Catedra : Disciplina:

Referat
Tema: Acţiunea legii procesual penale

A verificat:

Chişinău, 2020
 Cuprins:

1. Introducere
2. Aplicarea legii procesual-penale în spațiu
3. Excepţii de la principiul teritorialităţii
aplicării în spaţiu a legii procesual-penale
4. Aplicarea legii procesual-penale în timp
5. Efectul retroactiv al legii procesuale
6. Efectul retroactiv al legii procesuale
8. Aplicarea legii procesual-penale în alte țări
a) România
b) Ucraina
c) Germania
9. Concluzii
 Intoducere

La momentul actual, principalele coordonate de aplicare a legii procesual-

penale, aidoma aplicării altor legi. sunt: timpul, spaţiul şi persoana.
Aplicarea în timp a legii procesual-penale este bazată pe principiul reactivităţii
între momentul intrării în vigoare şi momentul încetării acţiunii (art.3 alin. 1 C.P.P.).
Potrivit acestui principiu, legea de procedură penală este de imediată aplicare, toate
activităţile procesuale realizându-se numai în conformitate cu legea de procedură în
vigoare. Ceea ce se ia în consideraţie însă între cele două momente nu este data
săvârşirii infracţiunii, ca în cazul legii penale, ci data când se efectuează actul necesar
demarării procesului penal. În desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este
în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa
judecătorească.
Referindu-ne la aplicarea legii procesual-penale în spațiu, aceasta se aplică
doar la nivel de ţară. Ea nu se aplică pe teritoriul altui stat, după cum nici legea
străină de procedură nu acţionează pe teritoriul nostru.
Legea procesual-penală se aplică asupra tuturor persoanelor, deoarece toţi sînt
egali în faţa legii. Excepţie sînt persoanele vulnerabile care necesită o procedură
specială. Exemplu: minorii, reducerea sancţiunii la jumătate, persoanele incapabile
care sînt internate în instituţii specializate.
Îşi pierde forţa juridică odată cu expirarea termenului, sau prin abrogare.
 Aplicarea în spaţiu

La baza aplicării normelor procesual-penale în spaţiu stă principiul

teritorialităţii.
Principiul teritorialităţii legii penale (legea locului săvîrşirii de infracţiuni) –
potrivit acestui principiu legea penală a unei ţări se aplică în exclusivitate tuturor
infracţiunilor comise pe teritoriul ţării,neavînd nici o relevanţă calitatea
înfaptuitorului. (fie că este cetăţean al R.M,apatrid, sau străin este supus legii penale
pe a cărui teritoriu a săvîrşit infracţiunea). 
Art 11. Codul Penal alin. (1) Toate persoanele care au săvîrşit infracţiuni pe
teritoriul Republicii Moldova urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate
cu prezentul cod.
Potrivit acestui principiu legea procesual-penală se aplică numai activităţilor
procesuale desfăşurate pe teritoriul statului nostru.

Articolul 4. Acţiunea legii procesuale penale în spaţiu

 (1) Legea procesuală penală este unică pe tot teritoriul Republicii Moldova şi
obligatorie pentru toate organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti,
indiferent de locul săvîrşirii infracţiunii.
 (2) Alte modalităţi de acţiune a legii procesuale penale pot fi stabilite prin tratate
internaţionale la care Republica Moldova este parte.1

Prin acţiunea legii procesuale penale în spaţiu se înţelege obligativitatea

respectării şi executării eide către toţi subiecţii procesului penal pe teritoriul cuprins
între frontierele statului respectiv.
Teritoriul Republicii Moldova include întinderea de pămînt, subsolul, apele şi
spaţiul aeriancuprinse între frontierele de stat. Pe întreg teritoriul statului are putere
juridică şi poate fi aplicată numailegea procesuală penală a Republicii Moldova.
Toate organele de urmărire penală, organele care exercită activitate operativă
de investigaţii,instanţele judecătoreşti, indiferent de personalitatea infractorului, locul
1
COD Nr. 122 din 14-03-2003 CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA
săvîrşirii infracţiunii şi altecircumstanţe, sînt obligate să aplice în procesul de
urmărire penală şi de judecare a cauzei penale legea procesuală penală a Republicii
Moldova.

Excepţii de la principiul teritorialităţii aplicării în spaţiu a

legii procesual-penale

Cooperarea cu organele judiciare ale altor state, contribuie la obţinerea probelor

din exterior, investigarea adecvată a infracţiunilor, apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale participanţilor în proces, precum şi realizarea unor importante funcţii
procesuale. Realizarea în practică a acestor activităţi constituie excepţii de la
principiul teritorialităţii.
Cele mai des sunt întâlnite următoarele excepţii de la principiul teritorialităţii
aplicării în spaţiu a legii procesual-penale:
Comisiile rogatorii internaţionale active, când la solicitarea organului judiciar
din RM un act de urmărire penală (de ex., ascultarea unui martor) îndeplinit în altă
ţară potrivit legislaţiei acesteia, este valabil în faţa organelor de drept din ţara noastră
(a se vedea art. 536–539 C.P.P.);
Comisiile rogatorii internaţionale pasive, când un act procedural solicitat de
organul judiciar străin, este realizat pe teritoriul RM, aplică legea procesual-penale a
RM, care are consecinţe juridice pentru procesul penal din acea ţară.

Articolul 540. Executarea în Republica Moldova a comisiei rogatorii cerute de

organelle din străinătate
 (1) Organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească execută comisii rogatorii
cerute de organele respective din străinătate în temeiul tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova şi ţara solicitantă sînt parte sau în condiţii de reciprocitate
confirmate potrivit prevederilor art.536 alin.(2).
 Extrădarea – predarea unui stat străin a persoanei care a încălcat legile
acestui stat. Există extrădarea activă şi pasivă.
Extrădarea activă este iniţiativa sau cererea unui stat adresată altui stat de a-i
preda o persoană reţinută pe teritoriul acelui stat.  

Articolul 541. Condiţiile generale pentru extrădare

 (1) Republica Moldova se poate adresa unui stat străin cu cerere de extrădare a
persoanei în privinţa căreia se efectuează urmărirea penală în legătură cu infracţiunile
pentru care legea penală prevede o pedeapsă maximă de cel puţin un an de închisoare
ori o altă pedeapsă mai aspră sau în privinţa căreia a fost adoptată o sentinţă de
condamnare la pedeapsa închisorii pe o durată de cel puţin 6 luni în cazul extrădării
pentru executare, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.

Activitatea desfăşurată de organele judiciare ale statului solicitat, pentru

predarea infractorului care face obiectul extrădării, este extrădare pasivă.

Articolul 544. Executarea cererii de extrădare a persoanelor care se află pe

teritoriul Republicii Moldova
 (1) Cetăţeanul străin sau apatridul care este urmărit penal sau care a fost condamnat
într-un stat străin pentru săvîrşirea unei fapte pasibile de pedeapsă în acel stat poate fi
extrădat acestui stat străin la cererea autorităţilor competente, în scopul urmăririi sau
executării sentinţei pronunţate pentru fapta comisă sau pronunţării unei noi sentinţe.

Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare penale, constituie altă
excepţie de la principiul teritorialităţii legii procesual-penale.

Articolul 558. Cazuri şi condiţii de recunoaştere a hotărîrilor penale

 (1) Hotărîrile penale definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti din străinătate,
precum şi cele care sînt de natură să producă, potrivit legii penale a Republicii
Moldova, efecte juridice, pot fi recunoscute de instanţa naţională, la demersul
ministrului justiţiei sau al Procurorului General, în baza tratatului internaţional sau a
acordului de reciprocitate.

Cazurile de imunitate de jurisdicţie aplicabilă personalului diplomatic şi

consular sunt de asemenea excepţii de la principiul teritorialităţii.

Articolul 5. Aplicarea legii procesuale penale faţă de cetăţenii străini şi apatrizi

 (1) Pe teritoriul Republicii Moldova, procesul în cauzele penale privitoare la
cetăţenii străini şi apatrizi se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului
cod.
 (2) Procesul penal în privinţa persoanelor care beneficiază de imunitate diplomatică
se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena cu privire la
relaţiile diplomatice, încheiate la 18 aprilie 1961, ale Convenţiei de la Viena cu
privire la relaţiile consulare, încheiate la 24 aprilie 1963, precum şi ale altor tratate
internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Legea procesual-penală nu se aplică în cazul unor infracţiuni săvârşite pe

teritoriul nostru, când acestea sunt comise pe o navă sau o aeronavă militară ce
aparţine unui stat străin.

Aplicarea legii procesual-penale în timp

Aplicarea în timp a legii procesual-penale este bazată pe principiul activităţii

între momentul intrării în vigoare şi momentul încetării acţiunii (art. 3 alin.1 C.P.P.).
Potrivit acestui principiu, legea de procedură penală este de imediată aplicare, toate
activităţile procesuale realizându-se numai în conformitate cu legea de procedură în
vigoare (tempus regit actum).2 Ceea ce se ia în consideraţie însă între cele două
momente nu este data săvârşirii infracţiunii, ca în cazul legii penale, ci data când se
efectuează actul necesar demarării procesului penal.
2
Dumitriu Gheorghe. Aplicarea în timp a legii de procedură penală // Revista de drept penal, nr. 3, anul IV.
Bucureşti, 1997, p. 52.
 Articolul 3. Acţiunea legii procesuale penale în timp
            (1) În desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în
timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa judecătorească.3
           
Dacă infracţiunea săvârşită înainte de intrarea în vigoare a unei legi noi de
procedură penală, se descoperă după această dată, întreaga procedură de administrare
a cauzei penale se va efectua potrivit legii în vigoare, care este activă aplicându-se
tuturor actelor ce se efectuează sub imperiul ei.
Principiul activităţii este de strictă aplicare, el implicând, pe de o parte, atât
efectuarea actelor procedurale în conformitate cu legea în vigoare, cât şi
recunoaşterea ca valabile a actelor procedurale efectuate anterior intrării în vigoare a
legii.4 O lege procesual penală ieşită din vigoare nu produce efecte după momentul
abrogării ei, chiar într-o cauză penală pornită sub imperiul ei.5
Datorită aplicării normei de drept procesual-penal tuturor actelor ce se
efectuează după intrarea ei în vigoare, chiar în cauzele începute anterior acestei date,
principiului activităţii i s-a dat denumirea de principiul aplicării imediate a normelor
de procedură penală.6 Legea procesual-penală care limitează drepturile şi libertăţile
subiecţilor procesului nu are caracter retroactiv.7
De regulă în ţara noastră legea intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. Uneori datorită importanţei legii, intrarea în vigoare
are loc într-un moment ulterior adoptării, la data prevăzută în textul ei, pentru a se
lăsa o perioadă de timp, necesară cunoaşterii legii şi pregătirilor de ordin
organizatoric în vederea aplicării ei. Este, de ex., cazul Codului penal, adoptat la 18
aprilie 2002, publicat la 13 septembrie 2002 şi care a intrat în vigoare la 12 iunie
2003.

3
COD Nr. 122 din 14-03-2003 CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA
4
A se vedea în acest sens: pct. 12 al Hotărârii Plenului C.S.J. nr. 31 din noiembrie 2003 Cu privire la unele
chestiuni apărute în practica judiciară în legătură cu punerea în aplicare a Codului penal şa al Codului de
procedură penală // Avocatul Poporului, nr. 1, 2004, p. 6.
5
Neagu Ion. Op. cit., p. 33.
6
Păvăleanu Vasile. Drept procesual-penal. Parte generală. Bucureşti: Lumina Lex, 2000, p. 45.
7
Лупинская П. А. Уголовно-процессуальное право. Учебник. Москва: Юристъ, 1997, р. 24–25.
 Nu putem spune acelaşi lucru despre Codul de procedură penală adoptat prin
Legea nr. 122–XV din 14 martie 2003, publicat la 07 iunie 2003 în Monitorul Oficial
al RM nr. 104–110/447. Peste puţin timp, la 12 iunie 2003, noul Cod a intrat în
vigoare. Mulţi practicieni au întâmpinat, de la început, dificultăţi privind aplicarea
noilor norme procesual-penale, iar teoreticienii s-au confruntat cu tălmăcirea unor
termeni procesuali şi valorificarea în plan doctrinar a instituţiilor neîntâlnite anterior
în procedura autohtonă.

Legea îşi pierde forţa juridică odată cu expirarea termenului, sau prin abrogare.
Abrogarea poate fi:
a)  Expresă directă – constă în numirea expresă a actului normativ sau a părţilor din
cuprinsul acestuia care-şi încetează aplicativitatea odată cu intrarea în vigoare a
noului act normativ;
b)  Expresă indirectă – menţionează că pe data intrării în vigoare a noului act
normativ orice dispoziţie contrară acestuia se abroga.;
c) Parţială – se abrogă doar unele articole sau dispoziţii dintr-un act normativ;
d) Totală – se abrogă actul normativ în totalitate;
e) Tacită – mod prin care actul normativ care intră în vigoare nu prevede în mod
expres încetarea aplicabilităţii unui act normativ anterior, sau unei părţi din el, dar
cuprinde reglementări contrare acestuia. În acest fel, normele juridice vechi devin
incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ nou – sunt scoase din vigoare în mod
tacit.

Ieşirea din vigoare a legii procesual-penale poate avea loc de cele mai dese ori
odată cu intrarea în vigoare a altei legi. Astfel, potrivit art.561 C.P.P. la data intrării
în vigoare a Codului actual, se abrogă Codul de procedură penală aprobat prin Legea
RSSM din 24 martie 1961 (Veştile Sovietului Suprem al RSSM, 1961, nr. 10, art.42)
cu modificările ulterioare.

Articolul 561. La data intrării în vigoare a prezentului cod:

1) se abrogă Codul de procedură penală, aprobat prin Legea R.S.S.Moldoveneşti din
24 martie 1961 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S.Moldoveneşti, 1961, nr.10,
art.42), cu modificările ulterioare;
2) actele normative, adoptate pînă la punerea lui în aplicare se vor aplica în măsura în
care nu contravin prevederilor acestuia.8

Efectul retroactiv al legii procesuale

Articolul 13 din Codul de procedură penală al României menţionează că legea

procesual penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de
la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor
prevăzute în dispozițiile tranzitorii.
Codul de procedură penală al Republicii Moldova la fel prevede că în
desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi
penale sau judecării cauzei în instanţa judecătorească. Legea procesual penală poate
avea efect ultraactiv, adică dispoziţiile ei, în perioada de tranziţie la o nouă lege
procesual penală, pot rămâne aplicabile acţiunilor procesuale reglementate de legea
nouă.
Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă. În doctrină s-a arătat că
activitatea normelor de procedură penală, ca o consecinţă a principiului legalităţii, nu
poate fi realizată decât conform normelor pozitive de procedură penală, aceasta
impunând ca orice act să fie îndeplinit după normele în vigoare în momentul
efectuării sale .S-a arâtat de asemenea că norma procesual penală retroactivează,
respectiv, se aplică şi actelor procesuale îndeplinite anterior apariţiei ei, atunci când
nu mai conţine condiţia sau formalitatea prevăzută de legea veche, neîndeplinită sau
nerespectată cu ocazia efectuării unui act sau luării unei măsuri procesuale .
De asemenea, o normă procesual penală mai poate retroactiva şi în cazul în
care în mod exepţional legea nouă prevede că unele dispoziţii ale sale sunt aplicabile
8
COD Nr. 122 din 14-03-2003 CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA
şi actelor efectuate sub legea anterioară [20, p.103]. Chestiunea retroactivității se
poate aplica și față de unele norme care, deși se referă la pedeapsă, în unele țări sunt
de natură procesuală. Este vorba de instituția prescripției.
Legea procesuală poate avea efect retroactiv sau ultraactiv, în cazuri speciale
acestea fiind expres menționate în legea de punere în aplicare a normelor procesuale
adoptate. În mod firesc, legea procesuală nouă nu ar putea limita anumite drepturi și
garanții procesuale deja existente.9

Articolul 3. Acţiunea legii procesuale penale în timp

 (2) Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispoziţiile ei, în
perioada de tranziţie la o nouă lege procesuală penală, pot rămîne aplicabile acţiunilor
procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea
nouă.

Efectul retroactiv al legii procesuale

Soluţionarea unei cauze penale necesită o anumită durată de timp, şi este
posibil să se desfăşoare până la un anumit moment după dispoziţiile legii vechi, iar în
continuare, potrivit legii noi. Astfel, prin aplicarea la cauzele în curs de desfăşurare a
dispoziţiilor noi, fără nici o precizare, ar putea prejudicia interesele legitime ale
părţilor. De aceia în situaţiile tranzitorii, adică în acele momente în care se trece de la
aplicarea unei legi, la aplicarea alteia, noi în domeniu, legiuitorul trebuie să
stabilească modalităţile de trecere de la legea anterioară la legea în vigoare prin
intermediul unor acte normative denumite dispoziţii tranzitorii.
De regulă, dispoziţiile tranzitorii se conţin în legea nouă, dar când ea este de o
importanţă deosebită prin întinderea şi efectele sale, dispoziţiile tranzitorii pot fi
cuprinse într-un act aparte, care să pună în aplicare dispoziţiile legii noi.10
În Codul de procedură penală al RM, care a fost adoptat prin Legea nr. 122–XV
la 14 martie 2003, se conţin Dispoziţii finale şi tranzitorii în Capitolul X, Titlul III al

9
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/15.p.129-137_103.pdf
10
Pintea Alexandru. Op. cit., p. 50.
părţii speciale. De asemenea, în scopul de a facilita situaţia tranzitorie, a fost adoptată
Legea nr. 205–XV din 29 mai 2003 Cu privire la punerea în aplicare a Codului de
procedură penală al Republicii Moldova.11

Art.1. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie
2003 se pune în aplicare la 12 iunie 2003.
Art.2. – Cauzele  penale  aflate în curs de cercetare penală şi  anchetă preliminară  la 
data intrării în vigoare a Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-
XV din 14 martie 2003 se supun dispoziţiilor  acestuia.  Actele şi lucrările efectuate
pînă  la această dată potrivit Codului de procedură penală aprobat prin Legea
R.S.S.Moldoveneşti din 24 martie 1961, cu modificările ulterioare, rămîn valabile.12

Aplicarea legii procesual-penale în alte țări

a) România
Aplicarea legii procesual penale în timp
Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi
măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare,
cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii [art. 13 alin. (1) CPP];
Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe
rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute de lege [art. 3 din Legea nr.
255/2013].
Legea procesual penală intră în vigoare, de regulă, la 3 zile de la publicarea
acesteia în Monitorul Oficial al României [art. 78 teza I din Constituţia României]. –
termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, curge de la data publicării şi
expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi. – cu titlu de excepţie, legea nu intră în vigoare
în termen de 3 zile de la publicare în Monitorul Oficial al României, ci o dată
11
Ase vedea: Hotărârea Plenului C.S.J. din noiembrie 2003, nr. 31 Cu privire la unele chestiuni apărute în
practica judiciară în legătură cu punerea în aplicare a Codului penal şa al Codului de procedură penală.

LEGE Nr. 205 din 29-05-2003 cu privire la punerea în aplicare a Codului de procedură penală al
12

Republicii Moldova
ulterioară, prevăzută în textul acesteia [art. 78 teza a II-a din Constituţia României] –
această situaţie apare în ipoteza în care importanţa legii şi consistenţa acesteia
necesită o perioadă de timp pentru cunoaştere, însuşire şi pregătirea cadrului
organizatoric [spre exemplu, Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii
nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (M. Of. nr. 515 din 14
august 2013)].
În procesul penal, cât priveşte aplicarea legii procesuale penale în timp, nu îşi
găsesc aplicarea regulile din dreptul material privind aplicarea legii penale mai
favorabile. Legea procesuală este de imediată aplicare – nici nu retroactivează, nici
nu ultraactivează.
Actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de
procedură penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor,
rămân valabile, cu excepţiile prevăzute de Legea nr. 255/2013 pentru punerea în
aplicare a Codului de procedură penală [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 255/2013].

Excepţiile sunt prevăzute de Legea de punere în aplicare a codului de

procedură penală (Legea nr. 255/2013) – situaţiile tranzitorii – când o cauză penală
este deja în curs de judecată sau, cel puţin în faza de urmărire penală, la intrarea în
vigoare a noii legi:
• regulile de competență din legea anterioară rămân aplicabile în procesele penale
în curs, până la pronunţarea unei hotărâri definitive;
− cauzele aflate în cursul urmăririi penale la data intrării în vigoare a legii noi rămân
în competenţa organelor de urmărire penală legal sesizate [art. 5 alin. (1) din Lege];
− cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea
judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi
instanţe [art. 7 din Lege];
− recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate
împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în
competenţa aceleiaşi instanţe [art. 12 alin. (1) din Lege];
− plângerile împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, aflate pe
rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii noi, continuă să se judece de către
instanţele competente potrivit legii vechi [art. 15 alin. (1) din Lege].
• termenele care au început să curgă sub legea veche au durata prevăzută de acea
lege, chiar dacă expiră sub legea nouă.

Ieşirea din vigoare a legii procesual penale

Legea procesual penală iese din vigoare:

a) la data stabilită, dacă durata de aplicare a legii este stabilită (limitată) [spre
exemplu, legile temporare care ajută la termenul scadent, în cazul situațiilor de forță
majoră sau de război];
b) când legea este abrogată sau „cade în desuetudine”: − abrogare → desfiinţarea sau
scoaterea din vigoare, prin lege, a unei legi procesual penale anterioare sau a unei
dispoziţii de procedură penală dintr-o lege anterioară; − abrogarea poate fi: totală sau
parțială expresă sau tacită
− desuetudine → este o modalitate de ieşire din vigoare a unei legi prin neaplicarea ei
o perioadă îndelungată de timp

Aplicarea legii procesual penale în spațiu

Legea procesuală penală română se aplică actelor efectuate şi măsurilor dispuse
pe teritoriul României, cu excepţiile prevăzute de lege [art. 13 alin. (2) CPP].

teritoriu – întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul, subsolul şi spaţiul

aerian, cuprinse între frontierele de stat [art. 8 alin. (2) CP];

Infracţiune săvârşită pe teritoriul României:

a) orice infracţiune comisă pe teritoriul României sau pe o navă sub pavilion
românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România [art. 8 alin. (3) CP];
b) formă asimilată – atunci când pe teritoriul României ori pe o navă sub pavilion
românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de
executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul
infracţiunii [art. 8 alin. (4) CP].

Particularităţi în aplicarea legii procesuale penale în spaţiu apar în următoarele

situaţii:
a) o infracţiune a fost săvârşită în străinătate;
b) o infracţiune a fost săvârşită parţial în străinătate şi • infracţiunea prezintă interes
pentru organele judiciare din România.

Excepţii:
a)sunt generate de nevoia crescândă de colaborare la nivel internaţional pentru a lupta
împotriva criminalităţii pe plan mondial;
b) presupun fie − cooperarea între organe judiciare ale unor diferite state, cu
respectarea suveranităţii fiecăruia, într-un scop comun, fie − transferarea de
competenţe unui organism sau unei organizaţii supranaţionale.
c) imunitatea de jurisdicţie – legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către
reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în
conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei penale a statului
român;
d)recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale şi a actelor procedurale efectuate în
străinătate, cu respectarea legii procesuale penale a statului respectiv – dacă produc
efecte pe teritoriul României;
Aplicarea legii procesuale în spațiu

UKRAINA

Article 3.
Applicability of the statute of criminal procedure
Criminal proceedings are conducted in the territory of Ukraine in accordance with the present Code wherever a crime
has been committed. Statute of criminal procedure which is effective during the inquiry, pre-trial investigation or trial,
respectively, is applicable in criminal proceedings. Rules of the present Code are applied in proceedings related to
crimes committed by foreigners, except those who enjoy diplomatic immunity. Rules of the present Code are also
applied in cases related to crimes committed by stateless persons. (Article 3 as amended by virtue of the Decree of the
Presidium of the Verkhovna Rada No 6834-X (6834-10) of 16.04.84)13

Articolul 3.
Aplicabilitatea statutului procedurii penale
Procedurile penale se desfășoară pe teritoriul Ucrainei, în conformitate cu prezentul cod oriunde a fost comisă o crimă.
Statutul procedurii penale, care este în vigoare în timpul anchetei, anchetei prealabile sau procesului, respectiv este
aplicabil în procedurile penale. Normele prezentului cod se aplică în procedurile legate de infracțiunile comise de
străini, cu excepția cei care se bucură de imunitatea diplomatică. Regulile prezentului cod se aplică și în cazurile legate
de infracțiuni comise de apatrizi. (Articolul 3 modificat în virtutea Decretului prezidiului Verkhovna Rada nr. 6834-X
(6834-10) din 16.04.84)

c) Germania
Aplicarea legii procesuale în spațiu

Secțiunea 7
Locul de desfășurare a locului faptei comise
(1) Locul de desfășurare se consideră stabilit în instanța în a cărei circumscripție a
fost comisă infracțiunea.
(2) Dacă elementele esențiale ale unei infracțiuni sunt stabilite prin conținutul unei
publicații care figurează în domeniul teritorial al prezentului statut federal, numai
instanța în districtul căreia a apărut publicația va fi considerată competentă în
conformitate cu subsecțiunea (1). Cu toate acestea, în cazurile de insultă inițiată de
urmărire privată, instanța în districtul căreia a fost distribuită publicarea va avea, de
asemenea, competență dacă persoana insultată își are domiciliul sau reședința
obișnuită în districtul respectiv.

Secțiunea 10
Locul pentru infracțiunile comise în străinătate la bordul navelor sau aeronavelor
(1) Dacă infracțiunea a fost comisă în afara domeniului teritorial al prezentului statut
pe o navă autorizată să arboreze pavilionul federal, instanța competentă este instanța
în a cărei rază se află portul de origine al navei sau portul din sfera teritorială a
prezentei legi statut la care a ajuns prima dată nava după comiterea infracțiunii.

13
CODE OF CRIMINAL PROCEDURE OF UKRAINE
(2) Subsecțiunea (1) se aplică în mod corespunzător aeronavelor autorizate să poarte
semnul de naționalitate al Republicii Federale Germania.

Secțiunea 10a
Locul pentru infracțiunile comise în străinătate pe mare

Dacă nu se stabilește un loc pentru o infracțiune comisă pe mare în afara domeniului

teritorial al prezentului statut, locul este Hamburg; instanța locală competentă este
instanța locală din Hamburg.

Secțiunea 11
Locul pentru infracțiunile comise în străinătate de resortisanți germani
extrateritoriali și funcționari publici germani

(1) În cazul germanilor care se bucură de dreptul de extraterritorialitate, precum și al

funcționarilor publici ai guvernului federal sau al unuia dintre landurile angajați în
străinătate, locul este stabilit de domiciliul pe care îl aveau în Germania. Dacă nu au
un astfel de domiciliu, sediul guvernului federal este considerat domiciliul acestora.
(2) Aceste dispoziții nu se aplică consulilor onorifici.

Secțiunea 11a
Locul de desfășurare a infracțiunilor comise în străinătate de soldați în
desfășurare specială în străinătate
Dacă o infracțiune este săvârșită în afara domeniului teritorial al prezentului statut de
către soldații Forțelor Armate Federale aflate în desfășurare specială în străinătate
(secțiunea 62 (1) din Legea privind statutul juridic al personalului militar
(Soldatengesetz)), locul este considerat a fi stabilit în instanța competentă pentru
orașul Kempten.14

http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/15.p.129-137_103.pdf
https://www.gesetze-im-internet.de/englisch_stpo/englisch_stpo.html#p0015
https://www.gesetze-im-internet.de/englisch_stpo/

14
German Code of Criminal Procedure (Strafprozeßordnung – StPO)