Sunteți pe pagina 1din 48

BAZELE

CONTABILITĂŢII
(SUPORT DE CURS)
CAP. 1 CONTABILITATEA

sursa informationala de baza în fundamentarea deciziilor manageriale

1.1. Managementul si legatura cu contabilitatea

- în general managementul se refera la actiunea de organizare, conducere si


administrare, precum si la gestionarea resurselor materiale si umane, la
reglementarea fluxurilor tehnologice sr informationale, în vederea atingerii a doua
obiective fundamentale si anume:

- profitabilitatea

- lichiditatea unitatii administrative;

- profitabilitatea reprezinta capacitatea unitatii patrimoniale de a obtine profit si


totodata de a pastra intact capitalul social investit

- lichiditatea reprezinta capacitatea societatii comerciale de a-si achita datoriile


scadente pe baza surselor disponibile

1.2. Informatia contabila

- are urmatoarele caracteristici:

- obtinerea completa si exacta a informatiilor pe baza documentelor


justificative;

- are un mod de prezentare corespunzator cerintelor diferitilor utilizatori

- poate fi prelucrata si combinata în diferite moduri în functie de


necesitatile utilizatorilor

- permite efectuarea de studii, analize si calcule în scopul obtinerii de


efecte masive cu minimum de efort
- informatiile economice se clasifica dupa mai multe criterii:

a) din punct de vedere al stabilitatii:

- permanente

- relativ permanente

- curente

b) din punct de vedere al functionalitatii:

- de comanda (dispozitie)

- de executie

c) din punct de vedere al locului de unde provin:

- interne

- externe

d) dupa modul de obtinere

- din surse organizate

- din surse întâmplatoare

e) dupa domeniul la care se refera:

- economice

- politice

- sociale

- culturale

- pentru ca informatia sa fie pertinenta si utila în realizarea functiilor


manageriale trebuie sa îndeplineasca patru caracteristici principale:

a) inteligibilitatea

b) relevanta

c) credibilitatea
d) compatibilitatea

a) inteligibilitatea – presupune ca informatiile sa fie usor de înteles, atât de catre cel


care informeaza cât si de cel care este informat

b) relevanta – caracteristica a informatiei economice ce se refera la capacitatea


acestora de a fi utile beneficiarilor în luarea deciziilor

c) credibilitatea - o informatie este credibila în momentul în care nu contine e


232w2213c rori semnificative, nu este partinitoare iar utilizatorii pot avea
încredere ca informatia respectiva reprezinta în mod corect ceea ce si-a propus

d) compatibilitatea – presupune necesitatea ca utilizatorul sa poata compara


informatiile privind un proces economic între anumite momente sau intervale de
timp ( profitul net realizat în anul 2005 si profitul net realizat în anul 2006)

- informatiile contabile trebuie sa conduca la obtinerea unor informatii


financiare care sa reflecte imaginea fiecarei entitati patrimoniale, situatii
care la rândul lor se caracterizeaza prin inteligibilitate, relevanta,
credibilitate si compatibilitate.

1.3. Utilizatorii informatiei contabile

- utilizatorii informatiei contabile se clasifica în:

a) utilizatori intern

- sunt managerii societatii comerciale care utilizeaza


informatiile utilizate de contabilitate în vederea
îndeplinirii obiectivelor societatii administrate;

b) utilizatori externi - acestia includ:

- asociatii sau actionarii

- analistii financiari

- creditorii

- statul

- clientii

- alti utilizatori externi

- asociatii sau actionarii


- se informeaza din situatiile financiare urmarind ca investitia lor sa fie
supusa unui risc minim si sa aiba capacitate de a realiza câstiguri viitoare.

- analistii financiari

- folosesc informatiile contabile publice pentru a face analize cu privire la


perspectivele întreprinderii cu accent pe profit, pretul unei actiuni, dividendele,
factorii ce influenteaza pozitia societatii pe piata, strategii de investitii;

- creditorii

- sunt cei care au de primit bani sau bunuri de la întreprindere, printre cei
mai importanti fiind furnizorii si bancile

- salariatii

- sunt interesati de informatiile contabile publice pentru siguranta locurilor


de muncalegate de restrângerea sau extinderea activitatii, corectitudinea
salarizarii, viabilitatea pensiilor viitoare

- lipsa acestor informatii poate genera neâncredere si probleme între


salariati si administratie

- statul

- este interesat de informatiile contabile pentru stabilirea taxelor si a


impozitelor, crearea sau mentinerea unor locuri de munca, analiza cererilor celor
care vizeaza acordarea de subventii, stabilirea preturilor de piata si a puterii
comerciale;

- clientii

- sunt interesati de capacitatea întreprinderii de a supravietui si de


posibilitatea aprovizionarii de bunuri si servicii

1.4. Functiile contabilitatii

Contabilitatea, în conditiile organizarii si conducerii acesteia are urmatoarele


obiective:

1. Asigurarea înregistrarii croologice a operasiilor economice, a existenteisi


miscarii activelor, datoriilor si a capitalurilor proprii

2. Preluarea, publicarea si pastrarea informatiilor, cu privire la pozitia


financiara a socitatii, performantele întreprinderii, fluxurile de trezorerie,
atât pentru nevoile interne cât si externe ale societatii
Pentru îndeplinirea acestor obiective, contabilitatea trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele functii:

1. Functia de înregistrare

2. Functia de informare

3. Functia de control

4. Functia de juridica

5. Functia de analiza si previziune

CAP.2 OBIECTUL sI METODA CONTABILITĂŢII

2.1. Obiectul contabilitatii

-îl formeza

- furnizarea de informatii privind starea si marimea resurselor materiale si


financiare detinute sau controlate de o unitate patrimoniala la un moment dat.

- raporturile de schimb privind situatia financiara

- modificarile ce intervin ca urmare a desfasurarii a activitatii economice,


privind modul de desfasurare al activitatii si obtinerea rezultatului financiar.

- pentru a prezenta la un moment dat în expresie baneasca resursele economice de


care dispune întreprinderea, sursele lor de finantare si rezultatul financiar,
contabilitatea utilizeaza o situatie specifica proprie metodei contabilitatii
denumite bilant .

- aceasta situatie financiara prezinta doua parti generale: activ si pasiv.

2.1.1. Activul bilantului

- activele reprezinta o sursa controlata de unitate ca rezultat a unor evenimente


trecute si de la care se asteapta beneficii viitoare si ale caror costuri individuale
pot fi evaluate crdibil;

- tratate în functie de lichiditate, activele se grupeaza în doua parti marisi anume:

- active imobilizate
- active circulante

A. Activele imobilizate cuprind:

- imobilizari necorporale, care pot fi:

- cheltuieli de constituire (taxe de timbru, diverse alte cheltuieli legate de


înfiintarea firmei)

- cheltuieli de dezvoltare (organizate pentru dezvoltarea societatii


existente)

- cheltuieli cu brevetele, licentele (marcile de fabrica, alte drepturi si valori


similare)

- fondul comercial (diferenta între valoarea de piata si valoarea existenta


în contabilitate în cazul unei tranzactii)

- alte imobilizari necrporale (programe informatice, internet- realizate fie


din productie proprie, fie achizitionate de la furnizori)

- imobilizari corporale, care, la rândul lor, pot fi:

- terenuri si amenajari de terenuri

- constructii

- instalatii de lucru, echipamente tehnologice, mijloace de transport,


animale si plantatii

- mobilier, birotica, achipamente de protectie a valorilor materiale si


umane

- imobilizari financiare, pot fi:

- interese de participare

- actiuni detinute la entitati ……….

- alte titluri imobilizate

- creante imobilizate

B. Activele circulante cuprind:

- stocul, cuprinde:
- materii prime

- materiale consumabile (combustibil, piese de schimb, materiale de


ambalat, alte materiale consumabile)

- materiale de natura obiectelor de inventar (au ca principala caracteristica


valoarea unitara)

- produse finite

- productia neterminata

- marfuri

- animale si pasari

- ambalaje

- creantele pot fi:

- comerciale (dreptul de a încasa de la clienti)

- alte creante

- investitii pe termen scurt

- disponibilitati banesti

- numerar

- disponibilitati banesti în cnturi bancare

2.1.2. Pasivul bilantului

- cuprinde doua categorii mari:

A. Capitaluri proprii

B. Datorii

A. Capitalurile proprii, pot fi:

- capitalul social
- alte elemente legate de capital

- prime legate de capital

- rezerve din reevaluare

- rezerve - legale

- statutare

- alte rezerve

B. Datoriile sunt:

- comerciale (decurg din operatiile de exploatare – fata de furnizori)

- financiare, care pot fi:

- împrumuturile din emisiunea de obligatiuni

- creditele bancare

- alte datorii, provenite din:

- obligatii fata de personal

- alte datorii sociale

- datorii privind asigurarile si protectia sociala

- alte datorii fatî de creditori diversi

2.1.3. Venituri. Cheltuieli. Rezultat financiar

- cheltuielile reprezinta, din punct de vedere financiar, valori platite sau de platit
de catre entitate pentru:

- stocuri (consumul de stocuri)

- lucrari si servicii executate de terti si de care beneficiaza


unitatea

- cheltuieli de personal

- executarea unor obligatii legale sau contractuale


- cheltuielile sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea diminuarii
de active sau a cresterii de datorii în trei momente:

1. la angajare

2. la plata (când se achita)

3. în consum

- veniturile reprezinta, din punct de vedere financiar, sume încasate sau de încasat
în perioada curenta din:

- executarea de lucrari

- livrare de bunuri

- prestare de servicii pe care societatea le-a facut

- executarea unor obligatii contractuale sau legale

- câstiguri din orice sursa

- veniturile sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea cresterii de


active sau a reducerii de datorii în doua momente:

1. la facturare (este momentul în care se întocmeste factura catre clienti, se


face transferul drepturilor de proprietate catre acestia, totodata se naste dreptul de
creanta)

2. încasarea (momentul în care livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau


executarea de lucrari se încaseaza efectiv de la clienti)

- rezultatul exercitiului este determinat de (diferenta) existenta veniturilor s


cheltuielilor si se stabileste prin compararea acestor doua elemente.

- apar doua situatii si anume:

A. venituri mai mari decât cheltuielile → profit brut

B. venituri mai mici decât cheltuielile → pierderi;

- profitul net se obtine: Profit brut – impozit (16%)

- activele imobilizate sunt supuse amortizarii astfel:


- imobilizarile necorporale se amortizeaza într-o perioada de maxim 5 ani,
printr-una dintre metodele de amortizare stabilite de A.G.A., cel mai frecvent
fiind utilizata metoda liniara.

- imobilizarile corporale nu se amortizeaza, ci doar amortizarile de


terenuri, iar celelalte se amortizeaza în functie de valoarea de intrare si durata
normata de utilizare pe care o gasim în catalogul privind duratele normate ale
amortizarii.

2.2. Metoda contabilitatii

2.2.1. Continutul metodei contabilitatii

- este constituita dintr-un sistem de conventii, procedee si instrumente folosite în


tehnicile de lucru pentru a realiza urmatoarele obiective:

1. Cuantificarea (masurarea) operatiilor economice, înregistrarea


datelor, în ceea ce priveste activitatea pentru o utilizare viitoare;

2. stocarea informatiilor pentru ca apoi acestea sa fie utilizate i


prelucrate în functie de necesitati;

3. Comunicarea informatiilor prelucrate prin intermediul


rapoartelor pentru luarea deciziilor

2.2.2. Principiile metodei contabilitatii

- izvorasc din practica financiar contabila si se modifica odata cu cerintele


acesteia;

- se împart în doua categorii:

a) fundamentale

b) contabile generale

a) principiile fundamentale sunt:

1. principiul dublei reprezentari (potrivit acestuia, o entitate economica


poate fi privita prin prisma resurselor economice si a capitalurilor exprimate
valoric, între care exista egalitate deoarece resursele reprezinta forme concrete ale
capitalurilor )

2. principiul dublei înregistrari ( potrivit acestui principiu, orice operatie


economica are doua aspecte ce reprezinta:
- efect – efort

- consum - utilizare)

2.2.3. Principiile contabile generale

- sunt urmatoarele:

A. Principiul continuitatii activitatii – presupune ca în viitor, unitatea îsi


va desfasura în mod normal activitatea fara a intra în stare de lichidare sau
reducere semnificativa;

B. Principiul permanentei metodelor – presupune asigurarea unei


consecvente în aplicarea metodelor de evaluare a datoriilor, veniturilor si
cheltuielilor de la un exercitiu financiar la altul;

C. Principiul prudentei – potrivit acestuia, evaluarea trebuie sa se bazeze


pe o baza prudentiala, avându-se în vedere urmatoarele:

- se considera profit al exercitiului numai cel obtinut pâna la data


de 31 decembrie

- se tine cont de toate datoriile previzibile si pierderile


potentiale, chiar daca acestea devin evidente numai la data încheierii bilantului;

- se tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor,


chiar daca unitatea înregistreaza profit sau pierderi;

D. Principiul independentei exercitiului – presupune luarea în


considerare doar a acelor venituri si cheltuieli ce apartin exercitiului financiar în
curs;

E. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv -


potrivit acestuia nu se permite compensarea elementelor de activ si pasiv;

F. Principiul intangibilitatii – potrivit acestuia, bilantul de deschidere


trebuie sa corespunda cu bilantul de închidere al exercitiului financiar încheiat;

2.2.4. Procedeele metodei contabilitatii

- pentru a-si realiza obiectivele, contabilitatea recurge la doua categorii de


procedee:

A) Procedee comune si altor discipline

B) Procedee specifice contabilitatii


A. Procedee comune si altor discipline:

- gruparea (se face pe categorii de active, datorii, capitaluri proprii,


venituri, cheltuieli)

- documentarea (orice operatie trebuie consemnata în momentul


producerii ei într-un document scris)

- evaluarea (presupune exprimarea în forma baneasca, valorica a tuturor


elementelor bilantiere)

- inventarierea (constituie un procedeu de verificare a realitatii informatiei


contabile bazata pe realitatea faptica)

B. Procedee specifice contabilitatii:

- procedeul cont

- procedeul balanta de verificare

- procedeul bilant

Cap. III BILANŢUL CONTABIL

3.1. Definirea si caracteristicile bilantului

Definitie:

Bilantul contabil este un tablou în care se sintetizeaza informatiile


contabile, în expresie baneasca, privind starea la un moment dat, a resurselor
economice, a activelor, a capitalurilor , oferind utilizatorilor o imagine a pozitiei
financiare a întreprinderii necesara managerilor în vederea fundamentarii
deciziilor economice.

Caracteristicile bilantului:

1. Bilantul contabil este un document redactat dupa reguli specifice având la


baza Legea Contabilitatii nr. 82/1990, revizuita i modificata;

2. Valorile exprimate în bilant sunt în expresie baneasca;

3. Cuantificarea structurilor are un caracter instantaneu fiind o prezentare a


situatiei patrimoniului la un moment dat;
4. Obiectul evaluarii si prezentarii îl constituie activele controlate de
întreprindere, drepturile de creanta asupra acestora concretizate în capitaluri
proprii si datorii;

5. Informatiile prezentate în bilant sunt destinate utilizatorilor pentru efectuarea


unor analize, respectiv pentru fundamentarea deciziilor;

Bilantul contabil este un document public destinat utilizatorilor :

- firmele concurente sau colaboratorilor;

- bancile;

- bugetul de stat;

- diverse alte bugete.

3.2. Caracterizarea elementelor structurale ale bilantului contabil

Bilantul contabil cuprinde toate elementele patrimoniale ce reprezinta activele si


pasivele societatii grupate astfel:

- activele – sunt grupate în bilant dupa trei criterii:

1. dupa natura acestora;

2. dupa destinatie;

3. dupa gradul de lichiditate.

- pasivele – sunt grupate în bilant dupa trei categorii:

1. dupa natura acestora

2. dupa provenienta surselor de finantare

3. dupa exigibilitate

- lichiditatea reprezinta posibilitatea transformarii, în timpul desfasurarii


procesului economic, a activelor în masa monetara:

- transformarea stocurilor de produse finite prin procesul vânzarii în bani:

- exigibilitatea furnizate la sfârsitul exercitiului financiar sunt sintetizate si


grupate în trepte cu ajutorul bilantului, astfel:
- posturi bilantiere (de ex: terenuri, constructii)

- capitole de bilant (de ex: imobilizari corporale din care fac parte
terenurile si constructiile)

- grupele bilantiere (de ex: active imobilizate)

- imobilizari necorporale

- imobilizari corporale – terenuri si constructii

- imobilizari financiare

3.3. Contul de profit si pierderile

Pe lânga bilantul contabil, în structura relatiilor financiare se întocmeste


un document specific numit ,, Contul de profit si pierderi “

Este un document contabil ce reprezinta rezultatul financiar sintetizând


veniturile obtinute, pe de o parte si cheltuielile generate pentru obtinerea acestora;

Operatiile economice desfasurate pe parcursul unei perioade de gestiune


(semestrial), iar rezultatul financiar apare ca o masura a performantelor
întreprinderii;

Cheltuielile

- cheltuieli recunoscute în contul de profit si pierdere sunt


determinate de :

a) consumul de active, ajustari de valoare si alte iesiri aferente exercitiului


în curs;

ex: consum de materii prime, amortizarea imobilizarilor, lipsuri la


inventariere, etc.

b) cresterea datoriilor legate de consumul de elemente nestocabile;

ex: consum de energie electrica, energie termica, gaze, s.a.m.d.

- corespunzator momentelor productiei, cheltuielile se împart în 3


categorii:

a) cheltuieli de exploatare;

b) cheltuieli financiare;
c) cheltuieli extraordinare.

a) Cheltuieli de exploatare:

- sunt proprii activitatii de exploatare si includ:

* consumul de materii prime

* materiale consumabile

* salariile personalului

* scaderea din gestiune a marfurilor vândute.

b) Cheltuieli financiare:

- sunt generate de operatiile financiare si bancare si includ:

* cheltuieli privind dobânzile;

* cheltuielile din diferente de curs valutar

* cheltuieli aferente imobilizarilor financiare cedate.

c) Cheltuieli extraordinare:

- sunt acele cheltuieli care nu au nici o legatura cu procesul de


productie fiind generate de activitati ocazionale cum ar fi:

* calamitatile

* dezastre naturale

* amenzi

* penalitati

Veniturile

- sunt determinate de :

a) intrari si cresteri de active.

ex: cresterea ca urmare a valorificarii produselor, lucrarilor si


serviciilor realizate, plusurile la inventar:
b) scaderea datoriilor ca urmare a anularii acestora sau a prescrierii:

- ca si cheltuielile, veniturile sunt grupate în trei categorii:

A. Venituri din exploatare

B. Venituri financiare

C. Venituri extraordinare

A. Veniturile din exploatare:

- sunt legate efectiv de desfasurarea obiectivului de activitate al


întreprinderii:

ex: - venitul din vânzari

- de marfuri

- de produse finite

- de semifabricate

- venituri din lucrari executate si servicii prestate catre


terti

B. Veniturile financiare

- sunt legate efectiv de activitatea financiara a întreprinderii:

ex: venituri din dobânzi

venituri din sconturi obtinute

C. Venituri extraordinare

- sunt acele venituri cu caracter întâmplator care nu au legatura cu


productia si activitatea financiara:

ex: valoarea despagubirilor si a daunelor primite conform


politelor de asigurare întocmite împotriva diferitelor categorii de calamitati, a
furturilor.

În ceea ce priveste rezultatul financiar, acesta se determina prin compararea


veniturilor cu cheltuielile, aceasta comparatie determinând rezultatul brut al
exercitiului.
Se creeaza astfel 2 situatii:

a) venituri mai mari decât cheltuielile → profit

b) venituri mai mici decât cheltuieli → pierdere

În cazul profitului, acestea se impoziteaza cu cota de impozit legala (în


prezent 16%), abtinându-se impozitul pe profit i rezultatul net care ne arata
performantele întreprinderii.

3.4. Modificari ale pozitiei si limitele executiei bilantiere

În activitatea curenta a întreprinderilor au loc o serie de modificari care au


la rândul lor un efect asupra componentelor activelor, datoriilor si a capitalurilor
proprii.

În literatura de specialitate aceste modificari se numesc ,,operatii


economice” si produc asupra bilantului doua categorii de modificari, ele
numindu-se, dupa natura modificarilor pe care le produc :

a) operatii permutative

b) operatii modificatoare

a) operatiile permutative produc modificari doar în activul, respectiv


pasivul bilantului si îmbraca urmatoarea forma:

* de activ - cele care produc modificari doar în activul bilantului,


ecuatia bilantiera având urmatoarea forma:

A + xa1 – xa2 = P
unde:

a1 – post bilantier de activ sau creante;

a2 – alt post bilantier de activ care scade


concomitent si cu aceeasi suma

x - suma cu care se modifica cele doua


posturi bilantiere

- acest tip de ecuatie nu modifica totalul bilantului.

* de pasiv – ecuatia bilantiera are urmatoarea forma:


A = P + xp1 – xp2
unde:

p1 – post bilantier de pasiv care creste

p2 – alt post bilantier de pasiv care scade


concomitent si cu aceeasi suma.

- totalul bilantului ramâne neschimbat

b) operatiile modificatoare

* de crestere în bilant: A + xa1 = P + xp1

* de scadere în bilant: A - xa1 = P - xp1


- operatiile modificatoare, atât de crestere cât si de scadere modifica
totalul bilantului.

ACTIV Bilant încheiat la data de _______________


PASIV

Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑


1. Terenuri 10.000Capital social 15.000

2. Marfuri 5.000Furnizori 5.000

3. Clienti 5.000Rezerve 2.000

4. Casa lei 10.000Credite bancare pe termen scurt 8.000


30.000 30.000

1. Se încaseaza prin casieria societatii de la clientul ,,x”, creanta în valoare de


1.000 lei

- operatie permutativa de activ de forma – nu modifica totalul bilantului

A + 1.000 * a1 – 1.000 * a2 = P

a1 – casa în lei

a2 - clienti
ACTIV Bilant încheiat la data de _______________
PASIV

Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑


1. Terenuri 10.000Capital social 15.000

2. Marfuri 5.000Furnizori 5.000

3. Clienti 4.000Rezerve 2.000

4. Casa lei 11.000Credite bancare pe termen scurt 8.000


30.000 30.000

2. Se achita un furnizor dintr-un credit bancar pe termen scurt în suma de 2.000


lei.

- operatie permutativa de pasiv de forma: - nu modifica totalul bilantului

A = P – 2.000 * p1 + 2.000 * p2

p1 - furnizori

p2 – credite bancare pe termen scurt


ACTIV Bilant încheiat la data de _______________
PASIV

Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑


1. Terenuri 10.000Capital social 15.000

2. Marfuri 5.000Furnizori 3.000

3. Clienti 4.000Rezerve 2.000

4. Casa lei 11.000Credite bancare pe termen scurt 10.000


30.000 30.000

3. Se aprovizioneaza marfuri de la furnizori în valoare de 2.500 lei.

- operatie modificatoare de crestere în bilant.

A + 2.500 * a1 = P + 2.500 * p1

a1 – marfuri
p1 – furnizori
ACTIV Bilant încheiat la data de _______________
PASIV

Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑


1. Terenuri 10.000Capital social 15.000

2. Marfuri 7.500Furnizori 5.500

3. Clienti 4.000Rezerve 2.000

4. Casa lei 11.000Credite bancare pe termen scurt 10.000


32.500 32.500

4. Se achita din casierie un furnizor în valoare de 1.500 lei.

- operatie modificatoare de scadere în bilant.

A - xa1 = P - xp1

A - 1.500 * a1 = P - 1.500 * p1

a1 – casa lei

p1 – furnizori
ACTIV Bilant încheiat la data de _______________
PASIV

Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑


1. Terenuri 10.000Capital social 15.000

2. Marfuri 7.500Furnizori 4.000

3. Clienti 4.000Rezerve 2.000

4. Casa lei 9.500Credite bancare pe termen scurt 10.000


31.000 31.000

Cap. 4. CONTUL sI DUBLA ÎNREGISTRARE

4.1. Necesitatea, definitia si continutul economic al contului.


Definitie:

- contul este unitatea fundamentala de stocare a datelor contabile


folosit în mod curent, care asigura ordonarea, gruparea si
sistematizarea informatiilor privind existenta si miscarea elementelor
patrimoniale ( active, pasive si capitaluri) exprimate în expresie
valorica.

- contabilitatea utilizeaza conturi destinate pentru fiecare element


patrimonial astfel:

* conturile de active – reprezinta mijloacele economice

ex: imobilizari corporale, stocuri, disponibilitati banesti,


etc.

* conturile de pasive – reprezinta sursele de finantare ale activelor

ex: furnizori, credite pe termen scurt, etc.

* conturile de capitaluri – reprezinta sursele proprii de finantare.

4.2. Functiile conturilor

- conturile au urmatoarele functii:

1. Functia economica – data de natura elementului patrimonial pe care îl


exprima;

2. Functia de grupare – consta în aceea ca prin intermediul conturilor,


elementele patrimoniale sunt grupate în
structuri omogene;

3. Functia de sistematizare – consta în capacitatea fiecarui cont de a


înregistra separat operatiile economice ce
produc ce produc cresteri fata de cele ce
produc diminuari;

4. Functia de informare – permite utilizatorilor si în special conducerii


întreprinderii de a se informa în orice moment
asupra existentei si miscarii elementelor
patrimoniale;

5. Functia de calcul – presupune ca prin intermediul conturilor se


efectueaza calculele privind existenta si
miscarea elementelor patrimoniale;
6. Functia de control – permite controlul asupra fiecarei operatii
economice;

7. Functia de statistica - da posibilitatea conducerii la întocmirea


diverselor rapoarte, permite compararea
evolutiei elementelor patrimoniale la diferite
momente si asigura baza pentru determinarea
indicatorilor economico-financiari;

8. Functia contabila – este data de faptul ca fiecare cont are un anumit


continut economic generat de elementul
patrimonial pe care îl descrie;

4.3. Structura si formele grafice ale contului

- ca procedeu al metodei contabilitatii, contul este format din urmatoarele


elemente:

1. Titlul contului – reprezinta structura de identificare a contului si este dat


de elementul patrimonial pe care îl descrie.

ex: 301 ,, Materii prime”

2.Partile contului – partea stânga – denumita debit

- partea dreapta – denumita credit

- a debita o suma înseamna a scrie o suma în debitul


contului;

- a credita o suma înseamna a înscrie o suma în creditul


contului;

3. Soldul initial – reprezinta suma preluata la începutul perioadei de


gestiune din bilant; - putem avea – sold initial debitor
sau creditor în functie de competenta. 4. Rulajul contului – reprezinta
miscarea elementelor patrimoniale în decursul unei
perioade fara a lua în considerare soldul initial;

- poate fi – Rulaj Debitor – miscarea pe debit

- Rulaj Creditor – miscarea pe credit

5. Total sume – se determina prin adunarea soldului initial cu rulajele,


dupa formula:
Ts = Si + R

- pot fi – Total sume Debitoare

- Total sune Creditoare

6. Soldul contului – reprezinta existentul valorii la un moment dat.

- pot fi – sold cont debitor

- sold cont creditor

- se determina ca diferenta între ,, total sume


debitoare” si ,, total sume creditoare”;

- exista doua situatii:

a) Cazul conturilor de activ

TsD > TsC → SfD (sold final debitor)

b) Cazul conturilor de pasiv

TsD < TsC → SfC (sold final creditor)

- ....................................................pot avea solduri final, caz în care aceste


conturi se numesc ,, conturi soldate” sau ,, balansate”

Debit 301 ,, Materii prime” Credit


SiD
RD RC
TsD = SiD + RD TsC = 0 + RC
SfD

4.4. Reguli

- regulile de functionare a conturilor precizeaza partea contului, debit sau


credit, în care soldul initial, majorarile si respectiv diminuarile
elementelor patrimoniale.

- Exista doua reguli generale:


1. Regula generala pentru functionarea conturilor de activ

- conturile de activ încep sa functioneze prin debitare si se


debiteaza cu existentul (soldul initial) preluat din activul bilantului; se mai
debiteaza cu cresterile, majorarile elementelor de activ; se crediteaza cu
iesirile si diminuarile elementelor de activ, iar la sfârsitul perioadei
prezinta sold final debitor sau ,,0”

2. Regula generala de functionare a conturilor de pasiv:

- conturile de pasiv încep sa functioneze prin creditare si se


crediteaza: cu existentul (soldul initial) elementelor de pasiv preluat din
pasivul bilantului; se mai crediteaza cu cresterile, majorarile elementelor
de pasiv, iar la sfârsitul perioadei prezinta sold final creditor sau ,,0”.

- dubla înregistrare reprezinta înregistrarea concomitenta si cu


aceeasi suma a unei operatii economice în cel putin doua conturi;

- ca o regula a dublei înregistrari, suma debitoare înregistrata în


debitul unui cont trebuie sa fie egala cu suma înregistrata în creditul altui
cont;

- legatura dintre cele doua conturi, dintre care unul se debiteaza iar
celalalt se crediteaza, prin care se reflecta o operatie economica,
respectând regulile de functionare ale conturilor, se numeste ,,
corespondenta conturilor”, iar conturile ce intra într-o astfel de
corespondenta se numesc conturi corespondente;

4.5. Analiza contabila a operatiilor economice.

Formula contabila si articolul contabil

- Analiza contabila reprezinta descompunerea unei operatii economice în partile


ei componente, studierea acesteia si aplicarea regulilor de functionare ale
conturilor în vederea elaborarii formulei contabile.

- Analiza economica prezinta cinci etape, dupa cum urmeaza:

1. Stabilirea naturii operatiei – aceasta se refera la continutul


economic al operatiei analizate.

- aprovizionare

- productie

- desfacere
- încasare

2. Stabilirea posturilor bilantiere care se modifica

3. Stabilirea ecuatiei bilantiere

4. Stabilirea conturilor corespondente

5. Întocmirea formulei contabile.

- formula contabila reprezinta procedeul de reprezentare grafica a unei operatii


economice care trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

* cele doua conturi corespondente; 301 ,, Materii prime” = 401 ,,


Furnizori”

* semnul egal între ele;

* sumele debitoare, respectiv sumele creditoare;

- daca la formula contabila se adauga data si explicatia operatiei se obtine


articolul contabil;

- formulele contabile se clasifica dupa doua criterii:

1. dupa numarul conturilor corespondente:

a) simpla – un singur cont debitor si un singur cont creditor;

b) compusa – un cont debitor si mai multe conturi creditoare;

2. dupa scopul urmarit:

a) formule contabile curente

- înregistreaza cronologic, pe baza documentelor


justificative, operatiile economice.

b) formule de stornare:

- în rosu sau în negru – utilizate în cazul înregistrarii gresite


a unei operatii economice.

- formulele în rosu presupun scrierea formulei contabile gresite identic, doar ca


sumele se scriu cu pasta de culoare rosie.
- formulele în negru, formula corecta se va scrie prin inversarea conturilor.

4.6. Planuri de conturi generale.

- cuprinde totalitatea conturilor sintetice, de gradul I si II, utilizate de


contabilitatea financiara;

- Conturile sunt grupate în clase de conturi, simbolizate de la 1-9, prima cifra


fiind cea a clasei, iar cea de-a II-a a grupei.

- Cele 9 clase de contur sunt urmatoarele:

Clasa a 1-a – Conturi de capital;

Clasa a 2-a – Conturi de imobilizari

Clasa a 3-a – Conturi de stocuri si productie în curs de executie;

Clasa a 4-a – Conturi de terti;

Clasa a 5-a – Conturi de trezorerie;

Clasa a 6-a – Conturi de cheltuieli;

Clasa a 7-a – Conturi de venituri;

Clasa a 8-a Conturi speciale (conturi în afara bilantului);

Clasa a 9-a Conturi de gestiune.

Cap. 5. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTURI A PRINCIPALELOR


OPERAŢII ECONOMICO-FINANCIARE LA NIVELUL
ÎNTREPRINDERII

5.1. Contabilitatea constituirii capitalului social.

5.1.1. Procesul de constituire l capitalului social.

- înfiintarea unei întreprinderi si recunoasterea sa ca persoana juridica,


indiferent de forma acesteia este conditionata de existenta unui capital social cu
care aceasta sa-si poata desfasura activitatea;

- capitalul social reprezinta, sub forma baneasca, valoarea actiunilor sau a


partilor sociale subscrise si depuse de catre asociati sau actionari, pe de o parte,
iar pe de alta parte obligatia unitatii fata de cei ce au subscris capitalul.
- distingem urmatoarele categorii de societati comerciale:

a) societati de persoane (S.N.C.)

b) societati de capitaluri (S.A.)

c) societati de persoane si capital (S.R.L.)

- S.R.L.-urile au urmatoarele caracteristici:

* existenta unui capital de minim 200 lei

* posibilitatea depunerii aporturilor în bani (60%) si în natura

* capitalul social este împartit în parti sociale, valoarea unei parti


sociale fiind de minim 10 lei, iar numarul de asociati fiind de maxim 50.

- contabilitatea capitalului presupune parcurgerea a trei momente principale:

1) subscrierea capitalului social;

2) varsarea acordurilor;

3) realizarea efectiva a capitalului.

5.1.2. Rolul, continutul economic si functia contabila a


conturilor ce intervin la constituirea capitalului social

- cel mai reprezentativ cont este contul 101 ,,Capital social”, care se
defalca pe doua conturi sintetice de gradul II:

1011CSSN –

1012 CSSV –

- un alt cont ce intervine: 456 ,, Decontari APC”

- 1011 CSSN

- rolul contului – are rolul de a înregistra procesul de subscriere al


capitalului social pâna în momentul varsarii efective
a acestuia;

- continutul economic – contul face parte din clasa I – Conturi de


capitaluri proprii.
- functia contabila – cont de pasiv, începe sa functioneze prin
creditare;

- se crediteaza cu capitalul social subscris de catre


asociati sau actionari prin debitul contului 456 ,,
DAPC”

- se debiteaza odata cu varsarea capitalului social


prin creditul contului 1012 CSSV”.

- soldul contului este creditor si reprezinta


capitalul social subscris de catre asociati sau
actionari si nevarsat.

- 1012 ,,CSSV”

- rolul contului – acest cont are rolul de a înregistra constituirea


efectiva a capitalului social pe masura depunerii
acordurilor;

- continutul economic – contul face parte din clasa I – Conturi de


capitaluri;

- functia contabila – este un cont de pasiv ce-si începe functiunea


prin creditare;

- contul se crediteaza cu valoarea capitalului social


subscris si varsat de catre asociati sau actionari prin
debitul contului 1011 – ,,CSSN”;

- contul se debiteaza cu descresterea capitalului


social pe masura retragerii acestuia de catre
actionari sau asociati, prin creditul contului 456
,,DAPC”;

- soldul contului este creditor si reprezinta capitalul


social subscris varsat, la data stabilirii soldului.

- 456 ,,DAPC”

- rolul contului – înregistreaza drepturile de creanta ale societatii


pentru capitalul social subscris de catre asociati
sau actionarii acesteia;
- continutul economic – este un cont de terti si exprima relatiile
juridice dintre societate si asociatii sai cu privire
la continutul capitalului social .

- functia contabila – este un cont bifunctional, începe sa functioneze


prin debitare, dar poate avea sold debitor sau
creditor;

- contul se debiteaza cu capitalul social subscris


de catre asociati sau actionari prin creditarea
contului 1011 ,,CSSN”

- contul se crediteaza cu descresterea datoriilor


asociatilor fata de societate prin depunerea
aporturilor prin debitul conturilor ce arata natura
acestor aporturi, si anume:

* în cazul aporturilor numerar

- 5121 ,,CBL”

- 5311 ,,Casa Lei” –


în casieria unitatii

* în cazul aporturilor în natura,


contul se crediteaza prin debitul
conturilor de stocuri

301 ,,Materii prime” – 371 ,,


Marfuri”

si prin debitul conturilor de


imobilizari

211 ,, Terenuri” – 214 ,,


Mobilier, echipamente si alte valori
pentru protejarea valorilor;

- soldul conturilor poate fi debitor, caz în care


reflecta drepturile de creanta ale societatii fata de
asociatii care nu si-au depus integral aporturile;
creditor reprezinta obligatia societatii fata de
asociatii sau actionarii societatii de a le restituii
capitalul adus.

5.2. Contabilitatea activelor imobilizate


5.2.1. Recunoasterea activelor imobilizate.

Operatii specifice prind activele imobilizate

- imobilizarile reprezinta active generatoare de beneficii viitoare care


participa la procesul de productie pe durata mai multor exercitii
financiare;

- se disting trei categorii de imobilizarii:

* imobilizari necorporale;

* imobilizari corporale;

* imobilizari financiare

- imobilizarile necorporale – sunt active nemonetare fara suport material,


destinate desfasurarii activitatii economice a unitatii patrimoniale, sau date spre
închiriere la terti;

- ele cuprind:

* cheltuieli de constituire

* cheltuieli de dezvoltare

* concesiuni, brevete, licente , marci de fabrica, alte drepturi si


valori similare;

- fondul comercial ;

- imobilizari corporale – reprezinta bunuri tangibile destinat utilizarilor în


societatea comerciala si care îndeplinesc cumulat 2 conditii, si anume: sa aiba o
durata de functionare mai mare de 1 an si o valoare mai mare 1800 lei.

- acestea includ:

- terenuri si amenajari de terenuri

- constructii

- echipamente tehnologice

- instalatii de lucru

- mobilier
- birotica

- echipamente de protectia valorilor materiale si umane.

- imobilizarile financiare – reprezinta titluri a caror posesie poate genera


venituri (dobânzi si dividende)

- principalele operatii referitoare la imobilizari sunt:

1) intrarea în patrimoniu, care se realizeaza prin:

- achizitie de la terti

- obtinute din productie proprie

- închiriate

- aduse ca aport, de asociati sau actionari

- primite prin donatie cu titlu gratuit

2) iesirea din patrimoniu, care se poate face:

- vânzare catre terti;

- cazare (scoaterea din functiune)

- închiriere spre alte societati

- donate cu titlu gratuit

- retrase ca aport la capitalul social de catre asociati.

3) amortizarea – reprezinta recuperarea treptata a valorii unui activ


imobilizat si includerea acesteia în costurile periodice;

- se disting trei metode:

a) Liniara

Na = 1/Dm x 100
NA – norma de amortizare
Dm – durata normata
Aanuala = Vintrare x Na
b) Degresiva – cu luarea în calcul a uzurii morale
( AD1)

- fara luarea în calcul a uzurii morale


(AD2)

c) Accelerata – care presupune amortizarea în


primul an a 50% din valoarea imobilizarii intrata urmând ca apoi, în
functie de durata normata a imobilizarii, restul de 50% se va amortiza
liniar.

5.2.2. Rolul, continutul economic si functia contabila

a conturilor ce intervin în operatiile cu activele imobilizate

5.2.2.1. Imobilizarile necorporale

- conturile ce înregistreaza operatiile privind existenta si miscarea


imobilizarilor necorporale sunt urmatoarele:

201 - ,,Cheltuieli de constituire”

203 - ,,Cheltuieli de dezvoltare”

205 - ,,Concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si


valori similare”

207 - ,,Fond special

208 - ,,Alte imobilizari necorporale (programele informatice)

- 201 – ,, Cheltuieli de constituire”

- Rolul contului:

- are rolul de a evidentia si controla toate cheltuielile


ocazionate de înfiintarea unei societati comerciale,
cheltuieli constând în:
- onorarii si comisioane

- taxe de tmbru

- taxe judiciare

- cheltuieli de înregistrare la O.P.C.

- Continutul economic:

- contul face parte din clasa a II-a – Conturi de active


imobilizate – Cheltuieli de constituire;

- Functia contabila:

- este un cont de activ si începe sa functioneze prin


debitare;

- contul se debiteaza cu cheltuielile de constituire


ocazionate de înfiintarea societatii, prin creditul conturilor
ce arata modalitatea de intrare în patrimoniu, si anume:

- platile în umerar:

5121 - ,,CBL” – ordin de plata

5311 - ,,Casa în lei”

- si contul 404 - ,,Furnizori de imobilizari”, în cazul


în care cheltuielile sunt efectuate pe baza de factura,
urmând ca plata sa se faca ulterior;

- contul se crediteaza cu cheltuielile de constituire incluse


pe cheltuielile perioadei, prin debitul contului 2801 –
,,Amortizarea cheltuielilor de constituire”;

- soldul contului este debitor si reprezinta cheltuielile de


constituire efectuate si neamortizate.

5.2.2.2. Imobilizarile corporale

- înregistrarea în contabilitate a existentei si miscarii imobilizarilor corporale se


realizeaza cu ajutorul conturilor:

- 211 ,, Terenuri”
- 212 ,, Constructii”

- 213 ,, Echipamente tehnologice”

- 214 ,, Mobilier, birotica si alte echipamente de protectie a valorilor...”.

- 211 ,,Terenuri”

- Rolul contului:

- este de a evidentia intrarea si iesirea din patrimoniu a


terenurilor si amenajarilor de teren;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a II-a - ,,Imobilizari corporale”

- Functia contului:

- este un cont de activ, si îsi începe functionarea prin


debitare;

- se debiteaza cu intrarile de terenuri în patrimoniu, prin


creditul conturilor ce arata modalitatile de intrare:

- 404 ,, Furnizori de imobilizari” – în cazul


achizitiei;

- 456 ,, DAPC” – în cazul aportului adus de


asociati;

- 231 ,,Imobilizari corporale în curs” – productie


proprie;

- 131 ,,Subventii pentru investitii” – cele intrate prin


donatie.

- contul se crediteaza cu descresterea valorii contabile a


terenurilor si amenajarilor de terenuri ca urmare a
înstrainarii acestora prin debitul contului:

- 658 ,,Alte cheltuieli de exploatare” – pentru partea


neamortizata.

NOTĂ: - terenurile nu se amortizeaza, ci doar amenajarile de


terenuri.
- soldul contului este debitor si reprezinta valoarea
terenurilor si amenajarilor de terenuri existente în
patrimoniu.

- 212 ,,Constructii”

- Rolul contului:

- este acela de a înregistra existenta si miscarea


constructiilor si cladirilor aflate în patrimoniul societatii.

- Continutul economic:

- apartine clase a II-a ,,Conturi de active imobilizate;

- Functia contabila:

- este un cont de activ;

- Începe sa functioneze prin debitare;

- se debiteaza cu valoarea constructiilor intrate în


patrimoniu prin creditul conturilor ce arata modalitatea de
intrare:

- 404 ,,Furnizori” – în cazul achizitiei

- 456 ,,DAPC” – în cazul aportului de capital adus


de asociati;

- 131 ,,Subventii pentru investitii” – cele intrate prin


donatie;

- 231 ,,Imobilizari corporale în curs” – productie


proprie;

- se crediteaza cu valoarea constructiilor iesite din


patrimoniu, neamortizate integral, prin debitul contului 658
,,Alte cheltuieli de exploatare”;

- soldul contului este debitor si reprezinta valoarea


constructiilor existente în patrimoniu la un moment dat.

5.2.2.3 Imobilizari financiare

- contul reprezentativ pentru imobilizari financiare este:


- 263 ,,Interese de participare”

- Rolul contului:

- este de a urmari existenta si miscarea intereselor de


participare (actiuni);

- Continutul economic:

- îl plaseaza în clasa a II-a - ,,Conturi de active imobilizate;

- Functia contabila:

- este un cont de activ si începe sa functioneze prin


debitare;

- se debiteaza cu valoarea actiunilor achizitionate,

- fie cu plata imediata:

5121 ,,CBL”

- fie cu plata ulterioara:

269 - ,,Varsaminte de efectuat pentru


imobilizari financiare”

- contul se crediteaza cu valoarea actiunilor cedate cu titlu


gratuit, sau vândute, prin debitul contului:

- 664 - ,,Cheltuieli privind imobilizarile financiare


cedate”

- soldul contului este debitor si reprezinta valoarea


actiunilor existente.

5.2.2.4. Deprecierea imobilizarilor

- sunt utilizate 2 conturi:

- 280 - ,,Amortizarea imobilelor necorporale”

- 281 - ,,Amortizarea imobilelor corporale”


- Rolul conturilor:

- este acela de a evidentia calculul si înregistrarea


amortizarii ce a fost inclusa pe cheltuielile perioadei;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a II-a de conturi, fiind un cont


rectificativ al valorii de intrare a imobilizarii;

- Functia contabila:

- sunt conturi de pasiv, îsi încep functiunea prin creditare;

- se crediteaza cu valoarea amortizarii inclusa pe cheltuiala,


prin debitul contului:

6811 - ,,Cheltuieli privind amortizarea


imobilizarilor”;

- se debiteaza cu scaderea amortizarii din evidenta, ca


urmare a amortizarii integrale a imobilizarilor;

- prin creditul conturilor:

- necorporale:

- 201; 203; 205; 207; 208;

- corporale:

- 211; 212; 213; 214;

- soldul conturilor este creditor si reprezinta


valoarea amortizarii calculata si inclusa pe
cheltuieli.

5.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei

în curs de executie

5.3.1. Definire si delimitari privind stocurile

În desfasurarea activitatii unei societati, pe lânga activele


imobilizate participa si activele circulante din care fac parte stocurile:
Acestea îmbraca urmatoarele forme:

a) Materii prime – sunt bunuri care participa direct la


fabricarea produselor si se regasesc partial sau total în
produsul finit;

b) Materialele de consum – nu participa direct, ci numai


ajuta la fabricarea produsului finit, nu se regasesc, de
regula în compozitia acestuia; acestea cuprind:
materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, etc.

c) Materiale de natura obiectelor de inventar – reprezinta


obiecte ce participa direct sau indirect la procesul de
productie (scule, unelte, dispozitive, etc.)

d) Marfurile – sunt bunuri achizitionate de la terti, în


vederea revânzarii în aceeasi stare, în scopul obtinerii
de profit;

e) Semifabricatele – sunt bunuri a caror proces tehnologic


s-a terminat într-o faza a procesului de productie,
destinate fie trecerii într-o alta faza, în scopul obtinerii
produsului finit, fie a fi revândute în aceeasi stare;

f) Produsele finite – sunt bunuri ale caror proces


tehnologic s-a încheiat si sunt depozitate la magazie, în
vederea vânzarii acestora sau consumului în cadrul
societatii.

5.3.2. Rolul, continutul economic si functia contabila

a conturilor de stocuri

Contul reprezentativ este:

- 301 - ,, Materii prime”

- Rolul contului:

- de a înregistra existenta si miscarea materiilor


prime care participa direct la fabricarea produsului
finit;

- Continutul economic:
- cont din clasa conturilor de stocuri;

- Functia contabila:

- cont de activ

- începe sa functioneze prin debitare

DEBIT – costurile de achizitie a materiilor prime


intrate în gestiune, prin debitarea contului ce arata
natura intrarilor: 401; 456; 131; 601 – ,,plus la
inventariere”

CREDIT – valoarea de înregistrare a materiilor


prime iesite din gestiune;

601;371;658;

SOLD – debitor si reprezinta valoarea materiilor


prime existente în gestiune.

Conturile 302 si 303 functioneaza ca si contul 301, doar ca rolul


contului 601 este preluat de 602 si 603.

- 371 – Mijloace fixe”

5.3.3. Rolul, continutul economic si functia contabila

a conturilor privind productia

- Conturile reprezentative sunt 341 ,,Semifabricatele” si 345 ,,Produsele


finite”

- Rolul conturilor:

- de a înregistra existenta si miscarea stocurilor de


semifabricate si produse finite;

- Continutul economic:

- cont de stocuri;

- Functia contabila:
- conturi de activ;

- îsi începe functionarea prin debitare;

DEBIT – valoarea contabila a costurilor de


productie a semifabricatelor si produselor finite
obtinute prin creditarea contului 711;

CREDIT – valoarea semifabricatelor si produselor


finite scazute din gestiune în urma vânzarii sau
cedarii acestora, prin debitul contului 711;

SOLD – debitor, reprezentând valoarea contabila a


semifabricatelor si produsele finite existente în
gestiune.

5.4. Contabilitatea operatiunilor legate de

relatiile cu personalul

5.4.1. Caracterizarea relatiilor cu personalul

Pentru munca depusa, angajatii societatii sunt remunerati, lunar, sub forma
salariului, premiilor sau bonificatiilor.

Relatia angajat – societate se bazeaza pe contractul de munca în care sunt


precizate conditiile de salarizare, drepturile ti obligatiile personalului.

Documentul întocmit în acest sens se numeste ,,stat de salarii”, pe baza caruia,


fiecarui angajat i se calculeaza un salariu brut, din care urmeaza a fi retinut: CASI
9,5%; CASS 6,5%; Fd. somaj 1%; Impozit 16%, urmând a se determina salariul
net.

Salariul brut este format din:

- salariul negociat prin Cartea de Munca (salariul de baza);

- premiile;

- bonificatii;

- sporurile, etc.

5.4.2. Continutul economic si functia contabila


a conturilor de personal

- 421 - ,,Personal salarii datorate”

- Rolul contului:

- de a evidentia obligatiile societatii fata de


personalul sau, în legatura cu salariul destinat
pentru munca depusa;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a IV-a ,, Terti”;

- Functia contabila:

- este un cont de pasiv;

- îsi începe functionarea prin creditare;

CREDIT – cu obligatiile unitatii fata de personalul


sau pentru munca depusa, prin debitul contului 641;

DEBIT – cu retinerile din salarii, pe destinatii, prin


conturile:

- 4312 – CAS angajat

- 4314 – CASS angajat

- 4372 - Fd. somaj angajat

- 444 – Impozit salarii

SOLD – creditor – salarii datorate personalului.

5.4.3. Continutul economic si functiunea contabila

a conturilor de creante si datorii în legatura cu personalul

- 423 - ,,Personal – ajutoare materiale datorate”

- Rolul contului:

- de a înregistra ajutoarele materiale datorate


angajatilor pentru incapacitate temporara de munca,
îngrijirea copilului bolnav, ajutoare de deces, alte
ajutoare.

- Continutul economic:

- cont de pasiv;

- îsi începe functionarea prin creditare;

CREDIT – cu ajutoarele materiale datorate


angajatilor, suportate de societate, 645 si cele
suportate din CAS – 4311 ,,Contributia unitatii la
Asigurarile Sociale”;

DEBIT – retinerile din ajutoarele materiale pe statul


de salarii prin conturile: 4314; 4372; 444; nu se
retine CASI 9,5%; precum si cu plata acestor
ajutoare, fie prin casierie – 5311, fie din banca –
5121;

SOLD – creditor - ajutoare materiale datorate


angajatilor.

- 431 ,,Asigurarile sociale” – se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul II, si


anume:

- 4311 – Contributia unitatii la Asigurarile Sociale 19,75%

- 4312 – Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale


9,5%

- 4313 – Contributia unitatii la Asigurarile Sociale de


Sanatate 6%

- 4314 – Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale de


Sanatate 6,5%

- Rolul conturilor:

- de a înregistra contributiile unitatii la asigurarile sociale,


delimitând obligatiile pe cele 4 obligatii;

- Continutul economic:

- cont de terti;
- Functia contabila:

- cont de pasiv;

- îsi începe functiunea prin creditare;

CREDIT – cu cresterea datoriilor societatii privind


contributiile la asigurarile sociale a societatii (4311, 4313 si
a angajatilor 4312, 4314);

DEBIT – cu sumele cuvenite personalului ca ajutoare


materiale datorate din CAS si cu sumele virate pe destinatii
(5121)

SOLD – creditor – contributia unitatii si a angajatilor la


Asigurarile Sociale

- 437 ,, Asigurari pentru somaj”

4371 ,, Contributia unitatii la Fondul de somaj” – 2,5%

4372 ,,Contributia angajatilor la Fondul de somaj” – 1%

- Rolul contului:

- de a evidentia contributia unitatii si a angajatilor la Fondul


de somaj

- Continutul economic:

- face parte din clasa a IV-a - ,,Terti”

- Functia contabila:

- sunt conturi de pasiv;

- îsi începe functiunea prin creditare;

CREDIT – cu datoriile societatii fasa de Fondul de somaj


(6452) si a angajatilor (421);

DEBIT – plata obligatiei angajatilor si a unitatii la Fondul


de somaj (5121);

SOLD – creditor – obligatia unitatii si a personalului fata


de Fondul de somaj.
5.5. Contabilitatea cu clientii, furnizorii si bugetul de stat

5.5.1. Rolul, continutul economic si functiunea contabila a conturilor

Privind relatiile cu furnizorii

Contul reprezentativ este:

- 401 ,,Furnizori”

- Rolul contului:

- de a înregistra obligatia unitatii fata de furnizori pentru


contravaloarea livrarilor efectuate, serviciilor sau lucrarilor
prestate;

- Functia contabila:

- cont de pasiv;

- îsi începe functiunea prin creditare;

CREDIT – cu valoarea materiilor prime, marfurilor,


lucrarilor, serviciilor prestate aprovizionarilor efectuate
prin debitul contului ce arata natura acestora:

- 301; 303; 371; 611 ÷ 628 , plus TVA


deductibila;

DEBIT – cu stingerea obligatiilor fata de furnizori prin


creditul conturilor care arata modalitatea de plata: 5311,
5121;

SOLD – creditor – datoria fata de furnizori la un moment


dat.

5.5.2. Rolul, continutul economic si functiunea contabila

a conturilor de clienti

- 4111 ,,Clienti”

- Rolul contului:
- de a înregistra drepturile de creanta fata de clienti, materia
prima, marfuri vândute, serviciile prestate si lucrarile
executate fata de acestia;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a IV-a – conturi de Terti:

- Functia contabila:

- este cont de activ;

- îsi începe functiunea prin debitare;

DEBIT – cu valoarea materiilor prime, marfurilor,


serviciilor prestate, lucrarilor executate vândute catre
clienti prin creditul conturilor 701-707 si TVA cuvenit
4427;

CREDIT – reducerea drepturilor de creanta fata de clienti,


prin încasarea acestora prin debitul conturilor ce arata
modalitatile de încasare: 5121, 5311, etc.

SOLD – debitor – drepturile de creanta fata de clienti.

În ceea ce priveste decontarile cu bugetul statului, cele mai reprezentative


conturi sunt:

- 441 ,,Impozitul pe venit/profit”

- Rolul contului

– de a înregistra obligatiile unitatii fata de bugetul statului


privind impozitul pe venit (2%) sau pe profit (16%);

- Continutul economic :

- face parte din clasa a IV-a ,,Terti”;

- Functia contabila:

- este un cont de pasiv;

- începe sa functioneze prin creditare;


CREDIT – obligatia unitatii fata de bugetul statului privind
calculul, înregistrarea si plata impozitului pe venit 698, sau
pe profit 691;

DEBIT – cu plata impozitului pe venit/profit, prin conturile


de la banca 5121;

SOLD – creditor – impozitul pe venit/profit calculat,


neachitat.

- 444 ,, Impozitul pe venituri de natura salariala”

- Rolul contului:

- de a înregistra impozitul pe venituri de natura salariala;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a IV-a ,,Terti”

- Functia contabila:

- este un cont de pasiv;

CREDIT – cu valoarea impozitului calculat si retinut pe


statul de salarii (421);

DEBIT – cu valoarea impozitului achitat (5121);

SOLD – creditor – impozitul calculat, neachitat.

- 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata”

- 4423 ,,T.V.A. de plata” (P)

- 4424 ,,T.V.A. de recuperat” (A)

- 4426 ,,T.V.A. deductibil” (A)

- 4427 ,,T.V.A. colectat” (P)

- 4428 ,,T.V.A. neexigibil” (B)

5.6. Contabilitatea trezorerie unitatilor patrimoniale


Decontarea între persoanele fizice sau juridice se efectueaza, în numerar, prin
intermediul conturilor bancare, utilizând disponibilitatile banesti ale acestora.
Acest fel, genereaza operatiuni de încasare si plati.

Operatiunile de încasare – se realizeaza ca urmare a primirii unor sume


de bani cuvenite ca urmare a vânzarii de marfuri si produse, executarea unor
lucrari sau prestarea de servicii.

Operatiuni de plati – sunt generate de plata salariilor, rambursari de


împrumuturi, plata obligatiilor fata de bugetul de stat si alte bugete (CAS, CASS,
Fd. sOMAJ, etc.).

Documentele utilizate sunt:

- Pentru încasari si plati în numerar :

- chitanta

- dispozitia de încasare si plata

- Pentru încasari si plati prin banca:

- cecul de numerar

- foaie de varsamânt

- ordin de plata

- extras de cont

5.6.1. Rolul, continutul economic si functia contabila

a conturilor de decontare în numerar

- 5311 ,,Casa în lei”

- Rolul contului:

- de a înregistra si urmari încasarile si platile în numerar;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a V-a ,,Conturi de Trezorerie”

- Functia contabila:
- este un cont de activ;

DEBIT – încasarile în numerar, prin creditul conturilor ce


arata natura acestora:

- 581; 4111; 456;

CREDIT – platile în numerar prin debitul conturilor ce


arata natura acestora:

- 401; 421; 431; 437; 456; 455; 5191; 581;


etc;

SOLD – debitor – numerarul existent în casierie.

5.6.2. Rolul, continutul economic si functia contabila

a conturilor de decontare prin conturi la banci

- 5121 ,,Conturi la banci în lei”

- Rolul contului:

– de a înregistra existentul si miscarile disponibilului de la


banci;

- Continutul economic:

- face parte din clasa a V-a ,,Conturi de trezorerie”;

- Functia contabila:

- este cont de activ;

DEBIT – încasari prin conturile bancare:

- 581; 4111; 456; etc;

CREDIT – platile prin conturi bancare:

- 401; 456; 455; 581; etc;

SOLD – debitor – numerarul existent în conturile de la


banca.