Program la psihoprofilaxie

Tema:

Scoala a dragostei – Familia

 Tema: Scoala a dragostei – Familia

Plan:

 Ce este familia
 Importanta familiei
 Funtiile familiei si rolul ei in dezvoltarea copilului
 Tipurile de familii
 Conflictele si solutionarea lor in familie

Obiective

 Sa constientizeze importanta familiei ca celula in societate

 Sa gasim metoda de solutionare a conflictelor
 Sa invatam cum sa diminuam conflictele in familie
1.Familia
 Este o institutie lasata de Dumnezeu, o unire a doi oameni, printr-un angajament
de viata, o promisiune, un legamint sacru in cadrul casniciei.
 Cuibusorul toturor secretelor, buchetul dragostei, a tuturor implinirilor, coltisorul
necazurilor si floarea fericirii.
 Un grup de oameni care sunt alaturi unii de altii la bine si la greu, isi implinesc
dragostea,ajuta semenii.
 Familia este celula de baza a societatii, este aceea care face omul sa treaca de la
egoism la altruism, locul unde se impart necazurile si bucuriile…
 Familia este cea mai de prêt comoara din viata asta.
 Familia este scopul de a trai.Familia este definite prin iubire, intelegere,acceptare.
 Un spatiu personal in care te inconjori de lucruri putine, finite animale si umane
autentice,organice, care au sens doar pentru tine, care te incarca cu energie, te
vindeca, suntvii.

Discutie: Ce este familia pentru dumneavoastra?

Familia este un tot

Un refugiu

O investitie

O organizatie

Ea cuprinde tot!

Discutie: Cum credeti de ce este nevoie pentru a intemeia relatii?

Niste relatii bune necesita eforturi s itimp.Ambii oameni care participa in relatii
trebuie sa poarte de grija acestor relatii, sa depuna eforturi pentru a le mentine si a le
proteja.

Este important sa se constientizeze faptul ca relatiile cu alti oameni pot fi descrise din
punctul de vedere al existentei a patru component: compatibilitate, obligatii reciproce,
intimidate si pasiune.

I. Compatibilitatea constituie o conditie oobiectiva pentru existent unei relatii.

Serveste drept baza pentru alte component, in special pentru indeplinirea
obligatiilor si a intimitatii, dar poate exista chiar si daca alte component sunt lipsa.
Compatibilitatea reprezinta si ceea ce au comun partenerii unei relatii: interese,
trecut, system de valori si scopuri. Membrii familiei, de exemplu, au o genealogie
comuna, trairi comune si anumite valori care constituie o baza pentru relatii pe
parcursul intregii vieti. Intimitatea si chiar obligatiile unul fata de altul pot aparea si
 disparea, dar o anumita doza de compatibilitate va ramine in mod obligatoriu
pentru ca pe baza ei, dupa un timp, sa se reface relatiile.
II. Obligatiile reciproce constituie un element volitiv al relatiilor. Nu este un
sentiment, ci o decizie care necesita vointa constientizata a celor doi. Ea presupune
decizia de a avea grija de partener si de a intretine relatii. Obligatiile se indeplinesc,
in diferite relatii, in mod diferit. De exemplu, in relatiile tatalui cu fiul obligatiile
apar inainte de aparitia sentimentelor de apropiere sau atasament. Tatal deja a
hotarit ca va avea grija de copil cind acesta va aparea pe lume.
Obligatiile se consolideaza si se exprima prin luarea unor decizii comune, prin
elaborarea planurilor comune pentru viitor, prin aspirarea la scopuri comune.
III. Intimitatea este unul dintre sentimentele pe care le genereaza relatiile.
Sentimental intimitatii include, pe linga senzatia de apropiere, si “legatura” care
insoteste relatiile de dragoste. Ea poate renaste sau apune. De exemplu, noi putem
observa ca nu mai simtim intimidate fata de omul care ne-a fost prieten citiva ani in
urma. Sau putem observa ca intimitatea noastra cu un prieten mai vechi a trecut la
un nivel nou.
Intimitatea se manifesta si se consolideaza atunci cind oamenii petrec timpul
impreuna, fac ceva unul pentru altul, isi impartasesc emotiile in discutii sau scrisori.
Intimitatea poate fi invatata, pentru aceasta trebuie sa posezi arta comunicarii
deschise si cinstite.
IV. Pasiunea este sentimental care conduce la relatii romantice si conjugale. Ea este
insotita de o mare atractie sexual. Vea include , de asemenea, dorinta puternica de
a fi cu omul drag si numai cu el. Pasiunea apare spontan si profund, mai ales la
inceputul relatiilor. De exemplu, tinerii casatoriti simt foarte des o dorinta acuta,
asemeni focului mistuitor, care se aprinde repede si puternic. Sotii mai in virsta pot
simti o pasiune asemanatoare unui foc linistit. Pasiunea poate aparea si in lipsa
intimitatii sau a fidelitatii, dar se exprima mai profund in prezenta acestora.
Discutie: Pe ce loc se afla aceste patru component la dumneavoastra?

2. Importanta familiei
Discutie: Cum credeti care ar fi importanta familiei?

Fiecare dintre noi, om fiind, simte necesitatea sa iubeasca si sa fie iubit. Primul loc,
unde avem posibilitatea sa cunoastem iubirea, este casa parinteasca, familia noastra.
Deprinderile noastre de comunicare cu parintii, obtinute in familie creeaza baza relatiilor
viitoare cu alti oameni. Din aceste considerente putem numi familia scoala a dragostei.

Familia este unitatea de baza a societatii. Inconstient, dar in mod inevitabil, fiecare
generatie asimileaza valori care determina relatiile umane elementare: dintre parinti si
copii, frati si surori, sot si sotie. Astfel familia este sursa primara a valorilor fundamentale
ale societatii, precum si deosebirilor din interiorul societatii si dintre diverse societati.

Sarcina: Se citeste o istorioara despre relatiile dintre parinti si copii. (Anexa 1)

Scop: De a vedea cit de mult ne influenteaza valorile pe care ni le-au dat parintii, si
cum ar putea ele sa influenteze viata noastra.

Discutie: Ce valori ati vrea sa luati de la parintii vostri in familia dumneavoastra?

3.Funtiile familiei

Discutie: Ce rol are familia in viata dumneavoastra?

Funtiile familiei

Familia are mai multe functii sociale si biologice: functia biologica de reproductie
umana a familiei este controversata. Ca baza biologica familia depinde de capacitatea de
reproductie (fecunditatea) femeie si barbatului. In present acest punct ne mai fiind
concludent deoarece o familie poate adopta copii. Prin reproductiee de fapt se intelege
capacitatea de a produce urmasi pentru asigurarea generatiilor urmatoare. Astfel familia
pregneaza calitatea de reproductie a unei societati.

Sunt trei functii sociale fundamnetale ale familiei:

 Functia de socializare, ca si aceea de educare, contribuie formarea capacitatii de

adaptare si motivare in convietuirea sociala.
 Functia econamica, o functie importanta pentru multe familii, prin care se
realizeaza asigurarea materiala si protejarea copiilor fata de lipsuri si boli.
 Functia politica, care asigura copiilor o pozitie legitima in societatea existenta,
aceasta functie a familiei poate duce la fetisism.
Din aceste trei funtii se pot distinge si:

 Functia religioasa a familiei, care de fapt joaca un rolin functia de socializare a

familiei, prin transmiterea la generatia urmatoare a traditiilor religioase.
 Functia juridical a familiei, care este cuprinsa in constitutie, si care are scopul
protejarii familiei in societate (platirea alocatiilor, stabilirea legilor de adoptare sau
mostenire).
 Functia economica a familiei, este intregita de functia de timp liber si recreere a
familiei.

Eu sunt copilul. Tu tii in miinele tale destinul meu.

Tu determine in cea mai mare masura, daca voi reusi sau voi esua in viata.

Da-mi, te rog, acele lucruri care ma vor indrepta spre fericire.

Educa-ma, te rog, ca sa pot fi o binecuvintare pentru lume…

Prin rol familial intelegem setul coerent de comportamente pe care membrii familiei il
asteapta de la fiecare membru al acesteea, in funtie de pozitia pe care o ocupa in sistem
familial. Exista trei roluri familiale: rolul conjugal (de partener, de sotie/sot) vizind
relationarea cu sotul, sotia, rolul parental (de parinte), vizind relationarea si rolul
fratern(de frate).

Rol conjugal:
 Cunoasterea de sine si a partenerului;
 Satisfacerea reciproca a nevoilor afectiv-sexuale a intereselor si aspiratiilor referitoare
la viata de cuplu;
 Sustinerea reciproca in urmarirea sarcinilor si functiilor familiei;
 Modelarea intimitatii si a vietii de cuplu pentru copii;
 Stimularea functionarii cuplului prin folosirea tuturor resurselor personale.

Rol parental:
 Cresterea si educarea copiilor;
 Formarea identitatii sexuale a copiilor;
 Stimularea evolutiei si dezvoltarii personalitatii la copii.

Rol fratern:
 Invatarea traiului alaturi de egali (prin afectiune, rivalitate, solidaritate, competitie,
conflict, negociere);
 Completarea identitatii de sine si a celei sexuale;
 Sustinerea afectiva si comportamentala in diferite situatii.
Pot aparea carente in ceea ce priveste indeplinirea rolurilor familiale cum ar fi
exacerbarea sau minimalizarea rolurilor familiale. Astfel in exacerbarea rolului, de
exemplul sotul sau sotia se implica exclusiv in rolul conjugal, generind sentimente de
sufocare, de culpa si control pentru partener si ignorarea copiilor. Cel mai des exacerbarea
rolului se intilneste la mame, ajungind sa faca din rolul matern un scop in sine punind
totul, chiar si pe ele pe planul doi intotdeauna. O alta exacerbare este cea a rolului fratern
aparind in situatiile in care un frate isi indreapta toata atentia, grija si viata spre fratii sai,
ignorind propriile nevoi si scopuri, un exemplu fiind copii parentali. Minimalizarea rolului
familial, de exemplu minimalizarea rolului conjugal si indreptarea spre relatii extra
conjugale, activitati profesionale. Minimalizarea rolului parental are consecinte negative
asupra copiilor deoarece apare neglijarea acestora sau privarea acestora de grija, grija,
atentia si satisfacerea nevoilor pe care singuri nu le pot indeplini avind consecinte
negative in dezvoltarea personalitatii lor. Neglijarea rolului patern apare la parintii imaturi,
la cei cu boli fizice si psihice grave, la cei care isi resping propia sexualitate(mame care isi
resping feminitatea si tati care nu manifesta masculinitate), parinti dependenti de alte
persoane cum ar fi parinti sau parteneri sau substante etc, parinti dominatori si agresivi si
parinti instabili. Minimalizarea rolului fratern il intilnim atunci cind fratii se ignora unii pe
altii sau atunci cind apar multiple conflicte si tensiuni si tensiuni intre ei.
Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urmatoarele puncte de
vedere :
1. Fizic
2. Intelectual

3. Moral

4. Estetic
1. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si
imbracamintea copiilor, ii fereste de pericole, le lasa timp de joaca, le creaza
conditii cat mai bune de odihna si se ingrijeste de sanatatea lor. Un regim rational
de viata nu poate avea decit urmari pozitive asupra dezvoltarii sale fizice.
2. Dezvoltarea intelectuala. In cadrul familiei copilul isi insuseste limbajul. Volumul,
precizia vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca
depusa de parinti in aceasta directie.
3. Educatia morala a copiilor. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de
comportamant: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si
atitudini, ordinea, cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate.
4. Familia contribuie si la educatia estetica a copilului. Parintii sunt cei care realizeaza
contactul copilului cu frumusetile naturii (culorile si mirosul florilor, cintecul
pasarilor, verdele cimpului etc), cu viata sociala (traditii, obiceiuri stravechi etc.)

4. In urmatoarele momente vom vorbi despre tipurile de familie. Va rog cite unul sa
citim aceste tipuri care sunt afisate pe tabla (Anexa 2, 3)

Sarcina: Incercati sa inscenati cazuri din viata reala cu fiecare dintre tipurile de
familie.

Fiecare grup are cite doua tipuri de familie.

 Scop: Elevii trebuie sa inteleaga si sa reprezinte tipurile de familie. Sa identifice care
ar fi cel mai benefic tip pentru familia pe care o va crea el.

Discutie: Care este tipul ideal de familie pentru dumneavoastra? Argumentati.

5. Conflictele si solutionarea lor

Cum nu exista ploaie fara vint, iarna fara ger, asa nu exista familia fara conflicte

Discutie: Cum credeti ce tip de conflicte pot aparea intr-o familie?

Conflictele interpersonale familiale pot fi:

a) Din unghiul de vedere al celor doua categorii de relatii existente in orice familie:
 Intragenerationale, conflictele in interiorul unei generatii, de exemplu: intre
pareinti, intre copii, etc.
 Intergenerationale, conflicte intre diverse generatii: copii-parinti, bunici-nepoti.
b) Dupa pozitia partenerului conflictul poate fi:
 Activ (a initiat conflictul);
 Pasiv (participa in conflictul initiat de alta persoana);
c) Dupa gradul de implicare:
 Direct orientat spre individ;
 Indirect – atinge tangential individul;
d) Dupa durata si caracterul derularii deosebim conflicte:
 Conflicte de scurta durata deseori decurg acut;
 De lunga durata deseori care pot deveni cronice;
e) Dupa caracterul general si scopul final, conflictele le putem diviza in:
 Pozitive/ constructive
 Negative/ distructive

Incidentul reprezinta o actiune sau un sistem de actiuni ce provoaca o inasprire a

contradictiilor si denota inceputul conflictului.

Tinerilor care isi intemeiaza familie, le revine sa afle din propria experienta
problemele vietii in comun.
Viata de familie incepe cu o etapa deosebit de frumoasa, dar si responsabila - etapa
initiala a casniciei. Familia abia s-a nascut si este foarte fragila, ea necesita atentie si efort
din partea ambilor soti.
 Principalele dificultati si cauza majoritatii conflictelor din aceasta perioada rezida in
fenomenul numit rodaj al conduitelor, caracterelor, o ajustare reciproca a celor douг Eu-
uri si elaborarea unui Noi comun.
Tinerii se conving ca intоlnirile episodice difera mult de viata cotidiana care
incorporeaza o multitudine de responsabilitati si obligatiuni ce necesita intelegere,
daruire, altruism, stapinire de sine, ingaduinta, tact si compasiune.
A doua zona mare conflictuala tine de problema dominarii in familie. Oricit n-am
vorbi despre faptul ca notiunea de cap al familiei s-a invechit, in constiinta cotidiana ea
persista. In majoritatea familiilor contemporane problema se rezolva simplu: cap al
familiei devine acel care o intretine, poseda capacitati organizatorice, mai multa
experienta de viata, tact, aptitudini comunicative si aptitudini de lider.
Deseori rolul de lider tinde sa si-1 asume sotia. Concentrind in miinele sale
functiile reglatorii de baza ea devine conducatorul neformal al familiei, desi sotul continua
sa se considere capul acesteia. Problema dominarii determina in mare masura caracterul
relatiilor intrafamiliale.

Urmatoarea etapa a casniciei - familia in asteptarea copiluli este deosebit de

frumoasa, dar si intresanta, dar si responsabila.
Odata cu nasterea primului copil casnicia se transforma in familie, on adevгratul
sens al acestui cuvint. Se modifica structura familiei, apar obligatiuni noi, cresc cheltuielile
materiale, ritmul vietii familiale este subordonat regimului de ingrijire a copilului.
In aceasta perioada tinerii soti trebuie sa inteleaga si sa constientizeze diferenta
dintre sentimentul maternitatii si sentimentul paternitatii.
Sentimentul maternitatii se formeaza in procesul graviditatii: mama sesizeaza
legatura fizica si psihica cu fatul, iar sentimentul paternitatii se formeaza treptat, dupa
aparitia copilului si-i de alta natura. De la inceput unii soti tineri traiesc un sentiment de
umilinta, rare si curiozitate, mai apoi apare un sentiment ambivalent de atasament si
gelozie, deoarece sotia acorda mai multa atentie pruncului. Anume aici, comportarea
sotiei trebuie sa fi e orientata spre formarea atasamentului si a interesului stabil al tatslui
fata de copil, stimulindu-1 cu diverse fraze de tipul: Iti seamana tie; Este frumusel ca tine,
Uite-te, te cauta cu privirea etc., si implicоndu-1 pe acesta in ingrijirea copilului.
In familiile unde sotii isi onoreaza obligatiunile, se ajuta reciproc, tinarul tata
insuseste mai repede noul sau rol social si devine mai eficient in calitate de ajutor al sotiei
si tata.
La aceasta etapa conflictele apar mai frecvent din cauza divergentelor privind
alegerea numelui pentru copil, metodele de ingrijire, educatie si alimentare a pruncului.
Se mai observa controverse din cauza diferitor posibilitati de comunicare a sotilor.
Cercul si aria comunicsrii sotiei s-a limitat din cauza aparitiei copilului, iar a sotului - a
ramas aceeasi. Daca adaugam la situatia respectiva incarcaturile fizice si emotionale ale
tinerei mame, atunci devin clare situatiile de disconfort spiritual pe care-1 traieste tinara
femeie.
In perioada virstei medii de casnicie se prefigureaza doua probleme centrale:
educatia copiilor si rutina vietii de familie, ce contribuie la aparitia variatelor conflicte.
Prima problema va fi rezolvata eficient in cazul daca parintii inteleg ca nu educa
numai cuvintele, ci faptele, regimul stabil si rational, modul de viata al familiei.
Sotii se cunosc mai bine, se obisnuiesc cu particularitatile de temperament si
caracter. Aceasta le usureaza viata, le face relatiile mai cordiale, comode, dar totodata le
imprima o doza de uniformitate. Sotii se cunosc intr-atit de bine, incit pot anticipa
actiunile, dorintele partenerului.
Anume in aceasta perioada se observa acutizarea conflictelor din cauza
incompatibilitatii psihofizice, intelectuale, morale.
 Situatia descrisa se mai complica, fiindca unul sau ambii soti traverseaza cea mai
complicata perioada - criza de traire a sentimentului de mijloc al vietii (37-40 de ani), cind
are loc reevaluarea vietii si a valorilor, performantelor sau insucceselor.

Cele mai importante remedii pentru a anticipa fenomenele negative ni se par:

constientizarea acestor dificultati si si sporirea posibilitatilor de a-si varia sau a schimba
imaginea si conduita vestimentara; modul de odihna, respectarea unei autonomii relative
a partenerului comunicarea sincera etc.

Perioada casniciei de virsta matura incepe odata cu detasarea completa a copiilor

de parinti si crearea propriilor familii.

Casnicia la virsta maturitatii poate fi fericita jnnюeresanta pentru ambii soti,

deoarece ei incep a insusi si a realiza noi roluri sociale: mai intii de socri, apoi si de bunici.

Comunicarea si relatiile sot – sotie in perioada maturitatii devin mai echilibrate,

calme, intelepte, dar nu trebuie sa ignoram nici la aceasta virsta atitudinea filosofica fata
de viata, grija pentru sine, partener si axarea pe creativitate.

Daca parintii anevoios comunica cu copiii lor maturi, nu gasesc limba comuna cu
nepotii, nu au grija de propria sanatate, nu-si pot gasi ocupatii utile si interesante,
observam unele devieri de comportament, indispozitie, depresie, izolare de oameni, etc.

Citeva reguli de conduita a tinerilor soti, respectarea carora ar asigura eficienta

adaptarii la viata de familie si formarea unei culturi familiale de tip partenerial:

1. Repartizarea obligatiunilor in baza particularitatilor individual-tipologice (virsta,

gen, starea sanatatii, ocupatii: invatatura / munca etc);
2. Comunicarea suficienta, empatica si discutarea tuturor evenimentelor, dificultatilor;
3. Planificarea si organizarea vietii, odihnei, vizitelor la rude etc;
4. Autoeducatia continua in scopul pastrarii interesului, sentimentelor de dragoste,
stima, atasament;
5. Formarea unei atitudini diplomatice binevoitoare, cordiale fata de parintюii
sotului / sotiei;
6. Apelarea la consiliere ca la o forma de ajutor psihologic, psihoterapie ce urmareste
scopul de a armoniza linia de conduita a partenerilor familiali;
7. Cizelarea calitatilor de comunicare si comportare empatica (compasiune, de a te
plasa in locul partenerului);
8. Evitarea incercarilor de reeducare a partenerului;
 9. Elaborarea si respectarea unui cod de norme, principii strategii de comportare
pentru adulti si copii. Discutarea si revizuirea sau completarea lui pe parcursul vietii
familiale in functie de aparitia schimbarea unor situatii;
10. Completarea permanenta a cunostintelor / competentelor privind cultura vietii de
familie / stilul sanatos de viata; etica relatiilor intime; psihologia si pedagogia
virstelor; igiena vietii de familie.

“Mai bine nu crea familia daca esti din fire egois.Indragostitul de sine nu poate da
nimic, el numai ia prin aceasta otraveste inevitabil tot ce e mai frumos in iubire.”
Anexa 3

1. Familie de tip despotic. Aici stabilitatea relatiilor se cistiga datorita exteriorizarii

emotiilor negative, despotice; prevaleaza stilul comunicarii distante, de prescriptie. Mai
frecvent domina tatal, cerind de la toti ceilalti o supunere neconditionata. In relatii
observam conflictele de disperare care trec in plan interior, latent si pot fi urmate de reactii
frustrante sau de izolare din partea adolescentilor. Scopurile familiei sunt realizate numai
dupa exigentele si prescriptia liderului care domina absolut. Acest tip de familie constituie
14,9% din lotul investigat.

2. Familia Bastion. La baza acestei familii stau reprezentarile negative despre

agresivitatea si intentiile periculoase ale tuturor, sau a majoritatii oamenilor din afara ei.
Aici emotiile negative se revarsa asupra persoanelor din exterior, chiar si atunci cind
membrii familiei nu sunt satisfacuti de sine. Ambii soti denota un comportament egocentric
fata de ambianta din afara familiei, actionind foarte unit si coordonat impotriva mediului
social exterior. Se intilnesc familii de acest tip in care un parinte se comporta autoritar, iar
altul din contra, este prea indulgent sau tuteleaza copiii prea mult.

Microclimatul familiei si educatia prea stricta a unui parinte in imbinare cu tutela

altuia, provoaca la copil neoncredere on puterile sale, lipsa de initiativa, reactii neurotice,
de protest; incapatinarea si negativismul. In relatii predomina conflictul de atractie-frica si
de disperare. Acest tip de familii constituie 8,5% din lotul investigat.

3. Familia de tip vulcanic. Relatiile in acest tip de familie sunt deschise si foarte
instabile: de la cele permisive, de tutelare, de alienare - la cele cu un inalt nivel de exigenta,
predominind spontanietatea si afectivitatea.

La prima vedere acest tip de familie pare pozitiv, insa izbucnirile de rautate, ura,
slabind incordarea situativa, complica din ce in ce mai mult starea generala a climatului
familial. Copiii suporta mari incarcaturi emotionale, devin vulnerabili,fricosi, anxiosi єi
nervosi. In relatii se observa toate tipurile de conflicte, dar intensitatea si forta ciocnirilor
oscileaza de la mici, neinsemnate, pina la izbucniri cu adevarat vulcanice.
 Familia respectiva constituie 7,3% din lotul investigat.

4. Familia Al treilea e de prisos. In acest tip atasamentul reciproc al sotilor si stilul

comunicarii lor au o insemnatate deosebita pentru ei, rolurile parentale sunt percepute ca
o piedica in fericirea lor personala.

Relatiile dintre parinti si copii sunt reci, distante, discrete; parintii tot timpul observa
si subliniaza greselile si neajunsurile copiilor. Desconsiderarea personalitatii lor provoaca
complexul inferioritatii la copii, care mai apoi, in adolescenta, creeaza dificultati in
autodeterminarea si insertia sociala a adolescentului.

Uneori poate fi de prisos mama, iar tata si fiica formeaza o coalitie; alteori este de
prisos tata, iar mama formeaza o coalitie cu copiii; in relatii predomina conflictele de
disperare si atractie-frica.

Adolescentii din asa familii, de regula, sunt timizi, anxiosi, fricosi, izolati, pasivi sau
dimpotriva - prea agresivi, razbunatori, incapatinati.

Familia constituie 1,2% din lotul investigat.

5. Famiiia cu idol. Aici copilul este persoana centrala. Ambii parinti manifesta un
comportament alterocentric exagerat. Se observa o ocrotire exagerata a copilului,
predomina relatiile de tutelare si cele permisive; un stil de sacrificiu din partea parintilor.
Copilul se dezvolta intr-o atmosfera de sera, devine egoist, nu poate fi independent,
autocritic si activ. In relatii predomina conflictele de disperare. Acest tip de familie consti-
tuie 4,3 din lotul investigat.

6. Familia Azil. Aici domina un stil deschis, permisiv. Raporturile sunt neuniforme;
relatiile de colaborare se imbina cu cele de tutelare, neamestec, dominare si confruntare.

Influentele educative sunt diverse dupa intensitate, durata, modalitate, forma si

continutul lor, deoarece ele vin de la o multime de persoane de diferite virste si
competenta (de la parinti, bunici, rude mai indepartate sau cunoscuti), care se afla in
familia data un anumit timp.

Aici intilnim toate tipurile de conflicte. Copiii lipsiti de consecventa cerintelor devin
contradictorii, se invata a manevra, a minti sau dimpotriva devin infantili.

Acest tip de familie constituie 2,4% din lotul investigat.

7. Familia Teatru. Asa familii isi pastreaza stabilitatea prin intermediul modului
teatralizat de viata. Membrii familiei joaca anumite roluri sau monteaza un spectacol in
ansamblu, ceea a le permite inscenarea bunastarii relatiilor familiale, in realitate insa
educatia copiilor este lasata numai pe seama institutiilor respective - gradinita, scoala.
Contactul cu copiii este inlocuit prin procurarea excesiva e bunurilor materiale / jucarii,
haine etc. Obligatiunile unul fata de altul, membrii familiei le indeplinesc formal, relatiile
interpersonale la fel oscileaza de la cele ma cordiale, la cele mai indiferente si de la cele de
dominare, la cele de neamestec. In relatiile cu copiii aprobarile si dezaprobarile se declar
rapid si tot atоt de rapid se uita; cerintele unice lipsesc, de aceea copii se dezvolta, de
obicei, cu diverse accentuari de caracter (instabil, labil, hipotimic, senzitiv etc).

Acest tip de familie constituie 8 % din lotul investigat.

8. Familia liberala se intilneste extrem de rar. Aici predomina relatiile de neamestec;

stilul distant liberal. Intre membrii familiei se observa o lipsa de cordialitate, atasament;
deciziile se iau in dezacord, predomina egocentrismul. Actiunile familiei sunt distorsionate,
necoordonate. Fiecare membru al familiei are o viata a lui, nu-l intereseaza ambianta
familiala. In relatii se observa predominarea conflictelor de incertitudine

Copiii devin inchisi, izolati, deseori egoisti, indiferenti fata de ceilalti membri ai
familiei.

Acest tip de familie constituie 1,2% din lotul investigat.

 9. Familie Egalitate. Se caracterizeaza printr-un echilibru psihologic, moral si
material.

Sotii au aproximativ acelasi nivel intelectual, obligatiile functiile lor sunt echilibrate: ambii
participa la educatia copiilor si conducerea gospodariei.

Deciziile sunt luate la sfatul familiei, predomina relatii armonioase, de colaborare, un

stil centrat pe angajarea tuturor membrilor in chestiunile familiei. Climatul este cordial,
binevointa, Conflictele mai frecvent au un caracter constructiv. Copiii se dezvolta normal,
poseda independenta, spirit creativ, vointa.

Copiii din acest tip de familii, in genere, sunt pregatiti pentru viata de familie, nu au
dificultati in autodeterminarea profesional sociala. Familia Egalitate constituie 20,8% din
lotul investigat.

10. Familia de tip complementar. Aici mai frecvent domina tatal (91%), se intilneste
mai ales in localitatile rurale, un tip traditional de familie pentru Moldova, unde capul
familiei este barbatul care domina, dar nu este agresiv, despotic, ci rational, practic.
Deciziile se iau unipersonal, nu se discuta, dar sunt explicate si argumentate, sotia si sotul
se completeaza reusit.

Relatiile sunt stabile, calme, de dominare; prevaleaza un stil de dirijare riguroasa.

Comportamentul, ordinea si strictetea, odata stabilite in familie, se respecti de catre toti
membrii ei.

Sotul si sotia reprezinta un tot intreg, manifestind un comportament sociocentric,

axat pe subiectul psihologic noi, care vine de la capul familiei, insa nu vine in contradictie cu
opinia partenerului.

In asa familii, sotii se inteleg din jumatate de cuvint sau fara cuvinte, denota
compatibilitate psihofiziologica si morala.

Principiile stricte si unice de educatie a copiilor contribuie la formarea unei

personalitati volitive, echilibrate si valoroase din punct de vedere social.

Acest tip de familie constituie 33,8 % din lotul investigat.

 11. Familia romanticг. Este tipul de familie in care membii pastreaza relatiile de
dragoste si atasament tandru pina la adinci batrinete. Relatii de colaborare si tutelare
imbinate armonios, stil romantic, centrat pe activitatea comuna a membrilor familiei.
Conflictele au un caracter constructiv, comportamentul este bazat pe reprezentarile
sociocentrice. Copiii se dezvolta armonios.

Familia data constituie 1,8% din lotul investigat.

12. Familia temporar dezintegratг. Acest tip de familie apare tot mai frecvent in
ultimii 10-15 ani. Dezintegrarea temporara este un fenomen frecvent in societatea
postmoderna, insa nu toate familiile sunt apte de a supravietui. In Republica Moldova 45%
de familii au fost sau sunt dezintegrate temporar. Una din trei familii care sunt dezintegrate
timp de 1-2 ani se destrama.

13. Familia spiritualг. Acest tip de familie e axat pe orientarea membrilor ei spre
valorile spirituale, etica crestina, au nivel inalt de exigente fata de sine, predomina relatiile
de colaborare bazate pe stima reciproca si intelegere. Uneori se observa la membrii familiei
o doza de fanatism in actiuni. Copiii se dezvolta armonios, sunt orientati spre valorile
spirituale, poseda independenta, creativitate, inteligenta , dar pot fi fragili din punct de
vedere fizic.

Familia constituie 10.7% din lotul investit