prirneasce un fCIrmular care si cuprind6 numir"ul unic de iderrtificare pi rezultatele tesielo{" ce

laborator pentru fiecare proba.

2. Conservarea probelor

Pentru pistrarea viabillta{ii bacteriene sau a activitatii virale din probele pentru culiuri microbiene
sau inoculare, acestea trebuie introduse Tn rnedii corespunz6loare gi pSstrate la temperatura
recomandat6. Aceste condilii trebule pistrate perman€nt in cursul iransporlului la laborator si
variazd in func[ie de durata transportului. Ele variazd totodaid ?n functle de probd gi dc a'3cn-i,i
patogeni, fiind Cependente de sensibilitatea la desicare, lernperaturd, mediu nutritiv gi pH lr
anumlte cazui'i, echipa care investigheazi focarul epidemic poaie folosi azoi iichid p*ntru
pistrarea prohei, in aceste cazuri, trebuie si urmali instrucliunile personalulu! de laborator" cu
experien!5 in utilizarea corespunzitoare a acestuia. Daci aveii neiimuriri, adresai!-vA
labcratorului care va primi probele. in investigarea aricirui focar epider';^ric, trebuie s* se aibd in
vedere consultarea laboratorului de destinalie pentru instrucliunl privind rnanipularea diferitelor
tipuri de probe inalnte de a se trece la analizarea acestora.

. fu1ulte probe recoltaie pentru izolarea virusului sunt acceptabile pentru culturd ciupi couA zile
dac5 sunt pdstrate in rnediu aorespunzdtor tipului de proba, lia o temperaturS de 4-B' C. Pentru
perioacie mai inCelungate, ccngela{i probele conform instrucliunilor specialigtilor deoarece
infecliozitatea se poate modifica. ?n cazul pistrdrii pe perioade mai indeiurngate, se poate
recomanda pdstrarea la o temperaturl de - 70o C.

. Probele pentru culiuri bacteriene trebuie pistrate in medii de transport corespunzitoare, 1a

tenrperatura indicat5. Aceasta asigurd viabilltatea bacteriilor, reduc6nd cregterea in exces a
altcr microorganisme. Cu excep{ia urinei gi a sputei, rnejoritatea probelor pot fi p*strate ia
temperatura came rei. dac6 proba urmeazd sfr fle procesatS in 24 de ore. Daci dui'ata Pirstra'i'
este mai mare, se recomandi menlinerea probei la o termperaturi de .1-8c C, excentaci
organismele sensibiie la frig, cum ar fi Stligella, meningococii qi pneurnococii. ttJu sunt
recomancJabile intar"zieri mai mari, deoarece se poate diminuil sernniflcativ ci'egterea bactsriiior,

' Probele pentru detectare de antigene sau anticorpi pot fi pistrate la o temperatui'd de 4-8c C,
timp de 24-48 de ore sau la -20" C, pentru perioade mai indelungate. Unele probe pot necesita
conditii speciale de rnanipulare, cum ar fi congelarea, de aceea, inaintea recoltiri!. i'ebr:ie
consultate instrucfiunile specifice. Serurile pentru detectare de anticoorpi pot fi p*sirate la c
te:,rperaturi rie 4-8CI C, iimp de pAni la 10 zile. Este inrportant sA se e'rite ciclur"ile Ce
conEelare-decongelare care nu sunt absolut necesare, cie aceea este impo;-tant sa iiii
congelafi serurile decit daci sunt disponibile facilitSlite necesare care si le menlini congelaie
pAna la destina{ie. Deqi nu este de dorit, serurile pSstrate ler temperatura camerei pot fl utile
pentru testarea anticorpilor, chiar gi dupE perioade indelurrgate de timp (siptImini), daci
proba esi* recoltai5 intr-un recipient steril $i nu este contaminatfr, De aceea, esle
recomandabil sd nu aruncali serurile recoltate numai pentru ci nu existi facilitili de congelare.
Uneori se pot obline infornratii valoroase din analiza unor probe care nu au fost manipulate in
condilii optime din cauza limitirilor impuse de resurse sau logistice, dar pentru manipulare
corespunzatoare gi interpretarea r"ezultatelor in laborator, prrrbele trebuie eticheiate 9i ?nsctite
de docurnente care si specifice conditiile de pistrare Ei de trilnsport.

3. Ambalarea gi etichetarea probelor

Cerinfele privind ambalarea, documentafia gi manipularea materialelor infeclioase care fac
obiectul transportului internalional sunt incluse in reglementirite Asocia[iei lnlei"na!ionale a
Transportatorilor Aerieni (IATA) gi in documentele Reglementirilor lnternationale privind
Sdndtatea. Trebuie sd se consulte cele rnai recente reglementiri gi instrucliuni din acest domeniu,
intruc€t acestea fac obiectul unor revi:uiri gi modific5ri periodice. Pe lAngA aceste cerinte
lrlle{ Ildilu,lifle! treuule respec{a{e loa{e ceilnlete slaoilrte ce auIOiltaItle naltonate 91 ce
ira nspoiratorii come rciali.

il,4etodele gi materialele de ambalare standardizate asigurA securitatea personaluiui gi

integritatea prcbelor, chiar gi in situa!ia in care coletul este deteriorat in cursul transportuiui.
Probele etichetate trebuie sd fie insofite de formulare emiser de laborator. Probele trebuie
ambalate, etichetate gi transportate in conformitate cu reglementSrile na{ionale gi lnternationaie
specifice pentru materiale infeclioase.
Pe eiichetele pentru adresi ampiasate pe ambalajul exterior trebuie sE se scrie nunrele
expeditr:rului gi al !aboratorului, adresa completi gi numdrul tJe telefon al expediiorului g ai
destinatarului. Documenta!ia trebuie s* con!ini gi detalii privind probele (numirul, tipul, data
recniiiriii, etichete corespunzitoare care sA ateste gradul de risc bioicgic, precum ;i instructiurri
privind temperatura de pfrsirare. Copii ale corespondenfei, formularelor, autoriza{illor, facturiior de
transport aerian gi ale altor documente de identificareltransport pentru laboratorul de destinajie
trebuie si fie introduse intr-un ambalaj de plastic, care se atagerazf, coletuiui. O copi: a acestor
Cocun ente se va inainta gi serviciului care asigur6 transportui probelor.

A se 'redea: Anexa 12 privind srslemul cle tripl\ ambalare gr rnenlrnerea lemperaturii in cirsul
transportu!ui

4. Transportul probelor
lnainte de transport, personalul responsabil de recoltarea probelor trebuie si informeze din
timp laboratorui cie destinalie in leg6turi cu transportul care urrneazl s5 se facd gi si furnizeze
detalii privind probele. in multe cazuri, pentru a ajunge la laboralloarele unde probele urmeaz* si
fie prelucrate, este nevoie ca acestea sd fie inilial transportate pe cale terestrS p6ni la rnijloacele
de transport. Daci este nevoie si se faci transport international, laboratorul trebuie sE se ocupe
Ce obtinerea autorizatiei de import peniru probele respective: tot,:datfr, latroratorul de Cestinatie a
probelor trebuie sI infomeze expeditorul dacS a primit sau nu protrele.

Tabelul 1: Boli gi agenli patogeni semnalati ?n cursul investigatiilor in focar

SlNDROful BOLI/AGENTI PATOGENI
Sindrom diareic acut Dizenterie amibian6, Hoier#, Criplosporidi+e*, Ebola gi alte
febre lrerncragice, H. c*!i {enterotoxigenic 5i
enterohemaragic), GiardiazA, Salmenelloz6, $higelioz5,
Gastroenterlti viral* {Norwalk $i rotavinis}
Sindromul ce febra Febra hemoragica Crinreea-Congo, Febra hemoragica denga,
hernoragica acuta Febra hemoragica Ebola, Hantavirusuri, Febr* Lassa, Febra
hemoi'agica Marburg, Febr5 Rift Valley, Arenavirusuri Sudr
americane, Fiavivirusuri transmise de clpu$6, Febri galbend
Sindrom icteric acut Hepatitd A, B, E, Leptospirozd, Febri gali:end
$indrom neurologic acut Meningiti enteroviral6, Encefaliti japonez6, Leptospiroz*,
Malarie, Meningitfi meningocecicd, Poliomielit5, Rabie gi alte
lyssavirusuri, Virusul encefaiitei transmis cje c*pu55,
Tripanosomiaai
$indrom respiratar ac,.tt Antrax, Difterie, Sindrorn pulmonar clr hantavirus, Grip5,
Mycoplasm6, Legioneozfr, Perlussis, Pest6 pulmonari, Virus
respirator sincitial, Scarlatind
Sindronr dermatologic Variceli', Antrax cutanat, RuieoiS, Parvovirusul Bl g'
acut RubeolS. Tifos
Sindronr oflalmologic Keratoconjunctiviti adenoviraid epidemicd, Coniunctiviti
acut hernoraqicd enteroviralA, Trahom
Sindrom "Sistemic" acut Antrax, Febre arbavirale, Brucelloz6, Febr& denga, Afecliune
hantaviral*, Febrd Lassa, LeptospirozS, Boala Lyme, Pestfl,
Feb16r recurenti, Febrd Rift Valley, Febri tifoidd, Tifos,
Hepatitd viralS, inclusiv Febrd gaLoe{la
Lamele de sticli pentru microscop trebuie sf, fie etichetate individual, dar etichetarea nu trebuie s*
interfereze cu procesul de colorare. Fiecare lami trebuie s* con{ind numele pacientului, num*rul
unic de identificare gi data recolt5rii probel.

Figura 1: Slemente ssmune de legfitura intre informa{iile n*cesare raspunsului la

i:bucnirea epidemiea

Per*onal din sistemul

sanitar

tsuletin Formular
insatitor raportare
Iil......... t-- ID...........
tn Proba

Rerultat

Autoritatea
Laborator de sanatate
publica

1.2.2 Formulare care ?nsolesc etichetarea

in mornentul recolti5ii probei, trebuie si se completeze un formular de investlgar'e a cazult-ti pentru

pistrate penlru
-care pacient. Docurnentele originale rirn6n la laboratorul de analize gi trebuie
invesiigalii gi referin!6 ulterioarS. Pentru fiecare prob6, trebuie sfr se completeze un formuiar de
cerere a testarii de iaborator, in cazul unui num5r rnare de pacienli, este recomandabil si se
prezinte aceste fige fiecirui laborator de specialitate, sub forma de "listdi", respectiv un formular
canlingnd descrierea rezurnativl a datelor necesare. Datele clinice gi epidemiologice oblinute in
cursul in,restiEaliilor pot ulterior si fie ugor asociate rezultatelor de laborator pentru a fi anatizate'
Labq;aiorul poaie solicita gi alte informa{ii pentru a selecta gi inrterpreta testele necesare: acesiea
pot inelude:

r lnformatii privind pacientul. vdrsta (sau data nagterii), sexul, adresa completfi
o lnformatii clinice: data debutului simptomelor, istoric clinic ;i al imunizdrilor, factori de risc sau
isloric al contactelor, acolo unde este cazul, antibiotice luate inainte de recoltarea probei
* lnfcrrnalii de laborator: probe recoltate in faza aculi sau in convalescen!5, alte prohe recoltate
de la acelagi Pacient

Laboratorul care primegte probele trebuie sd inregistreze data primirii probei, numele 9i initialele
per-sonei care a primit-proba gi date privind calitat*a probei. Laboratorul de analize trebuie sd
Fricollarea si frnnsportof plobelar
rr.rateriaielcr contaminate sfr se efectueze in arie. Deoarece niaterrialul
insuficient "sterilizai" poate
expune at6rt persoanele impiicate in investiga{ie, cAt pi publicul la un.
risc real de infectle' nu este
ar fi minuqiie sau
recomandabili reutilizarea echlpamentului iontaminai *ru u maleriatelor, cum
este de preferat
inrbric6rniniea de protec{ie. pentru indepdrtarea materialelor ccnianninate,
cu un grad fcarte
incinerarea sau arderea. [nainte oe"inciepirtare, echipamentul 9i-materialele
ridicat de infeclioziiaie trebuie s5 fie dezlnfectate. lv'iaierialele inflamabile trebuie arse coi^npiet
pini Ia transformarea acestora in cenugd sterili, iar apoi trebuier ingropatese inti'-o groapir adinci'
poate irnproviza ut.l
Dacd aceasta nu se poate realiza intr-un incinerator d* *uru capacitate,
incinerator de o capacitate mai mici dintr-un bidon cu CI capacitatr:
de 200 litri'

1.1.1 MIsuri de Precautie de bazl

. probelor. Utilizati mEinugi de
utilizali mdnugi din iatex sau nitrii la recoltarea sau manipuliarea
'curElali
unic6 folosinli pentru fiecare pacient. Nu incercali si sau si reutilizali minuqiie'
deoarece astfel se pot transmite agenli paiogeni J* tt un
paciint la altul' in plus' se intanrpla
deteriorarea reprezentind
frecvent ca minugile s6 se deteriorize'fira ci tucritorul sE observe,
un risc pentru acesia.
DacS este posibil, utilizati echipament de proteclie ihalat, salopeta
sau ;ort) atunci cSnd
" recoltaii Prcbe.
cu mansonul'
. Aruncali aceie folosiie in cutia pentru obiecte asculite, firii-a le reacoperi
. cu cloramina' ['rtilizaii
Ariile qi suprafeieie de lucru irebuie organizate gi dezinfer:tate,zilnic
de material infectios' qjur:a ce
cloramina cu o concentrafie,l* io"r. pen-tru a indeparta urmele ti-ebuie si
curi{ali suprafetele. Personalul responsabil de *iait* sau de decontaminare
foloseascd salopete ;i nranuSi groase din cauciuc'
trebuie submeriate
. Echipamentul sau materialele contaminate care nu sunt de unici^foiosin{d
1%' inainte de utilizare' sprlatt in
timp de s minute in solutie de cloramina cu o concentra{ie de
api cu sdpr:n 9i steriliza{i, dacd este nevoie'
submerjale in sciutie de
. Articolele cle unicd folosinld cu un inalt grad de contaminare trebuie
sau aruncale'
cloramina cu o concentralie de 10%, inainte de a fi incinerate
pl?Y:ti-' cun: ar fi
in situatii deosebite, este necesar si se foloseasci echipament suplimentai'de inhalarea
magti sau ochelari, pentru proteja pielea gi..mucoasele de corrtaclul cu, aspirarea sau
^a care prezintd un grad ridicat de
anumitor agen[i paiogeni. ln cazui manipuririi de agenfi patogeni
infectiozitate, $e vor purta migti previzute cu filtre HEPA.

1.?. Etichetarea qi identificarea prohelor

specimeleiol se coiecteazii
in cazul investigaiiilor asupra unui focar epidemic,-o dat6 cu recoltarea
qi informaliiie incluse in fiqele de investigare gi rn tornrutarele
pentru laborator- Fiecarui pacient i se
Acesta reprezinti legitura
atribuie un numdr unlc de identificare de c6tre puruonrtut laboratorului'
dintre rezultatele testelor de iaborator inscrise in formular,
probe 9i q'"i*It'-.:1t: ghideaza
Acest numsr ilnic de
investigatii!e suplimentare raspunsul fata de izbucnirea epioemica'probele' figeie cu date
identiflcare gi numele pacientului trebuie str Re lnscrise pe toate
epidemiologice gi cererea testarilor de laborator, avind rol de
referinti' Figura 1 ilustreazd graflc
acest circuit.

1.2.1 Etichetarea recipientului llamei in/pe care se afli probrele

(cel putin 5). Eticheta trebuie s5 fie in

Ori de cAte ori este nevoie, se vor folosi etichete pretiplrite
se vor inscrie:
permanen{e lipitd de recipientul in care se afl6 probete' Pe eticheti
. Numele Pacientult-ti
. Numdrul unic de identificare
. Tipul de probi qi data gi locul recoltdrii
r Numele sau iniliateie persoanei care a recoitat probele
Anexa 1 : Prelevate necesare pentru confirmarea in Iaborator a lzbucntrltor

Sincroanrele sunt deflnite dupa criterii clinice:

. Sindromui diareic acut
. Sindromul de febra hemoragica acuta
. $indromul acut icieric
. Sindromul neurologic acut
. Slndromul respirator acut
". Sindrornul dermatologic acut
Sindromul oftalmologic acut
* Slndromulacutsistemic
Glosar de tarmeni

Noirr;nea de <r Acut n este definita prlntr-o perioada de trei saptarnani sau mai putin
Boala grava poate fi caracterizata prin :
* lnternare in spital
. Nefunctionareaorganelor
'. Stare alterata de constienta
Colaps circulator
" fuloarte

lnformatiile prezentate in aceasta anexa sunt destinate orientarii generale peniru a actiona
corespunzator in pe perioada initiala a un raspunsului in teren in izbucniri epidemice.
pe tere n in
Este esenilala primirea consultantei de la laboratoerele destinatarre inainte de plecarea
legatura cu prelevatele adecvate, recoltare si procesarea lor si cu conditiile de transport de
asemenea este esentiala pregatirea corecta a materialelor de colectare si de transpot't'
lnformaiiile sunt limitate ia Jgeniir infectiosi ai bolilor transmisibile si/sau problemeior
prioi'itare
pentru sanatatea publica i; Romania. Cauzele ne-infectioase (metalele grele. produsele
industriale, deficienie nutritionale) nu sunt tratate, dar de cele mai multe ori sunt luaie in

considerare in izbucnirile epidemice.

cie moslre
Vezi : Anexele Z-g pentru materiale specifice si mefode de coleclar* pentru diferite tipuri
Anex.a 11 pentru dezinfectantii chimici
Anexa 12 pentru sisfemu/ triptu de ambalare primara si mentinerea temp*raturii la tranzit