Managementul aprovizionării

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie

„George Emil Palade” din Târgu Mureș
Facultatea de Inginerie și Tehnologia Informațiilor
Specializarea: Inginerie Economică Industrială
Disciplina: Managementul aprovizionării

PROIECT

Student: Alex-Emanuel ȘUTEU

2022

157
 Managementul aprovizionării

IEI
4

PROIECT DE AN

Obiectivele acestui proiect sunt:

• Să prezinte modul de aplicare a aspectelor teoretice în cadrul unei caz complex de
gestiune a sistemelor de stocuri și proiectare a depozitului;
• Să formeze deprinderi de soluționare a problemelor complexe de gestiune a
stocurilor și proiectare a depozitului întâlnite în practică;
• Să formeze deprinderi de calcul a lotului optim, stocului de siguranță, programului
de lucru pe o mașină pe care se realizează mai multe produse;
• Să formeze deprinderi de calcul a parametrilor de gestionare a stocurilor;
• Să formeze deprinderi de proiectare a depozitelor.

Într-un sistem de stocuri sunt stocate cu caracter permanent 10 articole având

caracteristicile prezentate în tabelul 11.1.
La aceste 10 articole care se stochează în mod permanent, se asociază, sezonier,
încă un articol pentru care cererea se manifestă aleator (cu o densitate de probabilitate
normală) numai pe parcursul sezonului. În anul care a trecut, cererea pentru acest
articol s-a manifestat în 7 sezoane conform datelor din tabelul 11.2.

a) Se cere să se determine mărimea optimă a lotului de aprovizionare la

articolul care se stochează sezonier, știind că valoarea articolului este 950+10n lei/buc,
csub = 1345 +2n lei/buc, csup ra = 6000 -5n lei/buc.

b) În cadrul sistemului de stocuri există o mașină care confecționează ambalaje

(cutii de carton) pentru articolele permanente care se livrează din stoc (un ambalaj
pentru fiecare bucată). Astfel articolele 1, 5, 7, 8, 10 se livrează în cutii de tip A,
158
 Managementul aprovizionării

articolele 4, 6 și 9 se livrează în cutii de tip B, articolul 2 în cutii de tip C și articolul 3

în cutii de tip D. Costul ambalajului este de 10% din valoarea articolului pentru cutiile
de tip C și D, respectiv 10% din media aritmetică a valorii articolelor pentru cutiile de
tip A și B. Costul lansării în fabricație a unui lot de ambalaje este de 5000 lei/lot, iar
cadența de producție a mașinii de confecționat ambalaje este de 200 de buc/zi
(indiferent de tipul ambalajului). Mașina lucrează 5 zile/săptămână, 52 săptămâni/an.
Se cere să se prognozeze lucrul pe mașină astfel încât să nu existe penurie de stoc sau
suprastoc și să se calculeze costurile totale de lansare în producție și stocare.

c) Să se determine loturile optime de aprovizionare pentru cele 10 articole care

se stochează permanent sub următoarele ipoteze:
● ipoteza 1 – deși are fluctuații săptămânale consumul articolelor de stoc poate
fi considerat uniform și continuu în timp și determinat ca medie
deductibila din consumul anual;
● ipoteza 2 - procesul de consum și aprovizionare se desfășoară nelimitat în
timp;
● ipoteza 3 - din considerente economice, valoarea articolelor (permanente si
sezoniere) care se găsesc in sistemul de stocare în orice moment nu poate
depăși 1800000 lei;
● ipoteza 4 - Aprovizionarea are loc instantaneu (viteza de aprovizionare este
infinita);
● ipoteza 5 - Costul de achiziționare al articolului stocat nu depinde de mărimea
lotului;
● ipoteza 6 - Penuria de stoc deși există este neglijabilă și poate fi considerată
nulă.

d) Să se efectueze clasificarea ABC a stocurilor pentru cele 10 articole care se

stochează permanent și să se reprezinte curba Pareto aferentă.

e) Să se calculeze parametrii sistemelor de gestionare a stocurilor pentru câte

un articol din cele trei clase A, B, C cunoscându-se că:
1) durata de aprovizionare (procurare) a unui lot este de o săptămână pentru
fiecare din cele 10 articole stocate permanent. Se consideră anul
constituit din 52 săptămâni;
2) consumul săptămânal din articolele stocate este aleator, oscilând în jurul unei
valori medii constatate în timp. În tabelul 11.3 sunt redate, pentru fiecare
articol stocat, consumurile săptămânale efective pentru 8 săptămâni din
anul anterior;
3) densitatea de probabilitate a consumului pe perioada de aprovizionare
(procurare), ( )~
este normală (Gauss);
f Nd
4) mărimile optime ale loturilor de aprovizionare calculate în secțiunea c) pot fi
considerate ca mărimi medii ale loturilor la determinarea parametrilor
sistemelor de gestionare a stocurilor;
5) La calculul abaterilor medii pătratice ale erorilor de prognoză se poate utiliza
relația:
σe,R+τ = R + τ ⋅σe,τ

159
 Managementul aprovizionării

6) articolele de stoc de clasa A se gestionează cu sisteme continue de

gestionare a stocurilor de tip (s,S) având stocul de siguranță calculat ca
optim pe baza costului penuriei de stoc;
7) Articolele de stoc de clasa B se gestionează cu sisteme periodice de
gestionare a stocurilor de tip (R,S) cu nivelul serviciului calculat astfel
încât numărul mediu anual de apariții a penuriei de stoc să fie LS=4;
8) Articolele de stoc de clasa C se gestionează cu sisteme periodice de
gestionare a stocurilor de tip (R,s,S) cu nivelul serviciului având
valoarea F = 0,97 .

f) Să se reprezinte grafic evoluția stocului pentru câte un articol la fiecare dintre

tipurile de sisteme de gestionare a stocurilor determinate în secțiunea E.

g) Să se proiecteze un depozit, calculându-se suprafața efectivă de depozitare,

stabilindu-se structura și procedeul de depozitare în perioada sezonului. Pe lângă
datele de la punctul c) se mai cunoaște:
1) dimensiunile celor patru tipuri de ambalaje sunt date în tabelul 11.4;
2) paleta de tipul I se folosește pentru articolele depozitate în zona de depozitare
cu frecvență intensă, iar paleta de tipul doi pentru articolele depozitate în
zonele de depozitare cu frecvență medie și lentă;
3) se consideră că articolul stocat sezonier are o frecvență ridicată pe perioada
sezonului;
4) Articolul stocat sezonier se ambalează în cutii de tipul C;
5) Se admit maxim trei niveluri de dispunere pe verticala a paletelor.

Tabelul 11.1: Date ale produselor stocate permanent

Cheltuieli Cost
Consum Valoare Cost de Rata
de penurie
Articol anual articol inventariere stocării
lansare de stoc,
stocat, i Ni pi CI 4 ε
lot C i CPSi
[buc/an] [lei/buc] [lei] [lei/leu an]
[lei/lot] [lei/buc]
1 1048 393 7370 185 13660 7.26
2 90 245050 7370 13450 13660 7.26
3 295 18525 7370 5360 13660 7.26
4 733 3770 7370 1780 13660 7.26
5 10010 446 7370 300 13660 7.26
6 909 1790 7370 1040 13660 7.26
7 1917 579 7370 2820 13660 7.26
8 405 560 7370 390 13660 7.26
9 675 3670 7370 4260 13660 7.26
10 5420 230 7370 125 13660 7.26

160
 Managementul aprovizionării

Tabelul 11.2: Cererea pe 7 sezoane pentru articolul stocat sezonier

Sezon
1 2 3 4 5 6 7
Articol
11 704 515 752 501 363 495 664

Tabelul 11.3: Consumul pe 8 săptămâni al articolelor stocate permanent

Articol Consum săptămânal [buc./săpt.]
stocat 1 2 3 4 5 6 7 8
1 19 21 20 21 21 21 20 21
2 1 0 0 0 0 0 1 1
3 4 5 5 5 4 3 3 4
4 14 16 14 15 16 16 15 15
5 270 271 270 272 273 274 275 276
6 22 21 27 23 24 25 26 27
7 37 36 37 40 39 40 41 42
8 7 10 10 8 9 9 11 9
9 17 20 20 24 19 23 23 24
10 38 34 32 33 34 34 34 36

Tabelul 11.4: Dimensiunile tipurilor de ambalaje

Ambalaj sau paleta Dimensiuni
A 600x400x300 mm
B 400x400x400 mm
C 500x400x300 mm
D 600x300x300 mm
Paleta tip I 1200x1000x900 mm
Paleta tip II 1000x600x900 mm

Rezolvare:

a) Pentru produsul 11 stocat sezonier, se aplică calculul lotului optim pentru

produse cu sezon limitat de cerere (paragraful 2.5). Având în vederea cererea
cunoscută pentru 7 sezoane (tabelul 11.2), abaterea medie pătratică se calculează cu
relația (a se vedea exemplul ilustrativ de la paragraful 3.1):

161
 Managementul aprovizionării

704 + 515 + 752 + 501 + 363 + 495 + 664

N11 = = 570,57
7

7
∑ [(N11 )i − N11 ]2
i=1
σ= =
7 −1

(704 − 570,57)2 + (515 − 570,57)2 + (752− 570,57)2 + (501 − 570,57)2 +

6
= =
+
(363 − 570,57) 2
+ (495 − 570,57) + (664 − 570,57)
2 2

= 139,15

Cu formula (2.61) se calculează:

csub 1485
F(k) = = = 0,2081
csub + csup ra 1485+ 5650
valoare pentru care din tabelul 2.1 se extrage:
k = −0,9
iar cu formula (2.62) se calculează:
n11,opt = N11 + k ⋅ σ = 570,57 − 0,9 ⋅ 139,15= 445,34
care se rotunjește la valoarea superioară, astfel încât lotul optim de aprovizionare a
produsului stocat sezonier este:
n11,opt = 446 buc/lot
b) Se calculează costul ambalajelor A, B, C, D:
10 P1 + P5 + P7 + P8 + P10 393 + 446 + 579 + 560 +230
pA = ⋅ = 0,1⋅ = 44,16 lei
100 5 5
10 P4 + P6 + P9 3770 +1790 + 3670
pB = ⋅ = 0,1⋅ = 307,67 lei
100 3 3
10
pC = ⋅ P2 = 0,1⋅ 245050 = 24505 lei
100
10
pD = ⋅ P3 = 0,1⋅18525 = 1852,5 lei
100
Necesarul anual de ambalaje se calculează în funcție de numărul de piese
ambalate în fiecare tip de cutie:

162
 Managementul aprovizionării

NA = N1 + N5 + N7 + N8 + N10 = 1048 + 10010 + 1917 + 405 + 5420 =

18800 buc/an
NB = N4 + N6 + N9 = 733 + 909 + 675 = 2317 buc/an
NC = N2 = 90 buc/an
ND = N3 = 295 buc/an
Cadența (viteza) de producție a ambalajelor este:
Vi = 200 ⋅ 5 ⋅ 52 = 52000 buc/an

Tabelul 11.5: Date referitoare la ambalaje

Valoare
Consum anual Cadența de
ambalaj Rata stocării
Ni producție Vi
Tip ambalaj pi
ε [lei/leu an]
[buc/an] [buc/an]
[lei/buc]
A 44.16 18800 52000 7.26
B 307.667 2317 52000 7.26
C 24505 90 52000 7.26
D 1852.5 295 52000 7.26

Se calculează loturile optime ale celor patru tipuri de ambalaje când pe o

mașină se realizează mai multe produse (paragraful 2.3).
Numărul de loturi pe care trebuie lansată comanda astfel încât să nu existe
suprastoc sau penurie de stoc se calculează cu formula (2.37):

 18800  
18800 ⋅ 44,16 ⋅ 7,26 1 −  + 2317 ⋅ 307,6 ⋅ 7,26 1 −2 3 1 7
  52000   52000 
2 ⋅ 4 ⋅ 5000
= =
 90   295 
90 ⋅24505 ⋅ 7,26 1 −  + 295 ⋅1852,5 ⋅ 7,261 − 
 52000   52000 
2 ⋅ 4 ⋅ 5000

163
 Managementul aprovizionării

= 26,79

în care cheltuielile de stocare Cs i ⋅θi = ε ⋅ pi lei/buc an.

Se adoptă fopt = 27
Cu aceasta loturile optime ale celor patru tipuri de ambalaje sunt:
18800
n A,opt = = 696,29 ≈ 697 buc/lot
27
2317
n B,opt = = 85,81 ≈ 86 buc/lot
27
90
n C,opt = = 3,3 ≈ 4 buc/lot
27
295
n D,opt = = 10,92 ≈ 11 buc/lot
27
Din formula (2.36) se selectează costurile de lansare în producție și stocare:

CT = 1071885,9 lei

c) Având în vedere ipoteza 3, problema se soluționează prin calculul lotului

optim în condițiile existenței unor constrângeri agregate (2.51):
2 ⋅ Ci ⋅ Ni
ni,opt =
Cs i ⋅ θi + 2 ⋅ λ ⋅ di

supus condiției (2.52):

m
∑ d i ⋅ ni,opt = D
i=1

constrângerea fiind limitarea de preț: di = pi ( i = 1,...,10 ) , D=1800000 lei.

Cheltuielile de stocare se calculează cu relația Csi ⋅θi = ε ⋅ pi lei/buc an.
Prin încercări succesive și verificarea constrângerii de limitare de preț s-a ajuns
la valoarea λ = 0,41 care conduce la următorul sistem de soluții ale loturilor optime:

164
 Managementul aprovizionării

2 ⋅ 7370 ⋅ 1048
n1,opt = = 69,74 ≈ 70
7,26 ⋅ 393 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 393

2 ⋅ 7370 ⋅ 90
n 2,opt = =1
7,26 ⋅ 245050 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 245050

2 ⋅ 7370 ⋅ 295
n 3,opt = = 5,38 ≈ 6
7,26 ⋅ 18525 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 18525

2 ⋅ 7370 ⋅ 733
n 4,opt = = 18,83 ≈ 19
7,26 ⋅ 3770 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 3770

2 ⋅ 7370 ⋅ 10010
n 5,opt = = 202,34 ≈ 203
7,26 ⋅ 446 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 446

2 ⋅ 7370 ⋅ 909
n 6,opt = = 30,43 ≈ 31
7,26 ⋅ 1790 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 1790

2 ⋅ 7370 ⋅ 1917
n 7,opt = = 77,71 ≈ 78
7,26 ⋅ 579 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 579

2 ⋅ 7370 ⋅ 405
n8,opt = = 36,32 ≈ 37
7,26 ⋅ 560 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 560

2 ⋅ 7370 ⋅ 675
n 9,opt = = 18,31 ≈ 19
7,26 ⋅ 3670 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 3670

2 ⋅ 7370 ⋅ 5420
n10,opt = =281,84 ≈ 282
7,26 ⋅ 230 + 2 ⋅ 0,41 ⋅ 230

care se încadrează în constrângerea impusă:

10

∑pi ⋅ ni,opt = 393 ⋅70 + 245050 ⋅ 1 + 18525 ⋅ 6 + 3770 ⋅ 19 + 446 ⋅ 203 +

i=1

+1790 ⋅ 31 + 579 ⋅78+ 560 ⋅ 37 + 3670 ⋅ 19 +230 ⋅ 282 = 801840 lei  D

Acest calcul este valabil în afara sezonului. În timpul sezonului la cele 10

articole se adaugă articolul 11, pentru care de la punctul a) se cunoaște că n11,opt = 446
buc/lot și p11 = 1650 lei. Prin urmare n11 ⋅ p11 = 735900 lei, iar
constrângerea agregată pentru celelalte 10 articole pe durata sezonului devine:
D′ = D − n11,opt ⋅ p11 = 1800000 − 735900 = 1064100 lei

165
 Managementul aprovizionării

Atribuind valori aleatoare pentru care s-a calculat sistemul de loturi optime și s-
a verificat constrângerea agregată, în final s-a obținut valoarea λ = 0,74 pentru care
soluția este:
n1,opt = 67,06 ≈ 68

n 2,opt = 0,78 ≈ 1
n3,opt = 5,18 ≈ 6

n 4,opt = 18,10 ≈ 19
n5,opt = 194,55 ≈ 195
n6,opt = 29,26 ≈ 30

n7,opt = 74,72 ≈ 75
n8,opt = 34,92 ≈ 35

n9,opt = 17,61 ≈ 18

n10,opt = 199,36 ≈ 200

iar încadrarea în limitarea valorică este verificată:

10

∑ p i ⋅ ni,opt = 770309  D′
i=1

d) Se urmăresc etapele descrise în exemplul ilustrativ din paragraful 6.1.

Consumul valoric anual pe articole este:
CVA 1 = p1 ⋅ N1 = 393 ⋅ 1048 = 411864
CVA 2 = p2 ⋅ N 2 = 245050 ⋅ 90 = 22054500
CVA 3 = p3 ⋅ N 3 = 18525 ⋅295 = 5464875
CVA 4 = p4 ⋅ N 4 = 3770 ⋅ 733 = 2763410
CVA 5 = p5 ⋅ N 5 = 446 ⋅10010 = 4464460
CVA 6 = p 6 ⋅ N 6 = 1790 ⋅909 = 1627110
CVA 7 = p 7 ⋅ N 7 = 579 ⋅1917 = 1109943
CVA 8 = p8 ⋅ N8 = 560 ⋅ 405 = 226800
CVA 9 = p9 ⋅ N 9 = 3670 ⋅ 675 = 2477250

CVA 10 = p10 ⋅ N10 = 530 ⋅ 5420 = 1246600

166
 Managementul aprovizionării

Tabelul 11.6: Clasificarea ABC pentru 10 articole de stoc

Consum Consum Număr
Consum Consum

(descrescător)
valoric valoric cumulat

Clasificare
cumulat de
Nr. articol
Nr. articol
(inventar)
valoric valoric

tipuri de
anual anual de tipuri
anual anual
(CVA - cumulat de arti-
(CVA- cumulat
descres- procentual cole pro-
inventar CVAC
cător) CVAC% centual
1 411864 2 1246600 1246600 2.98 1 10%
2 1246600 5 2763410 4010010 9.58 2 20% A
3 22054500 3 22054500 26064510 62.29 3 30%
4 5464875 4 5464875 31529385 75.34 4 40%
5 2763410 9 226800 31756185 75.89 5 50% B
6 4464460 6 4464460 36220645 86.56 6 60%
7 1627110 7 1627110 37847755 90.44 7 70%
8 1 80%
1109943 2477250 40325005 96.36 8 C
0
9 226800 1 411864 40736869 97.35 9 90%
10 2477250 8 1109943 41846812 100 10 100%

Consum valoric
anual cumulat -
procentual
100
95,36
94,11
84,90
77,81
62,00

61,30

47,75

14,00

3,80

0 Număr cumulat
0 10 20 30 40 50 60 70de tipuri de articole
80 90 100
- procentual
Figura 11.1: Curba Pareto a clasificării ABC pentru 10 articole de stoc

167
 Managementul aprovizionării

e) Articolele 2, 5, 3 situate în clasa A (a se vedea tabelul 11.6) sunt

gestionate cu sisteme (s,S), iar parametrii de control ai sistemului se determină cu
formulele (paragraful 4.3):
s = Nτ + k ⋅σ e
S = s + nopt

Se studiază articolul 5, pentru care n5 = 203 buc/lot, p5 = 446 lei, CPSi = 300
lei, CSi = Cs ⋅θ = ε ⋅ pi = 7,26 ⋅ 446

Având în vedere că durata de aprovizionare este de o săptămână, consumul

Nτ = N , astfel că
mediu pe durata de aprovizionare se calculează cu formula:
52
N5 10010
Nτ = = = 192,5 ≈ 193 buc/săptămână
52 52
= 272,62

8
∑ [(N5 )i − N 5]2
i=1
σe,τ = =
8

(270 − 272,62)2 + (271 − 272,62)2 + (270 − 272,62)2 + (272 − 272,62)2 +

8
= =
+
(273 − 272,62) 2
+ (274 − 272,62) + (275 − 272,62)2 + (276 − 272,62)2
2

= 2,117

Cu formula (3.3) se calculează funcția de serviciu:

G(kopt)
=11,35
Valoare care nu se găsește în tabelul (3.1) și pentru care se adoptă empiric
k = 0,1 . Cu aceasta parametrii de control ai sistemului sunt:
s = Nτ + k ⋅ σe = 193 + 0,1⋅ 2,117 = 193,211 ≈ 194
S = s + nopt = 194+ 203 = 397
(s, S) = (194, 397)

168
 Managementul aprovizionării

Articolele 4, 9, 6 situate în clasa B (a se vedea tabelul 11.6) sunt gestionate cu

sisteme (R,S), iar parametrii de control ai sistemului se determină cu formulele (4.1) și
(4.4):
nopt
R=
N
S = N R+τ + k ⋅σ e,R+τ
Se exemplifică pentru articolul 4, pentru care n4−opt = 19 buc/lot, N 4 = 733
19
buc/an, iar R = ⋅ 52 = 1,34 săptămâni. În acest calcul s-a înmulțit cu 52 ca să se
733
obțină rezultatul în săptămâni.
Deoarece R a rezultat fracționar, se va calcula pe rând cu numerele întregi din
vecinătate și se va adopta acel R pentru care costul total este minim.
i) R=1 săptămâni
R ⋅ N4 = 1⋅ 733 = 14,09 ≈ 15
n = buc/lot
4 52
52
Cu formula (3.33) se calculează
n4
G(k) = ⋅ (LS) = 15 ⋅ 4 = 0,0818
N4 733

F(k) = 1− G(k) = 1− 0,159 = 0,9181

Din tabelul 2.1 se deduce k = 1
N4 733
Nτ = = = 14,09 ≈ 15 buc/săptămână
52 52
14 +16 +14 +15 +16 +16 +15 +15
N4 = = 15,125
8

8
∑ [(N4 )i − N 4]2
i=1
σe,τ = =
8

(14 −15,12)2 + (16 −15,12)2 + (14 −15,12)2 + (15 −15,12)2 +

8
= =
+
(16 −15,12) 2
+ (16 −15,12) + (15 −15,12)2 + (15 −15,12)2
2

4,852
= = 0,78
8

169
 Managementul aprovizionării

σe,R+τ = R + τ ⋅σe,τ = 1 +1 ⋅ 0,78 = 1,10

N 733
N = (R + τ) = (1 +1) = 29
R+τ
52 52
Costurile totale de lansare, inventariere și stocare sunt:
CT = 252095,01 lei

în care costurile de lansare sunt C4 = 7370 lei, iar costurile de inventariere sunt
CI 4 = 13660 lei (tabelul 11.1).
ii) R=2 săptămâni
R ⋅ N4 = 2 ⋅ 733 = 29 buc/lot
n =
4 52
52
Cu formula (3.33) se calculează
n4
G(k) = ⋅ (LS) = 29 ⋅ 4 = 0,15
N4 733

F(k) = 1− G(k) = 1− 0,15= 0,85

Din tabelul 2.1 se deduce k = 0,7
N4 733
Nτ = = = 14,09 ≈ 15 buc/săptămână
52 52
14 +16 +14 +15 +16 +16 +15 +15
N4 = = 15,125
8

σe,τ = 0,78
σe,R+τ = R + τ ⋅σe,τ = 2 +1 ⋅ 0,78 = 1,35
N 733
N = (R + τ) = (2+1) = 43
R+τ
52 52
Costurile totale de lansare, inventariere și stocare sunt:

CT = 454871,04 lei

Deoarece costurile totale pentru R = 1 sunt mai mici decât costurile totale
pentru R = 2, se calculează parametrii de control ai sistemului corespunzători valorii
R = 1:

170
 Managementul aprovizionării

S = NR+τ + k ⋅σe,R+τ = 29 + 1⋅1,10 = 30,10 = 31 buc/lot

(R, S) = (1, 31)

Articolele 7, 10, 1, 8 situate în clasa C (a se vedea tabelul 11.6) sunt gestionate

cu sisteme (R,s,S).
Se studiază articolul 10, pentru care N10 = 5530 buc/an, n10,opt = 670 buc/lot,

n10,opt 282
R= ⋅ 52 = ⋅ 52 = 2,7 săptămâni
N10 5420

i) R=2 săptămâni
R ⋅ N10 2 ⋅ 5420
n10 = = = 208,46 ≈ 209 buc/lot
52 52
N 5420
Nτ = 10 = = 104,23 ≈ 105 buc/săptămână
52 52
38 + 34 + 32 + 33 + 34 + 34 + 34 + 36
N10 = = 34,375
8

8
∑[(N10 )i − N10 ]
2

i=1
σe,τ = = 1,72
8
σe,R+τ = R + τ ⋅ σe,τ = 2 + 1 ⋅1,72 = 2,99

N
N = (R + τ) = 5420 (2 + 1) = 313
R+τ
52 52
Cu formula (3.37), pentru F = 0,97 se calculează:
n10
G(k) = (1 − F) = 2,09
σe,R+τ
Pentru valori ale G(k), care depășesc limitele din tabelul 3.1, empiric se ia
k = 0,1.

171
 Managementul aprovizionării

Costurile totale de lansare, inventariere și stocare sunt:

CT = 640476,58 lei

ii) R=3 săptămâni

R ⋅ N10 3 ⋅ 5420
n10 = = = 312,69 ≈ 313 buc/lot
52 52
Nτ = 105 buc/săptămână
34,375
N10 =
σe,τ = 1,72

σe,R+τ = R + τ ⋅ σe,τ = 3 +1 ⋅1,72 = 3,45

NR+τ = 850
Cu formula (3.37), pentru F = 0,97 se calculează:
n10
G(k) = (1 − F)= 1,81
σe,R+τ
Valoare pentru care se adoptă k = 0,1.
Costurile totale de lansare, inventariere și stocare sunt:

CT=640518,59 lei
Deoarece costurile totale pentru R = 2 sunt mai mici decât costurile totale
pentru R = 3, se calculează parametrii de control ai sistemului corespunzători valorii
R = 2.
Parametrii de control ai sistemului se determină cu formulele (4.6):
s = NR+τ + k ⋅ σe,R+τ = 417,26 ≈ 418 buc
S = s + n10,opt = 418 + 209 =627 buc
(R, s, S) = (2, 418, 627)

172
 Managementul aprovizionării

f) Se reprezintă grafic evoluția stocului pentru articolul 5 în figura 11.2, pentru

articolul 4 în figura 11.3 și pentru articolul 10 în figura 11.4.

Nivelul
stocului
[buc]
S = 397

n 5 = 203

s = 194

τ = 1sapt. Timp
[săpt.]

Figura 11.2: Evoluția stocului articolului 5 în sistemul (s,S)

Nivelul
stocului
[buc]

S = 31

n4,1
n4,2

τ =0.25σ τ= 0,25s Timp

R=1 săpt. R=1
[săpt.]

Figura 11.3: Evoluția stocului articolului 4 în sistemul (R,S)

173
 Managementul aprovizionării

Nivelul
stocului
[buc]
S = 627

n10,1
n10,3
s = 418

τ=1 τ=1 Timp

R=2 R =2 R=2
[săpt.]

Figura 11.4: Evoluția stocului articolului10 în sistemul (R,s,S)

g) În vederea stabilirii articolelor care se stochează în zonele de depozitare cu

frecvență intensă, medie și lentă, se face clasificarea ABC a celor 10 articole de stoc
după frecvența consumului (Tabelul 11.7).

Tabelul 11.7: Clasificarea ABC după frecvența consumului pentru 10 articole de stoc
Consum
Consum Consum
Consum anual
(descrescător)

Clasificare
Nr. articol
Nr. articol
(inventar)

anual anual
anual descres-
cumulat cumulat
Ni cător)
N iC procentual
[buc/an] Ni
[buc/an] NiC%
[buc/an]
1 2 3 4 5 6 7
1 1048 5 10010 10010 46.55 I
2 90 10 5420 15430 71.76
3 295 7 1917 17347 80.68 M
4 733 6 909 18256 84.90
5 10010 1 1048 19304 89.78
6 909 4 733 20037 93.19
7 1917 9 675 20712 96.33
L
8 405 8 405 21117 98.21
9 675 3 295 21412 99.58
10 5420 2 90 21502 100.0

174
 Managementul aprovizionării

Din analiza tabelului se constată că zona de depozitare cu o frecvenţă intensă se

depozitează articolul 5, în zona de depozitare cu o frecvenţă medie se depozitează
articolele 10, 7, 6, iar în zona de depozitare cu o frecvenţă lentă se depozitează
articolele 1, 4, 9, 8, 3, 2.

• Articolul 1:
n1 = 70 buc;
− cutie A (600x400x300 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare L
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 2,5 ≈ 2 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;
= = =
L A ⋅ lA 600 ⋅ 400 240000 h A 300
2⋅3 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 3 stive complete (54 cutii)
1 stiva cu 3 palete (16 cutii)

• Articolul 2:
n 2 = 1 buc;
⇒ 1 stivă cu o paletă tip II.

• Articolul 3:
n 3 = 6 buc;
− cutie D (600x300x300 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare L
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 3,3 ≈ 3 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;
= = =
L D ⋅ lD 600 ⋅ 300 180000 hD 300
3 ⋅ 3 = 9 cutii/Paleta tip II;
⇒ 1 stivă cu o paletă tip II.

• Articolul 4:
n 4 = 19 buc;
− cutie B (400x400x400 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare L
h
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 3,75 ≈ 3 cutii; PII 900 = 2,25 ≈ 2 rânduri;
= = =
L B ⋅ lB 400 ⋅ 400 160000 hB 400

175
 Managementul aprovizionării

3 ⋅ 2 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;

⇒ 1 stive completa (18 cutii)

1 stivă cu 1 palete tip II (1 cutie)

• Articolul 5:
n 5 = 203 buc;
− cutie A (600x400x300 mm),
− Paleta tip I (1200x1000x900 mm),
− zona de depozitare I
LPI ⋅ l PI h PI 900
1200 ⋅1000 1200000 = 5 cutii; = = 3 rânduri;
= =
LA ⋅ l A 600 ⋅ 400 240000 hA 300
5 ⋅ 3 =15 cutii/Paleta tip I; 15 ⋅ 3 = 45 cutii/stivă;
⇒ 4 stive complete (180 cutii)
1 stivă cu doua palete (23 cutii)

• Articolul 6:
n 6 = 31 buc;
− cutie B (400x400x400 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare M
h
LPII ⋅ l PII 1000 ⋅ 600 600000 = 3,75 ≈ 3 cutii; PII 900 = 2,25 ≈ 2 rânduri;
= = =
LB ⋅ l B 400 ⋅ 400 160000 hB 400
3⋅ 2 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 1 stiva completa (18 cutii)

1 stivă cu trei palete (13 cutii)

• Articolul 7:
n 7 = 78 buc;
− cutie A (600x400x300 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare M
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 2,5 ≈ 2 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;
= = =
L A ⋅ lA 600 ⋅ 400 240000 h A 300
2⋅3 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 4 stive complete (72 cutii)
1 stivă cu o paleta (6 cutii)

176
 Managementul aprovizionării

• Articolul 8:
n 8 = 37 buc;
− cutie A (600x400x300 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare L
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 2,5 ≈ 2 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;
= = =
L A ⋅ lA 600 ⋅ 400 240000 h A 300
2⋅3 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 2 stive complete (36 cutii)

1 stivă cu o paleta (1 cutie)

• Articolul 9:
n 9 = 19 buc;
− cutie B (400x400x400 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare L
h
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 3,75 ≈ 3 cutii; PII 900 = 2,25 ≈ 2 rânduri;
= = =
L B ⋅ lB 400 ⋅ 400 160000 hB 400
3 ⋅ 2 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 1 stive complete (18 cutii)

1 stivă cu o paleta (1 cutie)

• Articolul 10:
n10 = 282 buc;
− cutie A (600x400x300 mm),
− Paleta tip II (1000x600x900 mm),
− zona de depozitare M
LPII ⋅ lPII 1000 ⋅ 600 600000 = 2,5 ≈ 2 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;
= = =
L A ⋅ lA 600 ⋅ 400 240000 hA 300
2⋅3 = 6 cutii/Paleta tip II; 6⋅3 = 18 cutii/stivă;
⇒ 15 stive complete (270 cutii)
O stiva cu doua palete tip II
(12cutii)
n11 = 446
• Articolul 11:

177
 Managementul aprovizionării
buc;
− cutie C (500x400x300 mm),
− Paleta tip I (1200x1000x900 mm),
− zona de depozitare I

178
 Managementul aprovizionării

LPI ⋅ l PI 1200 ⋅1000 1200000 = 6 cutii; h PII 900 = 3 rânduri;

= = =
L C ⋅ lC 500 ⋅ 400 200000 h A 300
6 ⋅ 3 =18 cutii/Paleta tip I; 18 ⋅ 3 = 54 cutii/stivă;
⇒ 8 stive complete (432 cutii)

1 stivă cu o paleta (14 cutii)

Prin însumarea stivelor calculate pentru fiecare produs și având în vedere

dimensiunile paletelor se calculează suprafețele zonelor de depozitare:

I-zona de depozitare cu frecvență intensă în suprafață de 6 mp, din care:

PI: 4 stive complete; 1 stiva cu doua palete – suprafața 6 mp

M-zona de depozitare cu frecvență medie în suprafață de 13,8 mp, din care:

PII: 20 stive complete – suprafața 12 mp; 1 stiva cu 2 palete, 1 stive cu o paleta si o
stiva cu 3 palete Suprafata – 1,8

L-zona de depozitare cu frecvență lentă în suprafață de 6,6 mp, din care:

PII: 6 stive complete; 5 stive cu o paleta tip II
– suprafața 6,6 mp

Suprafața totală de depozitare ale celor trei zone este de 26,4 mp, la care se mai
adaugă suprafețele de primire/expediție și căile de acces.

179
Managementul aprovizionării

180
 Managementul aprovizionării

Tabel care indică variabila n din proiect

Nume Prenume n
1 Balogh Dorottya 40
2 BARBU F. E. BOGDAN 41
3 BAZARGELDIYEV B. H. SHOHRAT 42
4 BĂRĂGAN I. CĂTĂLIN-MIHAI 43
5 BELEAN D. DELIA-LOREDANA 44
6 BELEAN O. SONIA 45
7 BOTA I. M. DANIEL 46
BUCĂTARU D. CRISTINA-
8 GABRIELA 47
9 CERGHIZAN V. MARIA-RALUCA 48
CERGHIZAN V. T. DIANA-
10 COSMINA 49
11 CHIS C. CORINA-NICOLETA 50
CÎNDEA S. MARIA-NICOLETA-
12 DELIA 51
COJOC F. M. MIRCEA-
13 ALEXANDRU 52
14 COSTEA N. MARIA-DANIELA 53
15 FARCAŞ I. M. DIANA-CARMEN 54
16 ISZLAI E. BERNADET 55
17 JENEI Z. ZOLTÁN-ADORJÁN 56
KERTESZ S. P. LAURENŢIU-
18 DANIEL-EMANUEL 57
19 KESZEG I. ALIZ-JULIA 58
20 LAZĂR I. ANDREI-FLORIN 59
21 LUPU C. PAUL-CONSTANTIN 60
22 MÂŞCĂ I. IOANA 61
23 MATEA MARIUS-OVIDIU 62
24 MILEŞAN E. IOANA-RALUCA 63
25 OLTEAN T. MIHAELA-ROXANA 64
PITEA A. V. ALEXANDRINA-
26 SIMONA 65
27 PORAV P. ANDREEA 66
28 RUS D. D. ALEX-LAURENŢIU 67
29 SORLEA V. ANDREEA-RAMONA 68
30 ŞTEFAN A. PINTILIE-CIPRIAN 69
31 ŞUTEU A. C. ALEX-EMANUEL 70
32 TAMAS A. ALEXANDRA-DIANA 71
33 TORNEA A. ANDREI-IONUŢ 72
34 VERES V. LORENA 73
35 VODĂ I. MARIUS 74

181