Tehnici de modelare a canalelor

Student:
Talpa Mihai-Sebastian CSIC
 1.Notiuni de baza despre modelarea canalului.
Termenul de canal se refera la mediul de transmisie dintre antena emitatoare, si antena
receptoare(Fig1)

Fig1.Canalul de comunicatii

Caracteristicile unui semnal se schimba pe masura ce inainteaza de la emisie catre

receptie. Aceste caracteristici depind de distanta dintre cele doua antene, de caile urmate de
semnal , si de mediul inconjurator(cladiri sau alte obiecte) din jurul caii de propagare.
Profilul semnalului receptionat se pot obtine din caracteristicile semnalului emis, daca se
cunoaste modelul canalului dintre cele doua antene. Acest model se numeste “Modelul
Canalului”

In general , puterea semnalului receptionat se poate obtine facand convolutia dintre

puterea semnalului emis si raspunsul la impuls al canalului.Convolutia in domeniul timp,
este echivalenta cu inmultirea in domeniul frecventa, astfel semnalul treansmis x, dupa ce se
propaga prin canalul H, devine y:

y(f)=H(f)x(f)+n(f)

Unde H(f) este raspunsul la impuls al canalului, iar n(f) este zgomotul aditiv.

Cele trei componente principale ale raspunsului canalului sunt: Pierderile de

propagare(Path Loss), umbrirea(Shadowing), si propagarea multicale(multipath).In
continoare vom explica aceste 3 componente.

1.1Pierderile de propagare
 Sunt mai multe tipuri de pierderi de propagare, cele mai intalinite sunt cele de spatiu
liber, unde intre antena de emisie si cea de receptie nu exista obstacole, si astfel nu exista
propagare multicale.Aceste sirderi sunt specifice sistemelor LOS(Line of Sight).
2
c
Lfsp =Gt Gr ( 2 πfd )
Unde Gt siGr sunt castigurile antenelor de la emisie respectiv receptie, c este viteza
luminii, f frecventa pe care se transmite, d este distanta dintre emisie si receptie.In practica,
puterea scade mai repede, ordinul 3 sau 4.

Daca propagarea se face deasupra unei suprafete plane, cum ar fi pamantul, prezenta
acestor suprafete face ca semnalul sa se reflecte, ajungand simltan cu semnalul pe calea
directa. Aceste semnale se pot compune fie constructiv(defazaj de 0), cand undele se aduna,
fie distructiv(defazaj de 180) cand aceste se scad.O aproximare a pierderilor de propagara in
acest caz, este urmatoarea:
2
ht hr
L p=Gt Gr ( )d2

Unde Gt siGr sunt castigurile antenelor de la emisie respectiv receptie, ht si hr sunt

inaltimile antenelor de la emisie si receptie, iar d este distenta dintre cele 2 antene. Se
observa ca acum puterea scade cu ordinul 4 fata de distanta.

O formula generala a pierderilor de propagare este urmatoarea:

PL(d) dB= ṔL ( d 0 ) +10 α log ( dd )

0

´ ( d 0) este media pirederilor in dB la distanta d 0.

Unde :- PL

-α este exponentul pirderilor de propagare.

1.2Umbrirea

Daca pe traseul de propagare se afla unele obiecte, cum ar fi copaci sau cladiri, o parte
din energia semnalului se pierde datorita absorbtiei, reflexiilor, imprastierii si difractiei.
Numele de umbrire provine din faptul ca daca antena de baza ar fi o sursa de lumina,
conform fig2, cladirea din mijloc ar produce umbra asupra antenei abonatului.
 Fig2. Efectul de umbrire

Astfel, relatia pierderilor de propagare devine:

d
PL ( d ) dB= ṔL ( d 0 ) +10 α log ( )
d0
+χ

Unde χ este o variabila aleatoare de distributie Gaussiana cu deviatia standard σ, ce

reprezinta efectul umbririi.

1.3. Propagarea multicale

Obiectele aflate in vecinatatea traseului semnalului reflecta semnalul. Unele dintre aceste
unde reflectate sunt intalnite si la receptie, dar acestea au faza si amplitudini diferite.

Fig3. Propagarea multicale

In functie de faza care o au aceste replici ale semnalului, pot produce cresterea sau
scaderea puterii semnalului receptionat. In figura 4, sunt reprezentate pierderile la scara
logaritmica: pathloss, umbrire+pathloss, multicale.
 Fig4. Pierderile la scara logaritmica

La emisie se va emite un singur impuls, iar la receptie vom avea mai multe impulsuri
intarziate si de diferite amplitudini, fiind replici intarziate ale semnalului emis.Fig5

Fig5.Replici intarziate

Un canal cu propagare multicale poate fi modelat cu o linie cu puncte de intarziere:

N
h ( t , τ )=∑ c i ( t ) δ (τ−τ i)
i=1

Trebuie subliniat faptul ca, coefientii c, variaza in timp, la fel si raspunsul la impuls
al canalului.Timpul in care parametrii canalului nu se schimba se numeste timp de
coerenta.Banda canalului pentru care caraccteristicile raman constante se numeste
banda de coerenta.Cu cat este mai mica banda de coerenta spunem despre canal ca este
selectiv in frecventa.In figura 6 este prezentat un model de linie cu 4 intarzieri:
 Fig6.Linie de intarziere

1.4Deviatia Doppler

Deviatia Doppler este produsa de viteza cu care se misca statia mobila si a

obiectelor din jurul canalului de comunicatie.Timpul de coerenta al canalului si deviatia
doppler sunt invers proportionale.

Daca receptorul sau emitatorul se misca foarte repede, deviatia doppler este mare,
astfel timpul de coerenta al canalului este mic.

2.Modele empirice de estimare a pierderilor.

2.1Modelul Okumura-HATA:

In 1980 Okumura a dezvoltat o formula de calcul a pierderilor de propagare

plecand de la masuratorile facute de HATA, pentru zone urbane:

P L,urban =69.55+26.16 log ( f c )−13.82 log ( ht ) −a ( h r ) +(44.9−6.55 log ht ) log d

Unde f c este frecventa purtatoare,ht este inaltimea antenei de emisie,hr este

inaltimea antenei de receptie, iar a(hr ) este un factor de corectie bazat de inaltimea
antenei de recptie in functie de aria de acoperire.

Acest model face aproximari destul de bune pentru distante mai mari de 1km, dar
pentru gama de frecvente 150-1500Mhz.

Ulterior a aparut o extensie a modelului HATA, pentru frecvente de 2Ghz.

2.2 Modelul COST 231 Walfish-Ikegami

 Acest model si-a propus estimarea pierderilor pentru zone urbane, deci celule mici
de acoperire.Acest model aduce in plus mai multe detalii ale mediului urban:Inaltimea
cladirilor, latimea soselelor, distanta intre ladiri, unghiul de incidenta al undei(Fig.7)

Fig7. Modelul urban pt. Ikegami

Se face diferenta intre LOS:

P L dB=42.6+26 log ( d ) +20 log ⁡(f c )

Unde d este exprimat in km, iar f in Mhz

Pentru NLOS:

P L dB= P L0 + Lrts + Lmsd pentru Lrts + Lmsd > 0

{ P L0 pentru Lrts + Lmsd <0

P L0 reprezinta pierderile in spatiul liber:

P L0 dB=32.4 +20 log ( d ) +20 log ⁡( f c )

Lrts- reprezinta pierderile din cauza acoperisurilor si difractiei pe ultimul acoperis.

Lrts =−16.9−10 log ( w ) +10 log ( f c ) +20 log ( Δhm ) + Lori

Unde Δ hm=h acoperis−hm

Lori =¿

Unde φ este unghiul de incidenta intre directia strazii si unde incidenta(Fig8)

 Fig8. Unghiul de incidenta al undei

Pierderile datorate reflexiilor de mai multe suprafete Lmsd :

Lmsd =Lbsh +k a + k d logd+ k f log f c −9 log b❑

Unde:

Lbsh = 18 log ( 1+ ∆ hb ) pentruh b ≥ hroof

{ 0 pentru hb ≤h roof

k a=¿

∆ hb=h b−hroof

18 pentruh b ≥ hroof
k d=
{
18−
15 ∆ h b
h roof
pentruh b ≤ hroof

fc
k f=
{( f
0.7(

)
925
−1)

1.5 c −1 pentru orase mari

925
pentru orase medii

f c ∈[800−2000 Mhz]

h b ∈ [ 4−50 m ]

h m ∈ [ 1−3 m ]
d ∈[0.02−5 km]

3.Simulari MATLAB

3.1Simulari Walfish-Ikegami
clear all
fc=1500; %frecventa centrala in Mhz
Hb=40; %inaltimea totala in metri a BS fata de pamanat;
Hm=2; %inaltimea MS in metri;
d=[0.02:0.04:5]; %distanta dintre BS si MS in Km;
Hr=[25]; %inaltimea cladirilor;
w=5; %latimea strazilor
b=9; %distanta intre cladiri
dHm=Hr-Hm; %delta Hm
dHb=Hb-Hr; %delta Hb
phi=0; %unghiul de incidenta fata de axul drumului in grade;
mediu=2;
Pl1=42.6+26*log10(d)+20*log10(fc)

%Calculul pierderilor de orientare in functie de phi;

if 0<=phi<=35
Lori=-10+0.354*phi;
elseif 35<=phi<=55
Lori=2.5+0.075*(phi-35);
else
Lori=4-0.114*(phi-55);

end
%Calculul lui Lbsh
if Hb>Hr
Lbsh=18*log10(1+dHb);
else
Lbsh=0;
end
%Calculul lui Ka
if Hb>Hr
Ka=54;
end
if Hb<=Hr
if d>=0.5
Ka=54-0.8*dHb;
end
end

if Hb==Hr
if d<0.5
Ka=54-(0.8*dHb*d)/0.5;
end

end
%Calculul lui Kd
if Hb>Hr
Kd=18;
elseif Hb<=Hr
 Kd=18-(15*dHb)/Hr;
end
%Calculul lui Kf
if mediu==1
Kf=0.7*((fc/925)-1);
elseif mediu==2
Kf=1.5*((fc/925)-1);
end
%Calculul pierderilor pe supraf cladirilor
Lmsd=Lbsh+Ka+Kd*log10(d)+Kf*log10(fc)-9*log10(b);
%Calculul pierderior de difractie
Lrts=-16.9-10*log10(w)+10*log10(fc)+20*log10(dHm)+Lori;
%Pierderile in spatiul liber
Pl0=32.4+20*log10(d)+20*log10(fc);

%Pierderile totale
% if (Lrts+Lmsd)>0
% Pl=Pl0+Lrts+Lmsd
% elseif (Lrts+Lmsd)<=0
% Pl=Pl0
%
% end
length(Lrts)

% for phi=0:1:90
% if (Lrts+Lmsd)>0
% Pl=Pl0+Lrts+Lmsd
% elseif (Lrts+Lmsd)<=0
% Pl=Pl0
% end
% end
% figure(1)
% plot(0:1:90,Pl), title('Variatia pirderilor in functie de unghiul de
incidenta')
for d=0.02:0.04:5
if (Lrts+Lmsd)>0
Pl=Pl0+Lrts+Lmsd
elseif (Lrts+Lmsd)<=0
Pl=Pl0
end
end
figure(2)
plot(0.02:0.04:5,Pl)

Variatia pierderilor in functie de distanta la fc=1500Mhz

 220

210

200

190

180

170

160

150

140

130

120
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

Variatia pierderilor in functie de distanta la fc=2000Mhz

230

220

210

200

190

180

170

160

150

140

130
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

Variatia pierderilor in functie de inaltimea cladirilor, la fc=1500 de mhz,d=1Km

191.5

191

190.5

190

189.5

189

188.5

188

187.5

187

186.5
10 15 20 25 30 35

Variatia pierderilor in functie de inaltimea cladirilor la fc=1500Mhz si d=0.5Km

 180

179.5

179

178.5

178

177.5

177

176.5

176

175.5

175
10 15 20 25 30 35

Variatia pierderilor in functie de phi:

215

210

205

200

195

190

185

180

175
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

3.2Simulari modelul SUI-3

N = 1000; %numarul de realizari aleatoare independente
OR = 4; %Rta de observare in Hz
M = 256; %Numarul de indici ai filtrului doppler
Dop_res = 0.1; %Rezoutia doppler in Hz, folosita la reesantionare
res_accu = 20; %acuratetea procesului de reesantionare
T=60 %perioana de vizualizare
%Parametrii canalului SUI-3
P = [ 0 -5 -10 ]; %Puterea in fiecare punct
K = [ 1 0 0 ]; %Factorul Rice K
tau = [ 0.0 0.5 1.0 ]; %Intarzierea in us
Dop = [ 0.4 0.4 0.4 ]; %Maximul frecventei doppler masurata in Hz
ant_corr = 0.4; %Coeficientul de corelare al antenei
Fnorm = -1.5113; %Factor de normalizare al castigului
%Calcularea puterii in fiecare punct conform unei distributii rice
P = 10.^(P/10); % Puterea liniara
s2 = P./(K+1); % Varianta
m2 = P.*(K./(K+1)); % Calculul mediei
m = sqrt(m2); % Calculul partii constante
stem(tau,P)
%RMS delay spread
rmsdel = sqrt( sum(P.*(tau.^2))/sum(P) - (sum(P.*tau)/sum(P))^2 );
fprintf('rms delay spread %6.3f us\n', rmsdel);
%Coeficientii canalului de distributie rice
L = length(P); % number of taps
paths_r = sqrt(1/2)*(randn(L,N) + j*randn(L,N)).*((sqrt(s2))' * ones(1,N));
paths_c = m' * ones(1,N);
for p = 1:L
D = Dop(p) / max(Dop) / 2; % Normarea la cea mai mare frecventa Doppler
f0 = [0:M*D]/(M*D); % vectorul de frecvente
PSD = 0.785*f0.^4 - 1.72*f0.^2 + 1.0; % aproximare PSD
filt = [ PSD(1:end-1) zeros(1,M-2*M*D) PSD(end:-1:2) ]; % S(f)
filt = sqrt(filt); % de le S(f) la |H(f)|
filt = ifftshift(ifft(filt)); % Raspunsul la impuls
filt = real(filt); % want a real-valued filter
filt = filt / sqrt(sum(filt.^2)); % normalize filter
path = fftfilt(filt, [ paths_r(p,:) zeros(1,M) ]);
paths_r(p,:) = path(1+M/2:end-M/2);
end;
paths = paths_r + paths_c;
Pest = mean(abs(paths).^2, 2);
fprintf('tap mean power level: %0.2f dB\n', 10*log10(Pest));
figure(2), psd(paths(1,:), 512, max(Dop));
SR = max(Dop)*2; % implicit sample rate
m = lcm(SR/Dop_res, OR/Dop_res);
P = m/SR*Dop_res; % find nominator
Q = m/OR*Dop_res; % find denominator
paths_OR = zeros(L,ceil(N*P/Q)); % create new array
for p=1:L
paths_OR(p,:) = resample(paths(p,:), P, Q, res_accu);
end;
figure(3)
subplot(3,1,1),plot(real(paths_OR(1,:))),title('Prima sursa')
subplot(3,1,2),plot(real(paths_OR(2,:))),title('a 2-a sursa')
subplot(3,1,3),plot(real(paths_OR(3,:))),title('a 3-a sursa')
Tap1=paths_OR(1,:);
Tap2=paths_OR(2,:);
Tap3=paths_OR(3,:);
Tap=Tap1+Tap2+Tap3;
figure(4), plot(real(Tap)),title('Raspunsul canalului')
Vp=max(abs(Tap))-min(abs(Tap))

Mivelul puterii pe fiecare sursa:

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

Semnalul emis in timp de fiecare sursa:

 Prima sursa
5

-5
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
a 2-a sursa
2

-2
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
a 3-a sursa
1

-1
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000

Semnalul receptionat, obtinut prin compunerea celor 3 surse:

Raspunsul canalului
3

2.5

1.5

0.5

-0.5

-1

-1.5

-2
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000

Verfificam valorile madii obtinute pe fiecare ramura, sa vadem daca corespund cu cele din
standard:

rms delay spread 0.305 us

tap mean power level: -0.18 dB
tap mean power level: -4.80 dB
tap mean power level: -9.87 dB
Standardul SUI-3 prevede puterile:
0, -5dB, -10Db, deci putem spune ca este o aproximare corecta.

Pentru etapa urmatoare, voi incerca fie sa reusesc sa fac niste masuratori pe teren pentru
validarea acestor rezultate, fie studiul acestor pierderi asupra unui simbol OFDM, sau redactarea
unui algoritm de adaptare a legaturii WIMAX.

Bibliografie:
1:”Channel Models a Tutorial”-Raj Jain

2:”Patience Hall Wimax Fundamentals”-Jeffrey J. Andrews

3:” Channel Models for Fixed Wireless Applications”-Wimax FORUM