Universitatea "Dunarea de Jos", Galati

2
3
4
5
6
Universitatea Dunarea de Jos, Galati
Stiinta si Ingineria alimentelor
Specializarea: Ingineria produselor alimentare

PROIECT
Pasteurizatoare cu placi
Sucul de mere

Student: Ceaus Victor-Radu

Grupa:12023

7
 Cuprins

Capitolul I: Documentare de proiectare

1. Alegerea schemei tehnologice bloc de obtinere a sucului

de mere si descrierea succinta a operatiilor……………………………………..
2.Schimbatoare de caldura cu placi, particularitati constructive si functionale….
3.Instalatia de pasteurizare TITO-MANZINI…………………………………..

Capitolul II: Calculul de proiectare

1.Bilantul de materiale cu determinarea de material in circulatie…………………

2.Bilantul termic pentru cele doua zone ale schimbatorului de caldura si pentru
rezervorul de preparare a apei calde cu determinarea debitelor de agenti termici….
3.Calculul termic……………………………………………………………………
3.1Calculul coeficientilor totali de transfer termic pe cele doua zone…………..
3.2 Determinarea ariei suprafetei de transfer termic pe zone
si a numarului de placi………………………………………………………………
3.3 Calculul de dimensionare a schimbatorului de
caldura cu placi si a serpentinei de mentinere…………………………………….
3.4 Determinarea pierderilor de presiune………………………………………..

Capitolul III: Parte desenata

1.Schema tehnologica bloc………………………………………………………..
2.Schema instalatiei de pasteurizare cu evidentierea circulatiei fluidelor…………
3. Diagrama Sankey pentru circulatia fluxurilor
termice pentru zona de recuperare………………………………………………….

8
 Tema de proiectare
Sa se proiecteze instalatia de pasteurizare tip TITO-
MANZINI pentru sucul de mere cunoscand urmatoarele
elemente:

Componentii instalatiei: schimbator de caldura cu

placi, cu 2 zone, serpentina de mentinere, rezervor
pentru separarea apei fierbinti;

Cantitatea initiala de mere M=2018 kg/h

Temperatura initiala a sucului de mere t1=49.5 ̊ C

Temperatura initiala a apei calde ta1=122.7 ̊ C

Presiunea aburului saturat folosit ca agent termic

pentru incalzirea apei P=90002.5 Pa

9
 Schimbatoare de caldură cu plăci-particularităţi
constructive şi funcţionale

Aceste aparate sunt realizate prin imbinarea de placi care realizeaza intre ele spatii princare
circula agentii care schimba caldura. Acesti agenti ocupa alternativ spatiile dintre placile
schimbatorului de caldura, astfel incat sa nu se amestece intre ei. In consecinta, spatiile dintre
placi trebuie sa fie etansate fata de exterior si fata de spatiile in care se gasesc alti agenti. De
asemenea sistemul de etansare trebuie sa permita trecerea agentilor dintr-un spatiu in altul,
uneori prin traversarea spatiilor destinate altor agenti. Aceste schimbatoare trebuie sa aiba cel
putin doua placi, ca in cazul unor tipuri devaporizatoare.Exista patru variante tehnologice de
realizare a schimbatoarelor de caldura cu placi:
•Cu placi si garnituri demontabile
•Cu placi sudate
•Cu placi brazate
•Cu placi avand circuite imprimate

Schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate la scara larga in industria

produselor vegetale: pentru tratarea termica a vinurilor, pentru pasteurizarea berii si a sucurilor
defructe. Acestea prezinta anumite caracteristici:
•Coeficientul total de transfer de caldura ridicat;
•Realizeaza economic un grad inalt de recuperare a caldurii 60-70% ceea ce duce si la
micsorarea diferentei de temperatura intre cele doua fluide care trec prin aparat;
•Constructie compacta pentru suprafete mari de schimb de caldura;
•Satisface cele mai exigente conditii de igiena, curatirea este simpla;
•Automatizarea nu este mai complicata decat la alte tipuri de schimbatoare de caldura;
•Cheltuielile cu investitiile nu sunt mai mari decat la schimbatoarele multitubulare de aceeasi
marime, dar schimbul se realizeaza in conditii bune, iar constructia si exploatarea sunt mai
simple.

Particularitati constructive si functionale

Schimbatorul de caldura este alcatuit dintr-un numar de placi metalice, montate in serie, asezate
pe un cadru metalic si stranse cu un dispozitiv de strangere.

Componente:
•Placa de lucru
•Bara
•Suport
•Placa de strangere
•Surub
•Garnitura de cauciuc
•Picior sprijin
•Orificiu de trecere superior 
•Placa de sfarsit de zona

10
•Orificiu de trecere inferior 
•Record

Acestea se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa profilul placilor:
•Placi cu canale in forma de spirala sau zig-zag
•Placi cu flux unic
•Placi plane cu elemente pentru creearea turbulentei

Alte criterii:

a. Functionalitate :
•Placi curente de lucru
•Placi intermediare
•Placi de depozitare
•Placi finale
b.dispunerea garniturilor de etansare:

•placi cu etansare unilaterala

•placi cu etansare bilaterala

b. pozitia relative a garniturilor de etansare:

•de stanga
•de dreapta

d. intrarea, iesirea si directia curentului

•cu directie diagonala a curentului
•cu directie rectilinie a curentului

Placile cu canale sunt primele tipuri de placi construite si aplicate industrial. Canalele erau
formate prin frezare, iar intre doua placi se intercaleaza cate o placa neteda; garniturile de
cauciuc sunt bilaterale.

Placa de tip ASTRA are pe suprafata ei stantate santuri longitudinale care formeaza canale inguste
cate trei in trei scurgeri. Placile au imprimate santuri pe ambele fete, iar intre placi se
intercaleaza cate o placa neteda. Fluidul care ajunge in spatial dintre placi se distribuie pe o
scurgere in trei canale inguste si paralele, se deplaseaza de-a lungul placii dupa care se intoarce
la 180°si intra in a doua scurgere, apoi in a treia, care este in legatura cu orificiul de evacuare. 

Placa de tip FENIR este alcatuita din doua jumatati stantate din otel inoxidabil unite prin sudura.
Sunt placi cu etansietate bilaterala. Aceasta prezinta coeficienti de transfer termic redusi. 

Placa Alfa-Laval se construieste din otel inoxidabil si are pe suprafata placii proieminente
triunghiulare obtinute prin stantare.

11
Placile de tip zig-zag-flow au pe suprafata stantate proeminente line, cu inclinare de la dreapta spre
stanga pe jumatatea superioara si de la stanga spre dreapta pe jumatatea inferioara. La montare,
placa imediat urmatoare se aseaza intoarsa la 180º, ceea ce face ca actiunea de turbulenta sa fie
puternica si determina coeficienti de transfer termic mari. Aceasta placa face parte din categoria
placilor cu retea. Daca in constructiile de placi descrise anterior, elementele de turbulenta fac
parte din suprafata de transfer termic, la placile cu elemente intercalate, functiile de transfer de
caldura si de turbulenta sunt realizate de elemente separate.

Placile de tip Multi-Pass au intre placile plane intercalate elemente care datorita efectului de
turbulenta creat, maresc intensitatea transferului termic, indeplinind in acelasi timp si rolul de
garnitura. Forma placilor si a elementelor intercalate este redata in figura de mai jos.

Placile plane se construiesc din otel inoxidabil, iar elementele de turbulenta pot fi din materiale
plastice sau metalice. Aceste placi prezinta avantaje in exploatare, deoarece suprafetele de
schimb termic pe care pot sa apara arsuri se pot curata usor, iar elementele de turbulenta in
functionare avand in general o temperatura egala cu temperatura medie a lichidului. Aceste placi
prezinta dezavantaj consumului suplimentar de material necesar pentru constructia elementelor
de turbulenta.

12
Schimbatoarele cu placi si garnituri demontabile

 Placile intre care se introduc garniturile, se monteaza impreuna intre o placa de baza si una
mobila. Placile pot sa fie demontate in vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu ajutorul
unor tiranti. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in
echicurent. Materialele din care se realizeaza placile depind de natura agentilor de lucru, iar cele
mai utilizate sunt:
- oteluri inoxidabile;
- aliaje de aluminiu;
- aliaje de titan;
- aliaje cupru-nichel.
Grosimea placilor poate sa varieze intre 0,6…1,1 mm, sau chiar mai mult. Pentru garnituri se
pot utiliza de asemenea mai multe materiale in functie de temperaturile de lucru:
- nitril (t max= 110 C);
- butil (t max= 135 C);
- etilen-propilen (tmax= 155 C);
- Viton (tmax= 190 C);
Domeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa varieze intre –50…+190 C.

Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 16…20 bar, iar diferenta maxima
dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 9…12 bar si in mod exceptional la 20 bar.

Schimbatoarele cu placi sudate au placile asamblate nedemontabil prin sudare. Din aceasta categorie
fac parte:
- placile dulapurilor de congelare, realizate din profile de aluminiu sudate, pentru a forma
platanele pe care se pastreaza produse si canalele de curgere pentru agentul frigorific care
vaporizeaza;
- schimbatoarele de caldura realizate din placi ambutisate si sudate pentru a se asigura rezistenta
mecanica si curgerea agentilor, de regula in contracurent. Presiunile nominale maxime pot sa

13
ajunga pana la 30…40 bar, iar domeniul de temperaturi intre care pot sa lucreze este de –200…
+200 °C.

Schimbatoarele cu placi brazate sunt realizate cu placi din otel inoxidabil asamblate prin brazare
(lipire) cu ajutorul unui aliaj pe baza de cupru, in cuptoare sub vid. Se pot utiliza ca
vaporizatoare sau ca schimbatoare interne de caldura, dar numai pentru agenti curati,deoarece nu
se pot curata decat prin spalare chimica. Compactitatea acestor aparate este foarte mare.

Schimbatoarele de caldura cu placi avand circuite imprimate sunt realizate din placi metalice plane, avand
gravate pe suprafata circuite fine (cca. 1 mm), prin metode chimice. Placile sunt asamblate in
blocuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si sudare sub presiune. Canalele sunt legate la
doua perechi de colectoare, pentru a forma doua circuite separate. Din aceste placi se pot realiza
condensatoare si vaporizatoare foarte compacte.

Bilant de materiale
1)BM pentru operatia de spalare si sortare

M =M 1+ P 1

{ P 1=
3
100
∗M
=¿ P 1=0.016 kg /s
{
M 1=0.543 kg /s

2)BM pentru operatia de eliminare a partilor necomestibile

M =M 2 + P2

{ P 2=
2
100
∗M 1
=¿ P 2=0.01 kg/ s
{M 2=0.532 kg /s

3)BM pt operatia de preincalzire

Sb=M 2−Cs−Sm

{
Sb=0.452 kg /s

{
Sb=Sp+ P3
Sp=0.45 kg /s
15 kg
Cs+Sm= ∗M 2 =¿
100 Cs+Sm=0.0799
s
0.5
P 3= ∗Sb P 3 =0.002 kg/ s
100

4)BM pe operatia de centrifugare

Sp=Sc+ P 4

{ P 4=
15
100
∗Sp
=¿ Sc=0.383 kg /s
{P4 =0.067 kg /s

14
5)BM pt operatia de pasteurizare

Sc=Sm+ P5

{ P 5=
2
100
∗Sc
=¿ Sm=0.375 kg/s
{P5=0.0076 kg /s

Bilantul de materiale sub forma tabelata

Nr. Denumire Denumire materie Valoare UM Denumire materie Valoare UM

crt operatie initiala iesita

1. Spalare si Mere(M) 0.56055 kg/s Mere sortate 0.543739 kg/s

sortare spalate(M1)
Pierdere(P1) 0.0168 kg/s
TOTAL 0.56055 kg/s 0.56055 kg/s
2. Eliminare a Mere sortate 0.5437 kg/s Mere ramase dupa 0.5328 kg/s
partilor spalate(M1) eliminarea partilor
necomestibile necomestibile(M2)
Pierdere(P2) 0.0108 kg/s

TOTAL 0.5437 kg/s 0.5437 kg/s

3. Preincalzire Mere ramase dupa 0.5328 kg/s Suc preincalzit 0.4506 kg/s
eliminarea partilor (Sp)
necomestibile(M2) Coji+Seminte 0.07993 kg/s
(Cs+Sm)
Pierderi(P3) 0.0022 kg/s
TOTAL 0.5328 kg/s 0.5328 kg/s
4. Centrifugare Suc preincalzit 0.4506 kg/s Suc limpede (Sc) 0.3830 kg/s
(Sp) Pierdere(P4) 0.007 kg/s
TOTAL 0.4506 kg/s 0.4506 kg/s
5. Pasteurizare Suc limpede (Sc) 0.3830 kg/s Suc 0.3754 kg/s
pasteurizat(Sm)
Pierdere(P5) 0.007661 kg/s
TOTAL 0.3830 kg/s 0.3830 kg/s

15
 Bilantul termic pt zona 1 (zona de recuperare)
Sc∗t 1∗c 1+ Sc∗t 3∗c3 =Sc∗t 4∗c 4 + Sc∗t 2∗c2=¿

t 1∗c1 +t 3∗c 3−t 2∗c 2

t 1∗c 1 +t 3∗c 3=t 4∗c 4 +t 2∗c 2=¿ t 4 = =68.32 ̊ C
c4

c 1=f ( t 1 ) =3601 J /Kg∗K

c 2=c3 =c 4=f ( t 2) =3643 J / Kg∗K

t 2−t 1
ε= =0.6=¿ t 2 =78.6̊ C
t 3−t 1

Bilantul termic pt zona 2 (zona de pasteurizare)

Sc∗2=W a 1=0.766 kg /s

Sc∗t 2∗c 2+ W a 1∗t a 1∗ca 1 =W a 1∗t a 2∗ca 2 + Sc∗t 3∗c 3=¿ t a 2=114.383 ̊ C

c a 1=ca 2 =f ( t a 1 )=4249 J /Kg∗K

Calculul termic pt zona 1

a) pt sucul pasteurizat

t 3 +t 4
t= +273.15=356.31 ̊ C
2
η=0.00048 Pa∗s
u=79 %
[Iliescu]=>

ρ=1593−0.56∗t−4.2∗u=1061.66 kg/m3
Cp=461+3∗t +34.4∗u−0.02∗t∗u=3684.56 J / Kg∗K
λ=−0.17+ 0.0011∗t +0.0043∗u=0.561W /m∗K

 Calculul fluxului termic

Φ=Sc∗c 3∗( t 3−t 2 )=41406.08W

 Calcului numarului de canale

16
 Sc
m= =1.18=1
ρ∗w∗A

 Recalcularea vitezei de curgere

Sc
w r= =0.237 m2
ρ∗m∗A
 Calculul criteriului Reynolds

wr∗ρ∗d e
ℜ= =4200.32
η
 Calcului criteriului Prandl
Cp∗η
Pr= =3.148
λ
 Calcului criteriului Nusselt
Nu=c∗ℜm∗Pr n∗ε =66.309
 Calculul coeficientului partial de transfer termic
Nu∗λ
α 1= =4655.31W /m2∗K
de

Caracteristici termice al placii Alfa Laval

Lungime=1170 mm
Latime=420 mm
Grosime=1.3 mm
Aria sectiunii de curgere=0.31 m2
Distanta dintre placi=4 mm
Aria suprafetei de transfer termic=152*10-5 m2
dechiv=8 mm

b) pt sucul de mere initial

t 1 +t 2
t= +273.15=337.2̊ C
2
η=0.00068 Pa∗s
u=79 %
[Iliescu]=>

ρ=1593−0.56∗t−4.2∗u=1072.36 kg/m3
Cp=461+3∗t +34.4∗u−0.02∗t∗u=3657.42 J / Kg∗K
λ=−0.17+ 0.0011∗t +0.0043∗u=0.54 W /m∗K

 Calcului numarului de canale

17
 Sc
m= =1.17=1
ρ∗w∗A

 Recalcularea vitezei de curgere

Sc
w r= =0.235m 2
ρ∗m∗A
 Calculul criteriului Reynolds

wr∗ρ∗d e
ℜ= =2964.933
η
 Calcului criteriului Prandl
Cp∗η
Pr= =4.6
λ
 Calcului criteriului Nusselt
Nu=c∗ℜm∗Pr n∗ε =60.52
 Calculul coeficientului partial de transfer termic

Nu∗λ
α 2= =4090.185W / m 2∗K
de
 Calculul coeficientului total de transfer termic
1
k= =1874.12W /m2∗K
1 δ 1
+ +
α 1 λ α2
Calculul termic pt zona 2
a)suc pasteurizat

t 3 +t 2
t= +273.15=361.45
2
η=0.00045 Pa∗s
u=79 %
[Iliescu]=>

ρ=1593−0.56∗t−4.2∗u=1058.78 Kg/m 3
Cp=461+3∗t +34.4∗u−0.02∗t∗u=3691.85 J / Kg∗K
λ=−0.17+ 0.0011∗t +0.0043∗u=0.567W / m∗K

 Calcului numarului de canale

Sc
m= =1.19=1
ρ∗w∗A

 Recalcularea vitezei de curgere

Sc
w r= =0.238m 2
ρ∗m∗A
 Calculul criteriului Reynolds

18
 wr∗ρ∗d e
ℜ= =4480.343
η
 Calcului criteriului Prandl
Cp∗η
Pr= =2.92
λ
 Calcului criteriului Nusselt
Nu=c∗ℜm∗Pr n∗ε =67.37
 Calculul coeficientului partial de transfer termic
Nu∗λ
α 1= =4777.54 W /m 2∗K
de

b)Apa

t a 1 +t a 2
t= +273.15=391.69C
2
η=0.00028 Pa∗s
u=79 %
[Iliescu]=>

ρ=1593−0.56∗t−4.2∗u=953.65 Kg/m3
Cp=461+3∗t +34.4∗u−0.02∗t∗u=4292.69 J / Kg∗K
λ=−0.17+ 0.0011∗t +0.0043∗u=0.69W /m∗K

 Calculul fluxului termic

Φ=W a 1∗c a 1∗( t a 1−t a 2 )=27073.12 W

 Calcului numarului de canale

2∗Sc
m= =0.88=1
ρ∗w∗A

 Recalcularea vitezei de curgere

2∗Sc
w r= =0.528m 2
ρ∗m∗A
 Calculul criteriului Reynolds

wr∗ρ∗d e
ℜ= =14401.1
η
 Calcului criteriului Prandl
Cp∗η
Pr= =1.739
λ
 Calcului criteriului Nusselt
Nu=c∗ℜm∗Pr n∗ε =197.736
 Calculul coeficientului partial de transfer termic

19
 Nu∗λ
α 2= =17076.01 W /m 2∗K
de
 Calculul coeficientului total de transfer termic
1
k= =2922.609W /m2∗K
1 δ 1
+ +
α 1 λ α2

Nr. crt Denumire Fluxuri Valoare UM Fluxuri Valoare UM

operatii termice termice
intrate iesite
1. Op. de Φ1 315271.4 W Φ2 41386.2 W
recuperare
2. Op. de Φ3 686605 W Φ4 27141 W
pasteurizar
e

Calculul ariei de transfer termic

Φ=k∗A∗Δ t med
Zona 1

Δt M =19.4 ̊ C

Δt m =18.8̊ C

Δt M + Δt m
Δt med = =19.11 ̊ C
2

Φ
A= =1.155 m2
k∗Δ t med

Zona 2

Δ t M =35.783 ̊ C

20
Δt m =24.7 ̊ C

Δt M + Δt m
Δt med = =30.24 ̊ C
2

Φ
A= =0.306 m 2
k∗Δt med

Calculul numarului de placi

Zona I
AI
n1 = =3.72=4
A0

Zona II

A II
n2 = =0.988=1
A0

Calcul numar de pachete

Zona I

n1
z 1= =2
2∗m1

n1
z 2= =2
2∗m 2

Zona II

n2
z 1= =0.5=1
2∗m 1

n2
z 2= =0.5=1
2∗m2

Stabilirea formei de aranjare

21
 z 1∗n1
f 1= =4
z 2∗n2

z1∗n1
f 2= =4
z 2∗n2

Calculul de dimensionare

1.Dimensionarea zonelor pasteurizatorului

L zI =n I∗δ + ( n−1 ) δ c =0.0172 m

L zII =n II∗δ + ( n−1 ) δ c =0.0013m

2.Dimensionarea lungimii pasteurizatorului

Lt =LzI + LzII +2∗Lc + Li=0.3105 m

3.Determinarea pierderilor de presiune

Δ P=z∗Eu∗ρ∗w2r , Pa

zona 1.

1.
Δ P=4588.34 Pa

2.
Δ P=5520.893 Pa

zona 2.

1.
Δ P=2218.749 Pa

2. Δ P=5124.12 Pa

22
Schita pasteurizator

23
Diagrama Sankey pentru zona de recuperare

24
25