Subiecte depozite de date

1) Definirea depozitelor de date.

Depozitul de date (sens larg) = o bază de date de foarte mari dimensiuni care este
întreţinută separat de bazele de date operaţionale ale unei organizaţii şi care este
construită din date provenite din sisteme sursă prin extragere, filtrare, transformare şi
stocare în depozite speciale, în scopul sprijinirii proceselor decizionale.
Depozitele de date sprijina prelucrarea informaţiilor pentru analiză, furnizând o platformă
solidă de consolidare a datelor istorice. Un depozit de date este un ansamblu de date
consistente, din punct de vedere semantic, care serveşte la o implementare fizică a unui
model de date pentru sprijinirea deciziei şi stochează informaţii pe care o organizaţie le
solicită în luarea deciziilor strategice.
Depozitul de date (sens W.Inmon) = o colecţie de date orientate pe subiecte, integrate,
istorice şi nevolatile destinată sprijinirii procesului de luare a deciziilor manageriale.
Depozitul de date - DD este o bază de date foarte mare, proiectată pentru a susţine
procesul decizional şi optimizată pentru interogări rapide şi agregări complexe.
Depozitul de date este proiectat pentru a optimiza obţinerea de rapoarte pe un număr
mare de înregistrări ale bazei de date

2) Organizarea datelor in depozitele de date

Colecţia de date de tip DD este:

o orientată pe subiectele importante din organizaţie: clienţi, produse etc.
o integrată deoarece datele provin din surse diferite printr-un proces anterior
de curăţare/filtrare şi prelucrare;
o nonvolatilă pentru că operaţiile efectuate sunt în special de regăsire şi
periodic de încărcare, nu de actualizare;
o dependentă de timp pentru că datele sunt stocate pentru o perioadă de 5-10
ani
Datele dintr-un depozit de date sunt organizate într-o manieră care să permită analizarea
lor complexă, deci extragerea semnificaţiei economice pe care o poartă.
Depozitul de date este orientat pe subiectele importante ale procesului economic
La depozitele de date, actualizarea este foarte rară, adică dinamica lipseşte.
Din punctul de vedere al aplicaţiilor care folosesc depozitul de date, accesul la date este
doar pentru citire

3) Facititati oferite de depozitele de date

Pentru a obţine informaţiile dorite, DD sunt supuse unor prelucrări complexe, cu ajutorul
unor metode specifice, cum ar fi: analiza multidimensională a datelor, metode statistice
superioare de prognoză, metode matematice aplicate unui volum foarte mare de date.
Sistemele care lucrează cu depozite de date trebuie să aibă o mare flexibilitate, ceea ce
înseamnă o conectivitate la nivelul întregii organizaţii, astfel încât servere provenind de
la furnizori diferiţi să se poată conecta simultan la depozitul deja existent
Pentru a se evita căutarile costisitoare, de multe ori, se alege o cale de mijloc: în loc să
caute în tot depozitul de date, se poate crea un sub-depozit (data mart – concentrări de
date) care să conţină numai datele relevante pentru analiza necesară.
Depozitele de date sunt destinate managerilor şi analiştilor angrenaţi în luarea deciziilor
strategice privind dezvoltarea şi viitorul organizaţiilor. Pentru aceasta, ei au nevoie de
interfeţe performante de accesare şi utilizare a datelor din depozite, adică de produse
software asociate depozitului de date:
- interfeţe oferite de SGBD utilizatorilor, care au nevoie de acces rapid, de
informaţii punctuale (limbaje de interogare gen SQL, generatoare de rapoarte);
- interfeţe specializate pentru asistarea deciziilor, care transformă datele în forma
cerută de decidenţi (grafice, diagrame, organigrame) sau oferă posibilitatea
analizei tendinţelor, corelaţiilor şi interpretarea acestora (OLAP, Data mining).

4) Baze de date si depozite de date

Atât bazele de date cât şi depozitele de date conţin cantităţi mari de date structurate
care pot fi consultate rapid
Sistemele de baze de date relaţionale sunt adecvate aplicaţiilor curente de gestiune şi au
ca obiectiv execuţia on-line a tranzacţiilor şi proceselor de interogare (sunt sisteme tip
OLTP - On Line Transaction Processing). Aceste sisteme implementează toate
operaţiile zilnice dintr-o organizaţie.
Sistemele cu depozite de date servesc utilizatorilor sau specialiştilor în domeniul analizei
datelor şi luării deciziilor, pot organiza şi prezenta datele în formate variate, în ordinea
solicitărilor, de la diferiţi utilizatori (sunt sisteme tip OLAP – On Line Analytical
Processing).
Bazele de date sunt orientate pe client (customer oriented) şi sunt utilizate pentru
procesarea tranzacţiilor şi interogărilor
DD sunt orientate pe piaţă (market oriented) şi utilizate de manageri şi analişti de date.
BD gestionează date curente care sunt destul de detaliate pentru a fi uşor utilizate
înactivitatea operaţională.
DD gestionează date istorice, furnizând facilităţi pentru sintetizare şi agregare, precum
şi pentru stocarea şi gestionarea informaţiilor cu diferite niveluri de granularitate. Aceste
aspecte fac ca datele să fie uşor utilizate de către decidenţi, mai ales în tactica şi strategia
organizaţiei.
La BD sursele de date sunt tranzacţiile atomice, iar accesul este de tip citire şi scriere.
La DD sursele de date sunt BD operaţionale, iar accesul este cel mai adesea de tip citire
pentru interogări complexe.

5) Arhitectura depozitelor de date

Sunt cel puţin două arhitecturi de DD care se pot transforma oricând una în cealaltă: pe
componente, pe niveluri.
Arhitectura pe componente a depozitelor de date

Evidenţiază componentele DD şi legăturile dintre ele: depozitul de date, sursa de date,

interfeţele de analiză.
Esenţa unui depozit de date constă într-o bază de date de dimensiuni foarte mari
conţinând informaţiile pe care le pot folosi utilizatorii (clienţi, furnizori, companii de
publicitate etc.).

T
Date r
externe a Data Mart
n
s Metadate
f
o
r Data Mining
Date
interne m Date agregate
a
r
e Date detaliate OLAP
Date
arhivate

Arhitectura depozitelor de date pe trei straturi

Evidenţiază modul de implementare a DD într-un mediu de reţea de calculatoare, pe trei

straturi: stratul inferior, stratul mediu, stratul superior.
Strat superior Rapoarte, interogări

ieşiri

Strat mediu Servere

Depozite de date

extragere, transformare

Strat inferior

Date

6) Metadatele intr-un deposit de date

Metadatele sunt informaţii despre datele existente în DD, care descriu structura
(conţinutul) depozitului şi furnizează referinţe directe la date.
Metadatele sunt folosite pentru administrarea depozitului de date, deoarece conţin
informaţii despre: sursa datelor, algoritmii de sumarizare, statisticile de utilizare etc
Metadatele unui DD conţin următoarele categorii de informaţii:
- o descriere a structurii de date din depozit, care include schema depozitului,
dimensiunile, ierarhiile, definiţiile datelor derivate;
- metadatele operaţionale, care includ: date privind evoluţia în timp (istoricul
datelor şi secvenţa de transformare aplicată asupra lor), circulaţia datelor (active,
arhivate, şterse) şi informaţii de monitorizare (statistici privind utilizarea
depozitului de date, rapoarte de erori etc.);
- algoritmii utilizaţi pentru sumarizare, care includ: măsura şi dimensiunea
algoritmilor definiţi, date despre granularitate, partiţii, arii de subiecte, agregări,
sumarizări, rapoarte şi filtre predefinite;
- mapările (transformările) de la mediul operaţional la depozitul de date care
includ: bazele de date sursă şi conţinutul lor, descrierile interfeţelor (gateways),
 partiţionarea datelor, extragerea datelor, filtrarea datelor, regulile de întreţinere,
securitate a datelor;
- date referitoare la performanţele sistemului care include indici şi profiluri care
îmbunătăţesc accesul la date şi performanţele de căutare;
metadatele economice (business metadata), care includ termenii economici şi definiţiile
aferente
Rolul metadatelor pentru depozitul de date reiese din următoarele considerente:
- stabilesc contextul depozitului de date. Sub orice sistem, inclusiv DD, utilizatorul
intră sub o sesiune de lucru, adică se crează automat un context de lucru:
parametri setaţi, conectări efectuate, drepturi existente etc.
- ajută administratorii şi utilizatorii depozitului să localizeze şi să înţeleagă
secvenţele de date atât în sistemele sursă cât şi în structura depozitului. În
sistemele operaţionale, dezvoltatorii şi administratorii bazelor de date lucrează cu
metadate în fiecare zi. Toată documentaţia tehnică a sistemelor reprezintă într-un
fel sau altul metadate. Ele rămân totuşi transparente pentru majoritatea
utilizatorilor, ei percepând în general sistemul ca pe o cutie neagră ce oferă o
interfaţă prin intermediul căreia trebuie manevrat. În cazul depozitelor de date,
utilizatorii sistemelor de asistare a deciziei trebuie să înţeleagă înainte de toate
conţinutul depozitului, pentru ca apoi să beneficieze de informaţiile necesare.
- procesul de analiză cuprinde mai multe etape: identificarea datelor, obţinerea
datelor, interpretarea şi analiza datelor pentru a obţine informaţii, prezentarea
informaţiilor şi recomandarea unei direcţii de acţiune. Pentru ca depozitul de date
să fie folositor analiştilor din întreprindere, metadatele trebuie să ofere
utilizatorilor informaţii care să-i ajute în parcurgerea etapelor anterior enumerate.
Astfel, metadatele trebuie să ajute utilizatorii să găsească rapid datele în depozit şi
să interpreteze corect datele obţinute prin oferirea informaţiilor referitoare la
formatul şi semnificaţia datelor;
- metadatele sunt o formă de auditare a transformării datelor. Metadatele
documentează transformarea datelor sursă în date ale depozitului, adică trebuie să
fie capabile să explice modul în care o secvenţă de date din depozit este dedusă
din sistemele operaţionale. Toate regulile care guvernează transformarea datelor
în noi valori sau noi formate sunt considerate a fi metadate. Această formă de
audit este necesară atunci când utilizatorii trebuie să aibă încredere în veridicitatea
şi calitatea datelor din depozit. De asemenea, este important ca utilizatorii să-şi
poată da seama de unde provin datele existente în depozit. Este de dorit ca, pe
baza acestor metadate, anumite produse să poată genera programe de extragere şi
transformare pentru cei care se ocupă de interfaţa de analiză a depozitului de date;
- metadatele menţin şi cresc calitatea datelor, fapt ce se realizează prin definirea
valorilor valide pentru fiecare câmp din depozit. Înainte de a fi efectiv încărcate în
depozit, datele pot fi revăzute şi erorile pot fi corectate. De asemenea, regulile de
corecţie a erorilor pot fi documentate tot prin metadate;
- permite gestiunea versiunilor. Un depozit de date conţine date pentru diferite
perioade de timp şi de aceea este important să avem în vedere efectul pe care îl
poate avea timpul asupra regulilor de trecere a câmpurilor sursă în câmpuri
destinaţie, asupra agregărilor etc. Utilizatorii trebuie să aibă acces la metadatele
corecte pentru perioada de timp pe care o studiază. Ceea ce la prima vedere ar
 părea să fie o eroare în transformarea datelor poate fi de fapt rezultatul schimbării
regulilor de transformare a datelor. De aceea este important ca metadatele să fie
corect gestionate din punct de vedere al versiunilor.

Tipuri de metadate în funcţie de destinaţia lor:

o metadate administrative. Acestea conţin descrieri ale bazelor de date sursă
şi ale conţinutului lor, descrieri ale obiectelor depozitului de date şi ale
regulilor folosite pentru a transforma datele din sistemul sursă în depozit,
schema depozitului de date, interfeţe pentru analiza datelor, reguli şi
formule de calcul, reguli de securitate şi de acces;
o metadate pentru utilizatori. Acestea au rolul de a ajuta pe utilizatori să-şi
creeze propriile lor interogări şi să interpreteze rezultatele. Pentru aceasta,
ei au nevoie să cunoască definiţiile datelor din depozit, descrierea lor,
precum şi orice ierarhie care poate exista în diferite dimensiuni. Astfel de
metadate sunt: conţinutul depozitului de date, rapoarte şi interogări
predefinite, definiţiile ierarhiilor, calitatea datelor, istoricul încărcării
depozitului de date, reguli deştergere a datelor;
o metadate pentru optimizare. Aceastea au rolul de a creşte performanţele
depozitului de date. Exemple de astfel de metadate sunt definiţiile
agregărilor şi colecţii de statistici.

7) Realizarea unui depozzit de date

Realizarea unui depozit de date presupune aplicarea unei scheme de analiză economică,
pentru a determina măsura în care depozitul de date este necesar şi eficient:
- trebuie să furnizeze avantaje competitive prezentând informaţii relevante pe baza
cărora putem măsura performanţele şi putem face ajustări critice pentru a câştiga
în faţa competitorilor;
- poate determina creşterea productivităţii deoarece permite obţinerea rapidă şi
eficientă de informaţii care descriu cu acurateţe organizaţia;
- facilitează gestiunea relaţiilor cu clienţii, deoarece acesta furnizează o viziune
consistentă despre clienţii şi produsele comercializate de organizaţie, pe toate
departamentele;
- determină reducerea costurilor prin reliefarea tendinţelor , direcţiilor şi
excepţiilor pe perioade lungi de timp.

Realizarea unui depozit de date poate lua în considerare viziuni diferite:

o viziunea de sus în jos (top-down) permite selectarea informaţiilor
relevante necesare în depozitul de date, informaţii care reprezintă un
sprijin decizional în activitatea curentă.
o viziunea datelor sursă (data source view) exprimă informaţiile culese,
stocate şi gestionate de sistemele operaţionale. Aceste informaţii pot fi
documentate pe niveluri variate de detaliere şi acurateţe, de la tabele
individuale de date sursă la tabele de date integrate.
 o viziunea depozitelor de date (data warehouse) are în vedere tabele de fapte
şi tabele dimensiune şi reprezintă informaţiile care sunt stocate în
depozitele de date, incluzând contorizări şi totaluri precalculate, precum şi
informaţii privitoare la sursă, dată calendaristică, origine, adăugate pentru
a furniza contextul istoric.
o viziunea de interogare (business query) oferă o perspectivă din punct de
vedere al utilizatorului.

Un depozit de date poate fi proiectat prin metodologii care utilizează abordarea:

- de sus în jos (top-down) care porneşte cu proiectarea şi planificarea completă. Se
utilizează în cazul când tehnologia este matură şi bine cunoscută şi problemele
economice care trebuie rezolvate sunt clare şi bine înţelese. Dezvoltarea top-down
a unui depozit de date constituie o soluţie sistemică şi minimalizează integrarea
problemelor. Soluţia este scumpă, solicită timp îndelungat pentru dezvoltare şi îi
lipseşte flexibilitatea determinată de dificultăţile în realizarea modelelor de date
pentru întreaga organizaţie;
- de jos în sus (bottom-up) porneşte cu experimente şi prototipuri. Aceasta este
utilizată la începutul stadiului de modelare şi de dezvoltare tehnologică. Ea
permite unei organizaţii să meargă înainte cu cheltuieli considerabil mai mici şi să
evalueze beneficiile tehnologiei înainte de a face angajamente semnificative în
această direcţie. Abordarea bottom-up în proiectarea, dezvoltarea şi aplicarea
concentrărilor de date (data marts) independente furnizează flexibilitate, costuri
scăzute şi recuperarea rapidă a investiţiei. Soluţia poate determina probleme, când
se încearcă integrarea într-un depozit de date consistent la nivel de întreprindere.
- mixtă presupune că o organizaţie poate exploata caracterul planificat şi strategic al
abordării top-down atât timp cât reţine avantajele implementării rapide şi oportune
a aplicaţiilor după abordarea bottom-up.

Realizarea unui depozit de date presupune următorii paşi: 1. strategia de realizare; 2.

planificarea (modelarea) cerinţelor; 3. implementarea; 4. exploatarea

8) Strategii de realizare a depozitelor de date (etapele)

Etapele necesare pentru a duce la îndeplinire strategia DD sunt următoarele

1. Determinarea contextului organizaţional. Inţelegerea profundă a organizaţiei ajută
la stabilirea contextului în care se desfăşoară proiectul şi poate evidenţia aspectele culturii
organizaţionale, care pot uşura sau îngreuna proiectul depozitului de date. Răspunsurile la
întrebările legate de organizaţie se obţin de obicei de la susţinătorul proiectului,
managerul IT sau managerul de proiect. Intrebările tipice sunt următoarele:
- cine este finanţatorul (susţinătorul) proiectului în acest caz?
care sunt grupurile IT din organizaţie care sunt implicate în proiectul DD?
care sunt rolurile şi responsabilităţile fiecaruia dintre cei care au legătură cu proiectul?
2. Realizarea unei vederi preliminare de ansamblu asupra cerinţelor. In această
etapă se obţine un inventar al cerinţelor utilizatorilor prin interviuri, individuale sau de
grup, realizate în comunitatea utilizatorilor finali
Obiectivul principal este acela de a înţelege nevoile utilizatorilor, destul de mult, ca să
poată fi ierarhizate. Aceasta este o informaţie critică ce determină aria fiecărui segment
DD.
3. Realizarea auditului preliminar referitor la sistemele sursă. Este recomandabil ca
echipa de dezvoltare să obţină un inventar al sistemelor sursă potenţiale pentru depozitul
de date.
4. Identificarea surselor de date externe. Organizaţia poate folosi surse de date externe
pentru completarea datelor din sistemele sursă interne.
5. Definirea versiunilor depozitului de date. Specialiştii recomandă împărţirea
dezvoltării depozitului de date în mai multe versiuni derulate în spirală.
Disponibilitatea şi calitatea datelor sursă vor juca un rol critic în finalizarea cu succes a
acestei faze.
6. Definirea arhitecturii preliminare a depozitului de date. Trebuie să se schiţeze o
arhitectură preliminară pentru fiecare modul în funcţie de aria de întindere aprobată.
7. Evaluarea mediilor de dezvoltare a depozitului de date. Organizaţia poate alege
între mai multe medii şi interfeţe pentru a dezvolta depozitul de date. Important este să se
selecteze combinaţia de interfeţe care satisfac cel mai bine cerinţele organizaţiei.

9) Modelarea depozitelor de date(etape)

Etapele necesare pentru realizarea planificării depozitului de date sunt următoarele:
1. Alcătuirea echipei de lucru.
Se identifică toate părţile care vor fi implicate în implementarea depozitului de date şi vor
fi iniţiate în legătură cu proiectul
2. Analiza cerinţelor informaţionale.
Analiza cerinţelor informaţionale este una din cele două activităţi care se pot desfăşura în
paralel în timpul planificării depozitului de date, cealaltă activitate fiind auditarea
sistemelor sursă. Obiectul analizei cerinţelor îl constituie înţelegerea cerinţelor
informaţionale ale decidenţilor.
3. Auditarea sistemelor sursă.
Auditarea sistemelor sursă trebuie să ofere o vedere de ansamblu asupra sistemelor care
pot fi surse potenţiale de date pentru deposit
4. Proiectarea schemelor depozitului de date.
Proiectarea schemelor depozitului de date trebuie să asigure acoperirea cerinţelor
informaţinale ale utilizatorilor versiunii respective
5. Transformarea câmpurilor sursă în câmpurile destinaţie.
La trecerea câmpurilor sursă în câmpurile destinaţie trebuie să se stabilească modul în
care câmpurile din sistemele sursă operaţionale sunt transformate în câmpuri ale
depozitului de date.
6. Încărcarea datelor istorice în depozitul de date.
La încărcarea datelor istorice în depozitul de date trebuie avut în vedere următoarele
aspecte:
- Schimbările în structura datelor. Se va determina dacă schemele tuturor sistemelor
sursă au suferit modificări in timp.
- Disponibilitatea datelor istorice. În mod obligatoriu trebuie să se determine dacă datele
istorice sunt disponibile pentru încărcarea lor în depozitul de date.
7. Selectarea mediilor de dezvoltare.
În această etapă se finalizează alegerea produselor software necesare pentru realizarea
DD.
8. Crearea prototipului pentru versiunea curentă
Prin folosirea listei finale a mediilor de dezvoltare se va creea prototipul depozitului de
date. Realizarea şi prezentarea unui prototip de depozit de date este motivată de unul sau
mai multe dintre aspectele următoare:
-Selectarea interfeţelor software
-Corectitudinea schemei de date
-Validarea prototipului

10) Implementarea depozitelor de date(etape)

Întreprinderile, de-a lungul anilor, au căutat diferite soluţii pentru a obţine rapoartele
decizionale solicitate de manageri. Unele dintre aceste soluţii necesită doar programe
simple de extragere a datelor, care sunt executate periodic pentru a obţine datele
necesare. Alte soluţii necesită o serie complexă de paşi care combină manipularea
manuală a datelor, programe de extragere, formule de conversie.

Definirea ariei de cuprindere

În absenţa unui depozit de date multe dintre cerinţele decizionale sunt clasificate în
categoria rapoartelor ad-hoc şi, ca urmare, cele mai multe dintre programele de extragere
şi procesare nu sunt suficient documentate şi sunt cunoscute doar de cei care le-au
conceput. Astfel, se ajunge în situaţia în care, în aceeaşi organizaţie, nu există standarde
în acest domeniu (de exemplu, persoane diferite aplică formule şi reguli diferite pentru
aceleaşi date).
Echipa de dezvoltare a depozitului de date trebuie să urmărească în primul rând
introducerea standardelor locale sau internaţionale pentru manipularea datelor. În acest
sens vor fi vizate următoarele aspecte:
o Date actuale folosite pentru obţinerea rapoartelor. Aceste date tebuie să fie
incluse în procesul de auditare al sistemelor sursă. Avantajul este că echipa de
dezvoltare va şti din start care câmpuri din aceste sisteme sunt cele mai
importante.
o Programele actuale de extragere. Programele de extragere sunt un indiciu valoros
pentru realizarea tabelelor sursă-destinaţie. De asemenea, ele oferă informaţii
valoroase referitoare la formulele şi regulile de transformare a datelor.
o Transformarea manuală a datelor. În cazul în care există astfel de situaţii, ele
trebuie analizate cu grijă pentru a se obţine informaţiile necesare şi pentru a se
elimina o parte dintre transformările manuale
Un raport de auditare a sistemelor sursă trebuie să aibă următoarele componente:
-Lista sintetică a sistemelor sursă.
-Secvenţe de date care lipsesc
-Ameliorarea calităţii datelor.
-Estimarea resurselor şi a efortului.
Crearea planului de implementare pentru versiunea curentă

După definirea ariei de cuprindere şi specificarea modului de transformare a datelor

sursă, este posibil să se schiţeze un plan de implementare pentru versiunea curentă.

Atunci când se crează planul de implementare trebuie să avem în vedere următorii

factori:
- Numărul sistemelor sursă şi mecanismele specifice de extragere a datelor
- Numărul de procese decizionale asistate
- Numărul de subiecte reţinute în depozitul de date.
- Dimensiunea estimată a volumului de date
- Disponibilitatea şi calitatea documentaţiei sistemelor sursă.
- Rata de încărcare a depozitului de date.
- Disponibilitatea solicitată de utilizatori.
- Participarea şi sprijinul compartimentului IT.

Implemenatrea propriu-zisă a depozitului de date

Procesul de implementare a depozitului de date constă de fapt din activităţi legate de

implementarea fiecărei versiuni.
Procesul de implementare propriu-zisă a depozitului de date presupune realizarea
următoarelor activităţi:
1. Achiziţia şi configurarea mediului de dezvoltare
2. Obţinerea copiilor colecţiilor de date operaţionale
3. Finalizarea proiectării schemei fizice a depozitului de date
4. Construirea sau configurarea subsistemelor de extragere şi transformare
5. Construirea subsistemului pentru calitatea datelor
6. Construirea subsistemului pentru încărcarea depozitului de date

Testarea depozitului de date

Pentru testarea depozitului de date se va face apel la reprezentanţii utilizatorilor avându-

se în obiectiv următoarele aspecte:
- Interogările. Utilizatorii vor testa corectitudinea rapoartelor şi interogărilor obţinute din
depozitul de date. De regulă, validarea rapoartelor generate din depozitul de date se face
construind manual sau prin mecanismele existente acelaşi raport şi comparând cele două
rezultate. Eventualele discrepanţe sunt reţinute şi se vor efectua corecţiile
care se impun.
- Performanţa. Ideal ar fi ca fiecare interogare lansată asupra depozitului de date să se
execute instantaneu, însă în lumea reală valoarea acestui indicator depinde de mărimea
depozitului de date, de numărul de utilizatori şi de capacitatea reţelei.
- Răspuns pe durate specificate. Depozitul de date trebuie să fie capabil să furnizeze
rapoarte pe intervalul specificat de utilizatori (zi, săptămână, lună, trimestru,an).
 11) Exploatarea depozitelor de date
Activităţii de implementare a depozitului de date îi urmează întreţinerea şi dezvoltarea
depozitului. Acest lucru implică o serie de activităţi specifice, derulate în momente
diferite de timp.
1. Încărcarea periodică a depozitului de date
Noi date trebuie încărcate în mod regulat din sistemele sursă în depozitul de date pentru
ca utilizatorii să poată beneficia de cele mai recente date.
2. Calcularea indicatorilor statistici referitori la depozitul de date
Evoluţia şi întreţinerea depozitului de date poate fi urmărită prin intermediul indicatorilor
statistici
3. Menţinerea calităţii datelor
Calitatea datelor este un aspect care trebuie să preocupe organizaţia şi după
implementarea depozitului de date.
4. Evaluarea mărimii depozitului de date
Încărcarea iniţială a depozitului de date poate să nu ridice probleme referitoare la
capacitatea de memorare, dar pe măsura trecerii timpului depozitul poate creşte cu fiecare
nouă operaţiune de încărcare, iar gestiunea creşterii volumului de date va căpăta o
importanţă deoseb
ită
5. Refacerea datelor în caz de accidente
La fel ca şi la BD, administratorii depozitului de date trebuie să acorde importantă
sistemelor de recuperare a datelor în caz de accidente