1.

Activele imobilizate ale entităţii constituie:

a. obligaţii ale entităţii faţă de proprietari şi terţi, de unde au fost procurate;
b. bunuri cu perioadă de utilizare şi de lichiditate de peste un an, care participă la
mai multe circuite
economice;
c. cheltuieli efectuate la înfiinţarea entităţii sau pe parcursul exerciţiilor financiare
viitoare, în scopul realizării
obiectului de activitate al entităţii.

2. Valoarea lucrărilor efectuate terţilor semnifică:

a. un activ imobilizat, atunci când încasarea nu se efectuează la timp;
b. un activ circulant de natura creanţelor clienţi;
c. o datorie faţă de bugetul statului privind impozitul aferent;

3. În componenţa materialelor de natura obiectelor de inventar se regăsesc:

a. materialele vândute terţilor fără a fi prelucrate;
b. bunurile care nu îndeplinesc condiţiile legale privind valoarea şi durata pentru
a fi considerate
imobilizări corporale;
c. stocurile inventariate în cadrul entității economice.

4. Acţiunile cumpărate de la o entitate afiliată în scopul deţinerii pe termen scurt

reprezintă:
a. active circulante de natura investiţiilor pe termen scurt;
b. disponibilităţi în conturile bancare, deoarece pot fi vândute uşor;
c. scădere de capital social la vânzător.

5.Mărfurile reprezintă:
a. acţiuni cumpărate de la terţi în scopul revânzării;
b. bunurile pe care unitatea le cumpără în vederea revânzării;
c. valoarea produselor finite livrate terţilor.

6. Cheltuielile de constituire se referă la:

a. aporturile iniţiale privind capitalul social al entităţii;
b.cheltuielile privind înfiinţarea sau dezvoltarea entităţilor patrimoniale, de
natura taxelor de înscriere şi
înmatriculare, cheltuielile efectuate cu emiterea şi vânzarea de acţiuni şi
obligaţiuni ş.a.;
c. taxele de înmatriculare pentru mijloacele de transport ale unităţii.

7. În categoria activelor circulante de natura creanţelor se includ următoarele:

a. obligaţiile entităţii provenind din aprovizionări de bunuri;
b. valoarea serviciilor prestate de entitate către terţi;
c. avansurile primite de la clienţi pentru livrări ulterioare de bunuri.

8. Imobilizările corporale ale entităţii se caracterizează prin următoarele:

a. valori stabilite individual prin hotărâre de Guvern şi utilizare la mai multe circuite
economice;
b. utilizarea pe parcursul unei perioade mai mari de un an şi depăşirea unei
limite de valoare minimă stabilită prin
hotărâre a Guvernului;
c. obligaţii faţă de terţii de la care au fost achiziţionate.

9. Sumele încasate ca avans de la clienţi pentru livrări ulterioare de bunuri reprezintă:

a. creanţe;
b. datorii;
c. capitaluri;

10. Primirea unui credit bancar pe termen scurt determină:

a. scăderea unui bun economic, creşterea unei surse de provenienţă şi o modificare de
volum în
sensul scăderii;
b. creşterea numerarului din casierie, creşterea obligaţiei faţă de bancă şi o modificare
de volum în sensul
majorării;
c. creşterea disponibilului din contul de la bancă, creşterea obligaţiilor entităţii şi
o modificare de
volum în sensul majorării.

11. Avansurile de trezorerie semnifică:

a. sume de bani acordate personalului pentru munca prestată;
b. disponibil acordat administratorilor sau unor angajaţi în scopul rezolvării
de probleme ale entităţii;
c. creanțe privind drepturi salariale acordate în cursul lunii.

12. Următoarele elemente se încadrează în categoria produse:

a. bunurile achiziţionate de la terţi în scopul revânzării;
b. bunurile care au parcurs integral fazele procesului de fabricaţie putând fi
depozitate în vederea livrării
sau expediate direct clienţilor;
c. valoarea bunurilor livrate către terţi.

13. Dintre elementele componente ale contului fac parte:

a. modificarea bilanţieră a contului
b. total sume
c. forma contului

14. Denumirea contului:

a. este legată direct de explicaţia operaţiilor înregistrate
b. este similară sau, atunci când este posibil, se identifică cu denumirea
elementelor patrimoniale pentru
care se utilizează
c. este direct legată de obiectul de activitate al fiecărei unităţi economice

15. Debitul şi creditul contului reprezintă:

a. denumiri stabilite în mod convenţional pentru cele două părţi ale contului
b. cele două părţi ale bilanţului contabil
c. cele două părţi ale contului în care se reflectă creşterile de active

16. În debitul conturilor se înregistrează:

a. sume ce se referă numai la elemente ce cresc
b. scăderi de active şi creşteri de pasive
c. creşteri de active şi scăderi de pasive

17. În creditul conturilor se înregistrează:

a. sume ce se referă numai la elemente ce scad
b. existentul aferent elementelor de pasiv
c. sume ce se referă numai la elemente ce cresc

18. În creditul conturilor se înregistrează:

a. creşteri de pasive şi scăderi de active
b. existentul aferent elementelor de activ;
c. creşteri ale capitalurilor proprii şi ale creanţelor

19. Rulajele debitoare ale conturilor de activ sunt formate din:

a. valorile obţinute prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în debit în cursul
perioadei
b. soldul iniţial debitor la care se adaugă soldul final creditor
c. total sume debitoare diminuate cu total sume creditoare

20. Contul 302 “Materiale consumabile” prezintă la începutul lunii martie un sold
iniţial de 400 lei. În cursul
lunii martie se înregistrează trei achiziţii de materiale consumabile în valoare de 300
lei, 600 lei şi 900 lei şi
două lansări în consum în valoare de 400 lei şi 500 lei. Soldul final al contului 302
“Materiale consumabile”
este:
a. 2.200 lei
b. 1.800 lei
c. 1.300 lei

21. Rulajele creditoare ale conturilor de pasiv sunt formate din:

a. soldul iniţial creditor cumulat cu soldul final creditor
b. existentul înscris în credit la care se adaugă totalitatea sumelor înregistrate în credit
în cursul perioadei
c. valorile obţinute prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în credit în cursul
perioadei
22. Contul 404 “Furnizori de imobilizări” prezintă la începutul lunii martie un sold
iniţial de 2.000 lei. În cursul
lunii martie se înregistrează două achiziţii de imobilizări în valoare de 1.600 lei şi 700
lei şi trei plăţi în contul
furnizorilor de imobilizări în valoare de 900 lei, 1.800 lei şi 700 lei. Soldul final al
contului 404 “Furnizori
de imobilizări” este:
a. 900 lei
b. 4.300 lei
c. 1.300 lei

23. Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” prezintă următoarea

situaţie: achiziţii de materiale
de natura obiectelor de inventar în cursul lunii în valoare de 200 lei, 400 lei şi 500 lei;
consumuri în cursul
lunii în valoare de 100 lei şi 300 lei; sold final 1.000 lei. Soldul iniţial al contului la
începutul perioadei de
gestiune era de:
a. 1.100 lei
b. 300 lei
c. 400 lei

24. Contul 401 “Furnizori” prezintă următoarea situaţie: achiziţii de stocuri de la

furnizori în cursul lunii în
valoare de 600 lei, 700 lei şi 300 lei; furnizori plătiţi în cursul lunii în valoare de 200
lei şi 800 lei; sold final
700 lei. Soldul iniţial al contului la începutul perioadei de gestiune era de:
a. 300 lei
b. 600 lei
c. 100 lei

25. Contul 419 “Clienţi-creditori” oferă următoarele informaţii: sold iniţial 200 lei,
rulaj creditor 700 lei şi sold
final 300 lei. Rulajul debitor al contului 419 “Clienţi-creditori” este:
a. 500 lei;
b. 400 lei;
c. 600 lei;

26. Prima regulă de funcţionare a conturilor precizează:

a. conturile de activ se debitează cu majorările elementelor de activ;

b. conturile de activ au sold final debitor, corespunzător existenţelor de bunuri
economice la un moment dat,
sau sold zero;
c. conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare, înregistrând în debit
existenţele iniţiale de activ;
27. Prima regulă de funcţionare a conturilor precizează:
a. conturile de pasiv se debitează cu micşorările elementelor de pasiv;
b. conturile de pasiv încep să funcţioneze prin creditare înregistrând în credit
existenţele iniţiale de pasiv;
c. conturile de pasiv se debitează cu creşterile elementelor de pasiv.

28. Regula a treia de funcţionare a conturilor precizează:

a. conturile de activ se creditează cu micşorările elementelor de activ;
b. conturile de activ se debitează cu scăderile elementelor de activ;
c. conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare, înregistrând în debit existenţele
iniţiale de activ;

29. Dubla înregistrare constă în:

a. înregistrarea simultană în activul şi pasivul bilanţului a unei operaţii economice şi
financiare;
b. înregistrarea repetată, de cel puţin două ori, a unei operaţii economice şi financiare;
c. înregistrarea simultană a unei operaţii economice şi financiare în debitul unui
cont şi în creditul altui cont.

30. Cele mai utilizate forme de prezentare ale contului sunt:

a. forma bidimensională şi forma standard;
b. forma unilaterală și forma bilaterală;
c. forma analitică şi forma normalizată.

31. Prima regulă de funcţionare a conturilor se referă la:

a. modul cum acestea înregistrează operaţiile care au ca efect scăderea elementelor
patrimoniale;
b. modul cum se stabileşte rulajul conturilor;
c. modul în care acestea încep să funcţioneze, în sensul înregistrării existenţelor
iniţiale.

32. Etapele analizei contabile sunt:

a. natura operaţiei, modificările bilanţiere, conturile corespondente şi aplicarea
regulilor de funcţionare ale
conturilor;
b. natura operaţiei, modificările bilanţiere, conturile corespondente, aplicarea
regulilor de funcţionare ale
conturilor şi stabilirea formulei contabile;
c. conturile corespondente, modificările bilanţiere, aplicarea regulilor de funcţionare
ale conturilor şi
stabilirea formulei contabile.

33. Care ecuaţie bilanţieră corespunde celei de a doua reguli de funcţionare a

conturilor?
a. A + x – x = P;
b. A = P + x –x;
c. A + x = P + x;

34. Dubla înregistrare bazată pe modificarea bilanţieră de volum în sensul scăderii

simbolizată prin ecuaţia A –
x = P – x, presupune:
a. debitarea unui cont de activ şi creditarea altui cont de activ
b. debitarea unui cont de pasiv şi creditarea altui cont de pasiv
c. debitarea unui cont de pasiv şi creditarea unuia sau mai multor conturi de
activ

35. Dubla înregistrare bazată pe modificarea bilanţieră de structură în activ simbolizată

prin ecuaţia A + x – x =
P, presupune:
a. creditarea unui cont de activ şi debitarea unui cont de pasiv;
b. debitarea unui cont de pasiv şi creditarea altui cont de pasiv;
c. debitarea unui cont de activ şi creditarea unuia sau mai multor conturi de
activ.

36. Dubla înregistrare bazată pe modificarea de volum în sensul creşterii, simbolizată

prin ecuaţia A + x = P +
x, presupune aplicarea:
a. regulii a treia de funcţionare a conturilor atât pentru creşterea de activ, cât şi pentru
creşterea de pasiv;
b. regulii a patra de funcţionare a conturilor pentru creşterea de pasiv şi regulii a treia
de funcţionare a
conturilor pentru creşterea de activ;
c. regulii a doua de funcţionare a conturilor atât pentru creşterea de activ, cât şi
pentru creşterea de pasiv.

37. Corespondenţa conturilor se referă la:

a. legătura reciprocă dintre rulajele debitoare şi cele creditoare ale conturilor;
b. relaţia reciprocă între debitul unui cont şi creditul altui cont în vederea
înregistrării operaţiilor economice;
c. legăturile ce se stabilesc între posturile bilanţiere ale conturilor;

38. În debitul unei formule contabile se înscriu:

a. conturi care reflectă scăderi ale elementelor de activ;
b. conturi care reflectă creşteri ale elementelor de pasiv;
c. conturi care reflectă creşteri ale elementelor de activ;

39. În creditul unei formule contabile se înscriu:

a. conturi care reflectă creşteri ale elementelor de pasiv;
b. conturi care reflectă scăderi ale elementelor de pasiv;
c. conturi care reflectă creşteri ale elementelor de activ;
40. În cazul formulei contabile simple:
a. contul creditor se înscrie în stânga semnului “=”;
b. sunt implicate întotdeauna mai mult de două conturi;
c. contul debitor se înscrie în stânga semnului “=”;

41. În cazul formulei contabile “Materii prime” = “Furnizori” 2.000:

a. formula este compusă;
b. contul “Furnizori” se creditează;
c. contul “Materii prime” se creditează;

42. În cadrul formulelor contabile compuse:

a. un cont se debitează şi un alt cont se creditează;
b. în dreptul simbolului “%” se înscriu numai conturile de activ;
c. pot exista două sau mai multe conturi debitoare şi un cont creditor;

43. Formula contabilă “Conturi la bănci în lei” = “Credite bancare pe termen lung”
80.000:
a. este o formulă contabilă simplă;
b. este o formulă contabilă descriptivă;
c. este o formulă contabilă compusă;

44. Stornarea în negru:

a. presupune anularea formulei contabile eronate prin inversarea acesteia, cu suma
înscrisă în roșu (cu
semnul minus);
b. presupune anularea formulei contabile eronate prin întocmirea alteia cu
termenii inversați și suma înscrisă
în negru (cu semnul plus);
c. anulează prin repetare formule contabile întocmite anterior greşit.

45. Formulele contabile de stornare în roşu:

a. denaturează rulajul conturilor mărindu-l artificial;
b. sunt întotdeauna formule contabile simple;
c. presupun repetarea formulei contabile greşite, însă cu sumele înscrise în roşu
(cu semnul minus).

46. Conturile monofuncţionale sunt cele care:

a. intră în corespondenţă cu un singur cont;
b. generează numai formule contabile simple;
c. respectă integral fie regulile de funcţionare ale conturilor de activ, fie pe cele
ale conturilor de pasiv;

47. Conturile bifuncţionale sunt cele care:

a. prezintă fie sold final debitor în cazul celor de activ, fie sold final creditor în cazul
celor de pasiv;
b. pot prezenta sold final creditor, deşi sunt conturi de activ;
c. pot prezenta sold final creditor, deşi sunt conturi de pasiv.

48. Conturile sintetice:

a. asigură realizarea contabilităţii analitice;
b. sunt stabilite prin reglementări contabile aplicabile şi au caracter obligatoriu;
c. sunt stabilite la nivelul întreprinderii;

49. Conturile analitice:

a. sunt cele utilizate în cadrul analizei contabile;
b. se utilizează în scopul urmăririi detaliate a elementelor înregistrate în conturile
sintetice;
c. sunt impuse prin reglementări contabile aplicabile;

50. Dezvoltarea în analitic a unui cont sintetic:

a. se stabileşte la nivelul entității economice în funcţie de necesarul de informaţii
pentru factorii de decizie;
b. depinde de funcţia contabilă a contului sintetic;
c. este identică pentru toţi agenţii economici;

51. Subscrierea aporturilor la capitalul social se înregistrează:

a. în creditul contului 456 “Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” şi
debitul contului 1012
“Capital subscris vărsat”;
b. în debitul contului 1011 “Capital subscris nevărsat” şi creditul contului 1012
“Capital subscris vărsat”,
care sunt de pasiv;
c. în debitul contului 456 “Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” şi
creditul contului 1011
“Capital subscris nevărsat”, pentru că se produce o modificare bilanţieră de
volum în sensul creşterii.

52. Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve se înregistrează prin

formula contabilă:
a. 106 “Rezerve” = 1011 “Capital subscris nevărsat”;
b. 106 “Rezerve” = 456 “Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”;
c. 106 “Rezerve” = 1012 “Capital subscris vărsat”;

53. Precizaţi care din formulele contabile de mai jos sunt în concordanţă cu explicaţia:
a. 1011 “Capital subscris nevărsat” = 1012 “Capital subscris vărsat” – realizarea
capitalului ca urmare a
efectuării vărsămintelor;
b. 162 “Credite bancare pe termen lung” = 5121 “Conturi la bănci în lei” – credite
bancare pe termen lung
primite de entitate de la bănci;
c. 1012 “Capital subscris vărsat” = 456 “Decontări cu acţionarii/asociaţii privind
capitalul” – subscrierea aporturilor la capitalul social.
54. Cheltuieli de constituirea achitate în numerar se înregistrează cu formula contabilă
201 “Cheltuieli de
constituire” = 5311 “Casa în lei”, deoarece:
a. contul 201 este de activ, este afectat în sensul scăderii şi se aplică regula a treia de
funcţionare a conturilor,
iar contul 5311 este de activ dar creşte şi se aplică regula a doua de funcţionare a
conturilor;
b. contul 201 este de activ, creşte şi se aplică regula a doua de funcţionare a
conturilor, iar contul 5311 este
de activ, scade şi se aplică regula a treia de funcţionare a conturilor;
c. modificarea bilanţieră generată este de volum în sensul creşterii.

55. Achiziționarea unui program informatic de la o societate specializată se

înregistrează în contabilitate astfel:
a. în debitul contului 208 „Alte imobilizări necorporale” și în creditul contului 404
„Furnizori de
imobilizări”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se
aplică regula a
treia de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 208 „Alte imobilizări necorporale” și în creditul contului
404 „Furnizori de
imobilizări”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii
și se aplică regula a
doua de funcționare a conturilor
c. în creditul contului 208 „Alte imobilizări necorporale” și în debitul contului 404
„Furnizori de
imobilizări”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se
aplică regula a
doua de funcționare a conturilor

56. Amortizarea lunară aferentă unui program informatic deținut de entitatea

economică se înregistrează în
contabilitate astfel:
a. în debitul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor” și în creditul
contului 208 „Alte imobilizări necorporale”, deoarece are loc o modificare bilanțieră
de volum în
sensul creșterii și se aplică regula a doua de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor” și în creditul
contului 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”, deoarece are loc o
modificare bilanțieră
de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de funcționare a conturilor
c. în creditul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor” și în debitul
contului 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”, deoarece are loc o
modificare bilanțieră
de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de funcționare a conturilor

57. Achiziționarea unui utilaj destinat activității productive, de la furnizor, se

înregistrează în contabilitate astfel:
a. în debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” și în creditul contului 2131
„Echipamente
tehnologice”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se
aplică regula
a doua de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 2131 „Echipamente tehnologice” și în creditul contului 404
„Furnizori de
imobilizări”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se
aplică regula a
treia de funcționare a conturilor
c. în debitul contului 2131 „Echipamente tehnologice” și în creditul contului 404
„Furnizori de
imobilizări”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii
și se aplică regula a
doua de funcționare a conturilor

58. Achiziționarea de materii prime de la furnizor se înregistrează în contabilitate

astfel:
a. în debitul contului 401 „Furnizori” și în creditul contului 301 „Materii prime”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de
funcționare a conturilor
b. în debitul contului 301 „Materii prime” și în creditul contului 401 „Furnizori”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” și în creditul contului 301
„Materii prime”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula
a treia de
funcționare a conturilor

59. Consumul de materii prime în activitatea productivă se înregistrează în

contabilitate astfel:
a. în debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” și în creditul contului
301 „Materii prime”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile
doi și trei de
funcționare a conturilor
b. în debitul contului 301 „Materii prime” și în creditul contului 601 „Cheltuieli cu
materiile prime”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile doi și
trei de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 301 „Materii prime” și în creditul contului 601 „Cheltuieli cu
materiile prime”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în pasiv și se aplică regula unu de
funcționare a
conturilor

60. Valoarea neamortizată a utilajelor scoase din evidenţa entităţii ca urmare a cedării
se înregistrează prin
formula contabilă:
a. 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” = 2131 “Echipamente
tehnologice”;
b. 2131 “Echipamente tehnologice” = 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital”;
c. 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 2131
“Echipamente tehnologice”

61. Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizor se înregistrează în contabilitate astfel:

a. în debitul contului 371 „Mărfuri” și în creditul contului 401 „Furnizori”,
deoarece are loc o modificare
bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de funcționare a
conturilor
b. în creditul contului 371 „Mărfuri” și în debitul contului 401 „Furnizori”, deoarece
are loc o modificare
bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de funcționare a
conturilor
c. în debitul contului 401 „Furnizori” și în creditul contului 5121 „Conturi la bănci în
lei”, deoarece are
loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula a treia de
funcționare a
conturilor

62. Obținerea de produse finite în atelierul de producție se înregistrează în contabilitate

astfel:
a. în debitul contului 345 „Produse finite” și în creditul contului 711 „Venituri
aferente costurilor
stocurilor de produse”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în
sensul creșterii și se aplică
regula a doua de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” și în creditul contului 301
„Materii prime”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile a doua
și a treia de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 345 „Produse finite” și în creditul contului 401 „Furnizori”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regula a doua de
funcționare a conturilor

63. Vânzarea de produse finite clienților se înregistrează în contabilitate astfel:

a. în debitul contului 4111 „Clienți” și în creditul contului 7015 „Venituri din vânzarea
produselor
finite”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică
regula a treia
de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 4111 „Clienți” și în creditul contului 7015 „Venituri din
vânzarea produselor
finite”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se
aplică regula a doua
de funcționare a conturilor
c. în debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” și în creditul contului 4111
„Clienți”, deoarece are
loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile doi și trei de
funcționare a
conturilor

64. Încasarea prin bancă a unui client se înregistrează în contabilitate astfel:

a. în debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” și în creditul contului 4111
„Clienți”, deoarece are
loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile doi și trei de
funcționare a
conturilor
b. în debitul contului 5311 „Casa în lei” și în creditul contului 4111 „Clienți”, deoarece
are loc o
modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regulile doi și trei de funcționare
a conturilor
c. în debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” și în creditul contului 4111
„Clienți”, deoarece are
loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se aplică regulile doi și trei
de funcționare a
conturilor

65. Plata cu numerar a unui furnizor se înregistrează în contabilitate astfel:

a. în debitul contului 5311 „Casa în lei” și în creditul contului 401 „Furnizori”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula trei de funcționare
a conturilor
b. în debitul contului 401 „Furnizori” și în creditul contului 5311 „Casa în lei”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula trei de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 401 „Furnizori” și în creditul contului 5311 „Casa în lei”,
deoarece are loc o
modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regula trei de funcționare a
conturilor

66. Ce semnifică formula contabilă: 4111 “Clienţi” = 7015 “venituri din vânzarea
produselor finite”?
a. preţul de vânzare al produselor finite facturate clienţilor;
b. produse finite donate clienţilor;
c. costul de producţie al produselor finite obţinute din producţie proprie.

67. Salariile datorate angajaților pentru munca prestată se înregistrează în contabilitate

astfel:
a. în debitul contului 421 „Personal-salarii datorate” și în creditul contului 5311 „Casa
în lei”, deoarece
are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula trei de
funcționare a
conturilor
b. în debitul contului 421 „Personal-salarii datorate” și în creditul contului 5121
„Conturi la bănci în
lei”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică
regula trei de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului ” și în creditul
contului 421 „Personalsalarii datorate”, deoarece are loc o modificare bilanțieră
de volum în sensul creșterii și se aplică
regula a doua de funcționare a conturilor

68. Plata prin bancă a salariilor nete cuvenite angajaților se înregistrează în

contabilitate astfel:
a. în debitul contului 421 „Personal-salarii datorate” și în creditul contului 5311 „Casa
în lei”, deoarece
are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula trei de
funcționare a
conturilor
b. în debitul contului 421 „Personal-salarii datorate” și în creditul contului 5121
„Conturi la bănci în
lei”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se
aplică regula trei de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” și în creditul contului
5121 „Conturi la
bănci în lei”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică
regulile doi și
trei de funcționare a conturilor

69. Impozitul pe profit datorat bugetului de stat se înregistrează în contabilitate astfel:

a. în debitul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” și în creditul contului
4411 „Impozitul pe
profit”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul creșterii și se
aplică regula a doua
de funcționare a conturilor
b. în debitul contului 4411 „Impozitul pe profit” și în creditul contului 5121 „Conturi
la bănci în lei”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula
trei de
funcționare a conturilor
c. în debitul contului 4411 „Impozitul pe profit” și în creditul contului 5121 „Conturi
la bănci în lei”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regula trei de
funcționare a
conturilor

70. Plata impozitului pe profit datorat bugetului de stat, cu numerar, se înregistrează în

contabilitate astfel:
a. în debitul contului 4411 „Impozitul pe profit” și în creditul contului 5121 „Conturi
la bănci în lei”,
deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică regula trei de
funcționare a
conturilor
b. în debitul contului 4411 „Impozitul pe profit” și în creditul contului 5311
„Casa în lei”, deoarece are
loc o modificare bilanțieră de volum în sensul scăderii și se aplică regula trei de
funcționare a
conturilor
c. în debitul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” și în creditul contului
5121 „Conturi la
bănci în lei”, deoarece are loc o modificare bilanțieră de structură în activ și se aplică
regulile doi și
trei de funcționare a conturilor