Carnitina provine 75% din alimente, restul de 25% este sintetizată în ficat și rinichi
• Dieta omnivoră asigură 20-200 mg carnitină / zi, iar o dietă vegetariană doar 1 mg / zi (poate apărea carență)

Structura
Atomul de carbon 3 este asimetric, prin urmare carnitina prezintă izomerie optică,
doar izomerul L este activ

Metabolism.
• carnitina se absoarbe în intestin și este transportată prin difuzie pasivă
• Mucoasa digestivă este saturată la doze de 2 g carnitină, deci doze mai mari nu se absorb
• izomerul D, inactiv, concurează cu izomerul L activ pentru absorbție
• carnitina se depozitează 90% în mușchi, restul în miocard, ficat, rinichi
73
• Poate fi sintetizată în organism din lizină
 Rol biologic

Carnitina este implicată în transportul acizilor grași prin membrana mitocondrială pentru procesul de beta-oxidare

CITOPLASMA

Acil-CoA Carnitin acil

transferaza I

Carnitina Acil-carnitina

Translocaza
MITOCONDRIE

Carnitin acil
transferaza II

Carnitina Acil-carnitina

Acil-CoA
74
Carența de carnitină
• Este rară EFECTE METABOLICE
• Deficitul sistemic de carnitină este o tulburare
• Transport deficitar al AG în mitocondrie
genetică rară, datorată unei mutații în gena care
• Reducerea beta-oxidării AG pentru
determină sinteza proteinei care transporta
producerea de energie
carnitina intracelular
• Acumularea de lipide în țesutul
• Diagnosticul este stabilit în copilărie, în lipsa
muscular, miocardic și hepatic EFECTE CLINICE
tratamentului, pot apărea leziuni miocardice, ale
• Acumularea de AG cu catenă scurtă și
SN și ficatului • Reducerea nivelului seric
medie în mitocondrie
• Deficitul miopatic de carnitină este tot o boală de carnitină
• Cresterea sintezei de lactat în țesutul
genetică în care deficitul de carnitină este limitat • Creșterea TG serice
muscular hipoxic
la țesutul muscular scheletic și miocardic • Slăbiciune musculară
• se manifestă prin incapacitate de efort fizic • Scăderea rezistenței la
efort
• hipoglicemie

75
 5.4. Acidul lipoic
Acidul lipoic este sintetizat la plante și animale, este un factor de creștere pentru microorganisme și vitamină pentru om

Structura Este un acid gras cu 8 atomi de C – acid 6,8 ditio octanoic

• În structură conține două grupări -SH care pot fi în forma oxidată sau
redusă, deci acidul lipoic are rol antioxidant

Acidul lipoic forma oxidată

Metabolism. Absorbție intestinală. Enzimele digestive nu pot

hidroliza legătura cu lizina, deci forma de absorbție este de

Acidul lipoic forma redusă lipoil-lizină

76
 Rol biologic

• Acidul lipoic este cofactor al complexelor multienzimatice, precum piruvat dehidrogenaza, alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

Piruvat
dehidrogenaza + CO2 + NADH + H+

TPP, Acid lipoic, CoA-SH, FAD, NAD+

Acid piruvic Acetil-CoA

Alfa-
cetoglutamat
dehidrogenaza + CO2 + NADH + H+
TPP, Lipoic acid, CoA-SH, FAD, NAD+

77
Acid alfa-cetoglutamic Succinil-CoA