Cercul - Noţiuni teoretice

Prof. Dr. MIHAI MONEA

De…niţie: Numim cerc de centru O şi raz¼ a r şi not¼

am C (O; r) ca …ind mulţimea tuturor punctelor
din plan situate la distanţa r de punctul O:
...................................................................................................
În funcţie de distanţa faţ¼
a de centru, un punct poate … situat în diferite poziţii în raport cu cercul.
Dac¼a un punct P veri…c¼ a relaţia OP < r vom spune c¼ a este interior cercului, iar dac¼a OP > r atunci
va … exterior cercului. Mulţimea tuturor punctelor interioare împreun¼ a cu cercul formez¼ a un disc.
Consider¼ am cercul din …gura urm¼ atoare.

Folosind notaţiile de mai sus, elementele asociate cercului sunt:

- Centrul cercului: punctul O;
- Raza cercului: lungimea oric¼ arui segment care uneşte centrul cu un punct al cercului, de exemplu
OA; OB sau OC;
- Coard¼a: segmentul care uneşte dou¼ a puncte oarecare situate pe cerc, de exemplu segmentul
AB;
- Diametrul cercului: orice coard¼ a care conţine centrul cercului, de exemplu segmentul AC;
evident lungimea unui diametru este 2r:
_ _
- Arc de cerc: o porţiune de cerc delimitat¼ a de dou¼a puncte ale cercului, de exemplu AB sau BC:
_
- Semicerc: un arc de cerc delimitat de capetele opuse ale unui diametru, de exemplu AC:
- Unghi la centru: orice unghi a c¼ arui vârf conincide cu centrul cercului, de exemplu ]COB:
- Unghi înscris în cerc: orice unghi a c¼ arui vârf este situat pe cerc, de exemplu ]ACB:
...................................................................................................
Propriet¼ aţi ale unghiurilor asociate unui cerc: Folosind notaţiile din …gura anterioar¼ a avem:
1. M¼ asura arcului mic BC este egal¼ a cu m¼ asura unghiului ]BOC:
2. Coarda AC este diametru dac¼ a şi numai dac¼ a ]AOC = 180 :
3. M¼ asura ]ACB este jum¼ atate din m¼ asura arcului AB:
4. Coarda AC este diametru dac¼ a şi numai dac¼ a ]ABC = 90 :
...................................................................................................
Propriet¼ aţi ale arcelor şi coardelor asociate unui cerc:
1. În orice cerc coarde de lungimi egale subîntind arce de m¼ asuri egale şi reciproc.
2. În orice cerc, arcele cuprinse între coarde paralele au m¼ asuri egale.
3. În orice cerc un diametrul este perpedicular pe o coard¼ a dac¼
a şi numai dac¼ a conţine mijlocul
acestei coarde.
2 Monea Mihai Petru

4. În orice cerc un diametrul conţine mijlocul unei coarde dac¼ a şi numai dac¼a conţine mijlocul
arcului de cerc determinat de capetele acelei coarde.
5. Într-un cerc cordele situate la distanţ¼
a egal¼ a de centru cercului sunt congruente şi reciproc
...................................................................................................
Noţiunea de cerc se confund¼ a oarecum cu istoria matematcii. Din cele mai vechi timpuri acest¼ a
…gur¼ a a fascinat prin prisma unei particularit¼ aţi. Practic raportul dintre circumferinţa oric¼arui cerc
şi diametrul s¼ au este constant. Aceast¼ a valoare a fost notat¼ a cu litera greceas¼a ; pe care o citiim
"pi". Timpul a demonstra c¼ a acest num¼ ar este unul mai special în matematic¼ a. Num¼ arul este
num¼ ar iraţional, deci admite o in…nitate de zecimale a c¼ aror repetiţie nu este de tip periodic. Avem
= 3; 1415926535::::;dar relaţia cea mai frecvent folosit¼a este 3; 14 < < 3; 15:

Caracteristici numerice asociate unui cerc: În continuare consider¼ am un cerc de centru O şi
raz¼
a r:
1. Lungimea circumferinţei acestui cerc este egal¼ a cu 2 r:
2. Suprafeţa delimitate de acest cerc se numeşte disc şi aria sa este egal¼ a cu r2 :
...................................................................................................
Poziţia unei drepte faţ¼ a de un cerc: O dreapt¼ a şi un cerc pot avea în comun cel mult dou¼ a
puncte diferite. În funcţie de num¼ arul de puncte de intersecţie dreapta este:
- dreapt¼a exterioar¼a cercului dac¼a nu intersecteaz¼ a cercul
- dreapt¼a tangent¼a cercului dac¼a are un singur punct comun cu cercul
- dreapt¼a secant¼a cercului dac¼a îl intersecteaz¼a în dou¼a pucncte.
În …gura urm¼ atoare dreapta a este exteriaor¼ a, drepta b este tangent¼a iar dreapta c este secant¼
a.

Propriet¼ aţi ale dreptelor tangente

1: O dreapt¼ a tangent¼
a la cerc este perpendicular¼ a pe raza cere porneşte din punctul de tangenţ¼a.
2: Tangentele duse dintr-ujn punct exterior la un cerc sunt congruente.
...................................................................................................
Poziţiile relative a dou¼ a cercuri: Dou¼ a cercuri pot avea în comun cel mul dou¼ a puncte. În funcţie
de num¼ arul de puncte de intersecţie dar şi pozişionare vom avea mai multe cazuri. Pentru acesta
consider¼am cercurile C1 (O1 :r1 ) şi C2 (O2 ; r2 ) : Aceste cercuri poat …:
- cercuri exterioare: În acest caz C1 \ C2 = ? şi r1 + r2 > O1 O2 ;
- cercuri tangente exterior: În acest caz C1 \ C2 conţine un punct şi r1 + r2 = O1 O2 ;
- cercuri secante: În acest caz C1 \ C2 conţine dou¼ a punct şi r1 + r2 > O1 O2 > jr1 r2 j ;
- cercuri tangente interior: În acest caz C1 \ C2 conţine un punct şi jr1 r2 j = O1 O2 ;
- cercuri interior: În acest caz C1 \ C2 = ? şi jr1 r2 j > O1 O2 > 0;
- cercuri concentrice: În acest caz C1 \ C2 = ? şi O1 = O2 dar r1 6= r2 :
Desenul urm¼ ator prezint¼
a câte un exemplu din …ecare dintre situaţiile descrise anterior.
Cercul 3

Cercuri secante Cercuri tangente exterior Cercuri tangente interior

Cercuri exterioare Cercuri interioare Cercuri concentrice

...................................................................................................
Fiec¼
arui triunghi îi sunt asociate dou¼
a cercuri speciale, numite cercul circumscris, respectiv cercul
înscris.

Cercul circumscris unui triunghi; Consider¼ am un triunghi oarecare ABC:

- cercul circumsris este cercul care conţine toate vârfurile, adic¼
a punctele A; B; C;
- are centrul situatla intersecţia mediatoarelor;
- dac¼a not¼am cu O centrul atunci OA = OB = OA şi reprezint¼ a raza acestui cerc, de obicei
notat¼
a cu R:

Observaţie: În cazul triunghiului echilateral centrul cercului circumscris coincide cu centrul de

greutate, iar în cazul triunghiului dreptunghic coincide cu mijlocul ipotenuzei.

Cercul cînscris în triunghi; Consider¼ am un triunghi oarecare ABC:

- cercul înscris este cercul situat; ^{ninterior şi care este tangent celor trei laturi;
- are centrul situatla intersecţia bisectoarelor;
- dac¼a not¼am cu I centrul atunci dist (I; AB) = dist (I; BC) = dist (I; CA) şi reprezint¼
a raza
acestui cerc, de obicei notat¼a cu r:
4 Monea Mihai Petru

Observaţie: În cazul triunghiului echilateral centrul cercului înscris coincide cu centrul de greutateş
...................................................................................................
De…niţie: Un poligon cu n laturi se numeşte poligon regulat dac¼ a are toate laturile congruente şi
toate unghiurile de m¼
asuri egale.

În …gura urm¼
atoare este prezentat un poligon regulat cu 10 laturi.

Acest poligon mai este cunoscut şi sub numele de decagon regulat. În afara cazurilor particulare pe
care le vom reaminti în continuare, exemple de poligoane, frecvent înt¼ alnite, sunt poligonul regulat
cu 5 laturi sau pentagonul regulat, respectiv poligonul regulat cu 8 laturi sau octogonul regulat.
Toate poligoanele regulate admit un set de propriet¼aţi pe care le remintim în continuare. Pentru a
simpli…ca expunerea vom nota A1 A2 A3 :::An 1 An un poligon regulat oarecare ca în …gura urm¼ atoare.

Observaţii:
1. Toate laturile poligonului sunt congreunte, deci A1 A2 = A2 A3 = ::: = An 1 An = An A1 :
2. Suma m¼ asurilor tuturor celor n unghiuri este egal¼a cu (n 2) 180 ; prin urmare …ecare unghi
n 2
al poligonului are m¼ asura n 180 :
3. Exist¼a un cerc care conţine toate vârfurile acestui poligon. Centrul acestui cerc, notat cu O
în …gura precedent¼ a, mai este numit şi centrul poligonului. Evident c¼a OA1 = OA2 = ::: = OAn :
4. Punctul O formeaz¼ a cu …ecare latur¼ a a poligonului câte un triunghi isoscel. Cele n triunghiuri
sunt toate congruente. În consecinţ¼ a ]A1 OA2 = ]A2 OA3 = ::: = 360 n
:
5. Distanţa de la O la o latur¼
a a poligonului se numeşte apotema poligonului, de exemplu OM în
…gura precedent¼ a. Având în vedere cele menţionate anterior, e evident c¼ a OM este median¼ a într-un
triunghi isoscel.

Cazuri particulare
Cazul n = 3 conduce la poligonul regulat cu 3 laturi care este de fapt triunghiul echilateral.
În acest caz centrul cercului circumscris coincide şi cu centrul cercului înscris, cu ortocentrul şi cu
centrul de greutate. De asemenea practic apotema este raza cercului înscris în triunghi.
Cercul 5

Cazul n = 4 conduce la poligonul regulat cu 4 laturi care este de fapt p¼

atratul. În acest caz
centrul cercului circumscris coincide cu intersecţia diagonalelor.

Cazul n = 6 conduce la poligonul regulat cu 6 laturi care este denumit hexagon regulat. Analiza
acestei …guri se realizeaz¼a foarte uşor dac¼
a remarc¼
am c¼
a hexagonul regulat din …gura anterioar¼ a este
împ¼arţit de diagonalele AD; BE şi CF în 6 triunghiuri echilaterale. Intersecţia acestor trei diagonale
este chiar centrul cercului circumscris acestui hexagon.