Sunteți pe pagina 1din 4

Testarea Nr.

Gr.II.
1. Importanta juridico-penala a cantitatilor drogurilor este urmatoarea, si anume
conform talin. (1) și (2) art. 2171 și alin. (1) art. 2174 CP RM, proporțiile mici caracterizează
cantitativ obiectul material al infracțiunii. În dispoziția de la lit. f) alin. (3) art. 2171 și lit. f) alin.
(2) art. 2174 CP CP RM, se folosește sintagma „în proporţii mari”. În dispoziția de la lit. d) alin.
(4) art. 2171 și lit. c) alin. (3) art. 2174 CP CP RM este utilizată sintagma „în proporţii deosebit de
mari”. În art. 2176 CP CP RM nu sunt circumstanțiate proporțiile substanțelor care constituie
obiectul material al infracțiunii. Aceasta înseamnă că substanțele în cauză se pot caracteriza prin
proporții mici, prin proporții mari sau prin proporții deosebit de mari. O asemenea diferențiere se
va lua în calcul la individualizarea pedepsei stabilite de art. 276 cu indice 6 CP CP RM. Listei
substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic
ilicit, precum şi cantităţile acestora (Sesizarea nr. 30a/2015): „Curtea a reținut că prin conținutul
sintagmei „listele substanţelor”, cuprinsă la articolul 1341 alin. (4) din Codul penal, urmează a se
înțelege competența Guvernului de a reglementa atât categoriile substanțelor narcotice și
psihotrope, cât și cantitățile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanțe, fără o
reglementare cantitativă, ar lipsi de esență întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel,
inaplicabilă”;1 pct. 19 din Decizia CC RM nr. 83 din 07.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.
95g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.
79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor
care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi a cantităţilor acestora.
Diferențierea răspunderii penale în funcție de cantitatea substanțelor care reprezintă
obiectul material al infracțiunilor legate de traficul de droguri / circulația de droguri este în
concordanță cu lit. a) alin. (2) art. 4 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din
25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și
sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri (în versiune consolidată): „Fiecare
stat membru ia măsurile necesare pentru ca infracțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1)
literele (a), (b) și (c) să fie pasibile de sancțiuni penale privative de libertate având o durată
maximă de cel puțin cinci până la zece ani, în situațiile următoare: infracțiunea implică cantități
mari de droguri;

2. Notiunile apropiate drogurilor, cu continut juridic sunt:


a) Presecutor, un precursor apare în postura de premergător, de antecesor al unui
drog, însă nu se identifică cu acesta. Conform alin. (4) art. 1341 CP RM, prin precursor se
înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de
substanțe stupefiante sau psihotrope”. Precursorii substanţelor stupefiante şi preparatelor
psihotrope, aflate sub control pe teritoriul Republicii Moldova, sunt specificați în Tabelul IV din
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088/20042. Art. 2172 CP RM prevede
răspunderea pentru producerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, procurarea, păstrarea,
expedierea, transportarea, înstrăinarea sau efectuarea oricăror alte operaţiuni cu precursori în
scopul producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora.

1
2
b) Presecutori de droguri, intelegem acele substanțe clasificate și neclasificate
folosite frecvent la producerea ilicită de stupefiante și substanțe psihotrope, la care se face
referire la art. 1 din Regulamentul nr. 273/2004 și la art. 1 din Regulamentul nr. 111/2005”. În
art. 20 din aceeași lege identificăm prevederi privitoare la infracțiunile legate de traficul ilicit de
precursori: „Punerea pe piață a substanțelor clasificate, importul, exportul și activitățile
intermediare acestora, precum și deținerea de substanțe clasificate fără licența prevăzută la art. 5
alin. (1) sau licența specială prevăzută la art. 5 alin. (3), respectiv fără înregistrarea prevăzută la
art. 7 alin. (1) sau înregistrarea specială prevăzută la art. 7 alin. (3), constituie infracțiuni și se
pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă” (alin. (1)); „Cu pedeapsa prevăzută
la alin. (1) se sancționează și importul și exportul substanțelor clasificate, fără autorizațiile
prevăzute la art. 8 alin. (1)” (alin. (2)); „Comercializarea sau punerea la dispoziție cu orice titlu
de substanțe clasificate către operatori economici ori persoane fizice care nu dețin licența
prevăzută la art. 5 alin. (1) sau licența specială prevăzută la art. 5 alin. (3), respectiv înregistrarea
prevăzută la art. 7 alin. (1) sau înregistrarea specială prevăzută la art. 7 alin. (3), care să permită
desfășurarea de activități cu astfel de substanțe, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

c) inhalanți chimici toxici este o altă noțiune apropiată celei de „droguri”, care
desemnează entități ce nu constituie droguri. Noțiunea de „inhalanți chimici toxici” este
cunoscută legislației României, nu și legislației Republicii Moldova.
Așadar, atunci când vorbim despre inhalanți chimici toxici, consemnăm că pericol
potențial prezintă acetona, cleiurile, lacurile, vopselele, baițurile și alte asemenea produse care
pot fi consumate de toxicomani. Din cauza pericolului asociat consumului de inhalanți chimici
toxici, ar trebui să existe un regim juridic care ar limita circulația acestora. Astfel, conform lit. f)
art. 1 din Legea României nr. 143/2000, „inhalanți chimici toxici” se consideră „substanțele
stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătății”. Însă, pentru moment nu a fost adoptat un
astfel de ordin. În aceste condiții, ridică semne de întrebare temeiul aplicării răspunderii în baza
art. 8 din Legea României nr. 143/2000. Potrivit acestuia, „[f]urnizarea, în vederea consumului,
de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani”.

3. Competența Guvernului delegată de legiuitor de a modifica și completa listele de


droguri
Pe bună dreptate, în Decizia CCR nr. 326 din 29.03.2012 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 143/2000 privind
prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, se statuează: Legiuitorul
delegat, în acord cu dispoziţiile constituţionale referitoare la delegarea legislativă, a emis
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 potrivit căreia substanţele din tabelele-anexă la
Legea nr. 143/2000 pot fi înscrise, radiate sau transferate dintr-un tabel în altul prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministrului sănătăţii. O astfel de soluţie s-a impus cu stringenţă ca o
necesitate firească de prevenire a pericolului pe care îl prezintă pentru sănătatea publică
consumul anumitor plante şi substanţe, din cauza intoxicărilor pe care le produc şi riscului de
abuz, cu atât mai mult cu cât realitatea socială a dovedit o creştere a numărului de persoane care
se prezintă la spital în urma consumului unor asemenea plante şi substanţe. Aşa fiind, Curtea
constată că interesul public avut în vedere este mai mult decât evident, constituind prin el însuşi
o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată. [...] Raţiunea acestei soluţii
constă, pe lângă situaţia de faţă, şi în existenţa unor împrejurări ce impun introducerea în
legislaţia naţională a interdicţiei unor substanţe ce sunt prevăzute în listele publicate la nivel
internaţional. Prezintă interes și concluziile la care s-a ajuns în Hotărârea Curții Constituționale a
Republicii Moldova (în continuare – CC RM) nr. 25 din 13.10.2015 pentru controlul
constituţionalităţii unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind
aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe
depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora (Sesizarea nr. 30a/2015). Curtea
menționează că, având în vedere faptul că domeniul supus examinării se află în permanentă
evoluție și vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar și cele privind ocrotirea
sănătății publice, legislativul poate delega executivului competența de a reglementa, prin acte
subordonate legii, lista substanţelor narcotice, psihotrope și cantitatea acestora. 66. Totodată,
ținând cont de faptul că procesul legislativ implică mai multe etape de durată, rațiunea stabilirii
competenței Guvernului rezultă și din necesitatea intervenţiei prompte în cadrul normativ în
vederea reglementării acestui domeniu în cazul apariției de noi substanțe cu efecte similare.
Ceea ce ne sugerează instanțele de contencios constituțional din România și din Republica
Moldova este că, pentru a-i conferi unei substanțe statutul normativ de drog, un act normativ al
Guvernului poate fi aprobat cu mai multă celeritate decât o lege adoptată de forul legislativ. În
acest sens, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 6 din 10.02.2010
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului
şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, se invocă, printre altele: orice
întârziere determinată de parcurgerea procedurii legislative obişnuite ar putea afecta sănătatea
sau viaţa unui mare număr de persoane, în special tineri, aceste elemente vizează interesul
general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi
amânată. Este adevărat că, în asemenea cazuri, celeritatea este cumva prioritizată în detrimentul
controlului adecvat asupra procesului de elaborare și adoptare a unui act normativ. În atare
condiții, este important a se asigura un relativ echilibru între: celeritatea procesului de elaborare
și adoptare a unui act normativ și controlul adecvat asupra acestui proces.
La moment, Lista substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de
substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, aprobată prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006, include: 202 denumiri de substanțe stupefiante; 170
denumiri de substanțe psihotrope; 9 denumiri de plante care conţin substanţe stupefiante sau
psihotrope.
În paralel cu acest act normativ se aplică Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
1088/2004. Acest act normativ cuprinde, printre altele:
1. „Substanţele stupefiante şi substanţele psihotrope neutilizate în scopuri
medicale”: Lista nr. 1 „Substanţele stupefiante”; Lista nr. 2 „Substanţele psihotrope”;
2. „Substanţele stupefiante (narcotice) şi substanţele psihotrope utilizate în scopuri
medicale”: Lista nr. 1 „Substanţele stupefiante (narcotice) incluse în listele 2 şi 4 ale Convenţiei
unice a ONU asupra stupefiantelor, 1961”; Lista nr. 2 „Substanţele psihotrope incluse în Lista 2
a Convenţiei ONU asupra substanţelor psihotrope, 1971”;
3. „Substanţele stupefiante (narcotice), substanţele psihotrope, utilizate în scopuri
medicale”: Lista nr. 1 „Substanţele stupefiante (narcotice) incluse în Lista 3 a Convenţiei unice a
ONU asupra stupefiantelor, 1961”; Lista nr. 2 „Substanţele psihotrope incluse în Lista 3 a
Convenţiei ONU asupra substanţelor psihotrope, 1971”; Lista nr. 3 „Substanţele psihotrope
incluse în Lista 4 a Convenţiei ONU asupra substanţelor psihotrope, 1971”.

Apropiată este modalitatea de diferențiere consacrată în anexa la Legea României nr.


339/2005:
1. „Plante, substanțe și preparate cu substanțe psihotrope și stupefiante interzise,
lipsite de interes recunoscut în medicină”: stupefiante; psihotrope; plante și substanțe aflate sub
control național;
2. „Plante, substanțe și preparate ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope care
prezintă interes in medicina, supuse unui control strict”: stupefiante; psihotrope; plante și
substanțe aflate sub control național;
3. „Plante, substanțe și preparate ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope care
prezintă interes în medicină, supuse controlului”: preparate cu substanțe stupefiante.

A realizat:
Nicolae Piruțchi

S-ar putea să vă placă și