I

Roma nu I obiectiv, tradifiona ll realist/post6elic

Marin Preda, Morome{ii

Subiect de tip [II- eseu structurat

i. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particularitlfi ale unui text nanativ
aparfinand realismului/ lui Marin Preda/ perioadei postbelice.
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmdtoarele repere:
Rl - evidenlierea a doud triseturi care fac posibilS incadrarea textului narativ intr-o perioadd, intr-un
curent cultural/literar sau intr-o orientare tematicd;
R2 - comentarea a doui secvenfe relevante pentru tema textului narativ studiat;
R3 - analizaa doui elemente de structurd, de compozitie gi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acfiune, conflict, relafii spafiale gi temporale, incipit, final,
tehnici narative, instantele
comunicdrii narative, perspectivd narativd,registre stilistice' limbaj etc')'

primul roman scris de Marin Preda, Morome(ii, este alcituit din doud volume, publicate la
doisprezece ani distanti: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul II. Degi
modalitatea artisticd qi
problematica celor doud volume difer5" romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea
satului rominesc
intr-o perioadd de cizA-in preajma celui de-al Doilea R5zboi Mondial-

Rl incadrare in sPecie literari

Romanul este specia genului epic, in prozd.,de mare intindere, cu o actiune desfrSurati pe mai mrJlte
planu'i narative, cu un numir mare de personaje complexe, caractere puternice, deja formate, cu muliiple
n;::flicte, o intrigd atent construita gi care, prin intermedirrl acliunii, reflectd realitatea vietii cotidiene-
O primi caracteristici a romanului este dimensiunea textului. Astfel, romanul este alcdtuit din
rloud volume, publicate la doisprezece ani distanfd: in i955, volumul I, iar in 1967, volumul II- Degi
reconstituie
modalitatea artistici gi problematica celor dour volume diferf,, romanul este unitar, deoarece
Rdzboi Mondial-
irrraginea satului romanesc intr-o perioadd de cizd"in preajma celui de-al Doilea
O a doua caracteristici a romanului este existenfa unei acliuni deslaguratd pe mai rnnlte planuri
narative. Astfel, in primul volum in prim-plan se afid Moromelii, o familie numeroasS'
mdcinatd de
preiul unui trai modest,
nemul;urniri mocniie. Taran mijlocaq, Ilie Moromete incearcd sd pdstreze intreg, cu
pdm6ntul familiei sale, pentru a-l transmite apoi bdie{ilor. Planurile secundare completeazii
acliunea
s6rac, Jugurlan,
romanului, conferindu-i caracterul de frescd sociald: boala lui Botoghind, revolta tdranului
familia chiaburului Tudor Bilosu, dragostea dintre Polina gi Birici, disculiile din poiana
lui Iocan etc-

Incadrare in tipologiel incadrare in curent literar; incadrare in orientare literarl

^..._...-
R1
Opera literari Morometii de Marin Preda se incadreazl in tipul de roman obiectiv,
realist,
tradifional.
0 primi trlsiturl a acestui tip Ce roman este perspectiva narativd obiectivi- cu o r''iziune din spate,
ce-re implic d prezen\anaraliunii la persoana a III-a gi a unui narator obiectiv.
Acesta este deci' detaqat. nu se

impiica ln evenimentele pe care le relateaza, nu com.enteaza aclnsnile personajeior- o

scenf, semnificativdl,
llie
prin care se pune ln evidenld acest tip de viziune, cu narator obiectiv, este cea a discugiei dintre
Moromete gi vecinul s6u, Tudor Bdlosu, din primul capitol al operei. Naratorul
prezinti detagat' neimplicat
faptele, nu coment eazd. evenimentele- nu face nicio apreciere referitoare la
atitudinea lui Moromete fafd de
principal 9i modul siu
B6losu, ci lasd cititorul si descopere singur gisdlrrrile de cqr"cter ale pqrso-g4iylui
sucit de a gandi
 I
I
;

-t
a

A. doua trislturi a acestui tip de roman o constituie prezenla unui narator omniscient gi
i
f
;
i,
!

omniprezent. Acest tip de narator se evidenliazd inc6, din primele pagini ale operei, prin descrierea 'i
t
a

amanunfiti a cinei Mororne{ilor, a locului pe care il ocupau la masd cei opt membri ai familiei, a situaliei ior
a

sociale si materiale. explicdnd gi cauza tensiunilor existente intre acegtia. Despre acest tip de narator,
I
t
I
;

specific romanelor obiective, tradilionale, scriitorul Camil Petrescu spunea: Casele par fdrd acoperisuri,
I
t
i
tI
i

distan{ele nu existd, depdrtarea in werne de asemenea nu. in timp ce pune sd-(i vorbeascd un personai, el ili
I
i
i
i

spune tn acelasi alineat untle sc gdsesc Si ceieiaite personaie. ce fac, ce gandesc exacL ce pidnuiesc- Cu I

toate aceste4preznnla reflectorilor (Moromete, in volumul I gi Niculae in volumul II) gi a informatorilor

(personaje-martori ai evenimentelor: Parizianu care povestegte despre vizita lui Moromete la Bucuregti)
limiteaza omniscienta naratorului.

#-q- - Fiind un roman de [pspirafie rural4 Moromelii are in centru ciidFifra firanului in iitorie, amenintat
?82
-s6
fie cel din urm6 pistrdtor al tradiliei, la confluen{a dintre doui epoci: inainte qi dup6 al Doilea Razboi
Mondial. Dacd primul volum prezint[ destrdmarea famiiiei Moromete, volumul al doilea ilustreazl
destrimarea satului tradilional devenit o groapdJdrdfund, din care nu mai incetau sd iasd atdti necunosculi.
Alte teme sunt: familit, criza comunicirii, timpul nerlbditor, iubirea (Polina-Biricd).
O sceni semnificativi o constituie e$a'Moromefilor-, Pozilia sa la masd" de pater familias, cu
autoritate deplinl de necontestat, este atent sublini atd de cdtre narato r: Moromete stdtea pe pragul celei de-a
doua oddi, de unde stdpdnea cu privirea pe fieeare. TotodatS, aceastd autoritate se manifestd gi in atitudinea
membrilor familiei care nu iau hotirdri ftri aprobarea tatilui: gi de attfel nimdnui nu-i trecuse prin minte sd
schimbe masa aceea joasd- Imaginea unei familii {ardnegti in care existi conflicte este subliniati prin pozilia
celor trei baieli din prima c6sitorie, unili impotriva copiilor din a doua cdsitorie. Se observi cd Niculae este
singurut care nu are scaun" ceea ce aralipozilia lui defavoizatI, gi lipsa de improtanld care i se acordd de
citre rnembrii familiei, mai ales cd nimeni nu-i fdcuse gi lui un scaun, in atAlia ani. in aceastd scend se
observ-i cdt de sensibil este biiatul gi frytul ci nu supoIti nedreptatea gi rdutatea, cdnd este batjocorit gi luat
in ris de citre fralii tui mai mari gi de citre tatEl s6u: izbucni bdiatul hohotind qiJdcdndu-se nevdzttt.
O al.ti sceni semnificativi este reprezentat6 de fftilnirile din poiana lui locan: Acolo, oamenilor
li se pare ed timpul este foarte ribddtor cu ei, cd trece lenl deoarece niciodati nu au loc evenimente
neprevbzute. Pentru Moromete, este acelagi ritual in fiecare duminici: merge la ffizrr, apoi in poiani unde
mereu se lasd atteptat, apoi citegte celorlafi ziarul. Se discuti politici, se fac presupuneri, se iscd gi
neinlelegeri, dar totul intr-un anume ritm, din care nimeni nu iese niciodat5. Acest lucru le creeazd
oamenilor l\uzia'cd nimic riu nu se poate intdmpla in viata lor, care igi urmeazi cursul fi.resc, fird nicio
tulburare. intilnirile sunt, pentru unii, un mod de a-Si ardta importan{a in via{a satului (cum sunt Moromete
sau Cocogil6), iar pentru allii de a fi bagafi gi ei in seamd (cum este a lui Miai). Aceste intdlniri le dau
pnlejul blrbatilor din sat si igi spund punctul de vedere cu privire la viala politicd a tirii, chiar daci nu se
pricep gi le creeezE iluzia cd au la dispoziiie toati viala sd facd acest lucrtr, la nesfhrgit, duminici de
duminica. Pentru ei, timpdtece lent gi agteaptl sd se termine sdptimdn4 peflru-a se intdlni din nou gi a
discuta iar gi a evadadin lumea cotidiand plinb de probleme 9i necazuri.

R3 DouI dintre elementele de compozilie, de structurd gi de limbaj semnificative pentru

per.icuiarita{iie tertului sunt: incipitul qi conflictul.
,ttrC-ipi+fi$ partea introductivd a oricf,rei opere literare, ca-re are anumite consecinle in derularea

evenimentelor, indeplinegte anumite roluri, printre care: introducerea cititorului in lumea fic{ionald,
prezenlarea urror personaje gi fixarea coordonatelor spafio-temporaie. in acest roman, ineipitul coincide cu
expozifiune" fiind reprezentAt de o sot#-frazeidroductivd, care plaseazd ac{iunea operei in timp gi spaliu:
fn Cdmpia Dundrii, cu cdgiva ani inaintea celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, se pare cd timpul ovea
nesJarSitri rdbdare cu oamenii. Via{a se scurgea aici/drd conflic:te nmri. Se obser-vf, modul in care naratorul
 rn-4

igi insugegte taciic iluzia personalului principal ci timpul avea nesfhrgiti rabdare, utilizdnd verbul se pare.
pentru a induce cititorul in eroare in mod voit gi a face mai viu conflictul din operd.
Un alt element important de construclie a operei este reprezent de bonftjc@ In volumul intdi,
conflictele vizeazd. rela{ia lui Moromete cu cei trei fii din prima cdsdtorie, tensiunea maximd fiind atinsl in
finalul acestui volum, in scena pedepsrii cu parul a lui Paraschiv gi a lui Nild, razvrdti{i impotriva autoritdtii
tatalui. Un conflict puternic apare gi intre Moromete gi Catrin4 fiind determinat de refuzui bdrbatului de a
trece casa pe numele ei gi accentu6ndu-se dupd intoarcerea lui de la Bucuregti, c6nd ea alld de promisiunea
fEcut6 de acesta bdie{ilor de a le da lor casa. Alte conflicte vizeazd, realia dintre Moromete gi sora sa Guica
care gi-ar fi dorit ca fratele vdduv sd nu se cdsdtoreascd a doua oard, dintre Moromete gi fiul cel mic,
Niculae, care igi doregte cu ardoare sd studieze. Morornete trdieqte un putemic conflict interior generat de
frdmentArile pe care le are din cauza relafiei cu cei trei fii, el nu reugeste si inteleagl unde a gregit in rela{ia
cu aceqtia, de ce nu-l infeleg gi nu-i acceptd hotirdrile. in al doilea volum, conflictul se manifestd intre
Niculae, acum adult, gi tatdl siu, conflict care se datoreazd incapacitdfii lor de a comtrnica" orgoliul fiului de
a-gi cduta eul, mdndiei tatdlui de a avea ultimul cuvint. in esen{5" ei reprezinti noul gi vechiul, doud fete ale
istoriei, particulare gi generale.

Marin Preda propune o viziune asupra satului romdnesc tradi{ional opusd lui Liviu Rebreanu, prin
tipul unui fdran-filosof, devenit simbol al unei intregi categorii sociale, li prin surprinderea altei realitd{i
istorice romdnegti interbelice gi postbelice, alta decdt inceputul secolului )O( ilustrat de prozatorul ardelean-
Moartea lui Moromete, plasati in finalul operei, ilustreazi moartea unei concep{ii de viafd arhaice, a unei
mentalitdli de sute de ani a satului rominesc. Odatd cu Moromete, piere o intreagd clasi sociald, {ardnimea.
Astfel, Morome{ii este un roman al deruralizirii satului. Cnza ordinii sociale se reflectd in ciza
valorilor morale, in cnza unei familii Si in criza comunicdrii.
 Roma nu I obiectiv, tradifiona l/realist/postbelic
Marin Preda, Morome{ii

Subiect de tip III-eseu structurat

2. Redacteazdun eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitnfile de construc(ie a unui personaj
dintr-un text narativ studiat apar{indnd realismului/ iui Marin Predalperioadei postbelice.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
Rl - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales:
R2 - evidenfierea a doud trdsf,turi ale personajului ales prin cdte o scend/secvenfd comentatS,;
R-3 - analiza, la alegere, a doud elemente de structurt" de compozilie gi de limbaj, semnificative pentru
construc{ia personajului (notaliile automlui, conflict, modalitdli de caracterizare apersonajului, limbaj etc.).

Primul roman scris de Marin Pred4 Moromelii, este alcdtuit din doud volume, publicate la
doisprezece ani distanld: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul IL Degi modalitatea artistici qi
problematica celor doui volume diferd, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romfnesc
intr-o perioadd de crizfu in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Rl Personajul principal al acestui roman este llie Moromete, importanta sa fiind subliniatd incd din
titlu. El poate fi incadrat intr-un anumit tip uman, cel al ldranului-filosof, ata cum l-a numit critica literard,
frimenterile sale despre soarta tdranilor depinz6nd de roadele plmintului, de weme gi de Dumnezeu fiind
relevante pentru firea lui reflexivd. El devine astfel un tip de tiran aparte in literatura rom6.n6.
Modelul de Ia ca:e a pornit autorul este chiar tatil siu, Tudor Cdlaragu- a$a cum mirturisegte acesta
ln volumul Imposibila intoarcere: Scriind, totdeauna am admiral ceva, o crealie preexistentd, care nd-a
fermecat nunumai copildria, i Si maturitatea; eroulpreferat, Moromete,care aexistat inrealitate, afost
taldl meu. '

Statutul social 1l prezintl ca fdran mijlocag, tatl a gase copii, sof gi, totodatd, cap de familie. De
asemenea, statutul social eviden{iazd mentalitatea ferEnimii, pentru care pdmihtul continud si aibi o
importanid deosebitd gi, totodatd, reprezintd o importanti sursi de venit. Naratorul il caracterizeazl. in mod
direct in debutul capitolului X al primului volum: Era cu zece ani mai mare decdt Catrina (contingent 'g I I,
fdcuse razboiul) Si avea acum acea vdrstd fntre tinerele St bdtrdne{e cdn.d numai nenorociri sau bucurii nzari
mai pol schimba frea cuiva. Lipsa unui porketfizic veritabil al eroului sugereazi caracterul sdu exponen{ial
de ultim ldran, reprezentant al unei lumi arhaice care se scufundd dramatic.
Statutul psihologic relevd un calacter extrem de putemic, fiind capabil sE ia singur decizii, fbri a fie
influenlat de ceilal;i membri ai familiei. Autocaracteitzarca realizatA in finalul volumului II scoate in
eviden{5 libertatea individului, in ciuda constrd.ngerilor istoriei: Domnule, eu totdeauna am dus o viagd
independentd.
Stafutul moral este atent subliniat prin anumite scene semnificative, precum: intoarcerea de la
c5mp, disculia cu fu<ior Baiosu. cin4 tdierea saicamuiui, fonciirea, poiana iui iocan, iuga baieliior. Fiecare
dintre acestea dezvaluie trdsdturi ale personajului, preeurn: delSsarea. nepisarea. capacitatea de disimulare.
inteligen{a, autoritatea, spiritul ironic, plScerea vorbei, spiritul meditativ. Este un om respectat in sat. Are
prieteni, Cocogila gi Dumitru iui Nae, pentru care opinia lui conteazi, este abonat la ziat. Moromete este
sfitos. ii place sd discute, iar acest lucru o deranjeazd pe Catrina, care se revolti adesea: Lot,i-o-at" nloarlea
de vorbd de care nu te saturi, Ilie! Toatd ziua stai de vorbd Si bei tutun. Disirnularea este trasdtura lui
esen{ial5, iar ironia devine calea principali prin care Moromete igi rnascheazd nelinigtile gi ?qi afirmd revolta
fate de o lume care li sdlblticegte copiii. Reprezentative in acest sens sunt scene precum: discufia cu Tudor
Balosu. fonciirea. secerisul.
 Volumul II aduce schimbdri drarnatice in privinfa felului de a fi al personajului,'surprinse de namtor:
L(orotnete nu mai fu vfi2v| stdnd ceasuri intregi pe prt.spd ori la drunt pe stdnoagd. Nu ptai
fu auzir
rdspunzand cu ntuhe cuvinte Ia salut. Nu nmi.fu auzil po,-esttnd, de fiul sdu: il vezi cult ti ia altul vorba din
gura fard niciun respect Si el nu mai zice nimic. Moromete intra intr-o zonl de umbrd, igi pierde prestigiul
de altddatS, autoritatea lui in sat se diminueazd" familia nu-l mai ascultd, vechii prieteni au murit sau l-au
pdrdsit, iar cei noi i se par mediocri.

R2 O trisituri de caracter repreznntativd a lui Ilie Moromete este autoritatea , care se remarcd pe
parcursul intregului roman.O sceni semnificativd care pune in evidenfd autoritatea personajului o constituie
cina Morome{ilor. Pozi;ia sa la masd, de pater fantilias, cu autoritate deplind de necontestat, este atent
subliniatd de cltre narator: Moromete stdtea pe pragul celei de-a doua oddi, de unde stdpdnea cu privirea pe
fiecare. TotodatS., aceastd autoritate se manifestd gi in atitudinea membrilor familiei care nu iau hotlr6ri fird
aprobarea tatilui: gi de altfel nimdnui nu-i trecuse prin minte sd schimbe maso aceea joasd. in timpul mesei,
permanent are grijd si igi mainfeste autoritate4 pentru a pune capdt conflictelor dintre cei trei bdie{i din
prima cisltorie gi Catrin4 precum gi dintre cei trei beie{i gi copiii din a doua cdsltorie. O ameninld gi pe
Catrina cAnd aceasta nu-i respectd voin{a.
O altl trisituri de caracter semnificativd este disimularea, bine eviden{iati in scena foncierii.
Moromete joaci scena cu o gamd inepuizabild de tertipuri, incercdnd sd scape gi de data aceasta de achitarea
integrald a datoriei. Gesturile, vorbele rdstite, agitagia lui flrl rost construiesc un moment unic in literaturd-
Degi este singur pe bdt5turS, Moromete strigi la toti ai casei: Catrino, ia, fa, secerile astea, Paraschive,
t...1
nu vezi cd furca aia std acolo ldngd gard de cinci sdptdmdni! Bdrbatul voia sd pard un om ocupal care are
de rezolvat probleme mult mai importante dec6t cele pentru care veniseri cei doi, pe care-i ignori cu
desdv6.rgire, apoi se risucegte bruscpe cdlcdie Si strigd: - N-am! Moromete ii aduce pe cei tloi in stare s6-i ia
din casd {oalele, sd-i taie chita4a pentru trei mii de lei, sd se-mpingd, gi sd se certe cu Paraschiv qi Catrina,
apoi, impdciuitor, ii da o mie de lei, urmind sd-i mai pliteascd ceva peste o sdptdmdnd, doud. Dupd ce ti
dusese la exasperare pe cei doi agenli, se laud6. lui B5.losu: l-am pdcdlit cu dourt sute de /ei, bucurAndu-se
nespus cd nu le dS.duse tofi banii, adicdio mie doud sute de lei, pe care-i luase pe salcdm de la vecinul s5u,
care-l privegte buimac: Glumea Moromete? iSi bdtea joc de el?

R3 Doui dintre elementele de compozitie, de structurd gi de limbaj semnificative pentru construc{ia

personajului sunt: conflictul gi modalitllile de caracterizare.
Un element important de construc{ie a operei este reprezent de conflict.
Personajul este caracterizat complex: direct de citre narator, de alte personaje, prin autocaracterrzare
ori indirect prin limbaj, gesturi, fapte, atitudini fa{d de alte personaje. Caractertzarea directd realizati de
narator atat6 cd Ilie Moromete era cu zece ani mai mare decdt Catrina Si acum aveo ecea vdrstd intre
tinere[e Si bdtrdneSe cdndnumai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimbaf.rea cuiva. Chiar la inceputul
in scena cinei, Moromete stdtea parcddedsupra tuturor. in alt loc, naratorul spune cd. MorotiE\d-
-romanului,
avea uneori obiceiul (semn de bdtrdnele sau poate nevoia de a se convinge cd Si cele mni tntortocheate
- a-- J- ---: poi
gaTTduri ^ =-
- ^. capdia gias) de a se reirage pe wideva prin gra,7.ind Si de a vorbi siizgur. Cai'actei-izarea
directi flcuti de alte personaje sugereazi percep{ia diferitd asupra persronajului. Sotia s4 Catrina, ii
frora sa, Guica. ii poartd, picd
repro;eaz5 lenea ;;i pldcerea vorbei Toatd ziua stai-la drum St bei' luft*t,
deoarece. recS-satorindu-se. ea a fbst abligatd sd se mute din cas5. rdmAn6.nd singurS- in timp ce Cocogili-
prietenul sdu, ii zice mereu Egti prost!, calificativ ce ascunde, lns5, pe de o parte, simpati4 iar pe de alta
parte. invidia fata de inteligenfa gi spontaneitatea personajului. Procedeul autocaracterizarii ramine
definitoriu prin mirturisirea fbcuti de Ntforomete doctorului, cu o sublimd trufie a omului ce gi-a respectat
condiiia gi rnenirea: Donznule, eu intotdeauna am dus o viald independentd.!Caracterizarea indirecta prin
limbaj aratd schimbdrile majore si dramatice prin care trece personajul: lainceput are pldcerea de a povesti
''rt lttrnee ricnrrnTflni ln multe cuvinie la salutul oamenilor. ulterior- este poreclit lt&ttu! Caracterizarea
 poiiticd 9i dupa ce se instaleazi
indirecta prin fapte a personajului aratd ci el continud sd he preocupat de
unui ldran obignuit cu familie 9i griji' El
comunigtii ia putere. Fapteie sdr,Ar$ite de Moromete sunt cele ale
mlsura- Niciuna din faptele sale nu
merge la cimp,, r,orbe$te cu vecinii, isi bate copiii c6,nd acegtia intrec
dovedegte graba,cdci timpul are ribdare cu oamenii'

Marin preda propune o r,iziune asupra satului romdnesc tradilionai opusd

lui Liviu Rebreanu. prin
prin surprinderea altei realitali
tiput unui liran-filosof, devenit simbol al unei intregi categorii sociale, 9i
istorice romdneqti interbelice gi postbelic e, altadecat inceputul secolului
)o( ilustrat de prozatorul ardelean'
unei conceplii de viati arhaice, a unei
Moartea lui Moromete, plasatd in finalul operei, ilustreazd moartea
o intreagd clasd sociaia" ]Sranimea'
mentalitef de sute de ani a satului romdnesc. odata cu Moromete, piere
sociale se reflectd in criza
Astfel, Moromelii este un roman al deruralizfii satului- cnza ordinii
valorilor morale, Tn crizaunei familii qi in criza comunicfii.
 {{*)
t! f
f-' j/ !
E
Lrr .{! X .-*-i t

&in 'Nwd at v-e-dtu TAwtaL w dh(,ftxa ltvtrri

ry nwrtuw
,a\,Irnd fr€,(t! C , flqtot /ant&ar" ,,rt L,rt ,[n#ln{ wnCnl
/
:dr :un lrfia rpfilr?pe i nary.!fr iwlai _a,'nsJ$;,L
Aw ds,n frffi1w't),t.d&n y Ii, ffia Mlu tx fr ,lnu,t't: ,:€b,)ti;

, ,, fu,n ,'fryry
#, ry/Lt t;/.)Qtal- llitr tty Jtnnn rrntlcet&o
- ,
ryt t!- nqartale*pt, w I&rJffi
ncb'm 4rW ,f,ah@I
^^jionI
-ti n'u- rclur' nasg , "ilffim de ,niynd &
aoffi ffi,fr idZ il fupx.nu
Jrn g0l-f,d{li- /4Urut 4,QAdt fusAhlU n1tth7n7 ftl[u, Mth?tt].I Jno
"rfll;?/?
"tfl];Tt?
d nt ttt ,vrtrnia AMguiA(,h
AMguiAU "X.a .,itaf *,tu
-X.a .rtaf ,
,g-,r;r,,, n,
tnt nrunda,Jtti
rrnfim,Jantri
, ^ru0Ca
,Nn 'f,k,n ,tnnnia" ,m)L N( lx,r,tft -ta A&,MrtaM si,ltM, &
.14 {&W ad luh .a{r,r,{trlua ffile; {L c(- lpJtlutt iund j'n
,
fusttrnail l'wgfrynte Wqhtu nn weurrut/ti e ddtrtctuqtQ
ll I -*t$}tt lt
.^^',P,t,rArnn;oXl n, xn^^,"r*i -',-^t ^ft -^n .fi r*]-: ; , - ^it.,-L
fiL :it':#tW:p::#fu,1'i:tj{}
o*g*, -dfr##,,!jffi
ius{au*
 n!$m frftt f;v,ffi&ri
II

ffiph$- €d1ndE$u lnr prflrrra At 'frto * snamY"-,cc0r,t atgtslete nax

-Jh,i;'0,- ,{#Jt * /** .unde,*e {'uw Avn **du{r'4ut.'
^w*
ds- u* rb-n duri ,rstiq n "h* Wln itswmEte 'rfiilrua tuy6 Wb",
t.)'
11 iolt ilflrut? ,tutrffi Alsueftrt ctur X6u uumdd. €un Wpoillamtt Wurt*iu
ywrw ,tlftw /nr
^e ^r[dgu;x
fi trinh'lri tt cd ffixttfrrd pi rrr*n:x 3'n attnpl
()\n r^WiltaLs
'nzug*r,ftfi uiru d$ s Ssale #r{,',m0firnil.' Wn itri/..;sun
lfro hfip,iMnJ rn (alJtl mru{oLl #ut 4rrt'ura" , a tnfutufi rtt
rtcryatt- , gtte

alt yan6,nt " ,t&nlr^ uttu eff'mua ftOniw,

ffi,ryiutm*th .u *frt f,W*
rth&ddtf{r,u sr s /1,u thfutt"urtr'
.Q"i,n u*tnu im0tff0, fft a'fg lw$n
lmii',fi afu drni'ct,
^lrtfu,tognii,iu $rd
A{ #,n u,lb*td p
ff- r.clldfi 'cllr(sritu furr&nttij a 4t woI'vut ,,fr wt
^nilVh-S
{rytenql tft ,htulucd I
gnna,re lrni$-ttt inln ;r,ir rwt ,Jn' JNgdim slrwfficd
;rd.rilrl.4o i* m')w(frC 0
,ti*dndn i'm,batqTer

:trrir,pw&nutd. .d$ c$ull, -lIMd 'ttu-rtn pmwru,l,t iet{tr*ct nwnti Mtt

dnn qt fir Ms'slxota 3lnatloi

 e*Jrde r{rrrd:ic ,i;ir dffiJil {utlilffi*fg itL€ lgrntrrm d&
n t*l , (f
{r
,

ffif{,t$- y,*:'fte, u:E*a

!qC,' --fra fi{f,ytnrg ,,?] olwai ,lt
I
I' t
/-#

,;rd,rluilr{J 'dJ- )i(rffs& ,0.-r

nffie fu ffi Jrrti
lT@M, rudq}.
$il d* q'c,',*i ir, ",{stm ete .udili i nii" rr,l,ilt,-;* *'
f* di
,o ton{ul[ *Jo , t)!n
flsqtrtr i*1fut
,trl, yn srihtrn$ tdi
ffiil-# #"un ;
4,ttrmtdat luu nde lr. .to"'f, . iG 0u d
rtfunnnil {n ihulruii itf +tttv,, il,i,, rrurtn ,rilt .clw, nri
y { }r,or4
"nu 'w
Yqrttr,t'rp ft" "urJuitiL r ci
^.*r "ruurlut, {.1 rfunrr .V'C*4CIWuVgi qi|(
qui,'i7,u"t .W$1slNnrtn
{/uLUl .gfumi,urr witrL

li i**:'11ryt.elfl .*e: $urry'artr r{n

fl;mnwnt-
ndt,

&#
'xn ,ili{4
w
J+'W
,ryUt'&cl

k:tt,ryrWtijLil-u ft Wt,{L {t r:dl'#

,it],ft[{ *iLL f;'6*d ,,
"xt\teii;Tfiu[i
'1 fr
,,*r-L*itfi {ffii ii b flWt#.
4r*r
{"4
AEJ
dqtlt #{i
,l
\.J
f{fl .r,{
t #g ]ic*fir/tr*rJpi ff,r t
'h(u{yt

$t i:iit,wtmr*