Bazele Contabilităţii

BAZELE
CONTABILITĂŢII
(SUPORT DE CURS)
CAP. 1 CONTABILITATEA
sursa informationala de baza în fundamentarea deciziilor manageriale
1.1. Managementul si legatura cu contabilitatea
- în general managementul se refera la actiunea de organizare, conducere si

administrare, precum si la gestionarea resurselor materiale si umane, la
reglementarea fluxurilor tehnologice sr informationale, în vederea atingerii a doua
obiective fundamentale si anume:
- profitabilitatea
- lichiditatea unitatii administrative;
- profitabilitatea reprezinta capacitatea unitatii patrimoniale de a obtine profit si

totodata de a pastra intact capitalul social investit
- lichiditatea reprezinta capacitatea societatii comerciale de a-si achita datoriile

scadente pe baza surselor disponibile
1.2. Informatia contabila
- are urmatoarele caracteristici:
- obtinerea completa si exacta a informatiilor pe baza documentelor

justificative;
- are un mod de prezentare corespunzator cerintelor diferitilor utilizatori
- poate fi prelucrata si combinata în diferite moduri în functie de

necesitatile utilizatorilor
- permite efectuarea de studii, analize si calcule în scopul obtinerii de

efecte masive cu minimum de efort
- informatiile economice se clasifica dupa mai multe criterii:
a) din punct de vedere al stabilitatii:
- permanente
- relativ permanente
- curente
b) din punct de vedere al functionalitatii:
- de comanda (dispozitie)
- de executie
c) din punct de vedere al locului de unde provin:
- interne
- externe
d) dupa modul de obtinere
- din surse organizate
- din surse întâmplatoare
e) dupa domeniul la care se refera:
- economice
- politice
- sociale
- culturale
- pentru ca informatia sa fie pertinenta si utila în realizarea functiilor

manageriale trebuie sa îndeplineasca patru caracteristici principale:
a) inteligibilitatea
b) relevanta
c) credibilitatea
d) compatibilitatea
a) inteligibilitatea – presupune ca informatiile sa fie usor de înteles, atât de catre cel

care informeaza cât si de cel care este informat
b) relevanta – caracteristica a informatiei economice ce se refera la capacitatea

acestora de a fi utile beneficiarilor în luarea deciziilor
c) credibilitatea - o informatie este credibila în momentul în care nu contine e

232w2213c rori semnificative, nu este partinitoare iar utilizatorii pot avea
încredere ca informatia respectiva reprezinta în mod corect ceea ce si-a propus
d) compatibilitatea – presupune necesitatea ca utilizatorul sa poata compara

informatiile privind un proces economic între anumite momente sau intervale de
timp ( profitul net realizat în anul 2005 si profitul net realizat în anul 2006)
- informatiile contabile trebuie sa conduca la obtinerea unor informatii

financiare care sa reflecte imaginea fiecarei entitati patrimoniale, situatii
care la rândul lor se caracterizeaza prin inteligibilitate, relevanta,
credibilitate si compatibilitate.
1.3. Utilizatorii informatiei contabile
- utilizatorii informatiei contabile se clasifica în:
a) utilizatori intern
- sunt managerii societatii comerciale care utilizeaza

informatiile utilizate de contabilitate în vederea
îndeplinirii obiectivelor societatii administrate;
b) utilizatori externi - acestia includ:
- asociatii sau actionarii
- analistii financiari
- creditorii
- statul
- clientii
- alti utilizatori externi
- asociatii sau actionarii

- se informeaza din situatiile financiare urmarind ca investitia lor sa fie
supusa unui risc minim si sa aiba capacitate de a realiza câstiguri viitoare.
- analistii financiari
- folosesc informatiile contabile publice pentru a face analize cu privire la

perspectivele întreprinderii cu accent pe profit, pretul unei actiuni, dividendele,
factorii ce influenteaza pozitia societatii pe piata, strategii de investitii;
- creditorii
- sunt cei care au de primit bani sau bunuri de la întreprindere, printre cei
mai importanti fiind furnizorii si bancile
- salariatii
- sunt interesati de informatiile contabile publice pentru siguranta locurilor

de muncalegate de restrângerea sau extinderea activitatii, corectitudinea
salarizarii, viabilitatea pensiilor viitoare
- lipsa acestor informatii poate genera neâncredere si probleme între

salariati si administratie
- statul
- este interesat de informatiile contabile pentru stabilirea taxelor si a

impozitelor, crearea sau mentinerea unor locuri de munca, analiza cererilor celor
care vizeaza acordarea de subventii, stabilirea preturilor de piata si a puterii
comerciale;
- clientii
- sunt interesati de capacitatea întreprinderii de a supravietui si de

posibilitatea aprovizionarii de bunuri si servicii
1.4. Functiile contabilitatii
Contabilitatea, în conditiile organizarii si conducerii acesteia are urmatoarele

obiective:
1. Asigurarea înregistrarii croologice a operasiilor economice, a existenteisi

miscarii activelor, datoriilor si a capitalurilor proprii
2. Preluarea, publicarea si pastrarea informatiilor, cu privire la pozitia

financiara a socitatii, performantele întreprinderii, fluxurile de trezorerie,
atât pentru nevoile interne cât si externe ale societatii
Pentru îndeplinirea acestor obiective, contabilitatea trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele functii:
1. Functia de înregistrare
2. Functia de informare
3. Functia de control
4. Functia de juridica
5. Functia de analiza si previziune
CAP.2 OBIECTUL sI METODA CONTABILITĂŢII
2.1. Obiectul contabilitatii
-îl formeza
- furnizarea de informatii privind starea si marimea resurselor materiale si

financiare detinute sau controlate de o unitate patrimoniala la un moment dat.
- raporturile de schimb privind situatia financiara
- modificarile ce intervin ca urmare a desfasurarii a activitatii economice,

privind modul de desfasurare al activitatii si obtinerea rezultatului financiar.
- pentru a prezenta la un moment dat în expresie baneasca resursele economice de

care dispune întreprinderea, sursele lor de finantare si rezultatul financiar,
contabilitatea utilizeaza o situatie specifica proprie metodei contabilitatii
denumite bilant .
- aceasta situatie financiara prezinta doua parti generale: activ si pasiv.
2.1.1. Activul bilantului
- activele reprezinta o sursa controlata de unitate ca rezultat a unor evenimente

trecute si de la care se asteapta beneficii viitoare si ale caror costuri individuale
pot fi evaluate crdibil;
- tratate în functie de lichiditate, activele se grupeaza în doua parti marisi anume:
- active imobilizate
- active circulante
A. Activele imobilizate cuprind:
- imobilizari necorporale, care pot fi:
- cheltuieli de constituire (taxe de timbru, diverse alte cheltuieli legate de

înfiintarea firmei)
- cheltuieli de dezvoltare (organizate pentru dezvoltarea societatii

existente)
- cheltuieli cu brevetele, licentele (marcile de fabrica, alte drepturi si valori

similare)
- fondul comercial (diferenta între valoarea de piata si valoarea existenta

în contabilitate în cazul unei tranzactii)
- alte imobilizari necrporale (programe informatice, internet- realizate fie

din productie proprie, fie achizitionate de la furnizori)
- imobilizari corporale, care, la rândul lor, pot fi:
- terenuri si amenajari de terenuri
- constructii
- instalatii de lucru, echipamente tehnologice, mijloace de transport,

animale si plantatii
- mobilier, birotica, achipamente de protectie a valorilor materiale si

umane
- imobilizari financiare, pot fi:
- interese de participare
- actiuni detinute la entitati ……….
- alte titluri imobilizate
- creante imobilizate
B. Activele circulante cuprind:
- stocul, cuprinde:
- materii prime
- materiale consumabile (combustibil, piese de schimb, materiale de

ambalat, alte materiale consumabile)
- materiale de natura obiectelor de inventar (au ca principala caracteristica

valoarea unitara)
- produse finite
- productia neterminata
- marfuri
- animale si pasari
- ambalaje
- creantele pot fi:
- comerciale (dreptul de a încasa de la clienti)
- alte creante
- investitii pe termen scurt
- disponibilitati banesti
- numerar
- disponibilitati banesti în cnturi bancare
2.1.2. Pasivul bilantului
- cuprinde doua categorii mari:
A. Capitaluri proprii
B. Datorii
A. Capitalurile proprii, pot fi:
- capitalul social
- alte elemente legate de capital
- prime legate de capital
- rezerve din reevaluare
- rezerve - legale
- statutare
- alte rezerve
B. Datoriile sunt:
- comerciale (decurg din operatiile de exploatare – fata de furnizori)
- financiare, care pot fi:
- împrumuturile din emisiunea de obligatiuni
- creditele bancare
- alte datorii, provenite din:
- obligatii fata de personal
- alte datorii sociale
- datorii privind asigurarile si protectia sociala
- alte datorii fatî de creditori diversi
2.1.3. Venituri. Cheltuieli. Rezultat financiar
- cheltuielile reprezinta, din punct de vedere financiar, valori platite sau de platit
de catre entitate pentru:
- stocuri (consumul de stocuri)
- lucrari si servicii executate de terti si de care beneficiaza

unitatea
- cheltuieli de personal
- executarea unor obligatii legale sau contractuale

- cheltuielile sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea diminuarii
de active sau a cresterii de datorii în trei momente:
1. la angajare
2. la plata (când se achita)
3. în consum
- veniturile reprezinta, din punct de vedere financiar, sume încasate sau de încasat
în perioada curenta din:
- executarea de lucrari
- livrare de bunuri
- prestare de servicii pe care societatea le-a facut
- executarea unor obligatii contractuale sau legale
- câstiguri din orice sursa
- veniturile sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea cresterii de

active sau a reducerii de datorii în doua momente:
1. la facturare (este momentul în care se întocmeste factura catre clienti, se

face transferul drepturilor de proprietate catre acestia, totodata se naste dreptul de
creanta)
2. încasarea (momentul în care livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau

executarea de lucrari se încaseaza efectiv de la clienti)
- rezultatul exercitiului este determinat de (diferenta) existenta veniturilor s

cheltuielilor si se stabileste prin compararea acestor doua elemente.
- apar doua situatii si anume:
A. venituri mai mari decât cheltuielile → profit brut
B. venituri mai mici decât cheltuielile → pierderi;
- profitul net se obtine: Profit brut – impozit (16%)
- activele imobilizate sunt supuse amortizarii astfel:

- imobilizarile necorporale se amortizeaza într-o perioada de maxim 5 ani,
printr-una dintre metodele de amortizare stabilite de A.G.A., cel mai frecvent
fiind utilizata metoda liniara.
- imobilizarile corporale nu se amortizeaza, ci doar amortizarile de

terenuri, iar celelalte se amortizeaza în functie de valoarea de intrare si durata
normata de utilizare pe care o gasim în catalogul privind duratele normate ale
amortizarii.
2.2. Metoda contabilitatii
2.2.1. Continutul metodei contabilitatii
- este constituita dintr-un sistem de conventii, procedee si instrumente folosite în

tehnicile de lucru pentru a realiza urmatoarele obiective:
1. Cuantificarea (masurarea) operatiilor economice, înregistrarea

datelor, în ceea ce priveste activitatea pentru o utilizare viitoare;
2. stocarea informatiilor pentru ca apoi acestea sa fie utilizate i

prelucrate în functie de necesitati;
3. Comunicarea informatiilor prelucrate prin intermediul

rapoartelor pentru luarea deciziilor
2.2.2. Principiile metodei contabilitatii
- izvorasc din practica financiar contabila si se modifica odata cu cerintele

acesteia;
- se împart în doua categorii:
a) fundamentale
b) contabile generale
a) principiile fundamentale sunt:
1. principiul dublei reprezentari (potrivit acestuia, o entitate economica

poate fi privita prin prisma resurselor economice si a capitalurilor exprimate
valoric, între care exista egalitate deoarece resursele reprezinta forme concrete ale
capitalurilor )
2. principiul dublei înregistrari ( potrivit acestui principiu, orice operatie

economica are doua aspecte ce reprezinta:
- efect – efort
- consum - utilizare)
2.2.3. Principiile contabile generale
- sunt urmatoarele:
A. Principiul continuitatii activitatii – presupune ca în viitor, unitatea îsi

va desfasura în mod normal activitatea fara a intra în stare de lichidare sau
reducere semnificativa;
B. Principiul permanentei metodelor – presupune asigurarea unei

consecvente în aplicarea metodelor de evaluare a datoriilor, veniturilor si
cheltuielilor de la un exercitiu financiar la altul;
C. Principiul prudentei – potrivit acestuia, evaluarea trebuie sa se bazeze

pe o baza prudentiala, avându-se în vedere urmatoarele:
- se considera profit al exercitiului numai cel obtinut pâna la data

de 31 decembrie
- se tine cont de toate datoriile previzibile si pierderile

potentiale, chiar daca acestea devin evidente numai la data încheierii bilantului;
- se tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor,

chiar daca unitatea înregistreaza profit sau pierderi;
D. Principiul independentei exercitiului – presupune luarea în

considerare doar a acelor venituri si cheltuieli ce apartin exercitiului financiar în
curs;
E. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv -

potrivit acestuia nu se permite compensarea elementelor de activ si pasiv;
F. Principiul intangibilitatii – potrivit acestuia, bilantul de deschidere

trebuie sa corespunda cu bilantul de închidere al exercitiului financiar încheiat;
2.2.4. Procedeele metodei contabilitatii
- pentru a-si realiza obiectivele, contabilitatea recurge la doua categorii de

procedee:
A) Procedee comune si altor discipline
B) Procedee specifice contabilitatii

A. Procedee comune si altor discipline:
- gruparea (se face pe categorii de active, datorii, capitaluri proprii,

venituri, cheltuieli)
- documentarea (orice operatie trebuie consemnata în momentul

producerii ei într-un document scris)
- evaluarea (presupune exprimarea în forma baneasca, valorica a tuturor

elementelor bilantiere)
- inventarierea (constituie un procedeu de verificare a realitatii informatiei

contabile bazata pe realitatea faptica)
B. Procedee specifice contabilitatii:
- procedeul cont
- procedeul balanta de verificare
- procedeul bilant
Cap. III BILANŢUL CONTABIL
3.1. Definirea si caracteristicile bilantului
Definitie:
Bilantul contabil este un tablou în care se sintetizeaza informatiile

contabile, în expresie baneasca, privind starea la un moment dat, a resurselor
economice, a activelor, a capitalurilor , oferind utilizatorilor o imagine a pozitiei
financiare a întreprinderii necesara managerilor în vederea fundamentarii
deciziilor economice.
Caracteristicile bilantului:
1. Bilantul contabil este un document redactat dupa reguli specifice având la

baza Legea Contabilitatii nr. 82/1990, revizuita i modificata;
2. Valorile exprimate în bilant sunt în expresie baneasca;
3. Cuantificarea structurilor are un caracter instantaneu fiind o prezentare a

situatiei patrimoniului la un moment dat;
4. Obiectul evaluarii si prezentarii îl constituie activele controlate de
întreprindere, drepturile de creanta asupra acestora concretizate în capitaluri
proprii si datorii;
5. Informatiile prezentate în bilant sunt destinate utilizatorilor pentru efectuarea

unor analize, respectiv pentru fundamentarea deciziilor;
Bilantul contabil este un document public destinat utilizatorilor :
- firmele concurente sau colaboratorilor;
- bancile;
- bugetul de stat;
- diverse alte bugete.
3.2. Caracterizarea elementelor structurale ale bilantului contabil
Bilantul contabil cuprinde toate elementele patrimoniale ce reprezinta activele si

pasivele societatii grupate astfel:
- activele – sunt grupate în bilant dupa trei criterii:
1. dupa natura acestora;
2. dupa destinatie;
3. dupa gradul de lichiditate.
- pasivele – sunt grupate în bilant dupa trei categorii:
1. dupa natura acestora
2. dupa provenienta surselor de finantare
3. dupa exigibilitate
- lichiditatea reprezinta posibilitatea transformarii, în timpul desfasurarii

procesului economic, a activelor în masa monetara:
- transformarea stocurilor de produse finite prin procesul vânzarii în bani:
- exigibilitatea furnizate la sfârsitul exercitiului financiar sunt sintetizate si

grupate în trepte cu ajutorul bilantului, astfel:
- posturi bilantiere (de ex: terenuri, constructii)
- capitole de bilant (de ex: imobilizari corporale din care fac parte
terenurile si constructiile)
- grupele bilantiere (de ex: active imobilizate)
- imobilizari necorporale
- imobilizari corporale – terenuri si constructii
- imobilizari financiare
3.3. Contul de profit si pierderile
Pe lânga bilantul contabil, în structura relatiilor financiare se întocmeste

un document specific numit ,, Contul de profit si pierderi “
Este un document contabil ce reprezinta rezultatul financiar sintetizând

veniturile obtinute, pe de o parte si cheltuielile generate pentru obtinerea acestora;
Operatiile economice desfasurate pe parcursul unei perioade de gestiune

(semestrial), iar rezultatul financiar apare ca o masura a performantelor
întreprinderii;
Cheltuielile
- cheltuieli recunoscute în contul de profit si pierdere sunt

determinate de :
a) consumul de active, ajustari de valoare si alte iesiri aferente exercitiului

în curs;
ex: consum de materii prime, amortizarea imobilizarilor, lipsuri la

inventariere, etc.
b) cresterea datoriilor legate de consumul de elemente nestocabile;
ex: consum de energie electrica, energie termica, gaze, s.a.m.d.
- corespunzator momentelor productiei, cheltuielile se împart în 3

categorii:
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare;
c) cheltuieli extraordinare.
a) Cheltuieli de exploatare:
- sunt proprii activitatii de exploatare si includ:
* consumul de materii prime
* materiale consumabile
* salariile personalului
* scaderea din gestiune a marfurilor vândute.
b) Cheltuieli financiare:
- sunt generate de operatiile financiare si bancare si includ:
* cheltuieli privind dobânzile;
* cheltuielile din diferente de curs valutar
* cheltuieli aferente imobilizarilor financiare cedate.
c) Cheltuieli extraordinare:
- sunt acele cheltuieli care nu au nici o legatura cu procesul de

productie fiind generate de activitati ocazionale cum ar fi:
* calamitatile
* dezastre naturale
* amenzi
* penalitati
Veniturile
- sunt determinate de :
a) intrari si cresteri de active.
ex: cresterea ca urmare a valorificarii produselor, lucrarilor si

serviciilor realizate, plusurile la inventar:
b) scaderea datoriilor ca urmare a anularii acestora sau a prescrierii:
- ca si cheltuielile, veniturile sunt grupate în trei categorii:
A. Venituri din exploatare
B. Venituri financiare
C. Venituri extraordinare
A. Veniturile din exploatare:
- sunt legate efectiv de desfasurarea obiectivului de activitate al

întreprinderii:
ex: - venitul din vânzari
- de marfuri
- de produse finite
- de semifabricate
- venituri din lucrari executate si servicii prestate catre

terti
B. Veniturile financiare
- sunt legate efectiv de activitatea financiara a întreprinderii:
ex: venituri din dobânzi
venituri din sconturi obtinute
C. Venituri extraordinare
- sunt acele venituri cu caracter întâmplator care nu au legatura cu

productia si activitatea financiara:
ex: valoarea despagubirilor si a daunelor primite conform

politelor de asigurare întocmite împotriva diferitelor categorii de calamitati, a
furturilor.
În ceea ce priveste rezultatul financiar, acesta se determina prin compararea

veniturilor cu cheltuielile, aceasta comparatie determinând rezultatul brut al
exercitiului.
Se creeaza astfel 2 situatii:
a) venituri mai mari decât cheltuielile → profit
b) venituri mai mici decât cheltuieli → pierdere
În cazul profitului, acestea se impoziteaza cu cota de impozit legala (în

prezent 16%), abtinându-se impozitul pe profit i rezultatul net care ne arata
performantele întreprinderii.
3.4. Modificari ale pozitiei si limitele executiei bilantiere
În activitatea curenta a întreprinderilor au loc o serie de modificari care au

la rândul lor un efect asupra componentelor activelor, datoriilor si a capitalurilor
proprii.
În literatura de specialitate aceste modificari se numesc ,,operatii

economice” si produc asupra bilantului doua categorii de modificari, ele
numindu-se, dupa natura modificarilor pe care le produc :
a) operatii permutative
b) operatii modificatoare
a) operatiile permutative produc modificari doar în activul, respectiv

pasivul bilantului si îmbraca urmatoarea forma:
* de activ - cele care produc modificari doar în activul bilantului,

ecuatia bilantiera având urmatoarea forma:
A + xa1 – xa2 = P
unde:
a1 – post bilantier de activ sau creante;
a2 – alt post bilantier de activ care scade

concomitent si cu aceeasi suma
x - suma cu care se modifica cele doua

posturi bilantiere
- acest tip de ecuatie nu modifica totalul bilantului.
* de pasiv – ecuatia bilantiera are urmatoarea forma:

A = P + xp1 – xp2
unde:
p1 – post bilantier de pasiv care creste
p2 – alt post bilantier de pasiv care scade

concomitent si cu aceeasi suma.
- totalul bilantului ramâne neschimbat
b) operatiile modificatoare
* de crestere în bilant: A + xa1 = P + xp1
* de scadere în bilant: A - xa1 = P - xp1

- operatiile modificatoare, atât de crestere cât si de scadere modifica
totalul bilantului.
ACTIV Bilant încheiat la data de _______________

PASIV
Elemente de pasiv ∑ Elemente de pasiv ∑

1. Terenuri 10.000Capital social 15.000
2. Marfuri 5.000Furnizori 5.000
3. Clienti 5.000Rezerve 2.000
4. Casa lei 10.000Credite bancare pe termen scurt 8.000

30.000 30.000
1. Se încaseaza prin casieria societatii de la clientul ,,x”, creanta în valoare de

1.000 lei
- operatie permutativa de activ de forma – nu modifica totalul bilantului
A + 1.000 * a1 – 1.000 * a2 = P
a1 – casa în lei
a2 - clienti
PASIV


30.000 30.000
2. Se achita un furnizor dintr-un credit bancar pe termen scurt în suma de 2.000

lei.
- operatie permutativa de pasiv de forma: - nu modifica totalul bilantului
A = P – 2.000 * p1 + 2.000 * p2
p1 - furnizori
p2 – credite bancare pe termen scurt

PASIV


30.000 30.000
3. Se aprovizioneaza marfuri de la furnizori în valoare de 2.500 lei.
- operatie modificatoare de crestere în bilant.
A + 2.500 * a1 = P + 2.500 * p1
a1 – marfuri
p1 – furnizori
PASIV


32.500 32.500
4. Se achita din casierie un furnizor în valoare de 1.500 lei.
- operatie modificatoare de scadere în bilant.
A - xa1 = P - xp1
A - 1.500 * a1 = P - 1.500 * p1
a1 – casa lei
p1 – furnizori
PASIV


31.000 31.000
Cap. 4. CONTUL sI DUBLA ÎNREGISTRARE
4.1. Necesitatea, definitia si continutul economic al contului.

Definitie:
- contul este unitatea fundamentala de stocare a datelor contabile

folosit în mod curent, care asigura ordonarea, gruparea si
sistematizarea informatiilor privind existenta si miscarea elementelor
patrimoniale ( active, pasive si capitaluri) exprimate în expresie
valorica.
- contabilitatea utilizeaza conturi destinate pentru fiecare element

patrimonial astfel:
* conturile de active – reprezinta mijloacele economice
ex: imobilizari corporale, stocuri, disponibilitati banesti,

etc.
* conturile de pasive – reprezinta sursele de finantare ale activelor
ex: furnizori, credite pe termen scurt, etc.
* conturile de capitaluri – reprezinta sursele proprii de finantare.
4.2. Functiile conturilor
- conturile au urmatoarele functii:
1. Functia economica – data de natura elementului patrimonial pe care îl

exprima;
2. Functia de grupare – consta în aceea ca prin intermediul conturilor,

elementele patrimoniale sunt grupate în
structuri omogene;
3. Functia de sistematizare – consta în capacitatea fiecarui cont de a

înregistra separat operatiile economice ce
produc ce produc cresteri fata de cele ce
produc diminuari;
4. Functia de informare – permite utilizatorilor si în special conducerii

întreprinderii de a se informa în orice moment
asupra existentei si miscarii elementelor
patrimoniale;
5. Functia de calcul – presupune ca prin intermediul conturilor se

efectueaza calculele privind existenta si
miscarea elementelor patrimoniale;
6. Functia de control – permite controlul asupra fiecarei operatii
economice;
7. Functia de statistica - da posibilitatea conducerii la întocmirea

diverselor rapoarte, permite compararea
evolutiei elementelor patrimoniale la diferite
momente si asigura baza pentru determinarea
indicatorilor economico-financiari;
8. Functia contabila – este data de faptul ca fiecare cont are un anumit

continut economic generat de elementul
patrimonial pe care îl descrie;
4.3. Structura si formele grafice ale contului
- ca procedeu al metodei contabilitatii, contul este format din urmatoarele

elemente:
1. Titlul contului – reprezinta structura de identificare a contului si este dat

de elementul patrimonial pe care îl descrie.
ex: 301 ,, Materii prime”
2.Partile contului – partea stânga – denumita debit
- partea dreapta – denumita credit
- a debita o suma înseamna a scrie o suma în debitul

contului;
- a credita o suma înseamna a înscrie o suma în creditul

contului;
3. Soldul initial – reprezinta suma preluata la începutul perioadei de

gestiune din bilant; - putem avea – sold initial debitor
sau creditor în functie de competenta. 4. Rulajul contului – reprezinta
miscarea elementelor patrimoniale în decursul unei
perioade fara a lua în considerare soldul initial;
- poate fi – Rulaj Debitor – miscarea pe debit
- Rulaj Creditor – miscarea pe credit
5. Total sume – se determina prin adunarea soldului initial cu rulajele,

dupa formula:
Ts = Si + R
- pot fi – Total sume Debitoare
- Total sune Creditoare
6. Soldul contului – reprezinta existentul valorii la un moment dat.
- pot fi – sold cont debitor
- sold cont creditor
- se determina ca diferenta între ,, total sume

debitoare” si ,, total sume creditoare”;
- exista doua situatii:
a) Cazul conturilor de activ
TsD > TsC → SfD (sold final debitor)
b) Cazul conturilor de pasiv
TsD < TsC → SfC (sold final creditor)
- ....................................................pot avea solduri final, caz în care aceste

conturi se numesc ,, conturi soldate” sau ,, balansate”
Debit 301 ,, Materii prime” Credit

SiD
RD RC
TsD = SiD + RD TsC = 0 + RC
SfD
4.4. Reguli
- regulile de functionare a conturilor precizeaza partea contului, debit sau

credit, în care soldul initial, majorarile si respectiv diminuarile
elementelor patrimoniale.
- Exista doua reguli generale:

1. Regula generala pentru functionarea conturilor de activ
- conturile de activ încep sa functioneze prin debitare si se

debiteaza cu existentul (soldul initial) preluat din activul bilantului; se mai
debiteaza cu cresterile, majorarile elementelor de activ; se crediteaza cu
iesirile si diminuarile elementelor de activ, iar la sfârsitul perioadei
prezinta sold final debitor sau ,,0”
2. Regula generala de functionare a conturilor de pasiv:
- conturile de pasiv încep sa functioneze prin creditare si se

crediteaza: cu existentul (soldul initial) elementelor de pasiv preluat din
pasivul bilantului; se mai crediteaza cu cresterile, majorarile elementelor
de pasiv, iar la sfârsitul perioadei prezinta sold final creditor sau ,,0”.
- dubla înregistrare reprezinta înregistrarea concomitenta si cu

aceeasi suma a unei operatii economice în cel putin doua conturi;
- ca o regula a dublei înregistrari, suma debitoare înregistrata în

debitul unui cont trebuie sa fie egala cu suma înregistrata în creditul altui
cont;
- legatura dintre cele doua conturi, dintre care unul se debiteaza iar
celalalt se crediteaza, prin care se reflecta o operatie economica,
respectând regulile de functionare ale conturilor, se numeste ,,
corespondenta conturilor”, iar conturile ce intra într-o astfel de
corespondenta se numesc conturi corespondente;
4.5. Analiza contabila a operatiilor economice.
Formula contabila si articolul contabil
- Analiza contabila reprezinta descompunerea unei operatii economice în partile

ei componente, studierea acesteia si aplicarea regulilor de functionare ale
conturilor în vederea elaborarii formulei contabile.
- Analiza economica prezinta cinci etape, dupa cum urmeaza:
1. Stabilirea naturii operatiei – aceasta se refera la continutul

economic al operatiei analizate.
- aprovizionare
- productie
- desfacere
- încasare
2. Stabilirea posturilor bilantiere care se modifica
3. Stabilirea ecuatiei bilantiere
4. Stabilirea conturilor corespondente
5. Întocmirea formulei contabile.
- formula contabila reprezinta procedeul de reprezentare grafica a unei operatii

economice care trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
* cele doua conturi corespondente; 301 ,, Materii prime” = 401 ,,

Furnizori”
* semnul egal între ele;
* sumele debitoare, respectiv sumele creditoare;
- daca la formula contabila se adauga data si explicatia operatiei se obtine

articolul contabil;
- formulele contabile se clasifica dupa doua criterii:
1. dupa numarul conturilor corespondente:
a) simpla – un singur cont debitor si un singur cont creditor;
b) compusa – un cont debitor si mai multe conturi creditoare;
2. dupa scopul urmarit:
a) formule contabile curente
- înregistreaza cronologic, pe baza documentelor

justificative, operatiile economice.
b) formule de stornare:
- în rosu sau în negru – utilizate în cazul înregistrarii gresite

a unei operatii economice.
- formulele în rosu presupun scrierea formulei contabile gresite identic, doar ca

sumele se scriu cu pasta de culoare rosie.
- formulele în negru, formula corecta se va scrie prin inversarea conturilor.
4.6. Planuri de conturi generale.
- cuprinde totalitatea conturilor sintetice, de gradul I si II, utilizate de

contabilitatea financiara;
- Conturile sunt grupate în clase de conturi, simbolizate de la 1-9, prima cifra

fiind cea a clasei, iar cea de-a II-a a grupei.
- Cele 9 clase de contur sunt urmatoarele:
Clasa a 1-a – Conturi de capital;
Clasa a 2-a – Conturi de imobilizari
Clasa a 3-a – Conturi de stocuri si productie în curs de executie;
Clasa a 4-a – Conturi de terti;
Clasa a 5-a – Conturi de trezorerie;
Clasa a 6-a – Conturi de cheltuieli;
Clasa a 7-a – Conturi de venituri;
Clasa a 8-a Conturi speciale (conturi în afara bilantului);
Clasa a 9-a Conturi de gestiune.
Cap. 5. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTURI A PRINCIPALELOR

OPERAŢII ECONOMICO-FINANCIARE LA NIVELUL
ÎNTREPRINDERII
5.1. Contabilitatea constituirii capitalului social.
5.1.1. Procesul de constituire l capitalului social.
- înfiintarea unei întreprinderi si recunoasterea sa ca persoana juridica,

indiferent de forma acesteia este conditionata de existenta unui capital social cu
care aceasta sa-si poata desfasura activitatea;
- capitalul social reprezinta, sub forma baneasca, valoarea actiunilor sau a

partilor sociale subscrise si depuse de catre asociati sau actionari, pe de o parte,
iar pe de alta parte obligatia unitatii fata de cei ce au subscris capitalul.
- distingem urmatoarele categorii de societati comerciale:
a) societati de persoane (S.N.C.)
b) societati de capitaluri (S.A.)
c) societati de persoane si capital (S.R.L.)
- S.R.L.-urile au urmatoarele caracteristici:
* existenta unui capital de minim 200 lei
* posibilitatea depunerii aporturilor în bani (60%) si în natura
* capitalul social este împartit în parti sociale, valoarea unei parti

sociale fiind de minim 10 lei, iar numarul de asociati fiind de maxim 50.
- contabilitatea capitalului presupune parcurgerea a trei momente principale:
1) subscrierea capitalului social;
2) varsarea acordurilor;
3) realizarea efectiva a capitalului.
5.1.2. Rolul, continutul economic si functia contabila a

conturilor ce intervin la constituirea capitalului social
- cel mai reprezentativ cont este contul 101 ,,Capital social”, care se
defalca pe doua conturi sintetice de gradul II:
1011CSSN –
1012 CSSV –
- un alt cont ce intervine: 456 ,, Decontari APC”
- 1011 CSSN
- rolul contului – are rolul de a înregistra procesul de subscriere al

capitalului social pâna în momentul varsarii efective
a acestuia;
- continutul economic – contul face parte din clasa I – Conturi de

capitaluri proprii.
- functia contabila – cont de pasiv, începe sa functioneze prin
creditare;
- se crediteaza cu capitalul social subscris de catre

asociati sau actionari prin debitul contului 456 ,,
DAPC”
- se debiteaza odata cu varsarea capitalului social

prin creditul contului 1012 CSSV”.
- soldul contului este creditor si reprezinta

capitalul social subscris de catre asociati sau
actionari si nevarsat.
- 1012 ,,CSSV”
- rolul contului – acest cont are rolul de a înregistra constituirea

efectiva a capitalului social pe masura depunerii
acordurilor;
- continutul economic – contul face parte din clasa I – Conturi de

capitaluri;
- functia contabila – este un cont de pasiv ce-si începe functiunea

prin creditare;
- contul se crediteaza cu valoarea capitalului social

subscris si varsat de catre asociati sau actionari prin
debitul contului 1011 – ,,CSSN”;
- contul se debiteaza cu descresterea capitalului

social pe masura retragerii acestuia de catre
actionari sau asociati, prin creditul contului 456
,,DAPC”;
- soldul contului este creditor si reprezinta capitalul

social subscris varsat, la data stabilirii soldului.
- 456 ,,DAPC”
- rolul contului – înregistreaza drepturile de creanta ale societatii

pentru capitalul social subscris de catre asociati
sau actionarii acesteia;
- continutul economic – este un cont de terti si exprima relatiile
juridice dintre societate si asociatii sai cu privire
la continutul capitalului social .
- functia contabila – este un cont bifunctional, începe sa functioneze

prin debitare, dar poate avea sold debitor sau
creditor;
- contul se debiteaza cu capitalul social subscris

de catre asociati sau actionari prin creditarea
contului 1011 ,,CSSN”
- contul se crediteaza cu descresterea datoriilor

asociatilor fata de societate prin depunerea
aporturilor prin debitul conturilor ce arata natura
acestor aporturi, si anume:
* în cazul aporturilor numerar
- 5121 ,,CBL”
- 5311 ,,Casa Lei” –

în casieria unitatii
* în cazul aporturilor în natura,

contul se crediteaza prin debitul
conturilor de stocuri
301 ,,Materii prime” – 371 ,,

Marfuri”
si prin debitul conturilor de

imobilizari
211 ,, Terenuri” – 214 ,,

Mobilier, echipamente si alte valori
pentru protejarea valorilor;
- soldul conturilor poate fi debitor, caz în care

reflecta drepturile de creanta ale societatii fata de
asociatii care nu si-au depus integral aporturile;
creditor reprezinta obligatia societatii fata de
asociatii sau actionarii societatii de a le restituii
capitalul adus.
5.2. Contabilitatea activelor imobilizate

5.2.1. Recunoasterea activelor imobilizate.
Operatii specifice prind activele imobilizate
- imobilizarile reprezinta active generatoare de beneficii viitoare care

participa la procesul de productie pe durata mai multor exercitii
financiare;
- se disting trei categorii de imobilizarii:
* imobilizari necorporale;
* imobilizari corporale;
* imobilizari financiare
- imobilizarile necorporale – sunt active nemonetare fara suport material,

destinate desfasurarii activitatii economice a unitatii patrimoniale, sau date spre
închiriere la terti;
- ele cuprind:
* cheltuieli de constituire
* cheltuieli de dezvoltare
* concesiuni, brevete, licente , marci de fabrica, alte drepturi si

valori similare;
- fondul comercial ;
- imobilizari corporale – reprezinta bunuri tangibile destinat utilizarilor în

societatea comerciala si care îndeplinesc cumulat 2 conditii, si anume: sa aiba o
durata de functionare mai mare de 1 an si o valoare mai mare 1800 lei.
- acestea includ:
- terenuri si amenajari de terenuri
- constructii
- echipamente tehnologice
- instalatii de lucru
- mobilier
- birotica
- echipamente de protectia valorilor materiale si umane.
- imobilizarile financiare – reprezinta titluri a caror posesie poate genera

venituri (dobânzi si dividende)
- principalele operatii referitoare la imobilizari sunt:
1) intrarea în patrimoniu, care se realizeaza prin:
- achizitie de la terti
- obtinute din productie proprie
- închiriate
- aduse ca aport, de asociati sau actionari
- primite prin donatie cu titlu gratuit
2) iesirea din patrimoniu, care se poate face:
- vânzare catre terti;
- cazare (scoaterea din functiune)
- închiriere spre alte societati
- donate cu titlu gratuit
- retrase ca aport la capitalul social de catre asociati.
3) amortizarea – reprezinta recuperarea treptata a valorii unui activ

imobilizat si includerea acesteia în costurile periodice;
- se disting trei metode:
a) Liniara
Na = 1/Dm x 100
NA – norma de amortizare
Dm – durata normata
Aanuala = Vintrare x Na
b) Degresiva – cu luarea în calcul a uzurii morale
( AD1)
- fara luarea în calcul a uzurii morale

(AD2)
c) Accelerata – care presupune amortizarea în

primul an a 50% din valoarea imobilizarii intrata urmând ca apoi, în
functie de durata normata a imobilizarii, restul de 50% se va amortiza
liniar.
5.2.2. Rolul, continutul economic si functia contabila
a conturilor ce intervin în operatiile cu activele imobilizate
5.2.2.1. Imobilizarile necorporale
- conturile ce înregistreaza operatiile privind existenta si miscarea

imobilizarilor necorporale sunt urmatoarele:
201 - ,,Cheltuieli de constituire”
203 - ,,Cheltuieli de dezvoltare”
205 - ,,Concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si

valori similare”
207 - ,,Fond special
208 - ,,Alte imobilizari necorporale (programele informatice)
- 201 – ,, Cheltuieli de constituire”
- Rolul contului:
- are rolul de a evidentia si controla toate cheltuielile

ocazionate de înfiintarea unei societati comerciale,
cheltuieli constând în:
- onorarii si comisioane
- taxe de tmbru
- taxe judiciare
- cheltuieli de înregistrare la O.P.C.
- Continutul economic:
- contul face parte din clasa a II-a – Conturi de active

imobilizate – Cheltuieli de constituire;
- Functia contabila:
- este un cont de activ si începe sa functioneze prin

debitare;
- contul se debiteaza cu cheltuielile de constituire

ocazionate de înfiintarea societatii, prin creditul conturilor
ce arata modalitatea de intrare în patrimoniu, si anume:
- platile în umerar:
5121 - ,,CBL” – ordin de plata
5311 - ,,Casa în lei”
- si contul 404 - ,,Furnizori de imobilizari”, în cazul

în care cheltuielile sunt efectuate pe baza de factura,
urmând ca plata sa se faca ulterior;
- contul se crediteaza cu cheltuielile de constituire incluse

pe cheltuielile perioadei, prin debitul contului 2801 –
,,Amortizarea cheltuielilor de constituire”;
- soldul contului este debitor si reprezinta cheltuielile de

constituire efectuate si neamortizate.
5.2.2.2. Imobilizarile corporale
- înregistrarea în contabilitate a existentei si miscarii imobilizarilor corporale se

realizeaza cu ajutorul conturilor:
- 211 ,, Terenuri”
- 212 ,, Constructii”
- 213 ,, Echipamente tehnologice”
- 214 ,, Mobilier, birotica si alte echipamente de protectie a valorilor...”.
- 211 ,,Terenuri”
- Rolul contului:
- este de a evidentia intrarea si iesirea din patrimoniu a

terenurilor si amenajarilor de teren;
- face parte din clasa a II-a - ,,Imobilizari corporale”
- Functia contului:
- este un cont de activ, si îsi începe functionarea prin

debitare;
- se debiteaza cu intrarile de terenuri în patrimoniu, prin

creditul conturilor ce arata modalitatile de intrare:
- 404 ,, Furnizori de imobilizari” – în cazul

achizitiei;
- 456 ,, DAPC” – în cazul aportului adus de

asociati;
- 231 ,,Imobilizari corporale în curs” – productie

proprie;
- 131 ,,Subventii pentru investitii” – cele intrate prin

donatie.
- contul se crediteaza cu descresterea valorii contabile a

terenurilor si amenajarilor de terenuri ca urmare a
înstrainarii acestora prin debitul contului:
- 658 ,,Alte cheltuieli de exploatare” – pentru partea

neamortizata.
NOTĂ: - terenurile nu se amortizeaza, ci doar amenajarile de

terenuri.
- soldul contului este debitor si reprezinta valoarea
terenurilor si amenajarilor de terenuri existente în
patrimoniu.
- 212 ,,Constructii”
- Rolul contului:
- este acela de a înregistra existenta si miscarea

constructiilor si cladirilor aflate în patrimoniul societatii.
- apartine clase a II-a ,,Conturi de active imobilizate;
- este un cont de activ;
- Începe sa functioneze prin debitare;
- se debiteaza cu valoarea constructiilor intrate în

patrimoniu prin creditul conturilor ce arata modalitatea de
intrare:
- 404 ,,Furnizori” – în cazul achizitiei
- 456 ,,DAPC” – în cazul aportului de capital adus

de asociati;
- 131 ,,Subventii pentru investitii” – cele intrate prin

donatie;
- 231 ,,Imobilizari corporale în curs” – productie

proprie;
- se crediteaza cu valoarea constructiilor iesite din

patrimoniu, neamortizate integral, prin debitul contului 658
,,Alte cheltuieli de exploatare”;

constructiilor existente în patrimoniu la un moment dat.
5.2.2.3 Imobilizari financiare
- contul reprezentativ pentru imobilizari financiare este:

- 263 ,,Interese de participare”
- Rolul contului:
- este de a urmari existenta si miscarea intereselor de

participare (actiuni);
- îl plaseaza în clasa a II-a - ,,Conturi de active imobilizate;
- este un cont de activ si începe sa functioneze prin

debitare;
- se debiteaza cu valoarea actiunilor achizitionate,
- fie cu plata imediata:
5121 ,,CBL”
- fie cu plata ulterioara:
269 - ,,Varsaminte de efectuat pentru

imobilizari financiare”
- contul se crediteaza cu valoarea actiunilor cedate cu titlu

gratuit, sau vândute, prin debitul contului:
- 664 - ,,Cheltuieli privind imobilizarile financiare

cedate”

actiunilor existente.
5.2.2.4. Deprecierea imobilizarilor
- sunt utilizate 2 conturi:
- 280 - ,,Amortizarea imobilelor necorporale”
- 281 - ,,Amortizarea imobilelor corporale”

- Rolul conturilor:
- este acela de a evidentia calculul si înregistrarea

amortizarii ce a fost inclusa pe cheltuielile perioadei;
- face parte din clasa a II-a de conturi, fiind un cont

rectificativ al valorii de intrare a imobilizarii;
- sunt conturi de pasiv, îsi încep functiunea prin creditare;
- se crediteaza cu valoarea amortizarii inclusa pe cheltuiala,

prin debitul contului:
6811 - ,,Cheltuieli privind amortizarea

imobilizarilor”;
- se debiteaza cu scaderea amortizarii din evidenta, ca

urmare a amortizarii integrale a imobilizarilor;
- prin creditul conturilor:
- necorporale:
- 201; 203; 205; 207; 208;
- corporale:
- 211; 212; 213; 214;
- soldul conturilor este creditor si reprezinta

valoarea amortizarii calculata si inclusa pe
cheltuieli.
5.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei
în curs de executie
5.3.1. Definire si delimitari privind stocurile
În desfasurarea activitatii unei societati, pe lânga activele

imobilizate participa si activele circulante din care fac parte stocurile:
Acestea îmbraca urmatoarele forme:
a) Materii prime – sunt bunuri care participa direct la

fabricarea produselor si se regasesc partial sau total în
produsul finit;
b) Materialele de consum – nu participa direct, ci numai

ajuta la fabricarea produsului finit, nu se regasesc, de
regula în compozitia acestuia; acestea cuprind:
materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, etc.
c) Materiale de natura obiectelor de inventar – reprezinta

obiecte ce participa direct sau indirect la procesul de
productie (scule, unelte, dispozitive, etc.)
d) Marfurile – sunt bunuri achizitionate de la terti, în

vederea revânzarii în aceeasi stare, în scopul obtinerii
de profit;
e) Semifabricatele – sunt bunuri a caror proces tehnologic

s-a terminat într-o faza a procesului de productie,
destinate fie trecerii într-o alta faza, în scopul obtinerii
produsului finit, fie a fi revândute în aceeasi stare;
f) Produsele finite – sunt bunuri ale caror proces

tehnologic s-a încheiat si sunt depozitate la magazie, în
vederea vânzarii acestora sau consumului în cadrul
societatii.
a conturilor de stocuri
Contul reprezentativ este:
- 301 - ,, Materii prime”
- Rolul contului:
- de a înregistra existenta si miscarea materiilor

prime care participa direct la fabricarea produsului
finit;
- cont din clasa conturilor de stocuri;
- cont de activ
- începe sa functioneze prin debitare
DEBIT – costurile de achizitie a materiilor prime

intrate în gestiune, prin debitarea contului ce arata
natura intrarilor: 401; 456; 131; 601 – ,,plus la
inventariere”
CREDIT – valoarea de înregistrare a materiilor

prime iesite din gestiune;
601;371;658;
SOLD – debitor si reprezinta valoarea materiilor

prime existente în gestiune.
Conturile 302 si 303 functioneaza ca si contul 301, doar ca rolul

contului 601 este preluat de 602 si 603.
- 371 – Mijloace fixe”
a conturilor privind productia
- Conturile reprezentative sunt 341 ,,Semifabricatele” si 345 ,,Produsele

finite”
- Rolul conturilor:
- de a înregistra existenta si miscarea stocurilor de

semifabricate si produse finite;
- cont de stocuri;
- conturi de activ;
- îsi începe functionarea prin debitare;
DEBIT – valoarea contabila a costurilor de

productie a semifabricatelor si produselor finite
obtinute prin creditarea contului 711;
CREDIT – valoarea semifabricatelor si produselor

finite scazute din gestiune în urma vânzarii sau
cedarii acestora, prin debitul contului 711;
SOLD – debitor, reprezentând valoarea contabila a

semifabricatelor si produsele finite existente în
gestiune.
5.4. Contabilitatea operatiunilor legate de
relatiile cu personalul
5.4.1. Caracterizarea relatiilor cu personalul
Pentru munca depusa, angajatii societatii sunt remunerati, lunar, sub forma
salariului, premiilor sau bonificatiilor.
Relatia angajat – societate se bazeaza pe contractul de munca în care sunt

precizate conditiile de salarizare, drepturile ti obligatiile personalului.
Documentul întocmit în acest sens se numeste ,,stat de salarii”, pe baza caruia,

fiecarui angajat i se calculeaza un salariu brut, din care urmeaza a fi retinut: CASI
9,5%; CASS 6,5%; Fd. somaj 1%; Impozit 16%, urmând a se determina salariul
net.
Salariul brut este format din:
- salariul negociat prin Cartea de Munca (salariul de baza);
- premiile;
- bonificatii;
- sporurile, etc.
5.4.2. Continutul economic si functia contabila

a conturilor de personal
- 421 - ,,Personal salarii datorate”
- Rolul contului:
- de a evidentia obligatiile societatii fata de

personalul sau, în legatura cu salariul destinat
pentru munca depusa;
- face parte din clasa a IV-a ,, Terti”;
- este un cont de pasiv;
- îsi începe functionarea prin creditare;
CREDIT – cu obligatiile unitatii fata de personalul

sau pentru munca depusa, prin debitul contului 641;
DEBIT – cu retinerile din salarii, pe destinatii, prin

conturile:
- 4312 – CAS angajat
- 4314 – CASS angajat
- 4372 - Fd. somaj angajat
- 444 – Impozit salarii
SOLD – creditor – salarii datorate personalului.
5.4.3. Continutul economic si functiunea contabila
a conturilor de creante si datorii în legatura cu personalul
- 423 - ,,Personal – ajutoare materiale datorate”
- Rolul contului:
- de a înregistra ajutoarele materiale datorate

angajatilor pentru incapacitate temporara de munca,
îngrijirea copilului bolnav, ajutoare de deces, alte
ajutoare.
- cont de pasiv;
- îsi începe functionarea prin creditare;
CREDIT – cu ajutoarele materiale datorate

angajatilor, suportate de societate, 645 si cele
suportate din CAS – 4311 ,,Contributia unitatii la
Asigurarile Sociale”;
DEBIT – retinerile din ajutoarele materiale pe statul

de salarii prin conturile: 4314; 4372; 444; nu se
retine CASI 9,5%; precum si cu plata acestor
ajutoare, fie prin casierie – 5311, fie din banca –
5121;
SOLD – creditor - ajutoare materiale datorate

angajatilor.
- 431 ,,Asigurarile sociale” – se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul II, si

anume:
- 4311 – Contributia unitatii la Asigurarile Sociale 19,75%
- 4312 – Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale

9,5%
- 4313 – Contributia unitatii la Asigurarile Sociale de

Sanatate 6%
- 4314 – Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale de

Sanatate 6,5%
- Rolul conturilor:
- de a înregistra contributiile unitatii la asigurarile sociale,

delimitând obligatiile pe cele 4 obligatii;
- cont de terti;
- cont de pasiv;
- îsi începe functiunea prin creditare;
CREDIT – cu cresterea datoriilor societatii privind

contributiile la asigurarile sociale a societatii (4311, 4313 si
a angajatilor 4312, 4314);
DEBIT – cu sumele cuvenite personalului ca ajutoare

materiale datorate din CAS si cu sumele virate pe destinatii
(5121)
SOLD – creditor – contributia unitatii si a angajatilor la

Asigurarile Sociale
- 437 ,, Asigurari pentru somaj”
4371 ,, Contributia unitatii la Fondul de somaj” – 2,5%
4372 ,,Contributia angajatilor la Fondul de somaj” – 1%
- Rolul contului:
- de a evidentia contributia unitatii si a angajatilor la Fondul

de somaj
- face parte din clasa a IV-a - ,,Terti”
- sunt conturi de pasiv;
CREDIT – cu datoriile societatii fasa de Fondul de somaj

(6452) si a angajatilor (421);
DEBIT – plata obligatiei angajatilor si a unitatii la Fondul

de somaj (5121);
SOLD – creditor – obligatia unitatii si a personalului fata

de Fondul de somaj.
5.5. Contabilitatea cu clientii, furnizorii si bugetul de stat
5.5.1. Rolul, continutul economic si functiunea contabila a conturilor
Privind relatiile cu furnizorii
Contul reprezentativ este:
- 401 ,,Furnizori”
- Rolul contului:
- de a înregistra obligatia unitatii fata de furnizori pentru

contravaloarea livrarilor efectuate, serviciilor sau lucrarilor
prestate;
- cont de pasiv;
CREDIT – cu valoarea materiilor prime, marfurilor,

lucrarilor, serviciilor prestate aprovizionarilor efectuate
prin debitul contului ce arata natura acestora:
- 301; 303; 371; 611 ÷ 628 , plus TVA

deductibila;
DEBIT – cu stingerea obligatiilor fata de furnizori prin

creditul conturilor care arata modalitatea de plata: 5311,
5121;
SOLD – creditor – datoria fata de furnizori la un moment

dat.
5.5.2. Rolul, continutul economic si functiunea contabila
a conturilor de clienti
- 4111 ,,Clienti”
- Rolul contului:
- de a înregistra drepturile de creanta fata de clienti, materia
prima, marfuri vândute, serviciile prestate si lucrarile
executate fata de acestia;
- face parte din clasa a IV-a – conturi de Terti:
- este cont de activ;
- îsi începe functiunea prin debitare;
DEBIT – cu valoarea materiilor prime, marfurilor,

serviciilor prestate, lucrarilor executate vândute catre
clienti prin creditul conturilor 701-707 si TVA cuvenit
4427;
CREDIT – reducerea drepturilor de creanta fata de clienti,

prin încasarea acestora prin debitul conturilor ce arata
modalitatile de încasare: 5121, 5311, etc.
SOLD – debitor – drepturile de creanta fata de clienti.
În ceea ce priveste decontarile cu bugetul statului, cele mai reprezentative

conturi sunt:
- 441 ,,Impozitul pe venit/profit”
- Rolul contului
– de a înregistra obligatiile unitatii fata de bugetul statului

privind impozitul pe venit (2%) sau pe profit (16%);
- Continutul economic :
- face parte din clasa a IV-a ,,Terti”;
- începe sa functioneze prin creditare;

CREDIT – obligatia unitatii fata de bugetul statului privind
calculul, înregistrarea si plata impozitului pe venit 698, sau
pe profit 691;
DEBIT – cu plata impozitului pe venit/profit, prin conturile

de la banca 5121;
SOLD – creditor – impozitul pe venit/profit calculat,

neachitat.
- 444 ,, Impozitul pe venituri de natura salariala”
- Rolul contului:
- de a înregistra impozitul pe venituri de natura salariala;
- face parte din clasa a IV-a ,,Terti”
CREDIT – cu valoarea impozitului calculat si retinut pe

statul de salarii (421);
DEBIT – cu valoarea impozitului achitat (5121);
SOLD – creditor – impozitul calculat, neachitat.
- 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata”
- 4423 ,,T.V.A. de plata” (P)
- 4424 ,,T.V.A. de recuperat” (A)
- 4426 ,,T.V.A. deductibil” (A)
- 4427 ,,T.V.A. colectat” (P)
- 4428 ,,T.V.A. neexigibil” (B)
5.6. Contabilitatea trezorerie unitatilor patrimoniale

Decontarea între persoanele fizice sau juridice se efectueaza, în numerar, prin
intermediul conturilor bancare, utilizând disponibilitatile banesti ale acestora.
Acest fel, genereaza operatiuni de încasare si plati.
Operatiunile de încasare – se realizeaza ca urmare a primirii unor sume

de bani cuvenite ca urmare a vânzarii de marfuri si produse, executarea unor
lucrari sau prestarea de servicii.
Operatiuni de plati – sunt generate de plata salariilor, rambursari de

împrumuturi, plata obligatiilor fata de bugetul de stat si alte bugete (CAS, CASS,
Fd. sOMAJ, etc.).
Documentele utilizate sunt:
- Pentru încasari si plati în numerar :
- chitanta
- dispozitia de încasare si plata
- Pentru încasari si plati prin banca:
- cecul de numerar
- foaie de varsamânt
- ordin de plata
- extras de cont
a conturilor de decontare în numerar
- 5311 ,,Casa în lei”
- Rolul contului:
- de a înregistra si urmari încasarile si platile în numerar;
- face parte din clasa a V-a ,,Conturi de Trezorerie”
- este un cont de activ;
DEBIT – încasarile în numerar, prin creditul conturilor ce

arata natura acestora:
- 581; 4111; 456;
CREDIT – platile în numerar prin debitul conturilor ce

arata natura acestora:
- 401; 421; 431; 437; 456; 455; 5191; 581;

etc;
SOLD – debitor – numerarul existent în casierie.
a conturilor de decontare prin conturi la banci
- 5121 ,,Conturi la banci în lei”
- Rolul contului:
– de a înregistra existentul si miscarile disponibilului de la

banci;
- face parte din clasa a V-a ,,Conturi de trezorerie”;
- este cont de activ;
DEBIT – încasari prin conturile bancare:
- 581; 4111; 456; etc;
CREDIT – platile prin conturi bancare:
- 401; 456; 455; 581; etc;
SOLD – debitor – numerarul existent în conturile de la

banca.

Bazele Contabilităţii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilităţii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAZELE

sursa informationala de baza în fundamentarea deciziilor manageriale

1.1. Managementul si legatura cu contabilitatea

- în general managementul se refera la actiunea de organizare, conducere si

- lichiditatea unitatii administrative;

- profitabilitatea reprezinta capacitatea unitatii patrimoniale de a obtine profit si

- lichiditatea reprezinta capacitatea societatii comerciale de a-si achita datoriile

1.2. Informatia contabila

- are urmatoarele caracteristici:

- obtinerea completa si exacta a informatiilor pe baza documentelor

- are un mod de prezentare corespunzator cerintelor diferitilor utilizatori

- poate fi prelucrata si combinata în diferite moduri în functie de

- permite efectuarea de studii, analize si calcule în scopul obtinerii de

a) din punct de vedere al stabilitatii:

b) din punct de vedere al functionalitatii:

c) din punct de vedere al locului de unde provin:

d) dupa modul de obtinere

- din surse organizate

- din surse întâmplatoare

e) dupa domeniul la care se refera:

- pentru ca informatia sa fie pertinenta si utila în realizarea functiilor

a) inteligibilitatea – presupune ca informatiile sa fie usor de înteles, atât de catre cel

b) relevanta – caracteristica a informatiei economice ce se refera la capacitatea

c) credibilitatea - o informatie este credibila în momentul în care nu contine e

d) compatibilitatea – presupune necesitatea ca utilizatorul sa poata compara

- informatiile contabile trebuie sa conduca la obtinerea unor informatii

1.3. Utilizatorii informatiei contabile

- utilizatorii informatiei contabile se clasifica în:

- sunt managerii societatii comerciale care utilizeaza

b) utilizatori externi - acestia includ:

- asociatii sau actionarii

- alti utilizatori externi

- asociatii sau actionarii

- folosesc informatiile contabile publice pentru a face analize cu privire la

- sunt interesati de informatiile contabile publice pentru siguranta locurilor

- lipsa acestor informatii poate genera neâncredere si probleme între

- este interesat de informatiile contabile pentru stabilirea taxelor si a

- sunt interesati de capacitatea întreprinderii de a supravietui si de

1.4. Functiile contabilitatii

Contabilitatea, în conditiile organizarii si conducerii acesteia are urmatoarele

1. Asigurarea înregistrarii croologice a operasiilor economice, a existenteisi

2. Preluarea, publicarea si pastrarea informatiilor, cu privire la pozitia

5. Functia de analiza si previziune

CAP.2 OBIECTUL sI METODA CONTABILITĂŢII

2.1. Obiectul contabilitatii

- furnizarea de informatii privind starea si marimea resurselor materiale si

- raporturile de schimb privind situatia financiara

- modificarile ce intervin ca urmare a desfasurarii a activitatii economice,

- pentru a prezenta la un moment dat în expresie baneasca resursele economice de

- aceasta situatie financiara prezinta doua parti generale: activ si pasiv.

2.1.1. Activul bilantului

- activele reprezinta o sursa controlata de unitate ca rezultat a unor evenimente

- tratate în functie de lichiditate, activele se grupeaza în doua parti marisi anume:

A. Activele imobilizate cuprind:

- imobilizari necorporale, care pot fi:

- cheltuieli de constituire (taxe de timbru, diverse alte cheltuieli legate de

- cheltuieli de dezvoltare (organizate pentru dezvoltarea societatii

- cheltuieli cu brevetele, licentele (marcile de fabrica, alte drepturi si valori

- fondul comercial (diferenta între valoarea de piata si valoarea existenta

- alte imobilizari necrporale (programe informatice, internet- realizate fie

- imobilizari corporale, care, la rândul lor, pot fi:

- terenuri si amenajari de terenuri

- instalatii de lucru, echipamente tehnologice, mijloace de transport,