1 MODALITĂŢI DE DETERIORARE A

MECANISMULUI DE DIRECTIE

1.1 DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE

DIRECŢIE.

Defecţiunile sistemului de direcţie se pot manifesta sub forma :

- manevrarea volanului necesită un efort mare ;
- roţile de direcţie oscilează la viteze reduse ;
- roţile de direcţie oscilează la viteze mari;
- direcţia trage într-o parte ;
- direcţia transmite volanului şocurile de la roţi;
- zgomote anormale ale direcţiei;
- Manevrarea volanului necesită un efort mare . Defectul se datoreşte următoarele cauze
: frecărilor mari în articulaţii; frecărilor anormale în caseta de direcţie şi la pivoţii
fuzetelor, deformării axului volanului precum şi unor defecţiuni ale pneurilor.
Frecările mari în articulaţii se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a
gresajului nesatisfăcător sau a pătrunderii prefului între elementele articulaţiei.
Defecţiunile se remediază în atelierul de reparaţii , prin demontarea organelor respective,
prin curăţarea şi ungerea lor.
Frecările anormale în caseta de direcţie se produc datorită gresajului insuficient,
uzării sau deteriorării şurubului melc, rulmenţilor uzaţi sau incorect montaţi , jocului
insuficient între elementele casetei sau fixării incorecte a casetei de direcţie pe cadrul
automobilului.
Defecţiunile cu excepţia grasajului insuficient, nu se pot remedia decât la atelier.
Frecările anormale la pivoţi fuzetelor se datorează gresajului nesatisfăcător, jocului
insuficient între pivoţi şi rulmenţi sau bucşe, gripării pivoţilor.
Remedierea constă în curăţarea şi gresarea pivoţilor, oprgabnele deteriorate se
schimbă la atelier.
Defecţiunile pneurilor care îngreunează manevrarea volanului pot fi: presiune insificientă
sau inegală , uzura neuniformă de dimensiuni diferite.
-Roţile de direcţie oscilează la viteze reduse. Oscilaţia roţilor de direcţie , la viteze mai
mici de 60 km/h , se datorează cauzelor : presiunii incorecte în pneuri , pneuri de
 dimensiuni diferite, roţi neechilibrate, organele sistemului de direcţie sunt uzate, rulmenţii
roţilor au şoc mare, osia din faţă deplasată, suspensia defectă ( arcuri desfăcute sau
rupte, amortizoare defecte), cadrul deformat, geometria roţilor incorect.
Pe parcurs se remediază defecţiunile referitoare la refacerea presiunii în pneuri, strângeri
şi motări corecte de piese. Restul defecţiunilor se remediază la atelier.
- Roţile de direcţie oscilează la viteze mari .Cauzele sunt similare cu cele care produc
oscilaţii la circulaţia cu viteze reduse, în plus mai intervin: jocuri insuficiente la frânele
din faţă, dezechilibrarea sau deformarea roţilor din spate, suporţilor motorului slăbiţi sau
defecţi.
La viteze mari oscilaţia roţilor de direcţie este un defect periculos mai ales când aceste
oscilaţii intră în rezonanţă cu oscilaţiile cadrului sau cu cele ale altor organe ale
sistemului de direcţie sau suspensie .
- Direcţia trage într-o parte . Cauzele pot fi : pneurile roţilor din faţă nu au aceeaşi
presiune sau nu sunt identice ca mărime, frânele sunt reglate incorect, cadrul este
deformat , unul din arcurile suspensiei din faţă are ochiul foii principale rupt.
Pe parcurs se corectează presiunea pneuri şi se reglează frânele. Restul defecţiunii se
remediază la atelier.
- Şocurile provenite din interacţiunea roţilor cu drumul se transmit volanului.
Fenomenul apare în special la deplasarea pe drumuri cu denivelări datorită : presiunii
prea mari în pneuri , dezechilibrării roţilor, amortizoarelor defecte , uzării sau reglării
incorecte a organelopr sistemului de direcţie .
- Zgomote anormale ale organelor sistemului de direcţie. Cauzele ce conduc la zgomote
anormale pot fi : jocuri excesive în articulaţiile transmisiei direcţiei., slăbirea volanului
şi a suportului acestuia sau a casetei de direcţie, deteriorarea rulmenţilor sau montarea
lor greşită, frecării anormale datorită gresării nesatisfăcătoare.
Pe parcurs se remediază numai acele defecţiuni care nu necesită demontarea organelor
sistemului de direcţie.
În tabelul de mai jos se prezintă sintetic simptomele şi defecţiunile posibile ale
sistemului de direcţie prevăzut cu servomecanism ( servodirecţie).

1.2 ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI DE DIRECŢIE

Întreţinerea sistemului de direcţie constă în : măsurarea jucului volanului,verificarea jocului

din articulaţii,reglarea mecanismului de acţionare,verificarea şi reglarea unghiurilor de
poziţie ale roţilor de direcţie şi pivoţilor (geometria direcţiei),strîngerea şuruburilor de
fixare a casetei de direcţie,strîngerea articulaţiilor sferice şi ungerea conform schemei de
ungere.
Verificarea jocului la volan se face în modul următor:
- se aduce automobilul pentru poziţia de mers în linie dreaptă;
- se roteşte volanul spre dreapta şi apoi spre stînga pînă la poziţiile maxime în care
acestea se manevrează uşor fără să rotească roţile.
Jocul la volan nu trebuie să depăşească 15 grade, deoarece în această situaţie
manevrarea direcţiei devine nesigură.
Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaţiilor mecanismului de direcţie sau a
pieselor mecanismului de comandă.
Reglarea mecanismului de acţionare a direcţiei. Modul de reglare al mecanismului de
acţionare a direcţiei diferă în funcţie de tipul constructiv al acestuia. În toate cazurile însă
operaţia de reglare se va executa numai după înlăturarea jocurilor din articulaţiile
mecanismului.
Reglarea mecanismelor de acţionare cu melc globoidal şi rolă comportă reglarea
jocului axial al volanului (melcului) şi a jocului din angrenaj. Înainte de reglare se
decuplează levierul de direcţie de bara de direcţie. Reglaraea jocului axial al melcului se
face prin demontarea capacului din faţa garniturilor 2 şi scoaterea a una sau două
garnituri , după care capacul se montează la loc.
Reglarea jocului angrenajului rolei cu şurub – melc se efectuează cu ajutorul
şurubului , prin deplasarea axială a rolei cu axul , reducând jocul dintre melc şi rolă care
sunt monatte excentric. După reglare, se verifică jocul la volan.
Controlul geometriei roţilor de direcţie . Aparatele de măsurat şi control al
geometriei roţilor de direcţie pot fi mecanice sau optice . Aparatele mecanice sunt
relativ simple şi mai ieftine decât cele optice, având însă o precizie mai redusă.
Fiecare aparat are întocmite instrucţiuni de folosire de către întreprinderea
producătoare .
Unghiurile de aşezare ale roţilor şi pivoţilor trebuie să se încadreze în limitele
prevăzute în cartea tehnică a automobilului respectiv.
Ungerea sistemului de direcţie. Piesele mecanismului de direcţie, care necesită ungere
sunt: caseta de direcţie , articulaţiile sferice şi pivoţii .
Ungerea casetei de direcţie se face, de regulă, cu ulei de transmisie , respectând
periodicitatea prescrisă de fabrică. Periodic, se controlează nivelul şi, la nevoie, se
completează pierderile cu acelaşi tip de ulei. Dacă pierderile de ulei devin prea mari
trebuie depistată şi înlăturată cauza care le generează, pentru a evita avariile.