Privind obiectiv, globalizarea joacă un rol foarte esențial în cadrul sistemului

educațional, care prin natura sa este dinamic și evoluează constant, odată cu trecerea timpului și
avansului tehnologic. Transformările sistemului educațional în ultimul deceniu au schimbat
modalitățile tradiționale de interacționare și predare cu care eram familiarizați. sălile de curs au
fost înlocuite cu platformele online, sistemul educațional modern eliminând complet limitarea de
spațiu a unei săli de clasă fizică, încurajând participarea mai multor studenților din diferite zone
ale lumii la cursuri care înainte erau destul de greu, daca nu, imposibil de accesat.
În acest capitol ne-am propus să facem o paralelă între sistemul de învățământ tradițional
și cel modern, evidențiind rolul globalizării în cadrul procesului de tranziție.
Globalizarea reliefează caracterul interdependent al problemelor cu care se confruntă
comunitatea pe plan internaţional, ceea ce a sporit dinamica mediului educațional, încurajând
transformarea continuă a stistemului ”trandițional” într-unul modern. Globalizarea impune
cerințe si competențe noi, care pot fi dobândite doar prin metode de învățare actualizate și prin
deprinderea abilităților cu aplicabilitate imediată și pe termen lung. De aceea, noile concepte și
metode de predare sunt considerate preferate de studenți în detrimentul celor tradiționale.
Educatia traditionala vs educatia moderna.
Când ne gândim la educația tradițională, ne gândim la modelul clasic de expunere și
conversaţie didactică, demonstrație si exercițiu. Ca o mică sumarizare, educatia tradiționala este
asemănată cu o imagine coercitivă, elevii înscriși la instituții pentru un anumit termen sau
perioadă,participă 6h pe zi în cadrul unor săli de clasă, dotate cu diferite instrumente
conventionale de predare, și primesc cunoștiințe și asistență directă de la profesorii prezenți. Pe
scurt, educația tradițională este considerată „un sistem închis, o industrie închisă și o piață
închisă, de „monopol”, care aduce stagnarea, nu progresul”.( carte D Trump+++ Rkyosaki). Cu
toate acestea, sistemul tradițional, așa cum îl știam înainte a avut propriile avantaje, printre care
amintim expunere socială, activități extracuriculare, care au beneficiul de a maximiza capacitatea
de învățare și atentie, învățarea activă în clasă fiind susținută de interacțiunea directă între
profesor și elev.
Metodologia moderna nu înseamnă neaparat adaptarea tehnologiei în curiculă, ci
transferul de viziune și putere. Sistemul tradițional funcționa pe principiul că elevii au”goluri” ce
trebuiesc ”umplute”, profesorul fiind singurul care știe și poate controla aria de discuție, în timp
ce metoda modernă de predare se bazează pe principiul implicării active a cursanților de către un
profesor care doar ghidează activitățile de învățare, încurajând libera exprimare, creativitatea și
gândirea analitică.
Cu toate acestea, inovațiile, cum ar fi modelele mixte și platformele de învățare online,
nu numai că deschid ușile pentru cei care nu reușesc să acceseze instituțiile tradiționale de
învățământ, dar devin din ce în ce mai atractive pentru studenți din diferite considerente precum,
comoditatea, accesibilitate, experiența de învățare personalizată.
 Printre metodele moderne de predare amintim, instruirea programată, studiul de caz,
metode de simulare( jocuri, învăţarea pe diverse site-uri interactive), învăţarea prin descoperire,
lucrul în echipă, care în trecut nu constituia o activitate importantă și nu în ultimul rând
integrarea în contexte reale a subiectelor discutate. Metodele moderne de predare pun în prim
plan dezvoltarea personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei; sunt centrate pe
activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educaţional și stimulează
motivaţia intrinsecă, însă cel mai important, relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe
respect şi colaborare.
Dezvoltarea noilor tehnologii a permis crearea bibliotecilor digitale ceea ce a constituit
premisa şi dezvoltarea proiectului european de integrare a bibliotecilor naţionale în Biblioteca
Digitală Europeană. Odată cu pandemia Covid 19 multe dintre facilitatile oferite în cadrul
sistemului non-digital educațional au fost pentru o perioadă inaccesibile, însă integrarea la nivel
global a bibliotecilor în mediul online, nu numai că a permis accesul studenților de pretutindeni
ci și a facilitat productivitatea acestora, conform unui studiu realizat de Ram Gopal, Varsha
Singh și Arun Aggarwal în Jurnalul Oficial al Comitetului Tehnic IFIP pentru Educație
Un efect evident al globalizării este tendința de internaționalizare a educației transpusă în
mobilitatea studenților, datorită integrării globale și interconectivității dintre universități la nivel
internațional, elevii sunt beneficiari ai unor experiențe provocatoare, aceea de a vedea și
interacționa cu alte culturi și metodologii de învățare.
În fine, deseori am auzit sintagma, care este adevărata, că ”sistemul de învățământ a fost
construit pentru perioada industrială, pentru a pregăti oamenii să aibe o meserie”, însă odată cu
tehnologizarea și digitalizarea proceselor, sistemul educațional încearcă să țină pasul cu noile
cerințe de pe piața mondială. Noi considerăm că la mijloc intervine globalizarea ca efect
unificator, ajutând evoluția sistemului, oferind soluția prin noua generație instruită cu aptitudini
și abilități noi pentru a face față meseriilor care nu existau în urmă cu 5 ani.

Globalizarea a avut un impact sistematic in sistemul educational prin faptul că a creat

retele de networking si sisteme de comunicare, de asemenea a contribui la îmbunatățirea
tehnologiei din sistemul educațional de până atunci.

Kiyosaki, R. T. (2017). Rich dad poor dad (2nd ed.). Plata Publishing.
Lifelong Learning in the Global Knowledge Society: Challenges for Developing Countries, A
World Bank Report
Delors, Jacques(coord.), Comoara lãuntricã, Raportul cãtre UNESCO al Comisiei Internaționale
pentru Educație în secolul XXI, Iași, 2000
Gopal, R., Singh, V. & Aggarwal, A. Impact of online classes on the satisfaction and
performance of students during the pandemic period of COVID 19. Educ Inf Technol 26, 6923–
6947 (2021). https://doi.org/10.1007/s10639-021-10523-1