Sunteți pe pagina 1din 17

Drept comunitar

Bilbliografie:

C.A.Gheorghe- Drept bancar comunitar, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2009


Augustin Fuerea, Drept comunitar, partea generala. Editura All Beck, Bucuresti 2003
Augustin Fuerea – Drept comunitar al afacerilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2006
Octavian Manolache – Tratat de drept comunitar, Editia a V-a, Bucuresti 2006

1. Contituirea Uniunii Europene.

Etapele constituirii UE.

Ministrul englez Winston Churchil, 1946, a prezentat opiniile sale privind viitorul Europei dupa al
II-lea Razboi mondial. Marea sa realizare in plan politic a fost adoptarea si deschiderea spre semnare a
Conventiei Europene a Drepturilor Omului, Roma 1950.

In aceeasi perioada pe plan economic se remarca lansarea planului Marshall, plan de ajutorare a
statelor Europene, cu conditia plicarii unor programme de restructurare Pe plan politic – comunitar
remarcam constituirea Organizatiei Atlanticului de Nord (NATO)

Planul Schumann, conform caruia s-a lansat la Paris in 1950 o strategie pentru implementarea unui
conduceri unitare la nivel European in vederea constructiei unei federatii europene. Se poate vorbi conform
acestui plan de stabilire a bazelor Uniunii Europene. Schumann propune ca cele mai puternice industrii ale
Frantei si Germaniei ( ind minerit si otel) sa fie supuse unui control comun din partea unei organizatii
supranationale.

Urmeaza tratatul de la Paris (1950)de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului


(CECO). Tratatul a avut ca scop pe de o parte stingerea rivalitatii istorice dintre Franta si Germania (tratatul
a trezit si interesul altor state europene cum ar fi Benelux, Italia) iar pe de alta parte s-a urmarit ca interesle
acestor state sa fie mai bine reprezentate intro organizatie europena. Tratatul a fost incheiat pe o perioada de
50 de ani din 1952 si este considerat o reusita. Primul presedinte a fost Jean Monett, Ministrul de Externe al
Frantei si parintele spiuritual al Planului Schumann.

Urmeaza un esec, acela de a constitui CAE, Comisia de Aparare Europeana. Proiectul de a realiza o
comunitate in domeniul apararii nu s-a realizat datorita faptului ca Franta nu a semnat tratatul prin care urma
sa se infiinteze armata europeana, 1954. S-a propus creearea unei Comunitati politice Europene (CPE) care
prevedea unificarea CECO cu CAAE fara sa cuprinda si politica externa a statelor reunite de Tratatul de la
Roma.

Pentru ca nu s-a reusit o unificare politica, eforturile s-au indreptat spre o unificare economica, o
INTEGRARE care va determina la un moment dat si o unificare politica. Astfel, in anul 1955 s-au convocat
statele membre pentru a se construi cele 2 noi comunitati :
- CEE ( Comunitatea Economica Europeana)
- EURATOM ( Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.
Care impreuna cu CECo constituie fundamentul Uniunii Europene.

1
Marea Britatnie refuza in 1955 din nou sa se integreze, ramanand in afara Comunitatilor sub
influenta americana.
Tratatul se semneaza la Roma in 1957, intrand in vigoare un an mai tarziu. Din acest moment s-a pus
problema constituirii unor institutii comune care sa se implice la nivelul celor 3 comunitati create, s-a
propus Consiliul de Ministrii, Parlamentul si Curtea de Justitie.

Se stabileste ca Bruxelles, Luxembourg si Strssbourg vor deveni sediile celor mai importante
institutii Europene. CEE nu a gasit puterea politica de a trece la urmatoarea etapa, uniunea economica si
monetarapentru ca s-a lovit de opozitia Marii Britanii care de-abia in 1973 a aderat la Comunitate si de
opozitia Frantei care de-a lungul anilor a aplicat politica « scaunului gol »

In anii 1980 are loc extinderea Comunitatilor la 10 state incluzand Grecia, Spania si Portugalia.
Semnarea Actului Unic European al UE a reprezentat o dinamica favorabila punerii in aplicare a uniunii
economice si monetare (AUE), a intrat in vigoare in 1987 fiind considerat prima extindere a constructiei
europene, prin aceasta se introduce ideea de piata comuna ca spatiu fara frontiere in care sa se circule liber.

Urmeaza Tratatul de la Maastricht prin care se renunta la termenul de comunitate si se pun bazele
unei DEMOCRATIZARI a comunitatilor care sa se bazeze pe o mai mare transparenta.

Se invoca acum principiile libertatii, democratiei, respectarea drepturilor omului si a libertatilor


fundamentale precum si statul de drept, principii comune statelor membre (neluate in calcul ; la functionarea
comunitatilor). Dupa adoptarea tratatului alte 10 state au depus cerere de aderare printre care si Romania.

A urmat apoi crearea uniunii economice si monetare introducerea monedei unice, crearea Bancii
Centrale Europene (BCE) a sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) care au pus bazele UEM.

Tratatul de la Amsterdam 1997 are ca scop revizuirea tuturor actelor comunitare; se introduce
expresia “Europa cu mai multa viteza” astfel incat sa fie accelerata si dezvoltarea statelor integrate dar mai
putin dezvoltate.

S-a propus un tratat privind viitorul UE, se adopta Caarta Drepturilor Fundamentale a UE.

2. Consolidarea Comunitatii Europene si creearea Uniunii Europene.

1992 – dezvoltarea UE a intrat intro noua etapa si s-a vorbit de un asa numit “templu al UE” cu
urmatoarea configuratie si obiective:

Cetatenie Externa Piata unica Integrare economica Politica comuna


Europeana

Comuni- Politica Justitie si


tatile externa de politie
Pilonul 1
Europene Pilonul 2 securitate Pilonul 3
comuna
economica
comuna
2
A. Comunitatile Europene bazate pe :
- principiul subsidiaritatii
- crearea cerateniei europene
- crearea uniunii economice si monetare
- dezzvoltarea domeniilor specializate cum ar fi cultura si protectia consumatorului
- intarirea controlului exercitat de Parlamentul European

B. Politica externa si de securitate


- are caracter interguvernamental, deci forta juridica a hotararilor nu este la fel de mare ca in cazul
plenului, deoarece hotararile se iau la nivel guvernamental

C. Politici de justitie si politie


- acestia si-au propus libera circulatie a personaleor si cooperarea in domeniul justitiei si cel
politienesc.
- Hotararile au caracter interguvernamental

Cei 3 piloni ai fost recunoscuti de statele membre cu derogari pentru Marea Britanie si Danemarca.

3. Extinderea UE

UE se extinde ajungand la 15 state cu urmatoarele observatii :


- Norvegia semneaza tratatul de aderare dar nu reuseste sa il ratifice prin referendum
- Elvetia respunge prin referendum Tratatul UE
- Noile state integrate in UE au beneficiat de faptul ca nu au fost o povara pentru
Uniune, dar au avut un regim aparte fiind refractare la reforme, la adancirea Uniunii
Europene si la dezvoltarea unei politici de aparare comune.

4. Creearea uniunii economice si monetare

A. Realizarea Uniunii s-a facut in mai multe etape, prin armonizarea prealabila
urmarindu-se reducerea dezechilibrelor regionale
B. Rodajul institutiilor Europene, prin interzicerea deficitelor bugetare excesive
si constituirea Institutului Monetar European
C. Introducerea monedei unice – mai multe etape in care cele 15 state membre
urmau sa adopte Euro pana la 1 Ianuarie 1999.

Obs!.
- Grecia a fost exclusa din aceasta etapa
- Marea Britanie, Danemarca si Suedia au refuzat trecerea la Euro
- In 2001 Grecia a intrat in zona Euro
- 2002 – Statele membre trec la utilizarea efectiva a monedei unice
- 2007 – Slovacia este primul stat din tarile estice care indeplineste conditiile pentru
zona Euro, devenind si al 13-lea stat al Uniunii Europene.
- Menede proprii au ramas Lira Sterlina, Coroana daneza si Coroana Suedeza.

3
Tratatul de la Nisa 2001.

O importanta isorica o reprezinta includerea tarilor centrale si de est in UE si chiar includerea in


viitor a unor tari ca Turcia. La nisa s-a luat hotararea de a se modifica mecanismele de functionare a UE,
tocmai pentru a asigura functionarea UE cu un numar mai mare de state.

Tratatul contine prevederi care adancesc integrarea europeana in vederea largirii UE la 27 membrii,
acest lucru va conduce la cresterea numarului parlamentarilor in Parlamentul European.

Are loc adoptarea acelei carte inspirate din Conventia Europeana a Drepturilor Omului cu un
continut mai extins, intitulata « Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ». Statele din blocul
comunist semneaza acorduri de asociere prin care devin state asociate. Turcia semneaza acest acord in
1987, Ungaria si Polonia in 1994. Deja se pune in discutie care va fi viitorul UE prin includerea Turciei sau
a fostelor state societice ( URSS). Se propune realizarea unei Federatii Europene ( idee din 1946) bazata pe
un tratat constitutional, pe un Parlament si pe un Guvern.

Cele mai multe state, mai ales cele mici nu aua


Fost de acord, considerand ca aceasta structura le-ar fi inghitit ( doar 6 state au fost deacord) astfel in anul
2001 s-a adoptat Declaratia asupra viitorului UE ca anexa a Tratatului de la Nisa care vorbeste pentru prima
data de o Constitutie Europeana.

Scopul era sa se aduca in prim plan vocea popoarelor, nu numai voceca sefilor de stat si de guvern.
Dupa dezbaterile ce au avut loc la Conventia privind viitorul Europei, s-a ajuns la adoptarea prin consens a
proiectului de Constitutie Europeana, proiect semnat in Octombrie 2004. De la aceasta data a curs termenul
pentru ratificarea proiectului, stabilit pana in Noiembrie 2006 amendat (prelungit) pana in Iunie 2007 si
suspendat in prezent.

In 2005 se deschide procedura nagocierilor de aderare a Turciei si Croatiei la UE iar Macedonia


primeste statutul de candidat. Romania si Bulgaria sunt ultimele state care primesc statutul de state membre
la 1 Ianuarie 2007.

Probleme :
 Personalitati implicate in constructia UE
 Statele cu pozitie oponenta fata de pozitia UE
 Corelatii intre diferitele planuri de restructurare a Europei( Planurile Marshall, Schumann,
Monet)

Natura juridica a EU

Termenul de UE este utilizat incepand cu 1992, cand Tratatul de la Maastricht a desemnat astfel
ansamblul Comunitatilor Europene si formele de cooperare guvernamentala si interguvernamentala dintre
statele membre ; caracter nou si original.

Nu s-a reusit o definitivare a naturii juridice a UE datorita ambiguitatii constructive pe care o


sugereaza aceasta sintagma. Nu este o persoana juridica, spre deosebire de Comunitatile Europene. Fiind

4
mai degraba un concept politic dacat unul juridic, UE nu inlocuieste comunitatile ci le inglobeaza intr-un
concept mai larg.

Statele membre isi pot transfera competentele in momentul aderarii doar catre persoane juridice
aflate la un nivel superior cum ar fi Consiliul Uniunii Europene – organ paracomunitar si indirect al Uniunii
Europene, din acest motiv este acceptata explicatia conform careia pentru a-si realiza obiectivele UE
utilizeaza Consiliul Uniunii Europene. Tot in randul mijloacelor de realizare al obiectivelor UE inscrie
sistemul institutiilor Europene, sistem alcatuit din 5 institutii comunitare.

Obiectivele UE:
Sunt formulate concret in 1992 si sunt cuprinse in tratatul de la Maastricht:
 Promovarea progresului economic si social, scopul final fiind realizarea pietei unice a UE in
etapele realizarii UEM si introducerea monedei unice.
 Afirmarea identitatii UE pe plan international prin politica de securitate si prin politica
externa comuna. Se va urmar5i in continuare realizarea unei politici de aparare comuna
(Armata unica Europeana)
 Apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului prin instituirea cetateniei
europene. ( in acest domeniu primeaza dreptul comunitar in fata dreptului intern)
 Dezvoltarea UE ca spatiu de libbertate si securitate prin cooperarea celor 3 piloni in domeniul
justitiei si afacerilor interne (Politia)
 Dezvoltarea aquisului comunitar ( ligislatiei comunitare)

Mijloace de realizare a obiectivelor UE

Cei tri piloni pe care se sprijina organizarea si functionarea Uniunii reprezinta principalele mijloace
de realizare a obiectivelor UE

Cei trei piloni au ca motor comun Consiliul European ( a nu se confunda cu Consiliul Uniunii
Europene, institutie paracomunitara). Consiliul European reuseste sa determine politica de dezvoltare a
Uniunii Europene deoarece este alcatuit din sefii de stat si de guvern al tarilor membre. Consiliul reuseste sa
dea Uniunii impulsul necesar dezvoltarii, deoarece sunt implicati factori de decizie.

Tratatul de la Maastricht impune indeplinirea obiectivelor Uniunii cu respectarea principiului


subsidiaritatii.

Principiul subsidiaritatii – prevede ca in domeniile care nu tin de competenta exclusiva a UE, UE sa nu


intervina decat daca si in masura in care obiectivele nu pot fi realizate de statele membre intro maniera
satisfacatoare si pot fi realizate la nivel comunitar datorita dimensiunilor efectelor actiunilor preconizate.

Viitorul Uniunii Europene.

Inca din anul 2000 s-a convenit ca o Constitutie Europeana ar fi solutia care sa se afle la baza
Federatiei Europene.
Atentatele de la Madrid 2003, 2004 au orientat aceste propuneri spre o alta varianta si anume spre
lupta impotriva terorismului in care sa se faca mai usor compromisuri de catre fiecare stat.

Extinderea UE la 27 de membrii a determinat propunerea mai multor scernarii :

5
1. Europa cu doua viteze – se propune ca dezvoltarea statelor membre sa se faca
diferit deoarece unele state trebuiesc ajutate mai mult decat cele dezvoltate
2. Europa a la carte – presupune alegerea politicilor comunitare in functie de
interesul imediat al statelor membre
3. Europa un nucleu tare – care presupune formarea unui nucleu federal de state
care sunt dispuse si capabile sa continue integrarea, in timp ce rel atiile cu
celelalte state raman flexibile

Se observa ca constructia UE este un proces evolutiv si original (nemaintalnit) astfel incat solutiile se iau in
conditii de maxima flexibilitate pentru ca UE sa nu devina un organism suprastatal. ( Acordurile de la Basel
in domeniul comunitar bancar)

Ordinea juridica comunitara

A. Ordinea juridica interna

Se bazeaza pe suveranitatea statelor sub dublu aspect intern si international ; statele se bucura de
egalitate suverana in raporturile internationale, statele au autonomie constitutionala astfel incat nici o
regula de drept international nu impune ca un stat sa aiba o anumita structura politica. Este vorbba de
rezolutia ONU nr. 2625 / 1970

B. Ordinea juridica internationala

s-au format de-a lungul timpului mai multe scoli de opini cu privire la suprematia categoriilor de ordine
juridica :
a. scoala negarii dreptului international – considera ca existenta dreptului international este
conditionata de existenta unei organizatii suprastatale incompatibila cu suveranitatea statelor
b. scoala existentei dreotului internationa – considera ca statele, oamenii politi, organizatiile
internationale, guvernele, recunosc si respecta dreptul international cu limite rezonabile
c. ordinea juridica a Comunitatilor Europene – Comunitatile formeaza o noua ordine juridica
inspirata din dreptul international clasic si din modelele cunoscute de drept federal. Ordinea
juridica comunitara este un ansamblu de norme care guverneaza raporturile stabilite intre
comunitatile Europene si alte subiecte de drept comunitar.
i. State membre
ii. State nemembre
iii. Alte organizatii internationale
iv. Persoanele fizice, cetatenii europeni
v. Persoane juridice care nu apartin statelor membre

Ordinea juridica se bazeaza pe doua principii :


 Integrarea directa a ordinii juridice comunitare in dreptul intern al statelor membre
 Aplicarea prioritara a dreptului comunitar fata de dreptul intern al statelor membre, cu
aplicarea totodata a principiului subsidiaritatii

Ordinea juridica comunitara are in componenta sa 2 categorii de norme juridice:


 Norme juridice cu valoare de lege fundamentala, adica Tratatele UE ( atat cele constitutive
cat si cele de modificare)

6
 Norme juridice cu valoare de legi ordinare (obisnuite) care au aceeasi valoare juridica ca si
legislatia interna deoarece sunt impuse de institutii comunitare.

Izvoarele de drept comunitar.

Intelegem prin izvoare forma pe care o imbraca ordinea juridica comunitara adica regulile care se
aplica la nivelul UE. Sursele de drept comunitar se clasifica in :
A. Surse primare
a. Tratate institutive ( Paris si Roma), precum protocoale si anexele lor
b. Tratatele de modificare ( Amsterdam, Nisa si Maastricht)
c. Tratatele de adeziune a noilor membrii
d. Alte tratate, cum ar fi tratatele Bugetare
e. Actul de exceptare privind Groelanda (Danemarca)
f. Actul privind alegerile directe in Parlamentul European

B. Surse derivate
a. Regulamentele, directivele si deciziile adoptate de intitutiile comunitare

C. Principiile generale de drept aplicabile in sistemele judiciare din statele membre ( Principiile
proprietatii si cel al libertatii comertului)

D. Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie ( CEJ) care pronuntand unele decizii interpreteaza
dreptul comunitar si ofera explicatii ( Ex : litigiul privind branza Camambert si lichiorul Pastis)

E. Acordurile internationale incheiate de Comunitatile Europene sunt surse de drept comunitar daca
se refera la anumite obligatii ce pot aparea intre statele membre

F. Regulamentele interioare ale institutiilor si organelor Comunitare, cum ar fi :


a. Declaratiile
b. Rezolutiile
c. Actele internationale si institutionale
Toate fiind considerate surse derivate de Drept Comunitar.

Institutiile Europene.
Sistemul UE este construit in jurul a 5 institutii fundamentale care asigura functionarea acestei
constructii. Unele dintre ele au functionat in temeiul tratatelor constitutive. Ele au continuat sa functioneze
si dupa creearea UE iar alte institutii au dobandit noi competente in sfera comunitara. In continuare anumite
atributii sunt rezolvate be baze interguvernamentale cum ar fi politica externa si de securitate comuna,
cooperarea in justitie si in politie ( afaceri interne). In plus, insitutiile comunitare sunt completate in
functionarea lor de alte organe comunitare si paracomunitare, cum ar fi : CEDO, ECOSOC, Comitetul
Regiunilor, etc.

Institutiile UE sunt :
1. Comisia Europeana
2. Consiliul Uniunii Europene
3. Parlamentul European
4. Curtea de Justitie Europeana
5. Curtea de Conturi Europeana.

7
Marea majoritate a acestora au functionat in baza tratetelor constitutive ( Paris si Roma). Ulterior ele au fost
mentinute cu modificarile cerute de dezvoltarea Comunitatilor Europene.

I. Comisia Europeana.

Reprezinta UE in relatiuile cu statele membre si cu organismele internationale ( Atributii pe plan


extern)
In interiorul Uniunii, Comisia reprezinta interesul comunitar actionand astfel incat aceasta sa
primeze inaintea intereselor statelor membre ( atributii pe plan intern)
Comisia este un intermediar intre statele membre pe de o parte, si intre acestea si Uniune pe de alta
parte. In calitate de reprezentant al Uniunii pe plan extern, comisia negociaza tratatele internationale, fiind
imputernicita de Consiliul UE care va ratifica ulterior aceste tratate.
Comisia apara interesele generale ale UE fiind considerata motorul sistemului institutional
comunitar.

Functii:
a. Are initiativa legislativa
b. Este institutie executiva
c. Este gardianul tratatelor, urmarind respectarea acestora.
d. Reprezinta UE pe plan international

Dintre cele 5 institutii, Comisia este cea mai originala, fiind formata din 27 de comisari desemnati de
guvernele statelor membre care detin o independenta in afara de orice dubiu (se intalneste inca in doctrina
si denumirea de Comisia Comunitatilor Europene care a fost folosita inainte de tratatul de la Maastricht)
Trataul de la Nisa (2001) reglementeaza desemnarea componentei Comisiei. Astfel, comisarii sunt
cetateni ai staetlor membre care indeplinesc aceasta functie pentru un mandar de 5 ani (mandat reinnoibil).
Ei nu pot fi demisi de guvernele statelor membre ci numai de Curtea Europeana de Justitie, care are exclusiv
aceasta atributie. In ansamblul ei. Com,isia poate fi demisa de Parlamentul European(printro procedura
asemenatoare motiunii de cenzura din dreptul intern) Se observa componenta Comisiei alcatuita din 27 de
comisari, pentru a se asigura egalitatea statelor membre. Pentru viitor s-a propus ca acest numar sa ramana
la 27, indiferent de numarul statelor care se vor integra.

Functionarea Comisiei Europene.

Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un cabinet alcatuit din functionari administrativi.
Componenta cabinetului este organizata in functie de 2 categorii de probleme : probleme din categoria A,
respectiv cele asupra carora comisarii cad de acord prin intermediul sefilor de cabinet si probleme de
categoria B pentru care este nevoie de plenul comisiei.
Sediul se afla la Bruxelles, unde Comisia se intalneste saptamanal (miercurea). Prezenta comisarilor
este obligatorie.
Hotararile se iau cu majoritate simpla si implica raspunderea colectiva a comisarilor europeni.
Personalul Comisiei functionand si la Luxembourg implica cca. 21.000 persoane fiind recrutat de
comisie pe creiterii geografice si avand aceeasi independenta fata de statul de origine. Cea mai mare parte
este angrenata in activitati de traducere a documentelor oficiale in cele 23 de limbi oficiale ale UE.
Comisia are un accentuat caracter tehnic, emitand aproape 6.000 acte normative anual, dintre care
4.000 sunt emise de comisaripe baza abilitatilor si sarcinilor precise.
Pe langa Comisie, un rol important il detine o structura alcatuita din diferite asociatii de loby
reprezentand categorii socio-economice si profesionale care incearca sa isi impuna propriile interese in
textul comunitar.
8
Conducerea Comisiei.
- este asigurata de :
 presedintele Comisiei Europene, figura cea mai mediatizata, Comisia purtand numele acestuia :
Comisia Prodi, Comisia Delors sau in prezent Comisia Barosso. Presedintele comisiei are rol
administrativ si de protocol, reprezentand Comisia in relatiile cu celelalte institutii si in relatiile cu
tertii. In realitate influenta sa este foarte mare, avand putere chiar si cu privire la regulamentul
Comisiei si la atributiile membrilor.
 Vicepresedintii, in numar de 2, sunt desemnati de presedinte dintre comisari si avand rolul de a
exercita atributiile presedintelui in caz de nevoie.

Atributiile Comisiei Europene.

A. Atributii in procedura legislativa.


Comisia detine monopolul initiativei legislative, initiativa care este transmisa apoi Consiliului UE.
Consiliul singur sau impreuna cu Parlamentul adopta acte normaive numai pe baza propunerilor Comisiei
Europene, de aceea Comisia este numita si organul motrice al integrarii Europene.
Pe de alta parte Comisia are si atributii proprii de putere in domenii strict evidentiate cum este
concurenta, tariful vamal, preturile si altele.
In acelasi timp, comisia detine si o putere normativa, subordonate celei a Consiliului European, care
ii permite executarea actelor adoptate de consiliu.
Actele comisiei sunt decizii individuale, recomandari si avize adresate atat statelor membre cat si
intreprinderilor comunitare cum sunt cele referitoare la concentrarile economice.

B. Atributia de gardian al tratatelor


Tratatele constitutive imputernicesc Comisia sa urmareasca si sa asigure respectarea dreptului
comunitar, originar sau derivat, atat de statele membre cat si de celelalte institutii ; de exemplu Comisia
aprcurge mai multe etape atunci cand un stat membru omite sau refuza sa indeplineasca o obligatie
comunitara. Ea cere informatii statelor, intreprinderilor sau persoanelor fizice cu scop preventiv sau de
informare.
Fiecare comisar are atributii specifice intrun domeniu determinat cum r fi: politica comerciala,
stiinta, transport, turism, etc, semanand din acecst punct de vedere cu un guvern national.

C. Atributii de organ executiv al UE.


Comisia pune in executare actele normative adoptate de Consiliu sau Parlament. Domeniile in care
comisia are putere executiva subordonata Consiliului sunt : uniunea vamala, concurenta, functionarea pietei
comune, gestionarea fondurilor comunitare si executia bugetului comunitar.

D. Atributia de reprezentare.
Reprezentarea UE in relatiile cu statele membre si cu organismele internationale este de asemenea in
sarcina Comisiei care are principalul rol de a face sa primeze interesul statelor comunitare fata de alte state.
Misiunea sa este dificila deoarece negociaza cu state nemembre si se implica in medierea negocierilor dintre
statele membre. Pe plan extern, Comisia negocieaza tratatele internationale incheiate de UE, fiind
imputernicita de fiecare data printro decizie de negociere.

Rolul Comisiei Europene in ansamblul institutiilor UE


Retinem faptul ca Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene, fiind perceputa ca
un guvern comunitar. Membrii comisiei nu sunt dependenti de guvernele statelor membre si au obligatia sa
nu desfasoare activitati incompatibile cu functia lor (au fost situatii in care comisarii au decazut din anumite

9
drepturi de exemplu dreptul la pensie, deoarece au fost recrutati de intreprinderi din domeniul in care isi
desfasurau activitatea.)

II. Consiliul Uniunii Europene.

Este cunoscut si sub denumirea de Consiliul de Ministrii, dar inainte de tratatul de la Maastricht se
numea Consiliul Comunitatilor Europene ( A nu se confunda cu Consiliul European, organism
paracomunitar)
Consiliul Uniunii Europene este alcatuit din reprezentantii guvernelor statelor membre. Poate forma
un Consiliu General atunci cand este compus din Ministrii de Externe ai statelor membre. Atunci cand este
alcatuit din Ministrii specializati pe domenii (comert, agricultura), Consiliul UE functioneaza ca niste
Consilii Speciale cu atributii speciale.
Conducerea este formata dintr-un presedinte si un secretariat general, presedintele fiind desemnat
prin vot la fiecare 6 luni. Au existat discutii referitoare la faptul ca presedentia are un mandat prea scurt iar
votarea presedintelui ar trebui sa se faca in alta modalitate.
Consiliul imputerniceste presedintele sa negocieze compromisuri dificile intre statele membre si sa
isi exprime opinia la diferite conferinte internationale. Presedintele are si atributii executive, atunci cand
indeplineste decizii comunitare luate de consiliu in domeniul securitatii si politice externe.
Consiliul este considerat institutia cu drept de decizie a UE, organ deliberativ, reunind reprezentantii
statelor pe domenii de activitate.

Functiile consiliului Uniunii Europene sunt:


1. Functia legislativa si executiva
2. Functia de coordonare a politicilor economice cu caracter general ale statelor membre
3. Functia de incheiere de acorduri intre comunitati si statele membre
4. Functia bugetara, pe care o imparte cu Parlamentul European.
5. Functie de decizie in domeniul politicilor externe si de securitate comune.
6. Functie de adoptare a masurilor in materie penala pentru politia si justitia comunitara.

Functionarea Consiliului Uniunii Europene.


Se reuneste lunar iar Consiliile Specializate in caz de nevoie, cand se discuta probleme concrete din
domeniile respective.
In ceea ce priveste Comisia Europeana care adopta si ea acte normative, Consiliul Uniunii Europene
adopta cele mai importante acte comunitare : REGULAMENTELE SI DIRECTIVELE, acte ce se impun
statelor membre, celorlalte institutii si chiar Consiliului UE.
Aceste acte normative fac parte din dreptul derivat al UE si trebuie sa fie conforme cu tratatele
comunitare. Consiliul poate revizui tratatele si poate lua decizia referitoare la alegerea Parlamentarilor
Europeni.
Pe langa Consiliul UE se intrunesc consiliile specializate cum ar fi COREPER, Consiliul
Reprezentantilor Permanenti pe langa Consiliul UE. Acest organism reuneste experti si inalti functionari
condusi de un reprezentant permanent din partea fiecarui stat cu rang de ambasador.

Atributiile Consiliului Uniunii Europene.


A. Atributii legislative pe care le imparte cu parlamentul European deoarece acesta din urma
dobandeste un rol sporit fiind organul democratic in care trebuie sa se auda vocea
popoarelor.

10
B. Atributii in politica externa si de securitate comuna, de justitie si afaceri interne, politici
cuprinse in pilonul Comunitar 2 si 3, piloni aflati in sarcina Consiliului Uniunii Europene.
Consiliul autorizeaza deschiderea negocierilor cu statele asociate in vederea aderarii sau
cu alte organisme internationale si aproba acordurile incheiate de Comisia Europeana.
C. Atributii de coordonare a politicilor economice ale UE, in special pentru functionarea
uniunii economice si monetare. Exista 2 tipuri d epolitici comunitare in acest domeniu:
1. politici economice conduse de institutiile comunitare (politici comune)
2. politici organizate de statele membre cere trebuiesc armonizate la nivel
comunitar (politici de armonizare)
Coordonarea se realizeaza printro multitudine de acte comunitare, cum ar fi declaratii,
programme de lucru, decizii, etc, care determina cresterea rolului consiliului ca organism
de cooperare politica intre statele membre.
D. Atributii de aprobare a bugetului comunitar impartita cu Parlamentul European.
E. Atributii de propunere a membrilor unor organe comunitare cum ar fi Curtea de Conturi
Europeana sau Comitetul ECOSOC.

Libertatile fundamentale in UE.

Legislatia comunitara se bazeaza pe notiunea de piata comuna asa cum e definita aceasta in tratatele
comunitare si in practica comuntara. Astfel, piata comuna este o piata unica, interna, care cuprinde mai
multe state suverane si teritorii autonome.
Teritoriul pietei comune este determinat de frontierele externe ale statelor membre. Piata comuna
protejeaza astfel piata comunitara pe plan mondial. In cadrul pietei comune se afla o singura unitate de
negociere cu propriile bariere vamale cuprinse in Tariful Vamal Comun (TVC) precum si in Politica
Comerciala Comuna (PCC).
Concret, piata comuna se bazeaza pe 4 libertati fundamentale :
1. Libertatea de circulatie a bunurilor (marfurilor)
2. Libertatea de circulatie a persoanelor
3. Libertatea de circulatie a serviciilor
4. Libertatea de circulatie a capitalurilor

Aceste 4 libertati sunt completate in mod aditional de 2 piloni (politici principale) si anume :
- Politica Comuna in Agricultura
- Politica (dreptul) Concurentei

Dintre acestea Politica Concurentei reprezinta una din cele mai avansate politici economice la nivel
comunitar. Obiectivul principal al pietei comune este desfiintarea barierelor existente in dezvoltarea
comunitara. Obiectivul prinicpal al politicilor aditionale este dezvoltarea unui sistem legislativ unitar in
domeniile esentiale pentru comunitate.

Piata comuna
Fundamentele legislatiei economice din UE sunt stabilite de tratatul de la Maastricht (1992). Aceasta
defineste precis obiectivele UE prin urmatoarele masuri :
- abolirea taxelor vamale si a limitarilor cantitative a produselor care pot face
obiectul schimburilor comerciale precum si alte masuri cu caracter echivalent ( a se
vedea practica sau jurisprudenta CEJ in domeniul bauturilor alcoolice,
branzeturilor, etc)
- PCC prin abolirea tuturor obstacolelor impotriva celor 4 libertati fundamentale.
- stabilirea masurilor pentru intrarea si miscarea persoanelor in interiorul UE
11
- politica comuna in domeniul agriculturii si pescuitului
- politica comerciala in domeniul transporturilor
- stabilirea de masuri care sa asigure functionarea concurentei la nivelul UE
- modificarea legislatiilor statelor membre in scopul alinierii acestora la cerintele
comunitare
- o coordonare comuna la nivelul politicilor comunitare cu privire la modalitatile de
angajare (obiectiv dificil de realizat)
- politica comunc ain domeniul social in concordanta cu obiectivele Fondului Social
European
- politica comuna in domeniul mediului
- coeziune economica si sociala
- dezvoltarea industriei intro maniera unitara la nivel comunitar
- realizarea si dezvoltarea unor retele transeuropene
- obiectivul privind sanatatea la nivel comunitar prin implicarea directa a politicilor
nationale
Cele 4 libertati fundamentale se afla intro stransa corelatie pe care actele comunitare o
urmaresc astfel incat sa functioneze ca un tot unitar.

A. Libertatea de circulatie a bunurilor


Din categoria bunurilor marfurile ocupa un loc important fiind definite aparte. Marfurile care
traverseaza frontierele interne ale comunitatii Europene nu mai sunt supuse controalelor vamale incvepand
cu 1993, iar apoi odata cu integrarea noilor membrii.
Libera circulatie a acestora in interiorul UE presupune:
- interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent inter state membre
- adoptarea unui tarif vamal comun intre statele membre si state terte
- eliminarea restrictiilor cantitative asupra marfurilor contingentate si reglementarea
si reorganizarea monopolurilor de stat.
Aceste masuri sunt menite sa uniformizeze pietele nationale ale statelor membre intro piata si o zona
economica unica in care marfurile comunitatii sa circule liber in conditii similare celor de pe pietele
nationale.

B. Libertatea de circulatie a persoanelor

Esenta acestei libertati consta in eliminarea tuturor discriminarilor intre cetatenii unui stat membru si
cetatenii celorlalte state membre care locuiesc sau muncesc pe teritoriul statului respectiv. Aceste conditii se
refera in concret la:
- conditiile de intrare
- conditiile de deplasare
- conditiile de recunoastere a calificarilor si diplomelor pe baza de reciprocitate
- conditii de munca, de remunerare si angajare

C. Libertatea de circulatie a serviciilor

Prin libertatea de circulatie a serviciilor se elimina restrictiile privind libertatea de a presta servicii in
cadrul comunitatii intrun stat membru, altul decat cel al prestatorului de servicii.
Conform Trataului de la Roma, sunt considerate servicii prestatiile furnizate in mod obisnuit in
cadrul comunitatii in in schimbul unui remuneratii in masura in care nu sunt cuprinse in dispozitiile
referitoare la marfuri, capitaluri si persoane.

12
Acestea se refera la:
- activitati cu caracter industrial
- activitati cu caracter comercial
- activitati mestesugaresti
- activitati prestate in cadrul profesiilor liberale

D. Libertatea de circulatie a capitalurilor

Pentru buna functionare a pietei comune, statele participante elimina treptat restrictiile de circulatie a
capitalurilor apartinand rezidentilor statelor membre precum si tratamentul discriminatoriu pe baza
cetateniei sau nationalitatii, a resedintei sau a sediului, precum si pe baza plasamentului de capital.
La incheierea perioadelor de tranzitie solicitate de statele aderente nu se mai aplica nici un fel de
restrictii platilor curente afectate de circulatia capitalurilor intre statele membre si statele aderente.

1. Libera circulatie a marfurilor.

Conform noilor reglementari aceasta presupune o dimensiune interna si o dimensiune externa.


a). Dimensiunea interna
O prima categorie de obstacole o reprezinta cele de natura fiscala. Aceste obstacole in calea
comertului intracomunitar sunt prevazute in Tratatul CE, care prevede interzicerea taxelor asupra marfurilor
la trecerea unei frontiere; de asemenea se refera la taxe impuse pe plan intern produselor importate,
exportate si nationale.
O alta categorie se refera la restrictiile cantitative considerate de natura non-fiscalasau non-tarifara.
Aceste notiuni sut destul de neclare, astfel incat se aplica derogari atunci cand se considera ca marfurile
nationale sunt concurate de marfuri din alte state iar tratatele sunt interpretate.
O alta categorie de obstacole se refera la masuri de morala publica, de siguranta publica, de protectie
a sanatatii, a vietii oamenilor si animalelor, a patrimoniului, etc. Cu privire la aceste restrictii CEJ a
interpretat aceste restrictii si cere statelor ca ele sa fie proportionale cu obiectivul urmarit (lasandu-le la
libera apreciere) a statelor membre; in principiu statelel membre respecta aceste reguli privind obstacolele.

b). Dimensiunea externa


TVC si PCC reglementeaza comertul exterior al UE. In acest domeniu, competenta este exclusiva a
comunitatii (fara sa intervina statele membre). Statele membre pot actiona pe baza unor autorizari exprese si
specifice potrivit normelor comunitare.
Legislatia comunitara contine reguli cu privire la natura exportului, avand la baza principiul potrivit
caruia exporturile catre statele membre se bazeaza pe anumite reguli iar exporturile catre statele terte nu
trebuie sa sufere nici un fel de restrictii cantitative (fac exceptie ca si in cazul dimensiunii interne normele
de morala publica, de sanatate publica, etc)

2. Libertatea de circulatie a persoanelor

In UE cea mai importanta evolutie a principiului liberei circulatii a persoanelor o constituie trecerea
de la drepturile de natura economica la cetatenia Europeana.
Tratatul de la Maastricht a stabilit cetatenia UE pentru fiecare persoana apartinand unui stat membru
astfel incat orice cetatean sa aiba dreptul de a se deplasa si de a locui oriunde pe teritoriul statelor membre.
In plus, au dreptul sa voteze si sa candideze la alegerile municipale (locale) in tarile rezidente precum si sa
candideze la alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea cetatenii statelor membre au dreptul de a

13
adresa petitii Parlamentului European si Avocatului Poporului European, au dreptul la protectie diplomatica
din partea tuturor statelor membre chiar fara deplasarea dintrun stat in altul.
Cetatenia Europeana este complementara cetateniei nationale si nu o inlocuieste p eaceasta.
Spre deosebire de termenul de cetatean termenul de lucrator e4ste mai clar definit in tratatele
comunitare, interzicandu-se orice forma de discriminare.
Definitia lucratorului a fost data de CEJ ca fiind persoana care presteaza o activitate pentu si sub
conducerea unei alte persoane in schimbul careia primeste o remuneratie. Nu conteaza daca activitatea este
desfasurata in sfera dreptului public sau daca e vorba de un contract privat, atata timp cat activitatea are
caracter economic, se desfasoara regulat, este reala si efectiva si nu este atat de marunta incat sa fie
considerata marginala sau auxiliara.
Dreptul la libera circulatie se extinde si asup[ra persoanelor care isi cauta de lucruintrun stat
membruiar statele membre trebuie sa permita accesul pentru a se putea studia piata fortei de munca si pentru
a depune diligentele in vederea angajarii. Celui care cauta de lucru i se poate cere sa paraseasca teritoriul
statului respectiv dupa 6 luni de la intrare daca nu se face dovada ca este in continuare in cautare de loc de
munca si are sanse sa fie angajat (toate aceste situatii nu sunt prevazute expres in tratate ci sunt statuate de
CEJ ca urmare a proceselor pe care le judeca, de la situatie la situatie)

Dreptul de sedere conferit lucratorilor si familiilor acestora.


Anumite directive Europene prevad ca acest drept se aplica tuturor cetatenilor nu numai celor care se
angajeaza in activitati economice, directivele fiind numite directivele cetatenie.
Astfel libera circulatie inseamna ca cetatenii Europeni se pot muta in orice stat membru, fiind
identificate 3 etape ale itegrarii in statul gazda:
1. Drepturile celor care doresc sa stea cel mult 3 luni
2. Drepturile celor care doresc sa stea pana la 5 ani
3. Drepturile celor care doresc sa stea mai mult de 5 ani (rezidenta permanenta)

Toate aceste etape sunt reflectate de drepturile de iesire, intrare si sedere. Dreptul de sedere pentru o
perioada mai mare de 3 luni se acorda daca:
- sunt salariati sau exercita o activitate independenta sau au resurse suficiente pentru
ei si familiile lor astfel incat sa nu devina o povara pentru sistemul de asistenta
sociala; poseda asigurare medicala cat mia cuprinzatoare.
- sunt inscrisi intro institutie privata sau publica cu scopul de a urma studii, inclusiv
de formare profesionala ( ERASMUS, Leonardo Da Vinci sau LLL (long life
learning))
- poseda asigurare medicala corespunzatoare si resurse financiare astfel incat sa nu
solicite ajutor de somaj si asistenta sociala
- sunt membrii de familie care insotesc sau se alatura unui cetatean al UE care
indeplineste conditiile de mai sus.
Divortul, anularea casatoriei sunt situatii care nu afecteaza dreptul de sedere al membrilor de familie
sau situatia incetarii parteneriatului inregistrat in tarile in care acesta este recunoscut.
Dreptul de sedere permanenta in statul membru gazda se acorda inaintea incheierii unei perioade
neintrerupte de 5 ani de sedere daca se face conexiunea cu calitatea de lucrator in sensul ca salariatii exercita
o activitate independenta, au lucrat cel putin 2 ani in statul gazda, se apropie de varsta de pensionare sau si-
au pierdut capacitatea de munca, urmand sa beneficieze de o pensie sociala. Observam deci ca termenul de 5
ani este si el interpretabil in functie de cazurile concrete rezolvate de CEJ.

Cetatenia Europeana
Deoarece conceptul nu este definit in tratatele comunitare, CEJ rezolva de la caz la caz cererile
adresate. Astfel CEJ a dezvoltat acest concept in mod gradual.

14
Jurisprudenta
Cetateanul M are dubla cetatenie argentiniana si italiana. Ultimul domiciliu era in Argentina. Intrucat
tatal sau era italian, i-a fost acordata cetatenia italiana conform legislatiei italiene.
Cetateanul M s-a stabilit in Spania, a invocat cetatenia Europeana, solicitand sa profeseze ca
stomatolog. Conform legislatiei spaniole, in cazul dublei cetatenii si cand nici una nu este spaniola, se ia in
considerare cetatenia ultimului loc de resedinta inainte de intrarea in Spania. Ca urmare autoritatile spaniole
au refuzat sa ii elibereze permis de rezidenta in UE. Refuzul a fost atacat in fata instantelor spaniole care au
solicitat pronuntarea unei hotarari preliminare de la CEJ.
CEJ a statuat ca:
- fiecare stat membru determina conditiile in care o persoana fizica dobandeste sau
renunta la cetatenia acelui stat si trebuie sa recunoasca conditiile de recunoastere a
cetateniei din partea celorlalte state membre.
-
Astfel cetatenia este determinata in primul rand de decizia statelor membre. Vorbim astfel de o dubla
conditionare:
a). fiecare stat membru trebuie sa respecte decizia suverana a altui stat membru de acordare sau nu
a cetateniei.
b). dreptul comunitar nu are competenta de a extinde cetatenia dincolo de decizia unui stat membru

In concluzie, nu exista un inteles autonom al conceptului de cetatenie, ca in cazul celui de lucrator.


Tratatul de la Maastricht consfinteste competenta exclusiva a statelor membre in acest domeniu.
In practica sunt numeroase situatiile cazului M iar in ficecare dintre ele CEJ se pronunta astfel incat
sa nu incalce principiul. Deci cetateanul M nu are dreptul la cetatenia spaniola si deci la practicarea profesiei
pe teritoriul Spaniei.

4. Libertatea de circulatie a serviciilor

Pentru ca un serviciu sa fie considerat comunitar este necesara existenta elementului transfrontalier
in sensul ca furnizorul de servicii si beneficiarul se afla in state diferite cu domiciliul sau sediul. In mod
concret serviciile se refera la:
- activitati industriale cu caracter comercial cum ar fi:
 management
 consultanta
 intretinerea sau paza imobilelor
 publicitatea
 constructiile
 serviciile de recrutare
- activitati artizanale
- servicii furnizate societatilor comerciale si consumatorilor constand in :
 consultanta financiara
 consultanta juridica
 inchiriere de autovehicule
 servicii turistice
 servicii de arhitectura
 servicii de recreere si sportive
- servicii care pot fi furnizate de la distanta, inclusiv prin internet
o invatamantul
o consiltatiile

15
Orice alte servicii intra sub incidenta circulatiei marfurilor sau capitalurilor (de exemplu: transfer
monetar, plati, consultanta in domeniul valorilor mobiliare).

Sistemul bancar comunitar.


In sistemul bancar comunitar exista diferite tipuri de institutii:
- care finanteaza
- care sprijina
- cu alt scop

Cele mai importante sunt:


1. Banca Europeana de Investitii (BEI, 1959) , alcatuita din 27 de actionari cuprinzand ministrii de
finante ai statelor membre si care finanteaza proiecte pe termen lung de reducere a decalajelor
economice dintre regiunile comunitare. Aceasta ofera imprumituri cu cea mai mica rata a dobanzii.
2. Banca Centrala Europeana (BCE, 1998), alcatuita din bancile nationale ale statelor membre si care a
fost infiintata cu scopul de a sprijini introducerea monedei europene.

La nivel comunitar functioneaza si doua sisteme:


1). Sistemul European al bancilor Centrale ( SEBC) alcatuit din BCE si cele 27 banci nationale
2). EUROSISTEM, alcatuit din BCE si bancile Nationale ale statelor care au adoptat moneda Euro.

Observam ca SEBC are o sfera mai larga decat Eurosistemul, tendinta urmand sa fie aceea de
completare a Eurosistemului cu toate statele membre care vor indeplini criteriile de convergenta in vederea
trecerii la moneda unica.

In functie de scopul infiintarii lor, bancile Europene se pot grupa astfel:


1. BEI – finanteaza proiecte ale UE
2. BERD, finanteaza proiecte pentru Europa Centrala si de Est
3. BCE – Moneda Euro

BERD
A fost creeata in 1991 pentru finantarea de initiative si proiecte in tarile fostului bloc comunist cu
scopul promovarii tranzitiei la economia de piata. Ea acorda asistenta financiara pe termen lung; este
independenta de UE, are sediul la Londra si imprumuta tarile din Europa Centrala si de Est indiferent de
apartenenta lor la UE.
Cronoloic observam ca prima banca pentru finantare a fost BERD, aproape odata cu Tratatul de la
maastricht (1992), pentru Bei bazele au fost puse si propunerea facuta in 1959 ca o banca a Europei, dar
infiintarea propriuzisa a avut loc in 1992 iar pentru BCE retinem anul 1998 pentru intrarea in functionare.

Relatiile dintre institutiile bancare comunitare


27 BN => BCE
BCE + BN => SEBC
BCE + parte din 27 BN => Eurosistem
In paralel functioneaza Bei si BERD

Incepand cu 1998 s-a pus in discutie creearea UEM ( uniunii Economice si Monetare) bazata pe
Euro. Tratatul de la Maastricht (1992) si-a propus infiintarea Uniunii care are ca scop:
1. Stabilirea irevocabila a cursului de schimb
2. Introducerea monedei unice in toate statele membre
3. Creearea SEBC

16
In afara UEM a fost creeat Spatiul Economic European (SEE) alcatuit din 27 state membre si statele
membre AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb) la inceput intrun numar mai mare, din care
au ramas acum numai 4 (Norvegia, islanda, Lichtenstein, Elvetia) SEE urmareste includerea in
economia comunitara a statelor Europene care au fost inca din anii ’60 reticente la constructia
Europeana dar de care UE nu poate face abstractie

Din carte:
Paginile: 11- 13, 21 (regulament, decizii, recomandari), 227 (anexa 10), 27 (SEBC), 31/42/44
(avantajele UEM), 47 (situatii pe tari), 53 (AELS), 216 (Anexa 7), 237 (Top 10 grupuri bancare),
243 (Sistemul Bancar Romanesc)

17