Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gr.II.
1. Importanta juridico-penala a cantitatilor drogurilor este urmatoarea, si anume
conform talin. (1) și (2) art. 2171 și alin. (1) art. 2174 CP RM, proporțiile mici caracterizează
cantitativ obiectul material al infracțiunii. În dispoziția de la lit. f) alin. (3) art. 2171 și lit. f) alin.
(2) art. 2174 CP CP RM, se folosește sintagma „în proporţii mari”. În dispoziția de la lit. d) alin.
(4) art. 2171 și lit. c) alin. (3) art. 2174 CP CP RM este utilizată sintagma „în proporţii deosebit de
mari”. În art. 2176 CP CP RM nu sunt circumstanțiate proporțiile substanțelor care constituie
obiectul material al infracțiunii. Aceasta înseamnă că substanțele în cauză se pot caracteriza prin
proporții mici, prin proporții mari sau prin proporții deosebit de mari. O asemenea diferențiere se
va lua în calcul la individualizarea pedepsei stabilite de art. 276 cu indice 6 CP CP RM. Listei
substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic
ilicit, precum şi cantităţile acestora (Sesizarea nr. 30a/2015): „Curtea a reținut că prin conținutul
sintagmei „listele substanţelor”, cuprinsă la articolul 1341 alin. (4) din Codul penal, urmează a se
înțelege competența Guvernului de a reglementa atât categoriile substanțelor narcotice și
psihotrope, cât și cantitățile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanțe, fără o
reglementare cantitativă, ar lipsi de esență întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel,
inaplicabilă”;1 pct. 19 din Decizia CC RM nr. 83 din 07.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.
95g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.
79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor
care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi a cantităţilor acestora.
Diferențierea răspunderii penale în funcție de cantitatea substanțelor care reprezintă
obiectul material al infracțiunilor legate de traficul de droguri / circulația de droguri este în
concordanță cu lit. a) alin. (2) art. 4 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din
25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și
sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri (în versiune consolidată): „Fiecare
stat membru ia măsurile necesare pentru ca infracțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1)
literele (a), (b) și (c) să fie pasibile de sancțiuni penale privative de libertate având o durată
maximă de cel puțin cinci până la zece ani, în situațiile următoare: infracțiunea implică cantități
mari de droguri;
1
2
b) Presecutori de droguri, intelegem acele substanțe clasificate și neclasificate
folosite frecvent la producerea ilicită de stupefiante și substanțe psihotrope, la care se face
referire la art. 1 din Regulamentul nr. 273/2004 și la art. 1 din Regulamentul nr. 111/2005”. În
art. 20 din aceeași lege identificăm prevederi privitoare la infracțiunile legate de traficul ilicit de
precursori: „Punerea pe piață a substanțelor clasificate, importul, exportul și activitățile
intermediare acestora, precum și deținerea de substanțe clasificate fără licența prevăzută la art. 5
alin. (1) sau licența specială prevăzută la art. 5 alin. (3), respectiv fără înregistrarea prevăzută la
art. 7 alin. (1) sau înregistrarea specială prevăzută la art. 7 alin. (3), constituie infracțiuni și se
pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă” (alin. (1)); „Cu pedeapsa prevăzută
la alin. (1) se sancționează și importul și exportul substanțelor clasificate, fără autorizațiile
prevăzute la art. 8 alin. (1)” (alin. (2)); „Comercializarea sau punerea la dispoziție cu orice titlu
de substanțe clasificate către operatori economici ori persoane fizice care nu dețin licența
prevăzută la art. 5 alin. (1) sau licența specială prevăzută la art. 5 alin. (3), respectiv înregistrarea
prevăzută la art. 7 alin. (1) sau înregistrarea specială prevăzută la art. 7 alin. (3), care să permită
desfășurarea de activități cu astfel de substanțe, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
c) inhalanți chimici toxici este o altă noțiune apropiată celei de „droguri”, care
desemnează entități ce nu constituie droguri. Noțiunea de „inhalanți chimici toxici” este
cunoscută legislației României, nu și legislației Republicii Moldova.
Așadar, atunci când vorbim despre inhalanți chimici toxici, consemnăm că pericol
potențial prezintă acetona, cleiurile, lacurile, vopselele, baițurile și alte asemenea produse care
pot fi consumate de toxicomani. Din cauza pericolului asociat consumului de inhalanți chimici
toxici, ar trebui să existe un regim juridic care ar limita circulația acestora. Astfel, conform lit. f)
art. 1 din Legea României nr. 143/2000, „inhalanți chimici toxici” se consideră „substanțele
stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătății”. Însă, pentru moment nu a fost adoptat un
astfel de ordin. În aceste condiții, ridică semne de întrebare temeiul aplicării răspunderii în baza
art. 8 din Legea României nr. 143/2000. Potrivit acestuia, „[f]urnizarea, în vederea consumului,
de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani”.
A realizat:
Nicolae Piruțchi