Fişa XV

Biserica Ortodoxă din Ţara Românească

în secolul XVI
I. Introducere:
- ştim că în sec. XV nu avem date prea însemnate despre Mitropolia Ungrovlahiei;
- la încep. sec. XVI are loc o învioare în timpul lui Radu cel Mare (1495-1508).

II. Patriarhul Nifon:

- înviorarea vieţii bisericeşti s-a făcut de Radu cel Mare cu ajutorul Patr. Nifon al
Constantinopolului;
- Patriarhul Nifon: - n. în Pen. Peloponez (Grecia);
- călugăr la M-rea Dionisiou din Muntele Athos;
- mitropolit al Tesalonicului;
- 1486-1488 – Patr. ecumenic la Constantinopol, pierde scunul din cauza unor
neînţelegeri cu stăpânirea otomană;
- 1496-1498 - Patr. a doua oară; scos din scaun de sultan - exilat la Adrianopol
- cca. 1503 – adus în Ţara Românească de Radu cel Mare;
- Gavriil Protul, biograful domnitorului, ne relatează că domnitorul şi Nifon au
convocat o adunare la Târgovişte (sau M-rea Dealu) şi au hotărât reorganizarea vieţii
bisericeşti prin înfiinţarea a două eparhii noi: Râmnic şi Buzău;
- Nifon hirotoni doi episcopi  că Nifon ţinea locul mitropolitului Ungrovlaviei;
- Nifon se ceartă cu Radu cel Mare deorece nu permis o cununie între o soră a
acestuia şi un boier moldovean căci era împotriva canoanelor  se retrage la M-rea Vatoped,
apoi la Dionisiou – †11 aug 1508;
- 1515 – Neagoe Basarab (1512-1521), care-I purtase de grijă în disputa cu Radu,
aduce osemintele lui Nifon în ţară, pentru „ca să curăţească şi să tămăduiască greşala lui
Radu Vodă” - au fost aşezate asupra mormântului lui Radu şi s-au făcut rug. de iertare;
trimise apoi într-un chivot aurit şi împodobit cu pietre preţioase înapoi
- călugării de la Dionisiou îi trimit înapoi în dar domnitorului capul şi o mână care
se păstrează în Catedrala mitropolitană din Craiova;
- aug 1517 – după sfinţirea M-rii lui Neagoe de la Argeş, Patr. Nifon a fost trecut
în rândul sfinţilor - prăznuit la 11 august (prima canonizare a unui sfânt pe teritoriul ţării).

III. Mitropolitul Maxim:

- primul mitropolit după plecarea lui Nifon a fost Maxim Brancovici:
- sârb din familia despoţilor Brancovici, purtând numele de botez de Gheorghe
- după căderea Serbiei sub turci a stat un timp în Ungaria fiind conducătorul
sârbilor refugiaţi aici;
- s-a călugărit la M-rea Kupinic, luând numele de Maxim - hirotonit preot;
- din cauza turcilor a trecut în Ţara Românească venid la Radu cel Mare;
- probabil a fost ales episcop al uneia din cele două eparhii înfiinţate de Nifon,
apoi devenid mitropolit după plecarea acestuia;
 - a mijlocit pacea dintre Radu cel Mare şi Bogdan cel orb al Moldovei, oprind
astfel vărsarea de sânge între fraţi;
- în timpul lui Mihnea cel Rău (1508-1510) trimis în solie la regele Ungariei,
unde a rămas pe proprietăţile rudelor sale din Serbia şi a întemeiat şi o m-re la Cruşedol;
- † 18 ian 1516 la Cruşedol;
- trecut în rândul sfinţilor de Biserica Ortodoxă Sârbă şi prăznuit la 18 ian.

IV. Mitropolitul Macarie:

- cca. 1512-1513 vine în locul lui Maxim mitropolitul Macarie:
- originar din Muntenegru?;
- învăţase meşteşugul tiparului la Viena?;
- între 1493-1496 imprimase cărţi slavone la Cetinie, în Muntenegru;
- vine în Ţara Românească silit de turci şi, poate, la îndemnul lui Maxim;
- a tipărit la noi cărţi în limba slavonă: - Liturghierul - 1508;
- Octoihul - 1510;
- Tetraevanghelul - 1512;
- 1515 - participă la aducerea moaştelor Patr. Nifon;
- 1517 - s-a mutat scaunul mitropolitan la Târgovişte.

V. Alţi mitropoliţi:
- Eftimie I (c.1568-1576) şi Serafim (1576-1586):
- aveau preocupări cărturăreşti, fiind în legătură cu diaconul Coresi;
- s-a înfiinţat o tiparniţă la M-rea Plumbuita (Bucureşti) de către ieromonahul
Lavrentie şi ucenicul său Iovan;
- Serafim înmormântat la Snagov, unde a rectitorit un paraclis;
- Eftimie II (1594-1602) – amul de încredere al lui Mihai Viteazul (1593-1601);
- trimis în câteva solii de Mihai Viteazul – una în 1595 - trimis + episcopii
Teofil al Râmnicului şi Luca al Buzăului la principele Transilvaniei pentru a încheia o
înţelegere cu turcii;
- 20 mai 1595 – tratatul prevedea ca Biserica Ortodoxă din Transilvania să
rămână sub oblăduirea Mitropoliei din Târgovişte;
- 13 aprilie 1596 – a convovat un sobor la Târgovişte care a întocmit un
aşezământ după care să se conducă m-rile ţării – egumenii aleşi numai de sobor (vechiul
principiu al samovlastiei);
- 1602 – se retrage în Moldova după moartea lui Mihai Viteazul + Simion
Movilă, urmaşul lui Mihai;
- se reîntorce în Ţara Românească, fără să-şi reocupe scaunul.

VI. Eparhiile sufragane:

- Râmnic: - Teofil (c.1591-c.1601) – om de încredere al lui Mihai Viteazul;
- Buzău: - Paisie (c.1525-1543) – primul atestat documentar;
- Luca din Cipru (1483-1602) – ales apoi mitropolit.
VII. Mitropolia Proilaviei:
- sf. sec. XVI – se înfiinţează Mitropolia Proilaviei;
- reşedinţa la Brăila;
- ierarhi de neam grec sub jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol;
- avea subordonate teritorii aflate sub stăpânire otomană şi transformate în raiale:
cetăţile Turnu, Giurgiu, Brăila, Chilia, Cetatea Albă, aşa-numitul Bugeac (N M-rii Negre,
între Prut şi Nistru), Tighina – 1538, Hotinul – 1713 + ţinuturile înconjurătoare;
- ajutată de domnii din Ţara Românească şi Moldova;
- 1417 – Dobrogea ocupată de turci  episcopia trece sub cârmuirea mitropoliţilor
greci de la Dristra (Silistra).