Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea


a) Factori interni ai organismului matern
- malformatii uterine, tumori genitale, bazin stramt
- hipotiroidie, diabet
- scaderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenta unor afectiuni grave cronice ale mamei
(respiratorii, CV)
- administrarea unor substante abortive: chinina, antibiotice
- administrarea de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiasmatice, anticoagulate
- infectii virale: rubeola, HIV, CMV, polio, coxakie
- infectii streptococice, stafilococice, sifilis, TB
- tulb de nutritie ale mamei
- varsta si statura mamei
- comportament cu risc al gravidei: fumat, alcool, droguri
b) Factori genetici:
- sexul copilului, ritm de crestere
- caracteristici morfologice diverselor rase umane
c) Factori metabolici:
- defecte enzimatice in sinteza hormonilor tiroidieni, Hb
- tulburari in metabolismul metalelor
d) Factori neuro-endocrini: dupa luna a treia de viata IU apar si glandele proprii: pancreas insular, timus,
suprarenala. Hipofiza si paratiroidele sunt slab dezv in perioada embrionara, ele isi manifesta activitatea
in perioada postnatala. Sistemul nervos conditioneaza endocrin si umoral procesul de crestere.

2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea


 Climatic
 Geografic
Lungimea membrelor inferioare este legată de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani.
Lungimea trunchiului este legată de climatul rece. Ex: eschimoşii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea
staturală a sugarului este mai scăzută în perioada octombrie-martie şi mai rapidă în martie-septembrie.
Preşcolarul şi şcolarul cresc mai mult în aprilie-iulie şi cresc în greutate în august-septembrie.
 Alimentaţia:
 Obezitate în supraalimentaţie.
 Scădere în greutate şi înălţime scăzută în deficit alimentar.
 Este implicată în: imunogeneză, hormonogeneză, funcţii enzimatice.
 Rol în ritmul de creştere şi dezvoltare în momentul apariţiei dentiţiei, nucleilor de osificare,
maturizare pubertală.
Lipsa alimentaţiei în primul an de viaţă determină întârzieri în dezvoltarea neuropsihică. În următorii 2..7 ani IQ
va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentaţia în primii 3
ani de viaţă are mare importanţă. Alimentaţia şcolarului şi preşcolarului se repercută asupra maturităţii: au mai
frecvent afecţiuni acute şi patologie cronică.
 Îmbolnăviri acute şi cronice. Acţiune realizată prin:
 Acţiunea directă a agentului patogen la nivel celular se manifestă prin inhibarea mitozelor cu
scăderea masei somatice.
 Acţiunea indirectă a agenţilor patogeni, ce împiedică utilizarea factorilor nutritivi şi accentuează
pierderile (boli intercurente acute).
 Acţiunea mediată a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care
determină tulburări de creştere: nanism, caşexie, obezitate, infantilism.
Afecţiunile cronice în perioada de creştere staturală determină tulburări morfologice şi în perioada
de creştere ponderală modificări metabolice.
 Locuinţa. Locuinţa insalubră sau suprapopulată creşte mortalitatea infantilă datorită scăderii spaţiului,
creşterii contactelor dintre indivizi, creşterii gradului de încărcare microbiană, scăderii ventilaţiei.
Apar tulburări de somn, de adaptare şcolară, de comportament, scade randamentul intelectual.

Acţiunea mediului de viaţă urban şi rural


În mediul urban beneficiază de alimentaţie, locuinţă, nivel de îngrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizică mai
bună. Patologia neuropsihică este mai frecventă la copiii din mediul urban, datorită modelelor negative mai des
întâlnite.

1
Condiţii socio-economice ale populaţiei
Cel mai important este venitul pe persoană. Nivelul de instruire şi cultura influenţează calitatea îngrijirii
copilului.

Variabilitatea loco-regională a dezvoltării fizice


Depinde de influenţa factorilor economici, sociali, a nivelului de trai în diferite regiuni ale ţării. Ex: în
Moldova sunt cei mai mici copii.

3. Prematuritatea-factori de risc;
Se considera copilul prematur cand greutatea este <2500 grame si varsta gestationala<37 sapt. Factorii care
conditioneaza nasterea unor copii cu greutate mica si inainte de termen sunt:
- primiparitatea, in special nasterile sub 16 ani
- perioade crescute de infertilitate ale unui cuplu
- sarcini pierdute, nascuti morti in antecedente
- ilegitimitatea
- sanatatea gravidei (boli acute materne)
- subnutritia
- statura mica a gravidei (<153 cm)
- factori de mediu care pot determina moartea IU
- malformatii congenitale determinate de radiatii ionizante, factori chimici (medicamente), biologici
(infectii)
- factori ai mediului intern matern (diabet, hipotiroidie)
- sarcina multipla, placenta praevia).
La prematuri se inregistreaza cea mai mare mortalitatea si handicapurile cele mai mutle la suprasolicitari.
Prematuritatea reprezinta cauza principala de mortalitate neonatala indeosebi prin: insuficienta respiratorie, boli
pulmonare, hemoragie ventriculara, discrazii sangvine, malformatii congenitale.

4. Sindromul insuficienţei de creştere intrauterină


Există două tipuri de creştere intrauterină deficitară:
 Tip plat, tardiv:
 Procesul de creştere a craniului este afectat numai către sfârşitul perioadei de sarcină
 Cauza maternă şi placentară intervine în etapa a doua de sarcină, influenţând predominant
dezvoltarea somatică: cap mare şi corp mic.
 Recuperare bună neurologică şi somatică.
 Beneficiază de o alimentaţie cantitativ crescută şi hipercalorică.
 Lapte matern: raport cazeină / albumină adecvat (65/35). La două luni necesită 192 ml lapte /
kg corp.
 Tip simetric
 Dezvoltarea craniului este afectată încă din etapa incipientă, copilul are un aspect simetric
(somatic şi cranian).
 Prognostic rezervat.
 Complicaţii neurologice frecvente:
 Disfuncţii centrale motorii: paralizie centrală
 Hiperactivitate
 Tulburări de atenţie, învăţare
 Tulburări comportamentale
 Recuperare grea
5. Retinopatia prematurului
este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din
cele mai de temut complicatii ale prematuritatii.Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu
varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta
gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani. Factorii care determina leziunile
retiniene se asociaza:-Varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si
IV);
-Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si
mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina;
-Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;

2
-Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp;
-Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange;
-Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta
cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale;
-Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala,
fumatul;complicatii:glaucoma,strabism,miopie,cecitate

6. Alimentatia naturala: avantaje si dezavantaje


- Avantaje:
- furnizeaza o ratie echilibrata in nutrienti necesari dezvoltarii psihosomatice corespunzatoare varstei
- asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica prin IgA secretorie, lactoferina, lizozim, macrofage,
factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinul sugarului alimentat natural si
care intervine in sinteza unor vitamine si aa esentiali, favorizeaza asimilarea calciului, fierului si
vitaminei D; stimuleaza sinteza imunoglobulinelor si concentratia properidinei si a complementului in
sistemul reticulo-endotelial
- permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura
afectiva intre mama si copil
- dezavantaje:
- laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale decat cel de vaca
- laptele uman contine numai 34 mg calciu/100 ml, iar absorbtia sa intestinala este in proportie de 70%.
La prematuri, cantitatile mici de Ca si fosforsunt insuficiente pentru mineralizarea osului si cantitatea
scazuta de sodiu poate duce la hiponatremie.
- Pentru preventia carentei martiale este necesar un aport zilnic de fier de 10 mg pe zi la sugarul nascut la
termen cu greutate normala si 15 mg la prematur
- Continutul de vitamina D este inferior nevoilor fiziologice, se recomanda in perioada neinsorita a
anului, un supliment de 400-800 u.i. vit D

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii 0-3 ani


- la nastere ochiul e bine dezvoltat, el mai creste in volum de cca trei ori pana la varsta adulta.
- in primele 4 luni are loc mielinizarea fibrelor nervului optic si diferentierea neuronilor din cortexul
occipital
- retina este complet dezvoltata, exceptand regiunea foveala, la nastere
- glanda lacrimala este complet dezvoltata la nastere, dar reflexul lacrimal apare dupa primele doua luni
- ochiul noului-nascut este hipermetrop
- la nastere, retina nu prezinta conuri, dezvoltarea incepe la 6 luni
- reflexele fotomotorii, ciliar si cornean sutn prezente de la nastere
- privirea este monoculara, axele globilor oculari fiind inconstant paralele pana la 3 luni-1 an
- la trei luni apar reflexe oculocefalogire

8. Dezvoltarea analizatorului auditiv 0-3 ani


- la nastere, analizatorul acustic este foarte bine dezvoltat, la 4-5 ore dupa nastere nou-nascutul
diferentiaza tonurile muzicale
- la trei luni se observa reactii de clipire la zgomote neasteptate
- la 12 luni se orienteaza catre locul de emitere al unor zgomote
- acuitatea auditiva normala reprezinta una din cele mai importante functii care contribuie la dezvoltarea
vorbirii, inteligentei, comportamentului psiho-afectiv si social.
- Surditatea in primii doi ani de viata duce la mutitate
- Din punct de vedere profilactic ne intereseaza atat surditatea totala cat si deficientele de auz de grad
mijlociu sau usor, acestea din urma putand fi cauzate de cator tubar, cerumen, adenoidite, inflamatii
sinusale si pot fi ameliorate sau chiar inlaturate prin mijloace terapeutice daca se diagnosticheaza
timpuriu

9. Dezvoltarea statistico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 luni


In decubit dorsal principalele repere sunt:
- la 15 zile copilul flecteaza capul lateral
- la 3 luni mentine capul in plan median
- la 4 luni isi ridica capul si umerii
- la 6 luni se intoarce din decubit dorsal in decubit ventral
Posturile:
- la trei luni isi mentine capul

3
- la 6 luni sta in sezut sprijinit
- la 7 luni sta in picioare sprijinit de pat
- la 8 luni se ridica singur la marginea patului
- la 9 luni face primii pasi sprijinit
- la 12 luni isi coordoneaza miscarile si isi controleaza echilibrul astfel incat sa se deplaseze independent.
- La 15 luni se ridica si se aseaza singur
- La 18 luni merge lateral, pe varfuri, cu baza mare de sustinere, mers “topait”
- La 21 luni pasii se alungesc, poate urca trepte una cate una
- La 24 luni miscarile sunt mai coordonate, merge in linie dreapta
- La 27 luni se catara pe scaun, creste abilitatea de a trece peste obstacole
- La 30-33 luni sta intr-un picior, creste viteza de deplasare
- La 36 luni alearga, urca si coboara scara alternand picioarele

10. Dezvoltarea vorbirii


- nou-nascutul reactioneaza prin tipat monoton ca mod de semnalare a unor nevoi sau afecte;
- datorita maturizarii treptate a aparatului fonoarticulator apare ganguritul, fenomen prelingvistic, datorat
perfectionarii auzului;
- la 6 luni copilul gangureste diferit in functie de limba vorbita in mediul sau de viata
- de la 6 luni articuleaza grupe de sunete cu ritm si intonatie variabila
- catre luna 7 are reactii diferentiate, intoarce capul catre un obiect denumit
- dupa 7-9 luni intelege cuvinte
- in jurul varstei de 1 an imita cuvinte pronuntate de cei din jur (psitacism)
- 13-14 luni foloseste cuvinte pentru denumirea obiectelor, persoanelor
- Pana la 1,5 ani exprimarea se face in propozitii care nu respecta regulile gramaticale
- In anul 2 si 3 copilul se exprima in propozitii corecte sintactic, perfectionarea se realizeaza prin
imbogatirea vocabularului, iar la 3 ani copilul se exprima in fraze, fetitele vorbesc mai repede decat
baieteii.

11. Tulburari de vorbire


Cele mai frecvente tulburari de vorbire sunt dislaliile. Din punct de vedere etiologic dislalia este:
- fiziologice: intre 2-4 ani
- functionala
- cu fond intelectual normal
- cu retard mental
- senzoriala
- sociogena
- audiogena
- mecanica
Dislaliile cantitative: monofonematice, polifonematice si universale
Dislaliile calitative: afonemie, parafonemie, disfonemie
Disfonia reprezinta alterarea timbrului vocii cauzata de paralizia recurentului prin neoplasme mediastinale,
tumori tiroidiene
Afonia- copilul nu poate emite sunete datorita leziunilor corzilor vocale si nervului recurent
Rinolalia este vorbitul pe nas
Stigmatismul-sasaiala

12.Comportamentul cognitiv 0-3 ani


1. Atentia:
- nou-nascutul reactioneaza numai la stimuli puternici si pt scurte momente
- la 3-4 luni urmareste proiectia de imagini umane insistent
- pana la 1 an atentia este difuza, de scurta durata, deficitul de atentie apare in: atungeri cerebrale, deficite
senzoriale (de vorbire, auditive), educatie necorespunzatoare
2. Perceptia: este prezenta de la nastere. In perioada 0-6 luni perceptiile se realizeaza in domeniul
senzorialului de aproape: gust, miros, sensibilitate tactila. La 15-18 luni reproduce forma circulara, la
21 luni forma patrata, la 24 luni forma triunghiulara. Perceptia se perfectioneaza prin invatare, jocuri de
constructii.
Memoria este involuntara activa, acu mare putere de pastrare
3. Gandirea. In perioada 0-18 luni nu este vorba de gandire propriu-zisa, ci de coordonari senzo-motorii ca
raspuns la actiunea mediului.

4
13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari
Ritmul de crestere al prescolarului este foarte ridicat, in aceasta perioada au loc urmatoarele modificari:
- sixtruplarea greutatii fata de cea de la nastere
- cresterea mai intensa a bratului comparativ cu antebratul
- dezvoltarea lungimii mainii
- cresterea circumferintei pumnului
- cresterea pana la 6 ani a lungimii plantei de 2,5 ori fata de valoarea de la nastere
- se mentine ritmul intens de crestere in grosime a membrului inferior
- dezvoltarea centurilor scapulare si pelvine
- cresterea diametrului toracic transvers si anteroposterior
- ritm mai scazut de crestere a circumferintei craniului si a diametrelor sale
- la sexul masculin se constata crestere a unor parametri de dezvoltare ai capului, fetei, toracelui,
metatarsului, metacarpului
Prescolarul apare datorita acestor modificari cu o configuratie corporala specifica: capul relativ mai mic fata
de trunchi, torace aplatizat, centura scapulara mai dezvoltata, cresterea intensa in inaltime

14.Lateralitatea si schema corporala

Dominanta emisferica, determinata genetic , se manifesta printr-o asimetrie functionala , o lateralizare de dreapta
sau stanga. Procentul stangacilor in randul populatiei infantile se situeaza intre 4-6%. Lateralizarea intereseaza
mana, ochiul, piciorul, urechea si ea poate fi omogena sau alterna, incrucisata. Copiii stangaci care sunt
antrenati functional pot utiliza ambele maini, constrangerea acestora de a lucra numai cu mana dreapta determina
tulburari in activitatea de mica motricitate ( tulburari de scris, citit)
Probele de evidentiere a lateralizarii sunt tapingul, distributia unor cartonase pe masa, efectuarea unor desene
simple ( pentru mana), lovirea unei mingi cu piciorul, intrarea intr-un cerc ( pentru picior) privirea unui obiect
indepartat printr-un carton ( ochi) Cercetarile au aratat ca tulburarile de vorbire, scris , citit, sunt mai
frecvente la copii stangaci.

15.Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de atentie);

Atentia la prescolari, normal ,este mai stabila ( voluntare) ,avand totusi o durata redusa 10-15min 3 ani si 18
min la 6 ani. In activitatile dificile durata atentiei este mai redusa , iar pt cele facile, de intensitate mai redusa,
dinamice atentia voluntara se poate prelungi pana la 45 min la 6 ani. Tulburari de comportament pot fi
identificate prin sesizarea unor deprinderi precum : roaderea unghilor, sugerea degetului. Adesea tulburrarile
comportament apar la prescolari cu lateralizarea neomogena, la cei legati afectiv strans de mama.
Manifestari nevrotice apar datorita factorilor de mediu, ambientul socio-cultural inadecvat, (traume afectiv,
mediu dezorganizat, deficienta educationala). Dintre acestea amintim: tulburari de somn, anorexia, tulburari de
vorbire, mutismul , anxietatea excesiva, automatismul ambulatoriu nocturn. Instabilitatea psihomotorie este un
sindrom complex motor, afectiv, psihointelectual demascat prin neliniste motorie, diastenie, superficialitatea si
instabilitatea afectiva. In cadrul prescolarilor se pot identifica si deprinderi alimentare bizare: geofagia, triho
tilomania, roaderea unghiilor. Supravegherea atenta a evolutiei psihice permite depistarea precoce a unor
eventual tulburari prepsihotice ce poarta aspectul grosolna al relatiei cu obiecte si persoane.

16.Statura mare – cauze

-Constitutionale
-Boli endocrine: gigantismul hipofizar,eunuchoidism gonadal , si testicular feminizat
-boli nutritionale ( obezitate cu inaltime mare)
-boli cromozomiale: sindromul Klinefelter, sindromul Marfan, homocistinuria -gigantismul
cerebral

17.Statura mica – cauze

-statura mica de cauza familiala


-nanismul primordial ( crestere intrauterina intarziata determinata de factori peristatici, dar si aberatii
cromozomiale sau sindroame dismorfe) -aport caloric si
proteic insuficient, sindroame de malabsorbtie , celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita
ulceroasa, ileita regionala) -boli cronice grave : insuficienta renala cronica
sau insuficienta hepatica cronica, anemii cronice, talasemii, boli digestive cronice,

5
-factori psiho-sociali ( tulburari emotionale severe, lipsa de afectiune din partea anturajului)
-factori endocrini ( tulburari de secretie ale hormonului somatotrop, insuficienta hipofizara dobandita prin
traume, neoplazii, hipotiroidism, puberate precoce) -malformatii cerebrale
-displazii osoase prin anomalii de dimensiuni ale mebrelor, trunchiului, capului ( nanism disproportionat).

18.Greutate mica – cauze


Valoarea cantitativa a parametrilor de dezvolatare depinde de foarte multi factori,de aceea o singura evaluare nu
poate constitui o imagine reala a cresterii corpului,trebuie apreciata in dinamica. Deficientele cresterii in greutate
sunt cauzate de: -aport caloric si proteic insuficient pentru nevoile de
crestere +hipolactatie materna,alimentatie artificiala,deficitara cantitative si calitative,subnutritie iatrogena prin
alimentatie dirijata ,anorexie,varsaturi cronice,diaree
-boli organice: retard mental, cheilogantopalatoschizis, fistula esotraheala, gastrostomie (stricturi esofagiene
postcaustice)
-defecte de absorbtie si asimilare a alimentelor din fibroza chistica de pancreas,sindrom de malabsorbtie;
-boli cu metabolism crescut sau defect de utilizare a alimentelor;copil foarte agitat,boli infectioase febrile,
infectii respiratorii si renale cronice, boli febrile de colagen, neoplazii, hipertiroidism (f. Rar)
-boli cronice grave insotite si de anorexie ,boli congenitale de cord,insuficienta respiratorie cu hipoxie
cronica,insuficienta hepatica si renala cronica,anemie hemolitica,glicogenoze,boala Gaucher,hipercalcemie
idiopatica;
-erori innascute de metabolism : galactozemie,sindromul DeToui-Debre Fanconi,intoleranta ereditara la
fructoza,tirozinemia congenitala,homocisturie
-boli neurologice:sindrom diencefalic ,sindrom postencefalitic; -copil neglijat cu
deficienta de stimulare psihoemotionala

19.Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) – cauze

-factori endogeni,predispozitie la obezitate(sindroame genetice Preder Willi,sindrom Alstrom,sindrom Laureuse


Moron)
-factori de mediu: aport alimentar exesiv,prin obiceiuri alimentare familiale,etnice,excesul de lipide in
alimentatie,climatul familial(parinti divortati,parinte unic,hiperdependente,gratificatii orale)activitate fizica
putina,corticosteroizi
-boli endocrine:Cushing,hipotiroidism,tumora hipotalemica
-encefalite,meningite
-traumatisme craniene severe
-retard mental, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat

20.Pubertatea normala la fete;

Ca si la baieti,dezvoltarea pubertara este secventiala dupa 8-9 ani uterul inregistreaza o crestere mai rapida.
La 11 ani se instaleaza: telarha(cresterea sanilor care se face in decurs de 2-3 ani) ,o crestere mai evidenta in
greutate ,crestere intensa a inaltimii.In aceasta perioada se instaleaza si pubarha(pilozitatea pubiana nu depaseste
simfiza pubina,realizand dispozitia feminina, triunghiulara), iar pilozitatea axilara ce apare la un an dupacea
pubiana. De asemeni, apar modificari ale organelor genitale : vaginul creste in
lungime, mucoasa se ingroasa, glandele Bartholin devin active, secretia vaginala capata un ph acid, In intervalul
11-12 ani creste miometrul uterin, se modifica pozitia uterului, se continua cresterea glandelor mamare , creste
bazinul, se dezvolta pilozitatea axilara.
Intre 11-13 se instaleaza menarha(data primului ciclu La fete) care apare la 2 ani de la cresterea secretiei de
estrogeni devine ciclica cu aproximativ 1 an inaintea primei menstruatii,iar ovarul creste in dimensiuni cu 2 ani
inaintea ei. Impregnarea estrogenica creste si ajunge la un moment dat,cand o scadere e
suficienta pentru a induce un ciclu.
In primul an ciclurile sunt neregulate adesea anovulatorii,fecundatia nefiind posibila decat la 2-3a de la instalarea
lor.
Relatia varsta osoasa si stadii de dezvolate sexuala e influentata de aparitia primului ciclu.Paralel varsta osoasa
creste masa corporala.
Ordinea aparitiei caracterelor sexuale este urmatoare:dezvoltarea sanilor,peri pubieni,peri axilari,menstruatie
neregulata,modificari ale coapselor,abdomenului si toracelui,modificari ale memrelor inferioare care raman lungi
si subtiri.

6
21.Pubertatea normala la baieti;

Dupa 10-11 ani dezvoltarea organelor genitale interne si externe se accentueaza,dar sunt baieti la care acest
proces apare la 14 ani(factor familial).
Dezvolatrea pilozitatii pubiene (pubarha)incepe imediat dupa debutul dezvoltarii organelor genitale si rar
precede acest proces,
O data cu instalarea pubertatii se manifesta crestrea intensa a inaltimii(12 ani).
La 12-13 ani se instaleaza secretia prostatica.Catre 13 ani apar discrete fenomene de telarha.
La 14-15 ani apare pilozitatea axilara,iar pilozitatea pubiana este de tip feminin,se schimba vocea (prin cresterea
cartilajului tiroid si cricoid) si se noteaza uneori fenomene de ginecomastie si acnee juvenila.
La 15-16 ani se maturizeaza celulele gonadice (spermatogeneza) si apare pilozitatea fetei si a membrelor.
Se mai produce o accelerare a cresterii cu marirea masei musculare,accelerare maturarii osoase,largirea umerilor
prin dezvoltarea centurii scapulare.
Intre 16-17 ani dispar fenomenele de ginecomastie,pilozitatea pubiana capata caracter masculin,implintarea
perilor capului e de tip masculin.
Dupa 17 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare.S-a constatat ca exista o concordanta deplina intre gradul
de maturizre sexuala si varsta osoasa.Exista de asemeni,concordanta intre stadiile biologice de crestere si
modificarile psihosociale.

22. Pubertatea tardiva=absenta dezvoltarii sexuale la o varsta care depaseste 2 deviatii standard, limita
superioara in tabelele Tanner.Cauze:-la baieti- infantilism genital-pubertate dupa 15 ani;a)constitutiona b)genetic
c)eliberare tardiva de gonadotropi d)hipogonadism hipogonadotrop e) hipogonadism hipergonadotrop f)cauze
secundare:boli cronice( fibroza chistica. Hipertiroidism, corticoizi) -la fete- infantilism genital- amenoree
primara.Cauze: a) constitutional b) hipogonadism hipogonadotrop- adenom secretant de prolactina, trauma
psihica; c) hipogonadism hipergonadotrop – sindrom Turner d)Boli generale.

23.Pubertatea precoce= aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la fete si 10 ani la baieti.
Pubertatea precoce poate fi : a) completa=adevarata: -constitutional; -neurologic(tumori hipofizare);
b)pseudopubertate precoce : iatrogena, dereglari sexuale produse de formatiuni tumorale, caracterele sexuale
sunt determinate de gonade sau glanda suprarenala si nu de hipofiza. c)pubertate incompleta= cand exista izolat
un semn pubertar
24. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-sursa de infectie
Pentru . a impiedica -patrunderea sursei de infectie in colectivitatile de copii se organizeaza:

 triaje epidemiologice zilnice in crese, gradinite, servicii de consultatii, filtre si triaje epidemiologice
dupa vacantele elevilor sau cu ocazia trimiterii lor in tabere, dar si la primirea in crese si gradinite
 Controlul accesului persoanelor straine in institutiile de copii
 organizarea circuitelor;
 controlul epidemiologic al copiilor care revin in institutii dupa absentare;
 evidenta tuturor cauzelor absentelor copiilor;
 controlul starii de sanatate a personalului adult educativ, administrativ si sanitar din institutii;
 depistarea precoce si izolarea cazurilor de boli infectocontagioase
 supravegherea purtatorilor de germeni si cautarea celor nedepistati
25. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-calea de transmitere
Reducerea suprafetei.d e contactdintre copii prin:
 izolarea copiilor pe grupe de varsta si a incaperilor acestora (in crese, gradinite, scoli, tabere, spitale);

 izolarea prin constructie a grupurilor functionale de incaperi ale institutiilor pentru copii (bloc
alimentar, incaperi destinate copiilor, grupul administrativ);

 controlul si chiar interzicerea circulatiei adultilor straini de colectvitate si a copiilor in blocul alimentar,

7
spalatorie, grup administrativ;

 organizarea circuitelor pentru evitarea aglomerarilor, a circuitului alimentelor si a rufelor murdare


(circuitul rufelor mudare nu trebuie sa se intalneasca cu cel al alimentelor);

 izolarea individuala a copiilor prin folosirea individuala a hainelor lenjeriei, veselei, obiectelor de
toaleta, jucariilor, echipamentelor sportive;

 limitarea numarului de copii in dormitoare, in banci, la mese,


Masuri de asanarea mediuluicare se realizeaza prin:
 controlul sistematic al curateniei si dezinfectiei incaperilor;

 asigurarea ventilatiei corespunzatoare a spatiilor destinate copiilor:

 impiedicarea impurificarii aerului prin gaze de ardere, praf, fum

 controlul bacteriologic si chimic al apei;

 supravegherea conditiilor de indepartare a reziduurilor solide si lichide;


asigurare a cu rateniei. corpor ale a vestientatiei, inventarul ui moa le, obi ectelor de uz
personal, juca riior, mate rialului d idactic sau p entru educati a f izica.
26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-organismul receptiv

organsmul receptiv: Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori si mecanisme
genetice si/sau dobândite în timpul vietii, care nu asigură protectia fată de boli. Activitatea de medicină
preventivă urmăreste transformarea organismului receptiv în organism nereceptiv fată de anumite afectiuni, prin
diferite modalităti. În fct de vârstă, copiii sunt mai mult sau mai putin receptivi la bolile infectioase: -Până la 6
luni, copiii păstrează o imunitate dobândită de la mamă. După această vârstă, receptivitatea la diferiti agenti
patogeni creste. -Cel mai frecvent prezintă boli infectioase copiii de vârstă prescolară (3-6 ani, mai ales când
intră în colectivitate). -La scolarii mici, bolile infectioase apar mai rar decât la copiii prescolari, astfel încât pe
măsură ce creste, procentul de morbiditate prin boli transmisibile scade. Cauza este reprezentată de imunizarea
naturală a copiilor care au trecut prin boală. -La copiii mai mari de 12-13 ani se întâlnesc rar tusea convulsivă,
scarlatina, rujeola, rubeola etc. datorită cresterii rezistentei organismului fată de aceste infectii.Reactivitatea fată
de infectie a copiilor este diferită, dependentă de o serie de factori. Ea se poate modifica sub influenta factorilor
de mediu externi. Rezistenta organismului poate scădea temporar, factorii cei mai importanti fiind surmenajul,
stresul, odihna insuficientă, alimentatia neadecvată vârstei etc.