1.

Sunetul

Sunetul reprezinta vibratia unui corp sonor.

Se obtine intotdeauna in urma unui impact intre doua sau mai multe corpuri si
se manifesta sub forma de vibratii.
Sunetele sunt de doua feluri:

a) muzicale (fonetice) – cele care impresioneaza in mod placut auzul

Ex: sunetul unui instrument muzical

b) amuzicale (afonetice) – sunete produse de corpuri prin cadere sau lovire

care deranjeaza urechea umana

Sunetele muzicale au 7 denumiri: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI.

Sunetele muzicale se noteaza cu semne numite note muzicale.

Caracteristicile sunetului:

Inaltimea

• caracteristica sunetului muzical de a fi mai grav (jos) sau mai acut (inalt).
• inaltimea sunetului muzical se calculeaza mereu fata de un punct de reper
(nota) pe scara notelor muzicale.

Durata

• caracteristica sunetului muzical de a fi mai lung sau mai scurt in timp.

• durata se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimei
vibratii percepute.

Intensitatea

• caracteristica sunetului de a fi mai slab sau mai puternic.

Timbrul sau culoarea

• carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi

inaltime, durata si intensitate.
• Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un
pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

1
2. Portativul muzical

Portativul este un desen (o grafică) alcătuit din cinci linii orizontale și, implicit, patru spații
egale între ele – acestea se numără de jos în sus. Este folosit în întreaga lume pentru scrierea
notelor muzicale.

Pe el (sau în funcție de el) sunt notate înălțimea și durata sunetelor (a notelor muzicale),astfel:

– pe axa verticală: se notează înălțimile (intonația);

– pe axa orizontală: se notează duratele sunetelor, inclusiv ritmul.

Pe portativ se poate scrie muzică pentru două, trei și patru voci, armonice și polifonice.

Pe portativ se pot scrie 11 note (pe fiecare linie si in fiecare spatiu). Se mai folosesc
linii ajutatoare de urcare sau de coborare.

Exemplu de partitura:

Fiecare spatiu sau linie reprezinta cate o tasta alba de la claviatura.

Liniile ajutatoare

Unele instrumente au notele scrise de-asupra partiturii. Cand piesa trebuie sa fie scrisa
deasupra partiturii sau dedesubtul ei, se folosesc liniile ajutatoare.
Sunt utilizate în cazul în care cele cinci linii ale portativului nu sunt suficiente pentru a
nota/marca sunetele mai grave sau mai acute. Sunt considerate o continuare a portativului
standard și se pot folosi atât deasupra, cât și sub acesta.

2
3. Notele muzicale – notarea lor pe portativ

Notele muzicale sunt în număr de șapte, iar fiecare dintre cele de pe portativ are propriul ei
nume (muzicienii știu în acest mod ce notă să cânte). Primele șapte litere din alfabet sunt
utilizate în notația muzicală internațională pentru numirea notelor. 

 La fiecare început de rând, trebuie să existe obligatoriu cheia SOL: aceasta se

desenează de pe a doua linie a portativului.

 Notele vor fi desenate pe portativ, în următorul mod:

– nota DO se notează sub prima linie de pe portativ, pe o linie scurtă ajutătoare;

– nota RE se notează exact sub prima linie a portativului; 

– nota MI va fi notată pe prima linie a portativului;

– nota FA, va fi așezată pe primul spațiu, deasupra primei linii de pe portativ;

– nota SOL se desenează pe a doua linie a portativului; 

– nota LA, în continuare, se va nota pe al doilea spațiu al portativului;

– nota SI, fiind penultima,se notează pe a treia linie; 

– nota DO (2) se va desena pe spațiul dintre liniile 3 și 4 de pe portativ.

3
4. Cheile muzicale

Sunt semne muzicale denumite după notele DO, FA și SOL, scrise la inceputul portativului,
inaintea masurii

Amplasarea lor pe portativ determină înălțimea notei al cărei nume îl poartă. Mai apoi,
înălțimile celorlalte note muzicale rezultă din poziția lor în relație cu aceea.

Muzica care suna inalt este scrisa de obicei in cheia SOL. Muzica care suna jos este scrisa in
cheia FA.

Cheia FA

Are ca punct de plecare nota FA ( linia a 4-a din portativ ), ca urmare toate
notele care se scriu pe aceasta linie se numesc FA
Cheia SOL
Are ca punct de plecare nota SOL ( linia a 2-a din portativ ), ca urmare
toate notele care se scriu pe aceasta linie se numesc SOL

Initial, cand s-a inventat partitura muzicala, aceasta a fost considerata cu 11

linii.

Daca eliminam linia din mijloc vom avea doua partituri normale. Adaugand cheia
SOL partiturii de sus si cheia FA celei de jos se va vedea relatia dintre cele doua
partituri.

Se observa cum nota DO "uneste" cele doua

partituri. Acest este numit "DO din mijloc" deoarece se afla unde era vechea linie din mijloc.
5. Bara de masura, semnul de repetitie si bara dubla

Sunt semne speciale pe partitura care ajuta muzicianul sa stie cand sa se opreasca din
cantat, si cand sa repete.

4
Bara de măsură - Se folosește pentru separarea măsurilor, divide muzica in masuri. În cazul
unui portativ general, aceasta se poate prelungi în sus sau în jos, pentru a-l cuprinde complet.

Semnul de repetitie - arata ca o bara dubla, dar are 2 puncte langa ea. Ii spune muzicianului
sa se intoarca si sa cante aceeasi sectiune inca o data.

Bara dubla - apare la sfarsitul piesei muzicale. Ii spune muzicianului ca nu mai sunt
note de cantat.

6. Masura melodiei
Majoritatea pieselor au numere la inceputul partiturii. Aceste numere ne spun
numarul si tipul notelor care se afla intr-o masura.

5
Sunt doua cifre care reprezinta masura. Uita-te la imaginea de jos sa intelegi ce
reprezinta.

Numitorul ( cifra de jos ) arata unitatea de timp, specificul - CALITATEA

Numaratorul ( cifra de sus ) arata numarul unitatilor de timp dintr-o masura – CANTITATEA

In imaginea urmatoare sunt 4 batai pe fiecare masura. Patrimea primeste 1

bataie.

Masura de 2 patrimi

Masura simpla, binara

Accentul cade pe timpul 1 ( timp accentuat ).
Tactarea se face intotdeauna de sus in jos, TIMPUL 1 pornind de sus, ducand mana in jos,
TIMPUL 2 ridicand mana inapoi.

7. Durata ( valorile ) notelor muzicale

Muzica are pulsul ei, se numeste bataie (timp).

Unele note sunt cantate doar intr-o bataie. Altele sunt cantate in 2 batai, si altele in 3

6
sau mai multe batai, intrucat nu toate sunt la fel de scurte sau lungi.

Se bazeaza pe principiul diviziunii

1 patrime = 1 timp

OBSERVATII:

Unimea ( nota intreaga ) - are 4 patrimi sau 4 timpi

- are 2 doimi sau 4 timpi
Doimea - are 2 patrimi sau 2 timpi
Patrimea - are 1 timp
Optimea - jumatate dintr-o patrime
Saisprezecimea - un sfert dint-o patrime, o jumatate dintr-o optime

Exemplul MARULUI taiat

8. Semnele de alteratie ( accidenti )

Diezul - Urca sunetul cu un semiton.

Bemolul - Coboara sunetul cu un semiton

7
Becarul - Anuleaza efectul diezului sau al bemolului

Dublubemol - Coboara sunetul cu doua semitonuri (un ton)

Dubludiez - Ridica sunetul cu doua semitonuri (un ton)

OBSERVATII:

DO # = RE b / FA # = SOL b / MI # = FA ( pentru ca intre ele avem ST )

SI # = DO (pentru ca intre ele avem ST )

Semnele de alteratie au efect doar in cadrul masurii in care apar.

Exceptii de la regula efectelor semnelor de alteratie:

1. Accidentale - efectul notei alterate trece in urmatoarea masura numai prin legato de
prelungire

2. Constitutive - se aseaza imediat dupa cheie, inaintea masurii

- arata ca nota se canta alterata in toata melodia cu exceptia aparitiei becarului

3. De precautie - nu au nici un efect

- se scriu intre paranteze
- amintesc valabilitatea / nevalabililitatea semnului de alteratie

9. Pauzele

Pentru fiecare valoare de nota exista si un semn de tacere corespunzator, numit pauza.

8
10. Intervalele muzicale

Reprezinta distanta dintre doua sunete. Pentru a afla un interval trebuie

sa stim marimea numerica si calitatea.

9
Marimea numerica - se obtine numarand numarul de note dintr-un interval.
Prima si ultima nota trebuie numarata.
De exemplu, de la DO la MI avem o terta (DO-1, RE-2, MI-3).

Calitatea - Tonuri si semitonuri

Distanta dintre fiecare nota este cunoscuta ca semiton. Pe claviatura, orice nota se afla la un
semiton de nota anterioara sau de cea urmatoare.
Un ton este format din 2 semitonuri. Toate tastele albe de pe claviatura separate de o
tasta neagra sunt la o distanta de un ton. Tastele care nu sunt separate de o tasta
neagra se afla la o distanta de un semiton.

Notele corespunzatoare tastelor albe pe claviatura sunt numite DO, RE, MI, FA, SOL, LA,
SI. Aceste note sunt considerate note naturale. Pot fi ridicate cu un semiton cu un diez sau
coborate cu un bemol. O tasta neagra, cum ar fi de exemplu cea dintre DO si RE, poate fi
considerata un DO diez sau un RE bemol.

Semitonul diatonic - Cuprinde distanta dintre doua trepte alaturate, cu nume diferit, naturale
sau alterate
Ex: Do# - Re

Semitonul cromatic - Cuprinde doua trepte alaturate, cu acelasi nume, una dintre ele sau
ambele fiind alterate

10
Ex: Do - Do#

Clasificarea intervalelor:

A. INTERVALE SIMPLE – pana la octava

B. INTERVALE COMPUSE – peste octava

Clasificarea intervalelor simple:

1. Dupa felul lor: perfecte - prima, cvarta, cvinta, octava

mari, mici - secunda, terta, sexta, septima
2. Dupa cum se aud, vad, canta:melodice - unul dupa altul, succesiv
armonice - deodata, simultan
3. Dupa inaltime: ascendente - urcatoare
descendente - coboratoare

OBSERVATII: Secunda mare = TON ( T )

Secunda mica = SEMITON ( ST )

OBSERVATII : MI # = FA ( pentru ca intre ele avem ST )

SI # = DO (pentru ca intre ele avem ST )

11. Punctul ritmic ( augmentativ si constitutiv )

Adauga jumatate din valoarea notei langa care este asezat.

• Exemple:

11
O unime = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi intrucat ½ din 4 este 2, si 4+2=6
O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi intrucat ½ din 2 este 1, si 2+1=3.
O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 ½ timpi intrucat ½ din 1 este ½ , si 1+ ½ = 1 ½

Prin aceeasi regula descrisa mai sus, adaugand 2 puncte la o nota valoarea acesteia
se mareste cu 3 sferturi din valoarea initiala a notei.

OBSERVATII:

Intotdeauna dupa nota cu punct va aparea o nota cu valoare mai mica.

12. Semne de dinamicitate

Unele note sunt cantate tare, si altele sunt cantate incet.

In partitura, uneori apar semne speciale. Unul este semnul forte f, ceea
ce inseamna ca muzicianul trebuie sa cante tare. Alt semn este piano p, inseamna ca
muzicianul trebuie sa cante incet.

Termeni

• Forte (f) = tare, forte, puternic

• Fortissimo (ff) = foarte tare, foarte puternic
• Fortississimo (fff) = cat se poate de tare
• Mezzoforte (mf) = pe jumatate cat forte
• Piano (p) = incet
• Pianissimo (pp) = mai incet, foarte incet
• Pianississimo (ppp) = cat se poate de incet
• Mezzopiano (mp) = pe jumatate incet

13. Articulatii

Diferitele semne de de-asupra notelor ajuta muzicianul sa stie cum sa cante fiecare
nota (mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai incet, etc.). Aceste semne se numesc
articulatii, si sunt puse, de obicei, de-asupra notei.

12
Staccato

Este un punct care se aseaza deasupra sau dedesubtul unei note si ii reduce valoarea la
jumatate, se canta sacadat.

Legato

Clasificare:

• Legato de prelungire / durata

- leaga doua note de aceeasi inaltime din aceeasi masura sau din masuri diferite, prelungind
nota respectiva ca valoare inca o data

• Legato de expresie

- leaga o expresie muzicala, asigura cursivitate

- leaga doua sau mai multe note de inaltimi diferite, din aceeasi masura sau din masuri
distincte

Accent

Nota respectiva se va canta un pic mai tare decat celelalte note.

Coroana

Prelungeste nota deasupra careia este asezata coroana.

13