1 Contributia 

civilizatiei romane la constiturea acualei civilizatii Europene.

Multi cercetatori arheologi istorici culturologi din civilizatia romana au contribuit la dezvoltarea civilizatii umane. Cercetatorii cei mai
remarcabili ai civilizatii romane au fost Mommsen si Horia Matei care pun in lumina realizarile civilizatiei romane, analizind particularitatile
sistemului politic, al culturii materiale si spirituale in fiecare regiune. Romanii stau la originea majoritatii popoarelor europene ca urmare a
proceselor de romanizare, Ei sunt autorii alfabetului latin, ce sta la baza alfabetelor europene .A existat o limba latina literara si una populara, din
care s-au dezvoltat limbiile romance. Regimurile politice ale Romei-monarhia, republica – au dezvoltat dreptul roman, din care a evoluat dreptul
contemporan. In epoca imperiala Roma a devenit cea mai mare putere din lum, extinzindu-si autoritatile pe 3 continente de la insule Britanice
pana in India. A fost creat o retea complexa de drumuri care lega provinciile, usurind astfel comunicarea dintre cele mai indepartate parti ale
imperiului. Primii scriitori latini se remarca Naevus(razboiul punic) si Ennius(analele). Secolul de aur al poeziei este dominat de
Virgiliu(Eneida. ) Horatiu(epistolele) si Ovidiu(metamorfozele) lirica latina devine un etalon al poeziei, marcind profund literatura universala.
Filosofia latina este marcata de Seneca, iar arta oratorica de Quintilian. . Au inceput sa se construiasca biblioteci se finantau cele mai bune scoli,
elevilor capabili acordindu-le-se burse de studii. Arta romanica a avut si ea succese mari fiind ridicate mule templuri biserici , coloane, arcuri de
triumf, basorelifuri: Templul tuturor zeilor, Columna lui Traian. Crestinizmul, aparut in imp. Roman s-a raspindit in toate provinciile asimilind
valorile civilizatiei romane. Aceste traditii au continuat si dupa caderea Imperiului Roman de Apus, devenind factorul civilizator universal al
Europei.Din imp. Roman vine Codul lui Justianian care se pastreaza si astazi, fiind modelul dupa care multe tari din Europa s-au ghidat in
legislatia lor.Deci in civilizatia antica au fost mari constructori administratrori si legislatori. Dreptul roman a inspirat o buna parte legislatia
contemporana. Civilizatia romana prin extinderea modului de viata si a culturii originale in spatiul european, apus bazele societatii europene
medievale, moderne si contemporane.

2 Impactul istoric al razboaielor daco romane asupra formarii poporului roman.

Conflictele dintre daci si romani au inceput sa se manifeste in timpul domniei lui Burebista. Dupa moartea regelui dac, statul a fost destramat in
4 apoi 5 entitati statale unde romanii doreau sa-si impuna controlul asupra coloniilor grecesti vest pontice si sa aiba acces la resursele nord
dunarene. Seria conflictelor militare cu daco romane a inceput cu Duras, apoi a continuat cu Decebal care in in primul razboi daco roman din
101-102 a fost infrint de Traian la Tapaie. In 105 si 106 a fost cel de-al doilea razboi daco-roman unde intreaga Dacie a fost cucerita iar Decebal
se senucide. Astfel, Dacia devine o provincie romana fiind colonizata masiv cu popoulatie adusa din toate colturile imperiului. Factorii care au
contribuit la romanizarea geto-dacilor au fost: aducerea in provincia Dacia a armatei romane si cantonata in castre, a veteranilor, a colonistilor
latinofi care au fost prezenti in toate domeniile vietii social-economice a provinciei, invatamintul in limba latina si religia romana. Rezultatul
romanizarii a fost foramrea poporului roman. In anul 271 imparatul Aurelian a decis retragerea armatei si a administratiei din Provincia inperiala
dacica si a stabilirii hotarului Imp. Roman pe linia Dunarii, astfel pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor
migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Deci Expansiuniea imperiului roman la Nord de
dunare, razboaiele daco-romane, constituirea provinciei Dacia romana si romanizarea ei a dus la formarea unei populatii romanizate si la
etnogeneza romanilor care s-a finalizat catre secolul 8.

3 Declinul Si Caderea Imperiului Roman De Apus

Unul dintre cele mai mari si puternice imperii din istoria omenirii a fost Imperiul Roman.Cauzele declinului si caderii acestui imperiu sint de
ordin intern si extern. Pe plan intern criza sa manifestat in toate sferele activitatii umane : economica politica sociala,culturala. Criza social-
economica a societatii antice se manifesta prin depopularea oraselor in urma transferării meșteșugarilor în zona rurală și sporirea numărului
datornicilor în urma fiscalității excesive. Criza politica a fost din cauza ca Sistemul politic al Principatului istituit de Augustus nu reglementa
succesiunea la tron si aceasta a dus la lupte pentru tron.Perioada anarhiei militare(235-284 )unde in aproximativ 50 de ani au fost 25 de imparati,
a dus la prabusirea sistemului politic al Principatului. Datorita imparatului Diocletianus(284-305) a fost finisata anarhia militara. Reformele sale
au instituit puterea absoluta a imparatului armata si senatul neavind nici o putere politica in fata unui imparat Deasemenea, introduce tetrarhia,
imperiul fiind condus de doi auguști și doi caesari, ceea ce ulterior duce la zdruncinarea intergrității imperiale. Alte reforme ale lui Diocletianus
au fost reforma administrativa ce prevedea marirea provincilor , reforma fiscala si reforma militara. Pe timpul domniei lui Constantin cel Mare
statul roman cunoaste ultima perioada de inflorire. El oficializează creștinismul prin intermediul Edictului de la Milano (313)și construiește o
nouă capitala(330) –Constantinopolul dar Imperiul roman cunoaste o decadere dupa dinastia constantina. Scimbarile economice,sociale si
presiunea populatiei barbare au adincit criza statului roman, astfel imparatul Theodosius împarte imperiul între fiii săi, în Imperiul Roman de
Apus și de Răsărit (395) In anul 376, cateva triburi germanice au amenintat frontiera Dunarii, urmate imediat de altele. Vizigotii, suevii si
vandalii si-au edificat propriile regate in interiorul Imperiului. Cand barbarii au traversat Italia, populatia romana s-a aratat dezolata. Curand
Imperiul Roman de Apus prabusit Galia, Spania, Bri tania siAfrica de Nord-Vest au fost ocupate de catre trimburile germanice care isi
constituisera aici formatiuni statale independente.Astfel sursele de venit au fost pierdute odata cu provinciile iar criza interna amplificata de
invazia triburilor barbare a dus inevitabil la prabusirea imperiului Roman de Apusin august-septembrie 476. Pentru multi caderea acestui uimitor
edificiu milenar a reprezentat o enigma
4 Mostenirea imperiala in europa crestina:de la imperiul roman la imp bizan.Odată cu căderea Romei sub atacurile barbarilor şi cucerirea ei
de către regele Odoacru  se încheie perioada denumită în istorie a antichităţii şi începe perioada Evului Mediu care va dura până la căderea
Constantinopolului sub turci în anul1453. Practic în anul 476 lumea veche se împarte în două zone culturale :zona Occidentală şi zona Orientală,
care vor evolua diferit fără a fi însă complet separate ci influenţându-se reciproc de-a lungul lungii perioade de tranziţie medievală de la o Europă
a Imperiului la o Europă a natiunilor moderne ce se va naşte după1789. Spre deosebire de Imperiul Roman de Apus supus unui dublu proces
de barbarizare şi ruralizare , Imperiul Roman de Răsărit , cunoscut sub numele deImperiul Bizantin , va păstra tradiţia greco-latină şi urbană fiind
şi principalul pol de iradiere culturală. În Evul Mediu , Bizanţul este fără îndoială una din culturile majore şi locul în care este cel mai bine şi mai
legitim conservată tradiţia greco –latină. Istoriade peste 1000 de ani a Bizanţului începe în jurul anului 330când împăratul CONSTANTIN CEL
MARE a inaugurat noua capitală a imperiului - un oraş nou care îi purta numele construit pe locul anticului Byzantion ( 11 mai) şi se sfărşeşte în
29mai 1453 când ultimul împărat bizantin Constantin Dragases moare apărând oraşul care este cucerit de turcii otomani. Rolul Imperiului
bizantin in istoria europeana si a poporului roman nu poatefi neglijat chiar daca multi il trec uneori cu vederea. De fapt intreaga istorie a
crestinismului, din momentul in care a devenit religie libera, s-a desfasurat in cadrul acestui Imperiu. Prin studierea Istoriei si Spiritualitatatii
Bizantului putem intelege mai bine cadrul si modul in care crestinismul s-a dezvoltat, si-a formulat dogmele si normele sale de baza, a creat opere
de cultura, arta si arhitectura, a dat viata unor forme superioare de traire spirituala si s-a impus in viata societatii determinandu-i cursul.Bizantul a
fost, asa cum spune bizantinologul, Steven Runciman, "imperiul luiDumnezeu pe pamant, o palida imagine a Imparatiei lui Dumnezeu din
Cer".In ceea cene priveste pe noi romanii, Bizantul a avut un rol hotarator in continuitatea dacoromana, in crestinarea noastra, in procesul
de formare a poporului si a limbii romane, in organizarea si viata bisericeasca, in cultura si arta. In perioada migratiei popoarelor, Imperiul
bizantin a reprezentat singura formatiune politica din sud-estul european care a reusit sa se impuna in fata barbarilor, obligandu-i pe acestia sa dea
libertate de viata si de credinta autohtonilor daco-romani. De la Bizant a fost condusa activitatea misionara de crestinare in partile noastre. Mai
tarziu, cand s-au constituit Statele feudale independente romanesti, in secolul al XIV-lea,intemeierea mitropoliilor si organizarea bisericeasca,
formele pe care le-a imbracat monarhismul, toate s-au facut in stransa legatura cu Bizantul. In tata Moldovei ,, mostenirea imperiala a fost
folosita de Stefan cel Mare in scopul respingerii agresiunii otomane,Domnul Moldovei tindea sa die recunoscut drept conducator al crestinatatii
ortodoxe.Foarte multi cercetatori au considerat ca Imperiul bizantin a fost o continuare directa a Imperiului roman, numindu-l chiar la un
moment dat (395), Imperiul roman de rasarit.Afirmatia nu este lipsita de temei deoarece Imparatii bizantini au pastrat o lunga perioada de timp
titulatura Imparatilor romani, s-au considerat pana la sfarsitulImperiului urmasii acestora, revendicand toate teritoriile asupra carora
acestiastapanisera. In Imperiul bizantin au supravietuit forme de organizare statala,administrativa ori sociala de traditie romana. Dreptul si
normele juridice romane auramas in vigoare multa vreme, cu modificari neesentiale. Chiar si limba oficiala aImperiului a fost pana la inceputul
secolului al VII-lea, latina. La randul lor locuitoriiImperiului bizantin se numeau pe sine romei,

5 Constituirea statelor medievale romanesti:general si particular.

Primele Formatiuni statale romanesti au aparatu odata cu desfasurarea procesului de constituire a poporului si a limbii romane in secolul 9
10 .Consolidarea acestor mici formatiuni a fost franata de ultimul val de migratori iar in Transilvarea de cucerirea maghiara . Aceasta curerire a
dus sub stapinire straina centrul pamantului romanesc si a facut imposibila unificarea in jurul lui a altor teritorii locuite de romani.Basarab 1 a
fost intemeitorul Tarii Romanesti , El a inclus teritoriile fostelor voievodate din Valea Argesului si valea Jiului procesul incheinduse la 1324.La
finele secolului 13 odata cu slabirea stapinirii Sub impulsul evenimentelor, la est de Carpati se va constitui statul independentMoldova “cea de-a
doua libertate romaneasca” cum afirma N. Iorga. Venirea la domnie a lui Bogdan din Maramures dupa 1359 si recunoasterea la 1365 de catre
regele maghiar a independentei formatiunea Moldova, a accelerat procesul de unificare a statului romanesc de la est de Carpati. i n s p a t i u l
d i n t r e   D u n a r e s i M a r e s e   p r o d u c e   p r o c e s u l   d e   u n i f i c a r e   a forma tiunilor politic e aparute in secolul X-
XI. Nuc le ul viitorului stat l-a constituit Tra Car vunei situate intre Ma nga lia si Varna . Ca tre mijloc ul sec olului XIV- lea
in fruntea statului se afla Balica , iar ur ma sul acestuia , Dobrotici unifica “ dintre Dunare si Mare intemeind un nou stat.”
Consecinta proceselor de unificare denota ca intreg poporul roman se dezvolta similar in directia afirmarii organizarii lui statale. Aceasta a fost
posibil numai datorita relatiilor multilaterale din intregul spatiul locuit de romani. La sfirsitul secolului al 13-lea stat independent devine si
Transilvania
Analizand denumirile statelor in functie de realitati sau legende putem afirma ca neamul, omul-personalitatea politica, muntele padurea si apa au
generat denumirilestatelor medievale romanesti. Constituirea statelor medievale romanesti unificate a insemnat un cadru politiccorespunzator
pentru societatea romaneasca, necesar atat pentru dezvoltarea interna dar si pentru apararea acestui spatiu de pericolul strain.

6 Lupta antiotomană – expresie a politicii externe a domnitorilor români în epoca

medievală.

Spre mijlocul sec. 15 Europa s-a ciocnit cu o noua etapa a expansiunii otomane. Peninsula Balcanica a fost in intregime ocupata. In continuare
politica externa a Imp. Otoman se orienta spre tarile Europei Centrale si Est,precum si spre Bizant.Turcii au incercat in repetate rinduri sa impuna
un regim de suzeranitate restrictive la nord de dunare, ceea ce va genera permanente lupte pentru scuturarea jugului ottoman. In 1389 Domnul
Mircea cel Batrin participa la batalia de la Kossovopole din Serbia unde otomanii sint invingatori, apoi au mai fost mai multe confruntari si
Mircea cel Batrin cade de acord sa plateasca tributul. O alta etapa a luptei antiotomane este legata de Iancu de hunedoara, voievod al Transilvanie
care in 1446 incheie o alianta cu domni Tarii Romanesti si Moldovei la care adera sirbii si albanezii.Iancu a purtat citeva razboaie cu otomanii
unde a avut victorii si a reusit sa opreasca ofensiva otomana spre Centrul Europei. Un alt domn a Tarii Romanesti care a purtat lupte cu Otomanii
este Vlad Tepes, care a opus rezistenta otomanilor si nu a pesrmis ca Tara Romaneasca sa fie transformata in pasalic. Tara Moldovei in anii 70 ai
sec al 15 se afirma in lupta antiotomana in Frunte cu Stefan cel Mare unde a infrins la Vaslui in 1457 o oaste de 100-200 mii de ostasi, insa peste
un an pierde batalia de la Valea Alba. Astfel, suzeranitatea otomana capata un caracter restrictiv, creste volumul tributului, este redusa autonomia
tarii. Totodata devine clar ca iesirea de sub suzeranitatea otomana poate avea loc in coalitie cu puterile europene.La 13 august 1595 domnul Tarii
Romanesti Mihai Viteazul invinge oaste otomana de la Calugareni, apoi in 1600 a unificat Transilvania, Moldova si tara Romaneasca find ca
convins ca va inlatura suzeranitatea otomana, insa el a fost omorit in 1601.In sec 17-18 romanii pun speranta eliberarii de sub suzeranitate
otomana prin razboaiele Austriei, apoi Rusiei cu turcii, dar aceste imperii au avut propriile lor intentii anexindu-si teritorii romanesti.
7 Insurarea regimului de suzeranitate otomană şi formele lui de manifestare în
Ţările Române.

Pe parcursul secolui al 15 si jumatatea secolului 16 in Moldova Tara Romaneasca si Transilvania s-a desfasurat procesul de instaurarea
suzeranitatii otomane. Tara Romaneasca a fost prima dintre statele romane care a devenit obiectiv al expansiunii otomane. A acceptat plata
tributului deja la sfirsitul secolului al 14 in calitate de rascumpararea pacii. Inlaturarea din Domnie a lui Vlad Tepes in tara Romaneasca a marcat
inceputul suzeranitatii restrictive in 1462 prin numirea de catre sultan a noului domn. Asupra Moldovei sistemul legamintului a fost instaurat in
urma unui proces mai indelungat: la 1456 s-a produs rascumpararea pacii, la 1486 rascumpararea protectiei, la 1512 acceptarea relatiilor de
vasalitatea si la 1538- instaurarea suzeranitatii restrictive, ce prevedea investirea iar apoi si numirea domnului pe tron. Dupa infringerea Regatului
Ungar in batalia de la Mohacs si instaurarea pasalicului de la Buda, transilvania accepta suzeranitatea otomana. Regimul suzeranitatii otomane in
Principatele romane a trecut in faza restrictiva, care s-a manifestat prin implicari directe in viata politica si economica interna si subordonarea
directa si univoca Portii.La ordinea sultanului au fost distruse principalele cetati, in continuare continua cresterea obligatiilor economice ale
Tarilor Romane fata de Poarta-plata tributului si a peschesurilor. Suzeranitatea otomana dupa instaurarea ei difinitiva in prima jumatate a
secolului al 16-lea, a cunoscut o accentuata agravare pina la razboiul antiotoman sub conducerea lui mihai Viteazu. ,dupa care cunoaste o
perioada pana la mijlocul secolului al 18-lea cu forme mai usoare de manifestare. Apoi urmeaza instaurarea regimului fanariot. Poarta numea
singura candidatura domnului, astfel tronul domnesc s-a transformat intr-un obiect de vinzare. Sub presiunea suzeranitatii otomane, Tarile
Romane isi pierd tot mai mult libertatea de actiune pe plan extern. Regimul economic al suzeranitatii otomane a avut aceeasi evolutie ca si cel
politic. Volumul darilor Tarilor Romane catre Poarta a cunoscut o ascensiune continua. Astfel tributul Moldovei creste De la 2000 de galbeniin
1456 pina la 65.000 in 1593. Pe linga tribut domnii dadeau la urcarea pe tron peschesuri(cadouri) . Pe parcursul secolelor 15-18 presiunea
economica a Portii Otomane asupra Tarilor romane s-a agravat ceea ce a condus la incetinirea dezvoltarii lor politice, economice si culturale si a
determinat evolutia lenta a procesului de modernizare a societatii romanesti.

8 Rolul bisericii in societatea medievala in Europa Occidentala

Dupa Edictul de la Milano din 313, crestinismul devine o religie acceptata, in care Constantin cel Mare gaseste factorul care sa asigure unitatea
imperiului. Pe parcursul intregului Ev mediu rolul Bisericii in societate devine tot mai cuprinzator: ea era aliata a statului, disputind cu acesta
suprematia, devine mare proprietar funciar, capata putere judecatoreasca asupra enoriasilor sai, condamna ereziile, infiinteaza scoli pe linga
minastiri. Regii occidentali trebuiau sa se supuna papei nu doar ca unei autoritati spirituale ci si ca unei autoritati politice. Au urmat perioade de
colaborare dintre biserica si stat, care se alternau cu perioade de contrapunere. Un rol important act de colaborare a fost incoronarea de papa Leon
3 punind astfel bazele Imperiului Roman de esenta crestina. Apogeul contrapunerii dintre puterea laica si cea eclesiastica a fost atins la Conciliul
de la Lutermo din 1059, care a adoptat principele Reformei de la Cluny. Conciliul a interzis clerului sa primeasca functiile sale din mainile
autoritatilor laice. Apogeul confruntarii dintre papa si imparat este atins in timpul domniei lui Henric 4 care ignora decretele papei, convocind un
conciliu al episcopilor germani Drept raspuns papa Grigore 6 il excomunica pe imparat. Odata cu ascensiunea Statelor europene conflictul de
dominatie ia amploare. Regii bazandu-se pe principiul ca ,,regele este imparat in statul sau au inceput sa contesteze autoritatea papalitatii in
afaceri laice. Abia in 1417 Conciliul de la Constaz a lichidat schisma, fiind ales un papa a intregii crestinatati occidentale. Aspirind la iertarea
pacatelor, multi proprietari funciari faceau donatii bisericii inzestrind-o cu terenuri agricole si alte bunuri. Aceste averi erau gestionate de
manestiri care devin centre economice importante, In relatiile dintre Biserica si societate un rol important l-au avut actele de ctitorie, deoarece cu
eforturile ctitorilor au fost inalate fastuoase catedrale medievale, precum multe spitale si aziluri. O preocupare a Bisericii era organizarea
instruirii. Scopul scontat era mantuirea sufletului prin cunoasterea invataturii lui Hristos. Pe parcursul Evului Mediu Biserica a reprezentat de
rind cu puterea imperiala, autoritatea suprema in toate domeniile vietii sociale si spirituale. Ea a exercitat o puternica influenta asupra tuturor
paturilor sociale, a disparut dreptul la autoritate politic a cu imparatii si regii, a fost unica instruire si pastrare a mestenirii lumii antice.

9 Impactul regimului fanariot asupra evolutiei politice si socio-economice a Tarilor Romane

  
 Regimul fanariot a înlocuit sistemul politic tradiţional din ţările române, a eliminat boierimea pământeană din funcţiile-cheie, a modificat
funcţiile esenţiale ale statului, cum a fost cea externă, de apărare, desfiinţând armata. Incepind cu anul 1711 in Moldova si cu 1716 in Tara
Romaneasca, Imperiul Otoman isi inaspreste puterea de dominatie prin decizia de a nu mai incredinta conducerea celor 2 Principate unor domni
paminteni din boierimea autohtona care reprezentau un pericol pentru turci prin participarea la luptele initiale de puterile crestine care formau
Liga Sfinta. Pentru a rezolva aceasta problema turcii numeau la conducerea Principatelor domni fanarioti care erau de origine greceasca. Noul
sistem de guvernare introdus de turci va fi instrumentul cel mai potrivit pentru a tine cele doua tari in deplina ascultare si pentru a face imposibila
orice incercare de independenta si emancipare nationala. Din 1711 pina in 1821 vor trece pe la tronul celor doua Principate in jurul a 30 de domni
fanarioti aducind cu ei moravurile din Fanar. Treptat acestia au fanarizat structurile de guvernare : divanul fostul sfat domnesc, au pus mina pe
cele mai inalte dregatorii. Fanariotii au impus in invatamint, in administratie structuri straine, demnitari straini ce propagau valorile straine si
limba. In aceste 2 principate a avut loc : grecizarea domnie,bisericii si culturii. cresterea puternica a obligatiilor materiale catre Imp. Otoman.
Sfatul domnesc a fost prefăcut în divan, devenind, în mînile fanarioţilor, o unealtă docilă de executare a dispoziţiilor Porţii, care interzicea orice
relaţii cu alte state; Toate acestea au limitat considerabil statutul de autonomie al Moldovei.Importanta politica a tarilor romane pentru imperiu si
valorificarea lor economica a provocat infiintarea unui program de reforme. Cele mai importante reforme au fost elaborate de Constantin
Mavrocordat care a fost domnitor si in Moldova si in Tara Romaneasca. Reformele sale(sociala, administrativa,juridica,fiscala, etc) au promovat
procesul de modernizare a societati romanesti si au stabilit o unitate intre cele doua principate. Epoca fanariotilor este una de decadere luind in
cosecinte pierderile teritoriale. Pe timpul regimului fanariot tronul se cumpara cu sume mari, durata medie a domniei era de 3ani.In concluzie,
prin instituirea regimului politic fanariot, autonomia Principatelor este grav stirbita. Principatele sunt lipsite de dreptul de a desfasura o politica
externa proprie, de a intretine armata, iar teritoriul lor este considerat ca parte integranta a Imperiului Otoman, motiv pentru care putea fi
instrainat. Suzeranitatea otomana devine tot mai apasatoare, economia Principatelor fiind subordonata complet intereselor Portii.

10 Impactul revolutiei idustriale asupra evolutiei lumii moderne.

Revolutia industiala presupune inlocuirea manufacturilor cu productie de febrica si trcerea de la munca manuala la cea mecanizata. Insa pentru
producerea acestui salt al dezvoltarii umane au fost necesare de anumite conditii care au impulsionat sacietatea spre derularea revolutiei
industriale:colaborarea inre stiinta si tehnica,disponibilitatea de capital ,prezenta fortelor de lucru relativ ieftine ,de recolte care puteau asigura
hrana populatiei urbane de resurse minerale si naturale .Deci revolutia industriala se putea petrece intro tara bine dezvoltata. Revolutia
industriala a aparut in Anglia la sfirsitul secolului 18-lea apoi sa generalizat in Europa Occidentala in secolul urmator. Deplasarea spre oras a unui
numar mare de tarani care nusi mai gaseau de lucru la sat a dus la necesitatea crearii unor noi locuri de munca,necesara pentru cresterea
industriala. Trecerea de la productie mecanizata a avut loc in primul rind in industia textila ce se baza pe importul bumbacului pe calea maritima.
Ca urmere in 1733 John Kay perfectioneaza razboiul de tesut inventind suveica zburatoare.Mecanizarea era una impiedicata de problema
energetica .Principalele forme de energie fiind: musculara( umana si animala) ,hidraulica si eoliana .Desi erau cunoscute masinile cu aburi
ale francezului Denis Papin si englezuluiThomas Newcomen ele aveu un randament redus .in 1760 Jame watt a obtinut primul bravet pentru
masina cu aburi perfectionata pina in 1784 ,ca mai apoi in 1876 , Otto sa inventeze motorul cu ardere interne fara care lumea contemporana pur si
simplu nu ar functiona.Ce a dus ca intre 1779 si 1812 costurile productie in industriea bumbacului sa scada cu 90%. La mijlocul secolului 19 la
fabricile si uzinile din Anglia se obtinea 50-60% din productia mondiala, ce i-a dat numele de,,atelier al lumii’’ iar dezvoltarea comertului si
relatiilor financiar-bancare, ca rezultat al progresului industrial si titlul de ,,bancher al lumii’’ Revolutia industriala din Anglia sa raspindit in
Franta si Belgia. Unde dupa revolutia franceza incep realizarile revolutie industriale. In industrie apar ramuri noi ca industria zaharului din
sfecla,ia avind industria texila, constructoare de masini, metalurgia.
Celelate tari s-au adaptat mai lent dar odata ce Germania,Japonia si Satele Unite au dobindit forta industriala, ale au depasit avansul initial al
englezilor. Introducerea carbunelui in locul lemnului a fost un pas impotrant in dez industruala si folosirea sa in productia ferului(Henry Cort).
Transporturile beneficiaza de reusita introducerii motorului cu aburi ,locomotiva inventata deGeorge Stephenson putea sa atinga vitezade 30 km|
ora .Sa intensificat constructia soselelor petruite si au aparut primele poduri de fier ce a dus la marirea vitezai dedeplasare.Retelele de cai ferate se
extind repede in anglia apoi belgia fr germania sua rusia. In plan economic revolutia industriala a dus la sporirea productiei si a
consumului ,precum si la extinderea si intensificarea circulatiei marfurilor. In Romania revolutia industriala s-a desfasurat mai tirziu decit in
anglia, franta, Sua intr-un ritm general lent. Deci revolutia industriala a jucat un rol foarte important in dezvoltarea societatii contemporane. Tot
ce ne inconoara astazi si nepare obisnuit este un rezultat si o mostenire a trevolutie industriale.

11 Revolutiile de la 1848-1849 in Tarile Romane: general si specific

Anul 1848 a fost un an revolutionar pentru toate popoarele europene.Revolutia a izbucnit la Paris apoi in alte state europene inclusiv si in
Principatele Romane. O cauza a revolutiilor din Moldova, Transilvania si Muntenia a fost produsul modificarilor petrecute in societatea
romaneasca dupa rascoala lui Tudor Vladimirescu din 1821, Revoluţia de la 1848-1849 are cauze în gradul de dezvoltare a societaţii în general,
în acutizarea contradicţiilor sociale, necesitatea soluţionării problemei naţionale prin constituirea unui singur stat românesc. Inceputul revolutiilor
a fost in Moldova la Iasi la 27 martie unde au participat circa 1000 de persoane Programul Petitie-proclamatiune cuprindea 35 de articole avind
scop desfiintarea Adunarii Obstesti si alegerea unei noi, reogarnizarea administrativa si politica interna. La conducerea miscarii revolutionare din
Moldova au fost 2 grupari politice : una de orientare liberal democratica ce urmareau inlocuirea a regimului feudal cu un regim burghez si a
boierilor liberali care doreau schimbarea treptata a societatii pe calea reformelor. Petitia proclamatie adoptata de adunare a fost inaintata
domnitorului Mihail Sturza dar el a respinso si a luat masuri pentru arestarea liderilor miscarii revolutionare,insa multi lideri revolutionari au
reusit sa se refugieze in Transilvania si Bucovina. La 24 mai 1848 liderii refugiati in Transilvania la Brasov au redactat programul ,,Principiile
noastre pentru reformarea patriei’’ care exprima : desfiintarea obligatiilor declaca ale taranimii siimproprietarirea lor cu pamant, deplina egalitate
la plata impozitelor saula ocuparea functiilor publice, egalitate si fratietate, Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat. Revolutile
din Tara Romaneasca au izbucnit la Islaz la 9 iunie 1948 si Bucuresti la 11 iunie unde s-au adunat mii de oameni intr-o adunare populara.
Obiectivele programului prevedeau : autonomie cit mai larga in raport cu puterea suzerana si inlaturarea protectoratului rus, independenta sa
administrativa si legislativa etc.Sub presiunea multimii si lipsit de ajutorul armatei, domnul a fost silit sa semneze Constitutia si peste citeva zile
sa paraseasca tara. Puterea a fost preluata de un guvern provizoriu, din care facea parte H. Radulescu,Golescu. La 15 iunie populatia bucuresteana
pe Campia Filaretului a depus juramant Constitutiei, Tot atunci drapelul tricolor a fost declarat drapel national si Desteaptate Romane imn al
popurului roman.Guvernul tarist ingrijorat de evenimente intervine la poarta de a restabili ordinea, astfel sultanul turc, Soliman Pasa, a inlocuit
guvernul revolutionar din Tara Romanesca cu locotenta domneasca formata din Radulescu, Tell si Golescu, insa aceasta solutia nu a bucurat
imperiul tarist. La 13 septembrie trupele otomane au ocupat Bucurestiul si au restaurat vechiul regim apoi ocupa Muntenia, dar trupele tariste
ocupasera deja Moldova. Astfel, interventia puterii suzerane si puteriiprotectoare au pus capat Revolutiei din Principatele Romane. Revolutia din
Transilvania a avut loc intre 3si5 mai 1848 la Blaj unde au participat circa 40.000deoameni cu scopul de a discuta soarta Transilvaniei. Oamenii
adunati la Blaj doreau de a se uni cu Tara Romaneasca si Moldova,insa pina la sfirsit in Transilvania s-a instarurat dinnou dominatia
absolutismului habsburgic. Deci Revolutiile din Principatele Romane demonstrat ca neamul nostru a fost un adevarat popor patriotic care au lupat
pina la urma pentru a fi o tara unita si independenta.

12 Formarea statelor nationale moderne: general si particular

I d e e a d e   u n i t a t e   n a t i o n a l ă a p a r e   î n m o d s p e c i a l î n   E u r o p a d u p ă R e v o l u t i i l e   b u r g h e z e d i n 1848-1849 când se pune tot

mai mare accent pe dreptul la autodeterminare si ideea de identitate natională. Astfel în Europa încep procese atât de unificare
natională, cât si de formare a statelor nationale din fostele imperii care se încep a destrăma la începutul secolului XX. Dupa 1848 in centru
vietii politice si social-culturale a Principatelor Romane se afla ideea infaptuirii unitatii nationale. Dupa razboiul din Crimeea aceast vis devine
realitate. În urma adunării Ad-hoc din 1857 când a avut loc Conventia de la Paris în 1858 prin care Marile Puteri  au acceptat
„unirea” sub anumite condiii, de exemplu faptul că trebuie să fie cu două Guverne și Parlamente, însă măiestria juridică a românilor au
făcut să găsească calea de mijloc prin care t o t u i a r   î n f ă p t u i a c e a s t ă u n i r e   s i a s t f e l l a 5   i a n u a r i e 1 8 5 9 A l e x a n d r u I o a n
C u z a e s t e a l e s d o m n i t o r î n  Moldova si la 24 ianuarie domnitor în tara Românească. În 1862 se unifică Parlamentul si
Guvernul, iar d u p ă d e t r o n a r e a l u i A . I . C u z a ,   î n 1 8 6 6 C a r o l a d o p t ă   p r i m a   c o n s t i t u t i e   s i   n u m e s t e s t a t u l –
România. Astfel, prin dubla alegere a lui Cuza a fost facut celmai important pas si a fost creata o conditie esentiala pentru a pune capatarea
independentei nationale. A fost infaptuita prima eyapa a deplinei unitati politice a poporului roman. Unificarea Germaniei a fost pregatita
economic prin uniune a vamala initiata de Prusia in1828. Rivalitatea dintre Austria si Prusia a dominat procesul de unificare a Germaniei.
Unificarea sustinuta de cancelarul Bismark sa realizat in urma a 3 razboaie initiate cu Prusia si Austria. Astfel in 1871 in Sala cu Oglinzi a
Palatului de la Versailles, regele Prusiei Wilhelm I a fost declarat imparat al Imperiului German. Dupa unificare, Germania a cunoscut o perioada
de dezvoltare rapida in toate domeniile. Reformele au consolidat natiunea si au transformat pe viitor Germania unul ditre cele mai avansate state
ale lumii. Unificarea Italiei sa realizat in mai multe etape prin mijloace diferite : razboiul, actiunea revolutionara si calea diplomatica. Astfel
trecind prin aceste etape Unificarea Italiei a fost incheiata in 1870, cind trupele franceza se retrag din Roma, care este proclamata capitala statului
italian. Secolul nationalitatii a avut loc o puternica afirmare a ideologiilor nationale si a actiunilor practice. Dreptul poapoarelor la
autodeterminare a fost unul din cele 14 puncte ale programului propus de presedintele american Wilson la conferinta de Pace de la Paris.
Aplicarea acestui principiu a constituit noi state nationale Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia....

13 Rivalitatea marilor puteri in contextul relatiilor internationale (1870-1914)

La rascrucerea secolurilor 19-20 a aparut o perioada de tensiune si conflicte dintre marile puteri. Dupa ce sa unificat Germania si Italia si in urma
Razboiul franco-prusian din 1870-1871, in care Franta a suferit infrangere, s-a deschis o noua pagina in istoria relatiilor internationale. Au
inceput sa se inrautateasca relatiile dinte statele puternice. Germania avind conflicte cu Anglia si Franta iar Imp. Rus isi largea teritoriile ce nu
bucura pe nimeni, un alt conflict poate fi goana dupa colonii si luptele pentru ele. Principala problema a fost formarea unui stat nou puternic Imp.
German care incalca principiile din Occident ,,Echilibrul european de forte ’’. Imp. Habsburgic s-a alaturat de politica I. German ce dorea de
asemenea sa-si mareasca teritoriile si era contra politicii expansioniste a Rusiei. Pentru constituirea unei aliante Bismarck a semnat in 1879 un
tratat secret austro-german indreptat contra Rusiei, unde in 1882 adera si Italia, acest bloc militar fiind numit Tripla Alianta. Franta si Rusia au
fost nemultumiti de incheierea acestui bloc militar si ei semneaza un tratat de ajutor militar impotriva Germaniei. Anglia avind frica de a intra in
razboi cu nemtii a semnat In 1904 a intelegerea anglo-franceza 'Antanta cordiala', iar in 1907 - anglo-rusa. Astfel a fost creat al doilea bloc –
Antanta. Au aparut conflicte si in sudul Europei. Serbia, Grecia , Muntenegru si bulgaria au infrint armata turca si au eliberat teritoriile lor
nationale de turci. In 1913 Bulgaria a navalit contra Serbilor din cauza Macedoniei si contra Bulgariei au intrat in razboi Romania , Turcia si
Grecia. Dupa razboi Bulgaria a suferit o infrangere totala si a pierdut o mare parte din teritoriu ce a determinat la aderarea ei la alianta austro-
germana.In 1914 Germania cauta motiv sa inceapa razboi deoarece era foarte bine pregatita de razboi. La 28 iunie in orasul Sarajevo a fost
asasinat mostenitorul tronului austro-ungar Franz Ferdinand si tot la 28 iulie Austro-Ungaria ii declara razboi Serbiei unde in apararea ei a venit
Rusia. Cerand ultimativ ca ea sa fie oprita, la l august 1914 Germania i-a declarat razboi Rusiei, iar la 3 august -Frantei. Totodata, nemtii au
incalcat suveranitatea Belgiei si la 4 august Anglia i-a declarat razboi Germaniei.

14 Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasca(1812-1873)

Dupa razboiului ruso-turc din 1806-1812, teritoriul situat intre Nistru si Prut numit din 1813 Basarabia a fost anexat la Rusia.Imperiul tarist
considera acest teritoriu colonia sa interna avind scopul pe parcursul secolului19 : lichidarea specificului national local si rusificarea populatiei
autohtone, integrarea cit mai rapida a provinciei in structurile social-politice ale imperiului. Evolutia Basarabiei s-a desfasurat in 3 etape. In
Prima etapa (1812-1828) Basarabia a dispus de autonomie limitata.Primul guvernator civil al Basarabiei comform “regulamentului provizoriu de
administrare a Basarabiei” ii revenea lui Scarlat Sturdza, primul si ultimul guvernator bastinas,iar rolul de guvernator militar ii revenea
generalului rus Harting, care a accelerat procesul de rusificare. Limba romana era considerata oficiala, alaturi de cea rusa In aspect social
Tarismul ducea o politica de rusificare si de diminuare a elementului autohton prin procesul de colonizare a acestui teriotriu cu alte
etnii ca : bulgarii, gagauzi,germani si rusi. Cel mai mare aflux de colonisti veneau din guberniile rusesti in mod organizat – colonistii primeau
loturi de pamint si o scutire de impozite si cel prin modul stiintific adica imigrau
nelegal. Prin acest proces intens de colonizare colonistii straini primeau scutiri 
de impozite si loturi mari de pamint, iar populatia bastinasa impozite mai povirsitoare si nu primeau nici o scutire de la stat. Insa au fost si
consecinte ce au avut aspecte pozitive , colonistii germani care au adus cu ei uneltele si noi metode de agricultura.
. In a doua etapa (1828-1860) prin legea tarului Nicolai 1 din februarie 1928 ,,Asezamantul din1818’’ a fost anulata fiind inaintata cu una nou,
prin carea autonomia Basarabiei divine suprimata. In aspect spiritual in urma adoptarii noului Asezamin , limba oficiala in tinut devine limba rusa
, iar cea romana urmind sa fie utilizata doar “in caz de urgentza’’,fiind chiar scoasa in 1833 din uz ca limba oficiala din toate institutiile. Functiile
de stat le ocupau functionarii rusi, iar cei romani erau eliberati. Populatia fiind nemultumita ca limba romana a fost scoasa, prin revindecari si
demersuri au cerut asigurarea invatamintului cu manuale in limba romana si dreptul la instruirea copiilor in limba romana. Asfel prin proteste si
manifestari Senatul a fost nevoit sa introduca utilizarea limbii romane in organele administrative si judecatoresti. Totusi politica de
deznationalizare nu s-a manifestat in toate categoriile sociale deoarece majoritatea populatiei traiau la sate, iar satul era si este un pastrator de
obiceiuri si traditii.La sfirsitul anilor 1840 au fost lichidate categoriile sociale ale nobilimii mici si alte categorii priveligiate. In a 3 etapa (1861-
1879) au fost promovate reformele burgheze ale lui Alexandru al 2-lea : reforma agrara, reforma oraseneasca si reforma militara unde serviciul
militar era obligatoriu timp de 6 ani . Pe plan extern Basarabia era izolata de orice legatura cu alte tari in special de Principate care influentau
negativ asupra colonizarii acestui teritoriu. Pe plan economic teritoriul se afla in impas deoarece Imperiul Rus vedea acest teritoriu doar ca o
statie de pompare a legumelor ,cerealelor si materiei brute. Imperiu Tarist nu a interprins nimic pentru industrializarea acestui teritoriu, a construit
doar o cale ferata dar si ea era in scop de export de cereale si alte materii brute in Rusia care le cumpara la preturi mizere.In concluzie rapirea
Basarabiei de la tara Moldova a fost divizata o tara au fost divizate familii si proprietari, a fost destramata piata economica unica si integritatea
acestui teritoriu cu tot restul spatiul romanesc, a fost divizata o natione.
15 Sistemul Versailles- Washington factor determinativ in declansarea celui de-al doilea razboi mondial .

Dupa primului razboi mondial au fost semnate tratate de pace cu tarile invinse in razboi, aceste tratate in continuare au format Sistemul
Versailles Washington. In 1919 si 1920 in cadrul conferintei de pace de la Paris au fost pregatite tratate de pace cu statele invinse in razboi. Un
rol important au avut la aceasta Conferinta ,, consiliul celor patru’’ presedintele SUA Thomas Wilson, prim ministrilor al Frantei Georges
Clemenceanu, al M.B. David George si al Italiei Vittorio Orlando. Cel mai aspru a fost tratatul de la Versailles cu Germania in 1919, unde ea a
fost declarata principala tara responsabila de declansarea razboiului cu aliatii sai si a fost obligate sa plateasca despagubiri de razboi. De
asemenea au fost pedepsite Austria prin tr. Saint Germain, Bulgaria prin Tr Neully Sur, Ungaria prin Tr de la Trianon si Turcia prin tr de la
Sevres. Aceste tratate au format Sistemul Wersailes si ele au dus la modificarea hartii politice Europene prin trasarea unor noi frontiere ,
reconstituirea unor state independente (Polonia, Austria) si aparita unor noi state (Cehoslovacia, tarile baltice) . Acest Sistem nu a asigurat o pace
durabila ci, dimpotriva a dus la conflicte intre tarile biruitoare si cele invinse. In continuare Marile Puteri sau adunat la Washington 1921si 1922
cu scopul de a reglementa problemele teritoriale din Pacific. Tratatele care au semnate la Washington au completat Sistemul de la Wersailles,
creind un echilibru dar nu a fost de lunga durata. Dupa incheierea tratatelor de pace multe tari au ramas nemultumite. Sistemul Wersailles
Washington nu a fost suficient de ingaduitor sa linisteasca Germania, nici suficient de aspru pentru a impiedica un fost agresor sa redevina o
putere dominanta pe continent, de aceea el se considera cea mai importanta cauza, indirecta a razboiului. Acest sistem plasa intreaga vina a
declansarii razboiului pedepsind aspru Germania si alte tari in loc sa stabileasca niste intelegeri care sa asigure pace pe termen lung.
Nemultumirea Germaniei cu Tratatul de la Wersailles si dorinta lor de asi reintoarce teritoriile a dus la inceputul razboiului 2 mondial. Japonia
tot fiind nemultumita devine primul focar al razbouiului. Aceste nemultumiri au dus ca Hitler in 1935 introduce serviciul militar obligatoriu si in
1939 la 1 septembrie se incepe razboiul 2 mondial, Germania atacind Polonia de Vest.

16 Basarabia in perioada interbelica: progrese si limite.

La 27 martie 1918, Sfatul Tari, in frunte cu I o n   I n c u l e t v o t e a z a   u n i r e a   B a s a r a b i e i   c u R o m a n i a , a s t f e l , p e n t r u   2 2 d e

a n i , t o a t e t e r i t o r i i l e   r o m a n e s t i   v o r   f i   i n c l u s e   i n t r - u n s i n g u r   s t a t -   R o m a n i a   M a r e , care dezvoltă un spirit
nationalist, patriotic, în spiritele
cetătenilor, atît acelor din Muntenia, cît si acelor noi veniti acasă,
T r a n s i l v a n i a ,   B u c o v i n a ,  Basarabia. A l i p i r e a Basarabiei la Romania a fost posibila datorita faptului ca URSS se afla in plin razboi
civil,c e e a   c e   a   i m p i e d i c a t   i n t e r v e n t i a   r u s i l o r . Basarabia a avut de cîstigat în perioada interbelică, fiindcă ea
a avut posibilitatea de a se dezvolta într-un stat democratic, desi democratia era mimată. România în perioada interbelică
a dezvoltat activ industria petriolieră, agricolă, din aceasta a profitat si Basarabia. Prin legea de reforma agrara taranii au primit loturi de pamant
de 6-8 ha. In 1939 circa 87% din suprafata totala cultivata era ocupata de cereale. Un rol important in agricultura au avut cultivarea vitei de vie,
cresterea vitelor, cresterea a culturilor tehnice-inul si cinepa. In domeniul invatamintului s-au construit școli primare,medii generale si speciale, s-a marit
numarul de cadre didactice si a copiilor scolarizati. Invatamintul primar a fost introdus obligatoriu cu predare în limba română si în biserici slujbă era folosită in limba
română. Un centru important de cultura a fost Universitatea populara din Chisinau, infiintata in 1918 de un grup de intelectuali in frunte cu Pan Halippa, Ion Peliva... Deci,
Basarabia s-a dezvoltat c î t d e p u t i n , n u d o a r s i t u a t i a e c o n o m i c ă a p o p u l a i e i , d a r   s i s - a r e v e n i t l a s p e c i f i c u l n o s t r u c a
popor.Aspectele negative sunt că România înelegind faptul, că este inconjurată de state, care au o politică externă revizionistă, deoarece
Ungaria pretindea la Transilvania, Bulgaria la Cadrilater,URSS la Basarabia, ea n-a investit atît de mult in infrastrucutra acestor regiuni, ci mai
mult în cultură, educatie, pentru a reveni la specificul national, de care au fost lipsite aceste regiuni în perioada dominatiilor
străine. Dezvoltarea industrii regiunii era orientaata mai mult spre satisfacerea necesitatilor locale. In anii crizei economia Basarabiei a suferit
foarte mult din cauza suparaproductiei. La chisinau fiind inchise 163 de intreprinderi. Deci in perioada interbelica, in Basarabia au fost obtinute
rezultate importante-in literatura , invatamant, stiinta etc.Unirea a facut schimbari si in
mentalitatea basarabenilor, care incep sa isi manifeste drepturile de cetateni si merg la votare. In aceasta perioada noi am căpătat un specific
national mai pronuntat.

17 Integrarea europeana: realizari si perspective.

Dupa sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, pentru a evita un nou conflict dintre Franta si Germania, care ar putea degenera intr-o alta
conflagratie mondiala, s-a incercat formarea unei comunitati economice care ar Impiedica eventualitatea  de noi dimensiuni. La inceput in 1951
apare CECO-Comunitatea Carbunelui si Otelului fondatorii fiind Jean Monnet si Robert Schuman, mai apoi, alt pas in formarea UE fost
aparitia CEE Comunitatea Economica Europeana care includea Franta, Germania,Italia,
Luxemburg, Belgia si Olanda. Mai tirziu la aceasta uniune se alatura si Marea Britanie,
 Spania si portugalia, apoi Suedia, Finlanda si Austria. In anul 1992 este semnat la Mastricht trataul care pune bazele UNIUNII Europene, iar din
1999 se propune folosirea unei monede
unice- euro. In anii 2000, la UE se mai adauga inca 10 state, iar in 2007 Romania si Bulgaria 
vor deveni si ele membre ale comunitatii europene.Trepatat, odata cu cresterea numarului de
membri a UE, dispar si barierele dintre state,in prezent este posibila deplasarea libera a
capitalului, este un nivel inalt de viata si de trai. In prezent din punct de vedere economic, cel mai puternic stat din Uniunea Europeana este
Germania, iar din cauza crizei mondiale au fost afectate grav statele Europene si s-au inregistrat probleme cu Grecia , Spania, iar in ce priveste
Grecia se punea problema excluderii ei din comunitatea europeana ,din cauza problemelor si a datoriei externe mari. O alta problema a UE este o
noua extindere, statele care aspira avand o dezvoltare economica diferita.O problema a integrarii  europene, pentru statele precum Moldova
consta in ajutarea la legislatia comunitara, la nivelul de impozitare european, la plata unei sume in fondul comunitar, suma care se calculeaza
independenta de PIB- ul fiecarui stat.Deci pentru Republica Moldova aderarea ar putea fi o problema din punct de vedere economic, dar fiind
un stat mic, aceasta problema s-ar  putea solutiona, mai ales ca  o parte  a populatiei locuieste  practic in Uniune, foarte multi au cettatenia
statului roman, astfel, sint practic  cetateni  ai  Europei, dar o alta problema o constituie solutionarea problemei transnistrene. Totusi Crearea
UE s-a realizat cu scopul de a preveni noi conflicte, si desi s-a vizat formarea unei uniuni economice, nivelul de integrare interculturala la care a
ajuns UE este extraordinar, la fel si
 modalitatile de solutionare a conflictelor
18 Probleme globale ale umanitatii- teste de maturitate a cumunitatii internationale.

18 Progresul tehnico-stiintific si procesele de globalizare economico-mondiala au schimbat substantial modul de viata al lumii contemporane,
deschizind noi orizonturi in evolutia umanitatii. Peoblemele globale pot fi impartite in: Ecologica , Demografica, Alimentara, Energetica ,
Mentinera pacii pe pamant.... Problema ecologica reprezinta relatiile dintre societate si natura si e cauzata de mai multi factori: introducerea
noilor tehnologii bazate pe folosirea abundenta a petrolului, gazului natural si al carbunelui. O problema grava in procesul de poluare o reprezinta
ceea a deseurilor unde cantitati mari de reziduri se acumuleaza in fluxurile mari. In 1972 a fost organizata Conferinta Natiunilor Unite pentru
Mediu la recomandarea careia este creata Institutia Onu- programul natiunilor unite pentru Protectia Mediului. Cea mai importanta actiune
internationala a fost semnarea in 1992 de catre 154 de state a Conventiei in cadru de la Rio de Janeiro privind schimbarea climei. O alta problema
este cea demografica. Cresterea rapida a populatiei in unele regiuni si depopularea altora atrage alte probleme, cum ar fi: explozia urbana,
problema alimentara, somajul etc. In 1950 populatia mondiala era de 2,7 miliarde de locuitori , in 1990 de 5,3 miliarde iar in prezent sint peste 7
miliarde. India reprezinta 38% din populatia totala. Cresterea demografica neincetata este sursa principala a presiunii tot mai mari care exercita
asupra sistemelor naturale.Pentru combaterea fenomenilor negative legate de demografie, ONU a adoptat ,Planul global de actiuni in domeniul
popularii’’. Alta problema este a alimentarii deoarece mai mult de o treime din populatie sufera de subalimentare. Cauzele acestei probleme sint:
cresterea rapida a numarului de populatie, specializarea ingusta in cultura plantelor, productivitatea agriculturii scazute. Mentinerea pacii si
dezarmarea este cea mai acuta problema. Conflictele armate duc la pierderi umane, de aceea organizatiile internationale cauta sa gaseasca solutii
pasnice. Mentinerea pacii si securitatii in lume a fost pincipalul domeniu al ONU. Onu a activat intens in solutionarea a peste 180 de pericole
reale de razboi sau chiar a unor conflicte deschise. Organizatia internationala a fost prezenta in rezolvarea unor evenimente precum criza
rachetelor din Cuba, razboiul iraniano-irakian, retragerea trupelor sovietice din Afganistan, criza din Kosovo, agresiunea Irakului impotriva
Kuweitului. Alte probleme globale sint: sanatatea umana si maladiile incurabile, interzicerea armelor de destrugere in masa si lichidarea lor,
narcomania, tabacismul, utilizarea energiei nucleare( Cernobil si Fucusina). Globalizarea pe plan politic, tehnologic, militar si economic, care s-a
produs dupa al 2 razboi mondial a scos in evidenta un sir de probleme de caracter general, rezolvarea carora este un test de maturitate a
comunitatii internationale actuale. Cai de Solutionare a problemelor sint: elaborarea unor strategii de durata , intemeiate pe colaborarea
structurilor internationale, a guvernelor; mobilizarea potentialului stiintific in vederea crearii unor noi tehnologii; elaborarea unor programe
educativ instructive pentru educatia ecologica, demografica, nutritionala, sanitara.

1 Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre dezvoltarea social-economică a

grecilor în perioada arhaică şi colonizarea greacă.

Perioada arhaica a fost foarte importanta in istoria greciei fiindca apare statul de tip polis, apar primii legiuitori si tirani si se produce marea
colonizare greaca. Teritoriul Greciei este sarac in zacaminte minerale, cimpiile nu ocupau spatii mari, clima era uscata si arida care nu permitea
decit cultivarea plantelor care suporta seceta. Acest teritoriu nu putea sa satisfaca necesitatile vitale ale locuitorilor. Aceste conditii precum si
cresterea demografica, dezvoltarea mestesugaritului ce necesita o piata de desfacere, inegalitatea sociala, introducerea ostracizarii – exilul pe 10
ani de catre Clistine i-au impus pe greci sa caute piete de desfacere a marfurilor. Astfel, o parte din populatie a fost nevoita sa emigreze in
cautarea unor surse de materii prime si de piete comerciale. Asezarea geografica i-a asigurat Greciei conditii favorabile pentru dezvoltarea
comertului si navigatiei.Deci, intre circa 750 i.Hr si 650 i.Hr s-a desfasurat ampla colonizare a tarmurilor Marii Negre si Marii Mediterane.
Principalele metropole au fost Atena, Sparta, Milet. Ca rezultat a colonizrii grecesti a avut loc dezvoltarea economica si politica a poporului
grec.In epoca marii colonizarii a fost posibila dezvoltarea culturii si stabilirea legaturilor cu noi popoare.

2 Relaţia de cauzalitate dintre politica interna a lui Burebista şi consolidarea statului geto-dac.

Burebista a fost conducătorul get,care a unit pentru prima dată toate triburile geto-dacilor sub o singură autoritate politică astfel punînd bazele
statului dac. Devenind conducatorul statului geto dac, Burebista cu ajutorul lui Deceneu a realizat un sir de masuri importante care au contribuit
la formarea unui stat puternic, dezvoltat si unitar. El a recucerit teritoriile dacice de la celtii din nord-vest si si-a impus autoritatea asupra celtilor
scordisci, a cucerit orase grecesti si a inceput construirea fortificatiilor. A creat o armată nouă,bine instruită,dotată cu armament de
performanţă,cu forme de luptă moderne,astfel întărind capacitatea de apărare a ţării.Burebista a ridicat staul dac şi prin abstinenţă de la
alcool ,prin ascultare de porunci. Oamenii sunt aduşi la o viaţă după norme morale avangardiste implementate în mare parte cu ajutorul
religiei.Politica externa a statului lui Burebista,deosebit de activa si indrazneata, a fost indreptata spre redobandirea vechilor tinuturi dacice si
spre impiedicarea pericolului expansiunii romane.Astfel,prin politica dusă,Burebista crează cel mai puternic stat din Europa după Imperiul
Roman.

3Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre romanizarea dacilor si cel de formare a poporului si a limbii romîne.
Dupa razboiul daco-roman din 105-106, Dacia este cucerita si rezistenta dacilor este infrinta. Astfel Dacia devine provincie romana si se începe
procesul de romanizare a Daciei care a durat din 106 pina in 275 .Principalii factori care au contribuit la derularea procesului de romanizare in
timpul stapinirii romane au fost armata romana adusa in provincia Dacia, veteranii stabiliti in Dacia, administratia si justitia romana, colonistii
latinofoni adusi masiv,din toate provinciile imperiului si prezenti in toate domeniile vietii social-economice a provinciei, invatamintul in limba
latina, religia romana.Astfel,băştinaşii au preluat de la romani cultura,structurile sociale,economice,spirituale şi a limbii latine ca mijloc de
comunicare.Dupa ce imparatul Aurelian in anul 271 a decis retragerea armatei si a administratiei din provincia imperiala Daciei, majoritatea
populatiei romane nu a parasit Dacia si romanizarea a continuat.Astfel,in urma procesului de romanizare s-a format populaţia daco-romană care
vorbea limba latină populară,dar au mai păstrat şi cuvinte din limba dacică.S-au produs schimbări radicale din punct de vedere politic,cultural şi
demografic. Consecinţa acestor schimbări este formarea poporul român.Factorii care au determinat caracterul noului popor au fost romanitatea şi
creştinismul.Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic,limba şi conştiinţa naţională a poporului,iar creştinismul a determinat mentalitatea
romanică a neamului românesc,spiritualitatea,unitatea şi continuitatea lui în condiţiile epocii migraţiilor.Deci,prin romanizarea geto-dacilor a
apărut un nou popor-poporul român.

4 Relaţia de interdependenţă dintre dezvoltarea orasului si evolutia socio-economica a societăţii medievale.

Pe parcursul intregului Ev Mediu orasul a continuat sa fie factorul principal al progresului al evolutiei social economice politice si culturale.
Creşterea şi pătrunderea bisericii în oraşe este favorizată prin Edictul de la Milano din 313, dat de Constantin cel Mare. Astfel, biserica incepe să
se organizeze, iar organizarea ei se bazează pe organizarea urbană.Fiecare oraş devine sediul unui episcop ce işi manifesta puterea in 3 domenii:
ordine, justiţie si învăţămînt. Mediul urban constituia un spaţiu al libertăţii.Oraşul reprezenta un nou tip de civilizaţie-cea urbană.Aceasta se
manifesta în forme noi de organizare socială,politică,în noi valori culturale şi artistice.Oraşul era şi centru al vieţii spirituale. Invatamintul a
progresat foarte mult au aparut noi centre scolare, universitati care aveau programe si metode noi. Astfel, studierea si predarea a devenit ca un
mestesug. În Evul Mediu cele mai multe oraşe aveau funcţii religioase,adăpostind reşedinţele episcopilor.Marile catedrale erau elementele urbane
esenţiale,în a căror construcţii şi finanţare se implica întreaga societate urbană ,prin aceasta făcînd ca biserica să prospere.Existau numeroşi
clerici,care ofereau asistenţă religioasă în cadrul oraşului. Dezvoltarea economica, perfectionarea mestesugurilor precum si necesitatea de a
construi edificii mai incapatoare si luminoase au conditionat transformarea arhitecturii oraselor. Deci orasul medieval capata un ,,rol de călăuza,
de fermet, de motor’’ atit in ordinea economica, cit si in domeniul vietii mentale, inclusive in manifestarile ei intelectuale si artistice.

5 Demonstreaza relatia de interdependenta dintre evolutia statelor medievale romanesti si formarea institutiilor politice ale acestora.

Constituirea statelor medievale româneşti a decurs în câteva etape: unificarea teritorială, formarea structurilor sociale, a instituţiilor centrale
statale de guvernare şi obţinerea independenţei, recunoscută de ţările vecine. Interesele comune de apărare şi de valorificare a terenurilor agricole
serveau drept bază pentru unirea mai multor obşti în uniuni de obşti cu o căpetenie unică în frunte, numită voievod, cnez, ban.Tarile romane sau
constituit din punct de vedere politic in voievodate. In fruntea fiecarui stat romanesc era un voievod, cu prerogative suverane in Tara Romaneasca
si Moldova, limitate in Transilvania . Domnii romani incredintau temporar si revocabil o parte din atributii altor institutii constituite sau alese:
Sfatul domnesc in Tara Romaneasca si Moldova si sfatul voievodului apoi al principelui in Transilvania. Acest sfat sau consiliu avea doar un rol
consultativ, membrii erau numiti de suveran si indeplineau anumite functii publice sau la curtea suveranului. In Transilvania Voievodul era numit
si revocat de rege si isi alegea subalternii de la vicevoievod si comiti pina la notari dintre familiarii lui. Dupa ce Transilvania a fost proclamat
principat autonom sub suzeranitatea Portii Otomane din 1541, demnitatea de voievod a fost inlocuita cu cea de principe unde principele era ajutat
de un ,, sfat’’ . Cind trebuiau luate hotariri de importanta vitala pentru tara era consultata o adunare reprezentativa, numita in Tara Romaneasca si
Moldova Adunarea tarii iar in Transilvania Dieta. Prin urmare evolutia politica a statelor medievale romanesti a cazut inevitabil perfectionarea
institutiilor politice ale acestora , influentate atat de traditia locala, cit si de factorul extern: bizantin, occidental, iar mai tirziu otoman.

6 Relaţia de interdependenţă dintre puterea politică şi biserică în societatea medievală.

 
În Evul Mediu raporturile dintre puterea politică şi biserică cunosc o evoluţie plină de cotituri,
fiind marcate atît de colaborare,cît şi de conflicte.Dupa ce creştinismul devine religie oficială în statul roman in 313 ,împăratul Constantin
celMare şi urmaşii săi au promovat o politică de subordonare a bisericii. Puterea economica a bisericii a crescut,aceasta detinind pina la o treime
din paminturile arabile din tarile Europei de Vest. Aparitia papalitatii a consolidat biserica: s-a constituit sistemul său ierarhic centralizat in frunte
cu papa.Dupa moartea lu Carol cel Mare papalitatea a cazut in dependenta de conducatori laici: imparatii Imperiului Roman de natiune germana
numeau la dorinta lor episcopii si papii.Treptat ierarhia bisericească a fost inclusă în sistemul feudo-vasalic.Episcopii deţineau imense bogăţii
funciare şi intră în vasalitatea regelui. Biserica fiind nemultumita a inceput o lupta pentu eliberarea de putere laica.În sec.al XI-lea are loc o
mişcare pentru reformarea bisericii,pentru eliberarea ei de sub tutela laicilor.Dar triumful papalităţii a fost temporar .Întărirea statelor centralizate
a dus la limitarea pretenţiilor de suzeranitate ale papei.În timp ce apusul Europei a cunoscut lupta pentru supremaţie între cele două puteri,la
Răsărit împăratul Iustinian a stabilit că biserica şi statul colaborează şi conduc împreună creştinătatea pe calea lui Dumnezeu. Astfel, aceste două
fenomene sociale-biserica şi puterea politică prezintă un factor determinant al funcţionării şi dezvoltării societăţii medievale.

7 Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre liberalism şi democratizarea vieţii politice occidentale în epoca modernă.

In sec XIX progresul economic rapid in Anglia si In Franta confirma ideile adeptilor liberalismului pur. Pentru Marea Britanie era Adam Smith si
Pentru Franta era Jean-Baptiste Say. La inceput adoptarea progresiva a liberalismului politic si economic a dus la formarea primelor partide
libere. Viitorul fiecarei tari europene liberaliste cu economie de piata, regim democratic si forma constutionala de guvernamint au fost
consecintele unor idei ca libertatea, progresul, ideea de contract si conceptul unui mecanism care conduce lumea dupa propriul plac. Statul trebuia
sa nu intervina in viata economica si sociala si sa se limiteze la un ,,stat paznic’’, ce isi are functia doar de a controla mecanismul pietii.
Liberalismul politic echilibra puterea suveranului cu cea a parlamentului. Regele ramanea sef al statului doar puterea executiva reala se concentra
in miinile guvernului. Modelul Francez al republicii democratice isi are radacinile din ,,Declaratia drepturilor omului si cetateanului’’(1789) care
a dezvoltat numeroase principii cu caracter democratic: libertatea presei, constiintei, egalitatea cetatenilor in fata legii si a averii. Anul 1848, intra
in istoria statelor europene ca o usa deschisa spre o viata noua. Consecinta a majoritatea revolutiilor era instaurarea unui regim politic democratic
unde isi are loc si o constitutie. Este necesar sa se inteleaga foarte bine dorinta poporului suveran, altfel aceasta poate duce la revolutii
catastrofale. In urma acestui secol se intensifica luptele partidelor politice pentru acapararea puterii in stat. De asemenea restul statelor europenne
nu asteapta mult timp si instaureaza si la ei acasa un regim democratic, nou si tolerant cu popoarele sale.
In a doua jumatate a secolului 19 in tarile industriale din Europa se asista la o adoptare progresiva a liberalismului politic si econoic.In mai multe
tari au fost formate partide libere. Libertatea,progresul,ideea de contract si ideea unui mecanism care conduce lumea dupa propriul plac au stat la
baza care a instaurat economia pe piata, regimul democratic si formele constitutionale de guvernamint in majoritatea tarilor europene. Mai multi
ginditori europeni ca Adam Smith Benjamin Constant, au pus bazele doctrinare ale liberalismului economic si politic.Liberalismul a impus
separarea bisericii de stat. In Marea Britanie Partidul Liberal s-a creat la mijlocul secolului 19-lea, unde regele ramanea sef al statului dar puterea
executiva reala se concentra in miinile guvernului.Modelul francez al republicii democratice isi are radacinile in,,Declaratia drepturilor omului si
cetateanului’’(1789) care a dezvoltat numeroase principii cu caracter democratic : libertatea presei, constiintei, egalitatea cetatenilor in fata legii
si averii Dupa revolutia de la 1848 majoritatea statelor adopta sistemul parlamentar si a fost pus in practica pentru prima oara sufragiul universal,
separatia puterilor in stat. Modelul democratiei britanice a fost extins in Belgia, Olanda, Italia...

8 Demonstrează legătura de interdependenţă dintre suprimarea autonomiei Basarabiei (1828) şi intensificarea procesului de rusificare a
acesteia.

Teritoriul Moldovei dinte riurile Nistru si Prut a fost anexat la 16 mai 1812 de Imperiul Rus.In 1828 imparatul Rusiei Nicolaie 1 a semnat un
decret imperial prin care a fost promulgata o noua lege privind statutul Basarabiei, care se numea Asezamantul de administrare a Basarabiei. Prin
noul Asezamant legislatia ruseasca legislatia ruseasca se extindea, limitind sfera de actiune a celei locale. In functiile statului erau numiti
functionari rusi, cei romani fiind eliberati, astfel limitindu-se accesul populatiei bastinase, care necunoscind limba rusa, nu se putea adresa direct
la autoritate.
Limba romana treptat a fost scoasa din iar in 1833 a fost scoasa din uz ca limba oficiala din toate institutile, mentininduse doar in biserci un timp.
Dupa 1828 procesele de rusificare s-au intensificat, dar ele s-au ciocnit de rezistenta populatiei autohtone, care s-a ciocnit de rezistenta populatiei
autohtone, care s-au pronuntat pentru mentinerea limbii romane in scoli, biserici, administratie, justitie. In 1836 in rezultatul nemultumirilor si a
protestelor Senatul a fost nevoit sa introduca utilizarea limbii romane in organele administrative si judecatoresti. Satul a fost cel care a pastrat
graiul si traditia , fiind mai putin afectat decit orasul

9 Demonstreaza relatia de interdependenta dintre politica interna promovata de Alexandru Ioan Cuza si modernizarea societatii
romanesti.

Una din cele mai frumoase pagini ale istoriei romanesti este anul 1859. Prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza din 5 ianuarie 1859 in Principatul
Moldovei si 24 ianuarie In Tara Romaneasca a fost pusa baza unui stat modern unitar roman. El aplica in practica un program amplu de reformare
a societatii romanesti. Cuza formeaza in anul 1863 un guvern la conducerea caruia este Mihail Kogalniceanu si supune aprobarii poporului, prin
plebiscit, o noua constitutie si o noua lege electorala. Aceasta lege electorala scadea censul si marea considerabil numarul alegatorilor. In acelasi
an Vuza realizeaza secularizarea averilor manastiresti, o reforma destul de importanta prin care aproximativ 25% din teritoriul tarii intra in
patrimoniul statului. Lichidarea serbiei de catre Constantin Mavrocordat din 1774 in Tara Romaneasca si 1749 in Moldova nu a imbogatit taranii
nu cu un petic de pamant si din aceasta cauza, pentru a-si cistiga ceva pentru existenta, taranii in continuare erau nevoiti sa lucreze pe pamanturile
boierilor. Pe baza proiectului lui Kogalniceanu, la 14 august 1864 se desfiinteaza claca, dijma si a altor obligatii pentru stapinii de pamant, taranii
clacasi sunt improprietariti cu pamant in functie de puterea lor economica exprimata in numarul de vite. Datorita Legii instructiunii publice din
noiembrie 1864, s-au stabilit 3 grade de invatamint: primar fiind obligatoriu si gratuit, secundar si superior astfel dezvoltinduse accesul la
instruire. Cuza deasemenea deschide noi institutii de grad superior ca Universitatea din Iasi si Bucuresti. In frunte cu Alexandru Ioan Cuza,
domnul al unirii, au fost puse bazele statului unitar roman modern. Practic nu exista domeniu de activitate economica, social-economica,
culturala, administrativa sau militara din tara in care Cuza sa nu fi adus imbunatatiri si innoiri organizatorice pe baza noilor cerinte ale epocii
moderne.

Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859 in Moldova si 24 ianuarie in Tara Romaneasca a fost un pas important pentru
modernizarea tarii si spre unirea completa a Tarilor Romane. El aplică în practică un program amplu de reformare a societăţii româneşti. Cuza
formează, în1863, un guvern subconducerea lui Mihail Kogălniceanu În acelasi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă
constituție și o nouă lege electorală,menit ăsă asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu.
Adoptarea Legii rurale din14 august 1864 a desfiintat claca, satenii clacasi devin proprietari liberi pe locurile supuse posesiunii lor. Prin reforma
agrara din august 1964 taranii au fost improprietariti cu paminturi in functie de puterea lor economica exprimata in numarul de vite. Taranii au
fost impartiti in 3 grupe fruntasi mijlocasi si palmasi si ei deveneau obligati sa plateasca impozite in bugetul statului, astfel veniturile staturile
cresteau. Acest lucru stîrneşte nemulţumirea reprezentanţilor marii boierimi,care vor opune o rezistenţă aspra.O alta reforma este secularizarea
averilor manastiresti din 1863 unde toate averile manastiresti din Romania au fost considerate parte componenta a statului iar veniturile parte
componenta a bugetului statului. Prin Legea instructiunii publice din 25 noiembrie 1864 s-a stabilit 3 grade de invatamint : primar(fiind
obligatoriu si gratuit),secundar si superior astfel dezvoltinduse accesul la instruire. Au fost instaurate noi institutii ca Universitatea din Bucuresti,
Universitatea de la Iasi. Astfel evolutia reformelor efectuate de Cuza au fixat un cadru modern de dezvoltare al tării si a pus bazele politice,
economice, sociale si culturale ale Romaniei moderne.

10 Relaţia de cauzalitate dintre revoluţia rusă din 1917 şi mişcarea pentru

autodeterminare a Basarabiei.

Revolutia din februarie 1917 a trezit la o viaţă nouă popoarele asuprite de Imperiul Rus. Guvernul Rusiei la 2 noiembrie 1917 publica ,,Declaratia
drepturilor popoarelor Rusiei’’ unde se recunostea egalitatea si suveranitatea popoarelor Rusiei si dreptul la autodeterminare libera si formarea
statelor independente. Ca urmare se intensifică mişcarea naţională din Basarabia. Revendicarea drepturilor naţionale a devenit lozinca principală
a mişcării politice a basarabenilor.Libertăţile cu caracter democratic ca libertatea cuvîntului,asocierilor,întrunirilor,ce au fost obţinute în rezultatul
revoluţiei din Rusia,au facilitat activizarea forţelor naţionale din Basarabia. Miscarea pentru autodeterminare a fost reflectata de numeroase
adunari si intruniri ale reprezentantilor populatiei. Crearea Partidului National Moldovenesc si Sfatului Tarii in frunte cu Ion Inculet a fost
necesara pentru a conduce lupta de libertate nationala. Actiunile intreprinse de Sfatul Tarii a prezentat dorinta de autodeterminare nationala a
intregii populatii. Astfel la 2 decembrie 1918 a fost proclamata Republica Populara Moldoveneasca autonoma, la 24 ianuarie 1918 a fost votata
Declaratia despre independenta Republicii Democratice Moldovenesti sila 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Romania. Deci, factorul principal
al miscarii pentru autodeterminare din Basarabia a fost Revolutia rusa din 1917.

11 Relaţia de interdependenţă dintre politica externă a URSS şi crearea RASSM.

In 1922 s-a format URSS care treptat avea scopul de a instaura regimul comunist si in alte tari.
Astfel in primavara anului 1924 după refuzul României din cadrul Conferinţei de la Viena de a satisface pretenţiile sovietice asupra Basarabiei
liderii bolsevici ai URSS sovietici hotărasc crearea republicii moldoveneşti bolşevicii. In februarie 1924, la indicatia liderilor bolsevici de la
Kremlin , un grup de initiativa din rindul comunistilor emigrati din Basarabia si Romania( Tkacenco, Badulescu) in frunte cu Kotovski intocmesc
Memoriul cu privire la necesitatea crearii republicii sovietice socialiste moldovenesti.Scopul de baza a URSS era cresterea si cultivarea unei noi
generatii de romani comunisti in stinga nistrului cu scopul de a distruge Romania, de a anexa Basarabiei de la Romania si a raspindi
comunismul.Noua alcătuire statală trebuia să constituie o veşnică ameninţare pentru România,”o suliţă în coasta Basarabiei”,.Astfel,la 29 iulie
1924 Biroul Politic al PC din Rusia a hotărît formarea unei republici autonome în componenţa RSS Ucrainene.La 12 octombrie 1924 Sesiunea a
III-a a  Comitetului Executiv Central din Ucraina ia hotărîrea privind crearea RASSM indicînd, că graniţa de Vest a republicii este hotarul de vest
al URSS.Deci datorita politicii externa a URSS a fost posibila crearea RASSM care a fost primul pas spre anexerea Basarabiei in 1940

12 Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre politica expansionistă promovată de U.R.S.S. şi semnarea tratatului Molotov-Ribbentrop.

Pina in anului 1939 conducerea sovietica desfasura convorbiri diplomatice prin tratativele tripartice franco-anglo-sovietice de la Moscova cu
scopul de a crea un sistem de aparare colectiva.Ideile politicii externe a lui Stalin treptat s-au deplasat de la ,,revolutia mondiala’’ spre ,,ideea
construirii socialismului intr-o singura tara’’ si folosirea contradictiilor dintre tarile capitalisite pentru a impiedica crearea unui front antisovietic.
Stalin dorea sa formeze o zona de influenta sovietica in regiunile apropiate de URSS si avea ideea de a semna un Protocol aditional secret .Dupa
ce vin naziistii la putere in frunte cu Hitler fiind nemultumiti cu tratatul de la Versailles scopul lor de baza devine asi reintoarce teritoriile.
Germanii le dau de inteles sovieticilor ca sint dispusi sa semneze un tratat bilateral de neagresiune, astfel politica externa sovietica s-a distantat
categoric de franta si Anglia.Anul 1939 a La 23 august 1939 Molotov si Rebbentrop au semnat pactul soviet0- nazist in care articolul principal al
pactului prevedea ca URSS si Germania sa nu se atace una pe alta timp de 10 ani. In afara de pactul de neagresiune Molotov si Ribentrop au
semnat un protocol aditional secret, prin care au impartit Europa de Rasarit in sfere de influenta.Faptul ca URSS avea initiativa elaborarii si
semnarii Protocolului aditional secret care din start ii aprtinei ei demonstreaza ca politica expansionista sovietica a fost una din cauzele semnarii
tratatului Molotov-Ribbentrop. Acest tratat a fost baza unui razboi mondial unde au murit milioane de oameni fara vina.

13 Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre noua mentalitate politică şi sfârşitul

„războiului rece”

Conducator al Uniunii Sovietice in anul 1985 devine Mihail Gorbaciov care dorea sa schimbe dezvoltarea statului in plan internsiextern. Noua
mentalitate politica care sta la baza politicii externe sovietice propusa de gorbaciov viza o serie de probleme: lichidarea armelor de distrugere in
masa, reducerea armamentelor, integrarea economiei sovietice in economia mondiala, depasirea confruntarilor ideologice cu Occidentul etc.
Noua mentalitate era îndreptată spre concluzia politică,că URSS şi SUA nu vor tinde spre realizarea supremaţiei militare,iar un război nuclear nu
trebuie să fie dezlănţuit niciodată,în el nu pot fi învingători.Conducerea gorbaciovistă a intreprins o politica de apropiere cu Occidentul, a
efectuat numeroase vizite in statele Occidentale,a înaintat un program concret de lichidare a armelor nucleare în lume, a indemnat statele
socialiste sa recurga la propria ,,perestroica’’ La 2-3 decembrie a avut loc intilnirea intre Gorbaciov si Bush unde liderul sovietic a declarat ,că nu
va folosi forta pentu mentinerea regimurilor comuniste in tarile din,,lagarul sovietic’’,astfel in 1991 a fost autodizolvarea CAER si a OTV. Noua
mentalitate politică a dus la stabilirea colaborării reciproc avantajoase cu statele lumii,la încetarea confruntării ideologice şi militate, la
transformarea lumii bipolare I una multipolara si sfirsitul razboiului rece.

14 Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre mişcarea de eliberare naţională din a doua jumătate a anilor 80 şi proclamarea
independenţei Republicii Moldova.

Reformele de restructurare si deschidere introduse de conducatorul al URSS Mihail Gorbaciov au provocat miscari nationale in toate republicile
unionale. Astfel in RSSMoldoveneasca se trezeste constiinta nationala, unde oamenii de rind dosresc sa cunoasca istoria adevarata a
neamului,reintoarcerea la valorile nationale, intelectualitatea pledeaza pentru drepturi, libertate, progres etc.Miscarea democrata in sprijinul
restructurarii si Cenacul,, Alexei Mateevici’’ au avut un rol important in miscarea de eliberare nationala fiindca ei au inaintat cererea de a
proclama limba maternal de stat si revenirea la alfabetul latin..Formarea formatiunilor politice ca Partidul National-Crestin, Frontul Popular a
dus spre democratizarea statului.Din initiative reprezentantilor miscarii nationale la 27 august 1989 la Chisinau s-a desfasurat Marea Adunare
Nationala care a adoptat hotarirea de a revenila grafie latina si limba de stat sa fie romana. In RSSM sint organizate primele alegeri democratice
apoi Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 27 apriile 1990 ,, Legea privind drapelul de stat-tricolorul’’, mai tirziu la 23 iunie 1990
Moldova a adoptat Declaratia de Suveranitatea. La 27 august 1991 la Chisinau a avul loc Marea Adunare Nationala unde au participat peste
600000 mii de oameni. Astfel la cererea Adunarii, Parlamentul a votat ,,Declaratia de Independenta a Republicii Moldova’’ si a adoptat
imnul ,,Desteapta-te, romane”.Deci, Datorita actiunilor intelectualilor si reprezentantilor miscarii nationale Republica Moldova a adoptat
Declaratia de Suveranitate si Declaratia de Independenta.
*15 Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre proclamarea suveranităţii R.S.S. Moldoveneşti (23 iunie 1990) şi războiul din
Transnistria.

Reformele de restructurare si deschidere introduse de conducatorul al URSS Mihail Gorbaciov au provocat miscari nationale in toate republicile
unionale. Astfel in RSSMoldoveneasca se trezeste constiinta nationala, unde intelectualitatea pledeaza pentru drepturi, libertate, progres. In
RSSM sint organizate primele alegeri democratice unde a cistigat Frontul Popular iar mai tirziu Mircea Snegur devine presedinte al Sovietului
Suprem. Guvernul reformist, a facut multe schimbari care nu au fost pe placul minoritatilor: inclusiv adoptarea la 23 iunie 1990 a suveranitatii
RSSM. Insa liderii politici in frunte cu Smirnov din Transnistria nu recunoasc proclamarea suveranitatii a R.M si la 2 septembrie 1990 isi
formeaza Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Nistreana cu capitala la Tiraspol. RSSM a declarat aceasta hotarire ilegala. Ca urmare la
2 noiembrie 1990 fortele paramilitare incurajate de Moscova au atacat autoritatile legale din Dubasari, unde au fost inregistrate primele victime.
In continuare la 27 august 1991 Republica Moldova isi proclama independenta iar la 31 august 1991 limba moldoveneasca devine limba oficiala.
Astfel au izbucnit mai multe conflictele si la 1 martie 1992 dupa ce Republica Moldova a fost recunoscuta oficial ca membru al ONU, postul de
politie din Dubasari a fost atacat de catre fortele separatiste unde a inceput razboiul. Acest razboi a durat aproape 6 luni, unde republica
separatista a fost sprijinita de Armata a 14-a rusa.

*6 Demonstreaza relatia de cauza-efect dintre „Noul curs” a lui Roosevelt şi depasirea crizei economice de catre SUA.

SUA in anii 1929 – 1933 era cuprinsa de o criza economica profunda. Presedintele SUA Roosevelt a realizat un sir de reforme care au intrat in
istorie sub denumirea de Noul Curs cu ajutorul caruia Sua a depasit Criza Mondiala. Rooselvet a instituit moratoriu asupra activitatilor bancare,
ordonind incheierea tuturor bancilor, a fost aduptata o lege cu privire la sfera bancara, unde ele isi puteau incepe functionarea dupa un contrul din
partea statului. Statul a acordat credite bancilor. A fost interzis exportul aurului,a stabilit un nou curs al dolarului o unice de aur echivalenta cu 35
de dolari .Prin lege a fost micşorat salariul funcţionarilor de stat şi a aparatului administrativ de la Casa Alba .Un rol important in realizarea
programului a fost legea privind aanularea prohibitiei bauturilor alcoolice. A promovat o politicăde reducere şi lichidare a surplusului de produse
agricole..In martie 1933 Roosevelt a decis infiintarea taberelor de munca in care erau trimisi tineri someri Datorită acestor măsuri întreprinse,au
fost alocate sume importante pentru construirea şcolilor,universităţilor,spitalelor,podurilor,şoselelor.Au fost înălţate blocuri locative
 pentru cei săraci. A lichidatşomajul.”Noul curs” al preşedintelui Roosevelt a contribuit esenţial la scoaterea din criză a economiei
ţării,la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă ale salariaţilor.Astfel economia americana, treptat a depasit situatia de criza.

*7 Relaţia de interdependenta dintre procesul de colectivizare a gospodăriilor ţărăneşti individuale si deportările din 6 iulie 1949 din
RSSMoldovenească.

URSS in frunte cu Stalin inca din anii 1929 a reprezentat o politica de colectivizare a gospodariilor taranesti in RASSM.Majoritatea taranilor din
RSSM nu doreau sa se supuna politicii de colectivizare: sa intre in colhozuri si sa renunte la bunurile obtinute prin munca. Deportarea masiva
infaptuita conform hotaririi Consiliului de Ministri al RSSM din 28 iunie 1949 a fost unul din cele mai tragice evenimente din istoria Moldovei
Sovietice .Hotărîrea prevedea deportarea a 11342 familii de „chiaburi”. Astfel pentru a infricosa taranimea din republica si a o determina sa intre
in colhoz la initiativa sub conducerea lui Mordovet comisarul securitatii republicii ,la 6 iulie 1949 a fost inceputul operatiei de deportare „Sud” ,
unde au fost deportati in Siberia si Extremul Orient circa 11 de familii .Lichidarea chiaburimii prin expropriere şi deportare urmărea scopul de a
accelera ritmurile
de colectivizare a gospodăriilor individuale ţărăneşti. Prin înfăptuirea deportărilor autorităţile sovietice doreau şi să întărească „subsistemul
fricii”;să contribuie la depopularea Basarabiei.Catre finele anului in RSSM eraudeja colectivizate 97% din totalul gospodariilor taranesti. Politica
de colectivizare a gospodariilor taranesti si deportarile de catre URSS au lasat in istoria poporului o linie lunga neagra de durere.