Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Energetica

Epurarea Biologica a Apelor Uzate

Masterand:
Hlandan Andreea- Marinela

-2011-
Epurarea biologica a apelor uzate

Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice, chimice, biologice şi


bacteriologice prin care se reduce încărcarea în substanţe poluante organice sau anorganice
şi în bacterii în scopul protecţiei mediului înconjurător (aer, sol, emisar etc.). Ea are ca
rezultat obţinerea unor ape curate, în diferite grade de purificare funcţie de tehnologiile şi
echipamentele folosite, şi a unui amestec de corpuri şi substanţe care sunt denumite generic
nămoluri.
Staţiile de epurare reprezintă ansamblul de construcţii şi instalaţii, în care apele de
canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifică în aşa mod
calităţile, încât să îndeplinească condiţiile prescrise, de primire în emisar şi de îndepărtare a
substanţelor reţinute din aceste ape.
Procesele de epurare se clasifică în funcţie de principalele fenomene pe care se
bazează în:
a) Procese de epurare fizice denumite in lucrările mai vechi şi mecanice;
b) Procese de epurare biologice;
c) Procese de epurare chimice.

Epurarea secandară- treapta biologică are ca obiective îndepartarea substanţelor


organice solubile, în stare coloidală sau de suspensii fine, care nu ar putea fi reţinute în
treapta fizică şi a celor adăugate special precum nămolul activ. Procesele biologice de
epurare se bazează pe activitatea metabolică a unor grupe de microorganisme care
mineralizează substanţele organice pană la dioxid de carbon şi apă în prezenţa unor
elemente nutritive.
Procedeele de epurare biologică, utilizate în practică, folosesc una din două grupe de
microorganisme: aerobe sau anaerobe.
Microorganismele anaerobe se folosesc în procesele de fermentare a nămolurilor şi la
stabilizarea unor ape uzate industriale concentrate.
Microorganismele aerobe sunt utilizate în mod curent în epurarea majorităţii apelor
uzate cu caracter predominant organic – compuşi pe bază de carbon, azot sau fosfor- şi
pentru stabilizarea anumitor categorii de nămoluri.
2
STAŢIE COMPACTĂ DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE TIP
ORGANICA - SERĂ

Staţia de epurare compactă este compusă din:


- staţie de pompe apă uzată
- grătar şi presă de reziduuri solide
- deznisipator
- bazin de egalizare
- modul biologic cu nămol activat
- bazin de dezinfecţie
- bazin de colectare spumă
- îngroşător de nămol
- deshidratare nămol

Procesul biologic propus se numeşte Organica cu bazin biologic alimentat

secvenţial.

Procedeul utilizează eliminarea biologică a nutrienţilor şi este bineînţeles precedat de

o treptă mecanică de eliminare a particulelor solide mari. Treapta biologică este construită

într-o seră.

3
In funcţie de volumul zilnic de influent, mai multe bazine pot fi puse în paralel în
aceeaşi structura de beton, cu un singur bazin de egalizare, un bazin de dezinfectie, un
ingrosator de namol, un gratar mecanic şi un deznisipator. Staţia de tratare a apei va fi
acoperita cu o seră. Camerele de stocare, camera de control, camera containerelor,
depozitul şi laboratorul sunt amplasate lăngă seră . Ingroşătorul de namol, gratarul
mecanic şi bazinul de dezoxigenare sunt acoperite cu dale de beton.

Gratarul şi presa de reziduuri solide


Aceste echipamente se folosesc în faza de pretratare a apei brute. Gratarul este
folosit la reţinerea particulelor solide mari. Reziduurile colectate sunt trimise la o presa cu
şurub şi apoi depozitate într-un container. Gratarul este mecanic şi controlat automat.
Gratarul are şi o funcţie de comprimare a reziduurilor şi eliminare a apei din acestea.

Deznisipatorul

Capacitatea deznisipatorului centrifugal trebuie aleasa astfel încat să poata face faţă
debitului zilnic. Nisipul colectat este trimis catre un container situat în camera containerelor
iar apa rezultată în urma procesului de separare va fi trimisă înapoi la bazinul de egalizare.

Bazinul de egalizare
4
Rolul bazinului de egalizare este acela de reglare hidraulica precum şi de egalizare
a calitaţii apei brute. In acest bazin sunt instalate pompe care trimit apa brută în bazinele
biologice. Fundul acestui bazin este inclinat pentru a preveni acumularea de sedimente.
Este prevazută şi o aerare continua care are dublu rol: acela de a opri emisa de H2S (nociva
pentru bacterii) precum şi de a agita conţinutul bazinului de egalizare pentru a
impiedica sedimentarea.

Tehnologia Organica

In bazinele cu nămol activ alimentate secvenţial se produc simultan tratamentul


secundar şi terţiar al apei. Reactoarele de namol activ Organica sunt compuse din 2
mari c omponente: partea anaerobă/anoxică care reprezinta aproximativ 1/3 din volumul total
şi bazinul aerob care reprezinta 2/3 din volumul total.

Un mic compartiment al bazinului anaerob/anoxic este separat de acesta, avand


rolul de dezoxigenare al apei. Acest proces se face prin respiraţia microorganismelor.
Eliminarea oxigenului din apă durează aproximativ 6 minute.

Spuma care apare in reactoare este colectata într-un bazin de colectare spuma
aflat langă bazinul de dezoxigenare.

O pompa de recirculare recircula apa înre bazinele anaerob/anoxic şi aerob. Un


sistem de aerare cu bule fine este instalat în bazinul aerob.
Spuma va circula la suprafaţa apei pană în bazinul de dezoxigenare de unde va fi
colectată în bazinul de spumă.
Recircularea asigura o eficienta mare a denitrificarii. Viteza de recirculare este
crescută în mod constant.
La inceputul ciclului de recirculare, pompele imersate din bazinul
anaerob/anoxic pompeaza apa brută în bazinul aerob. In pasul urmator, apa circulă din
bazinul aerob în bazinul de dezoxigenare fiind colectată printr-o gulota. Peretele de
separare dintre bazinul de dezoxigenare şi bazinul anaerob permite trecerea apei în bazinul
anaerob.
Colectarea apei decantate se face printr-un sistem fix. Sistemul fix este compus
dintr-un sistem de ţevi colectoare şi vane fluture.
La sfarşitul fazei de decantare sunt pornite pompele de nămol activat. Acestea
5
înlatură circa 1% din nămol, considerat a fi nămol în exces, de pe fundul bazinului anaerob
şi îl pompează în îngroşătorul de nămol.
De regulă un bazin cu alimentare secvenţială funcţionează cu 4 cicluri de catre 5 ore.
Volumul unui ciclu reprezintă aproximativ 1/4 din debitul zilnic.

Bazinul de dezinfecţie
Dezinfecţia se realizează prin metoda cu ultraviolete.

Bazinul de colectare a spumei


Spuma este colectată în bazinul de colectare a spumei şi fermentată anaerob.
După cateva zile conţinutul bazinului este pompat în îngroşatorul de nămol.

Ingroşatorul de nămol tricompartimentat


Ingroşătorul este folosit pentru îngroşarea statică a namolului. Concentraţia rezultată
este de 2 kg/m 3 fără adaugarea de polimer. Supernatantul este apoi intors la bazinul
de egalizare. In timpul ingroşării trebuie evitate condiţiile anarobe doarece acestea ar
duce la apariţia fosforului eliminat de către bacterii. De aceea nămolul este aerat în timpul cat
stă în ingroşător.

Deshidratarea nămolului
Pentru deshidratarea nămolului se foloseşte o centrifugă. Concentraţia namolui
obţinut dupa centrifugare va fi mai mare de 20%, nămolul rezultat fiind depozitat intr-un
6
container.

S-ar putea să vă placă și