Sunteți pe pagina 1din 18

DREPT COMUNITAR EUROPEAN

TRATATUL DE LA LISABONA SI
VIITORUL UNIUNII EUROPENE

CUPRINS

Cap.1 Introducere

Cap 2 Modelul European si modelul american de justitie constitutionala

Cap 3 Constitutia Europeana


3.1 Scopul elaborarii Constitutiei Europene
3.2 Institutii ale Uniunii Europene asa cum sunt definite de Constitutia Europeana
(Tratatul de la Lisabona)
3.3 Drepturile Cetatenilor Uniunii Europene, definite in Tratatul de la Lisabona

Cap. 4 Concluzii

Cap 5 Bibliografie
Cap.1 Introducere

În 50 de ani, Europa s-a schimbat mult - la fel ca întreaga lume.

Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume în evoluţie constantă, Europa trebuie să facă
faţă unor noi provocări: globalizarea economiei, evoluţia demografică, schimbările
climatice, nevoia de surse durabile de energie şi noile ameninţări la adresa securităţii.
Iată provocările secolului al XXI-lea.

Iar acestea nu ţin cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt în măsură să facă faţă
singure tuturor acestor probleme. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor
cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie să se
modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la
funcţionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci şi la
transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Prin urmare, regulile care stau la
baza cooperării dintre ţări trebuie revizuite.

Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Liderii


europeni au convenit asupra unor noi reguli ţinând cont de schimbările politice,
economice şi sociale şi dorind, în acelaşi timp, să răspundă aspiraţiilor şi speranţelor
europenilor. Tratatul de la Lisabona stabileşte care sunt competenţele UE şi mijloacele
pe care aceasta le poate utiliza şi modifică structura instituţiilor şi modul de funcţionare
a acestora. În consecinţă, caracterul democratic şi valorile fundamentale ale Uniunii
sunt consolidate.

Tratatul este rezultatul negocierilor între statele membre, reunite în cadrul unei
conferinţe interguvernamentale, la lucrările căreia au participat Comisia Europeană şi

2
Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmând proceduri
variate, în funcţie de constituţia naţională.
Tratatul a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, în conformitate cu Articolul 6.

Cap 2 Scurt istoric al aparitiei si evolutiei sistemului de justitie europeana

Evolutia sistemelor de justitie constitutionale poate fi sintetizata in urmatoarele faze:

1. 1803-1920
2. 1920-1940
3. 1945-1990
4. 1990- prezent

Incepand cu 1920, o serie de state ( marea majoritate europene ) au initiat procese


ample de revizuire constitutionala: Austria (1920 – prin eforturile lui Adolf Merkel si
Hans Kelsen ), Cehoslovacia ( 1920 ), Liechtenstien (1925), Grecia ( 1927), Spania
( 1931 ), Irlanda ( 1937 ) si Egipt (1941).
Dupa 1945, instantele constitutionale au inceput a fi fondate aproape in acelasi timp in
toate statele statele europene, avand ca si sarcina principala asigurarea legilor si a
actelor normative fundamentale.
Tot dupa cel de-a Doilea Razboi Mondial, au existat state europene ( Austria, Germania,
Spania, Italia, etc ) care au venit cu propunerea ca protectia individuala a drepturilor si
liberatitilor cetatenesti ale omului sa devina una din prioritatile justitiei constitutionale.
Astefel incat, dupa razboi, cetatenii au primit dreptul de a cauta protectia drepturilor
pana la si inclusiv la Curtea Constitutionala.
Dupa 1990 – perioada este marcata de aparitia unui numar mare de state independente,
care au considerat ca si prioritate punerea imediata in practica a principiului separarii
puterilor in stat si crearea unui sistem cuprinzator de revizuire constitutionala.

Concluzia este ca, pe masura ce democratia s-a extins in diferite state ale europe, sau
aceste state au dezvoltat suficienta cultura si experienta politica pentru a fi capabile sa
discearna beneficiile democratiei, si modelul de constitutie europeana a inceput sa se
propage1.

Cap 3 Constitutia Europeana - Tratatul de la Lisabona

Tot dupa 1945, mai precis in 1958 a aparut Comunitatea Europeana, la inceput alcatuita
din 6 state si care in prezent are in componenta sa 27 de state, si care din 1995 se
numeste Uniunea Europeana.

1
Comunicare deschisa la Conferinta Constitutionala ibero-americana din Merida, Mexic, 15-17Aprilie, 2009
3
Comunitatea Europeana ( Uniunea Europeana ) a trecut printr-o serie de schimbari,
evolutia ei find marcata in istorie de o multitudine de tratate, acorduri si conventii prin
care se regelementau aspecte economice si politice.

Una dintre cele mai importante etape in evolutia Uniunii europene o reprezinta
elaborarea Constitutiei Europene – care a fost initial semnata la Roma in 29 octombrie
2004, dar apoi din cauza referendumurilor cu vot negativ din partea Frantei si Olandei, a
fost revizuita si resemnata la Lisabona in 13 decembrie 2007 urmand a fi aplicata
incepand cu 01.01.2009. Sub numele de “Tratatul de la Lisabona”, Constitutia
Europeana revizuita are ca si scop consolidarea capacitatii de functionare a Uniunii
Eropene prin sporirea eficientei institutiilor comunitare, prevede totodata ameliorarea
caracterului democratic al UE prin extinderea competentelor Parlamentului European si
introducerea Cartii Drepturilor Fundamentale in sistemul juridic comunitar.

Inca dinaintea redactarii Constitutiei Europene, Uniunea Europeana avea steag, imn,
moneda, banca centrala, curte suprema, parlament si presedinte (al Comisiei Europene ),
un buget peste 100 miliarde euro si o forta militara in stare incipienta. Cu toate acestea,
o Constitutie trebuia sa existe – pentru cetatean in primul rand. Constitutia Europeana
defineste ce este de fapt UE, ce statut are, care sunt valorile comune si modul in care
sunt impartasite de toata lumea, care este rolul Uniunii pe scena politica internationala
si modul in care va fi guvernata aceasta organizatie.

3.1 Scopul elaborarii Constitutiei Europene

Constitutia Europeana urmareste2:

1. Simplificarea – stabileste clar competentele UE in raport cu cele ale statelor


membre
2. Oferirea personalitatii juridice pentru UE – Uniunea europeana incepe sa
existe din punct de vedere juridic, pe scena internationala
3. Cetateanul european si procesul decizional – cetateanul european va participa
la procesul de luare a deciziilor in cadrul UE prin intermediul reprezentantului
sau national; iar procesul decizional va putea fi influentat de cetateanul european
– prin Tratatul de la Lisabona, daca se strang peste 1 milion de semnaturi
cetatenii europeni pot initia acte legislative la nivel de UE.
4. Reforma institutionala:
• Parlamentul European isi sporeste atributiile pentru a deveni un for de
reprezentare a intereselor cetatenilor europeni in cadrul UE
• Presedintele consiliului European conduce de fapt Uniunea – avand un mandat de
doi ani si jumatate si fiind ales de catre sefii de stat sau de guvern reunitit in
cadrul Consiliului European
2
www.europarl.europa.eu
4
• Ministrul de externe european reprezinta singura “voce ” in politica externa
• Comisia Europeana functioneaza dupa principiul “ un stat – un comisar ”
• Consiliul UE este institutia in cadrul careia ministrii statelor membre decid asupra
legilor europene
• Carta fundamentala a Drepturilor Omului reunseste intr-un singur text drepturile
civile, politice, economice si sociale ale tuturor cetatenilor care locuiesc in spatiul
UE – iar pentru aparerea drepturilor proprii, cetateanul european va putea sa
invoce Carta in fata Curtii de Justitie.

Romania si Constitutia Europeana:

Ca stat membru UE, Romania joaca un rol important in cadrul arhitecturii


institutionale a UE. Timp de doua mandate ale Comisiei, Romania va avea propriul
comisar european, iar in cadrul Consiliului, Romania ocupa locul al 7-lea ca putere de
influentare a deciziilor. In Parlamentul European Romania are 35 de mandate de
europarlamentari, iar dupa 2009 acest numar va fi modificat printr-o redistribuire a
numarului de locuri asociate fiecarei tari. 3

3.2 Institutii ale Uniunii Europene asa cum sunt definite de Constitutia
Europeana (Tratatul de la Lisabona)

Constitutia Europeana defineste la Art I -19 Institutiile Uniunii: Parlamentul


European, Consiliul European, Comisia Europeana si Curtea de Justitie a Uniunii
Europene

ART. I-20 (sinteza din Constitutia Europei ): Parlamentul European


Parlamentul European exercita impreuna cu Consiliul European, functia legislativa si
bugetara, functiile de control si politic si consultativa; Parlamentul European alege
presedintele Comisiei Europene.
Numarul de parlamentari Europeni nu va depasi 750, si nici un stat membru nu poate
depasi mai mult de 96 de locuri, sunt alesi pentru un mandat de maxim 5 ani
Componenta Parlamentului European este adoptata cu unanimitate de voturi de catre
Consiliul European, Presedintele si membri biroului sunt alesi de catre
Europarlamentari.

Art I-21 ( sinteza din Constitutia Europei ): Consiliul European


Consiliul European defineste politica generala a Uniunii si nu exercita functii
legislative. Este format din sefii de state sau de guvern ai statelor membre, precum si de
membri sau presedintele Comisiei Europene

3
www.realitatea.net
5
Art I-26 (sinteza din Constitutia Europei ) Comisia Europeana
Comisia Europeana vegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de
Justitie; executa bugetul si gestioneaza programele; exercita functii de coordonare,
executie si gestionare – in conditiile stabilite prin Consitutie. Membri Comisiei nu
solicita si nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern, inistitutie, organ, organism
sau agentie.
Comisia Europeana, in calitate de organ colegial, raspunde in fata Parlamentului
European.

Art I-29 prezinta atributii ale Curtii de Justitie – care are ca principal rol asigurarea
respectarii dreptului in interpretare si aplicarea Constitutiei europene.

Vassilios Skouris, din Grecia, a fost ales preşedinte al Curţii de Justiţie în 2003.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este una dintre cele mai vechi institutii europene
infiintata prin Tratatul de la Paris din 1952 prin care a luat nastere si Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Luxemburg

Curtea de Justiei, cu sediul este la Luxemburg, este compusa din avocati generali si
judecatori, si are ca principale atributii4:
• controlul legalitatii actelor institutiilor
• controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de
catre tratate
• interpretarea regulilor comunitare si negocierea validitatii actelor institutiilor.

Conceptia asupra statului de drept este originara din Europa. De-a lungul istoriei, cea
mai mare influeanta asupra modelului de constitutie europeana l-a avut gandirea juridica

4
http://europa.eu
6
franceza, care punea accent pe drepturile omului, separatia puterilor in stat si modelul
de control al constitutionalitatii legilor. Influenta scolii juridice franceze la nivelul
Unuiunii Europene se manifesta si prin cresterea rolului Parlamentului European – prin
plasarea sa in centrul arhitecturii institutionale europene.

Pe langa reglementarea modului de organizare si functionare a institutiilor UE,


Constitutia Europeana traseaza o serie de coordonate ce definesc valorile fundamentale
ale UE, avand ca principal scop asigurarea unui climat democratic, in virtutea caruia
omul – cetateanul – este protejat, acordandu-i-se drepturi universale si inalienabile.

Protectia drepturilor omului este definita ca o trasatura definitorie a statului de drept –


ca urmare a acestui principiu, Contitutia europeana dedica a doua ei parte, prin Carta
Uniunii, drepturilor fundamentale pe care Uniunea se obliga sa le recunoasca.

ORGANIZAREA INSTITUTIILOR UE DUPA INTRAREA IN VIGOARE A


TRATATULUI DE LA LISABONA:

1. Parlamentul European - compus din 750 euro-deputaţi aleşi prin vot


universal;
- atribuţii de: co-legiuitor (alături de Consiliul de
Miniştri), bugetare, de control politic al Comisiei
Europene
2. Consiliul European - compus din şefi de stat sau de guvern +
preşedintele Comisiei Europene;
- insituţie nouă introdusă de Constituţia UE;
- promotor al politicilor europene;
- se pronunţă prin consens, nu legiferează ;
- este condus de un Preşedinte ales pe o perioadă
de 2 ani şi 6 luni (se renunţă la preşedenţia prin
rotaţie din prezent,
- asigurată de fiecare stat membru o dată la 6 luni)
3. Consiliul de Miniştri - compus din reprezentanţii guvernelor statelor
(„Consiliul”) membre;
- atribuţii de: co-legiuitor (alături de Parlament),
politică externă şi de securitate comună, politică
bugetară
- se întruneşte pe domenii (agricultură, concurenţă,
pescuit)

4. Comisia Europeană - reprezintă interesul european comun şi UE pe


plan extern;
7
- are 25 membri (1 membru din fiecare ţară, o ţară
propune un singur comisar);
- din 2014 se va reduce numărul membrilor
corespunzător a 2/3 din numărul ţărilor membre;
- este condusă de un Preşedinte al cărui mandat
este de 5 ani;
- atribuţii: propune proiecte de acte normative,
asigură
- planificarea şi executarea politicilor comunitare,
execută
- bugetul, gestionează programele comunitare,
veghează la
- buna aplicare a tratatelor şi deciziilor instituţiilor
comunitare;
- răspunde în faţa Parlamentului şi se sprijină pe
administraţiile naţionale
5.Curtea de Justiţie - asigură respectarea dreptului comunitar;
(compusă din Curtea de - judecă: litigii între state membre, litigii între
Justiţie propriu-zisă, state membre şi UE, litigii între UE şi particulari,
Tribunalul de primă instanţă, litigii între instituţiile UE
Tribunale specializate)
6. Constituţia UE instituie - Banca Centrală Europeană- asigură finanţarea
proiectelor în cadrul UE
- Curtea de Conturi- asigură controlul veniturilor şi
cheltuielilor
7. Organe consultative ale - Comitetul Economic European- organ consultativ
instituţiilor UE care dă consultanţă şi avizează probleme
specifice sindicatelor, întreprinderilor,
agricultorilor, familiilor, consumatorilor;
- Comitetul Regiunilor- reflectă dorinţa statelor de
a face să participe şi palierele locale şi regionale
la dezvoltarea politicii UE; este consultat asupra
problemelor care privesc direct promovarea
intereselor şi a diversităţii regionale.

Cap 4 Principialele strategii ale Tratatului de la Lisabona – scopuri si mijloace:

La 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, încheind astfel mai


mulţi ani de negocieri pe tema aspectelor instituţionale.

8
Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatele CE
(fără a le înlocui) şi pune la dispoziţia Uniunii cadrul legal şi instrumentele juridice
necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor
cetăţenilor.

Principiile de baza ale Tratatului de la Lisabona sunt:


1. O Europă mai democratică şi mai transparentă, în care Parlamentul European
şi parlamentele naţionale se bucură de un rol consolidat, în care cetăţenii au mai
multe şanse de a fi ascultaţi şi care defineşte mai clar ce este de făcut la nivel
european şi naţional şi de către cine.
√ Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de către cetăţenii Uniunii
Europene, acesta are noi atribuţii majore privind legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi
acordurile internaţionale.
√ O voce mai puternică pentru cetăţeni: datorită iniţiativei cetăţenilor, un milion de
cetăţeni din diferite state membre pot cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.
√ Cine şi ce face: relaţia dintre statele membre şi Uniunea Europeană este mai clară,
odată cu repartizarea competenţelor.
√ Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaşte explicit,
pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.
2. O Europă mai eficientă, cu metode de lucru şi reguli de vot simplificate, cu
instituţii eficiente şi moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri,
capabilă să acţioneze mai bine în domenii de prioritate majoră.
√ Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificată din Consiliu este extins la
noi domenii politice, astfel încât procesul decizional să se desfăşoare mai rapid şi mai
eficient. Începând din 2014, calcularea majorităţii calificate se va baza pe sistemul
dublei majorităţi, a statelor membre şi a populaţiei, reflectând astfel dubla legitimitate a
Uniunii. Dubla majoritate se obţine atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din
statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia Uniunii.
√ Un cadru instituţional mai stabil şi mai eficient: Tratatul de la Lisabona creează
funcţia de preşedinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de doi ani şi
jumătate), introduce o legătură directă între alegerea preşedintelui Comisiei şi
rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziţii referitoare la viitoarea structură a
Parlamentului European şi include reguli clare privind cooperarea consolidată şi
dispoziţiile financiare.
√ O viaţă mai bună pentru europeni: Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitatea UE
de a acţiona în diverse domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de azi şi pentru
cetăţenii săi - precum libertatea, securitatea şi justiţia (combaterea terorismului sau lupta
împotriva criminalităţii). Tratatul se referă şi la alte domenii, printre care politica
energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interes general,
cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism
şi cooperare administrativă.

9
3. O Europă a drepturilor, valorilor, libertăţii, solidarităţii şi siguranţei, care
promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul
primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate şi asigură o mai bună
protecţie a cetăţenilor europeni.
√ Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specifică şi consolidează valorile şi
obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite să servească drept punct
de referinţă pentru cetăţenii europeni şi să arate ce anume are de oferit Europa
partenerilor săi din întreaga lume.
√ Drepturile cetăţenilor şi Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona
menţine drepturile existente şi introduce altele noi. În mod special, garantează libertăţile
şi principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale şi conferă dispoziţiilor acesteia
forţă juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice şi sociale.
√ Libertate pentru cetăţenii europeni: Tratatul de la Lisabona menţine şi consolidează
cele „patru libertăţi”, precum şi libertatea politică, economică şi socială a cetăţenilor
europeni.
√ Solidaritate între statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea şi
statele membre acţionează împreună în spirit de solidaritate în cazul în care un stat
membru este ţinta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate
de om. De asemenea, se subliniază solidaritatea în domeniul energiei.
√ Mai multă siguranţă pentru toţi: Uniunea beneficiază de o capacitate extinsă de
acţiune în materie de libertate, securitate şi justiţie, ceea ce aduce avantaje directe în
ceea ce priveşte capacitatea sa de a lupta împotriva criminalităţii şi terorismului. Noile
prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi sănătate publică au, de
asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la ameninţările la
adresa securităţii cetăţenilor europeni.
4. Europa ca actor pe scena internaţională – instrumentele de politică externă de
care dispune Europa sunt regrupate atât în ceea ce priveşte elaborarea, cât şi
adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona oferă Europei o voce mai clară
în relaţiile cu partenerii săi din întreaga lume. De asemenea, utilizează forţa
dobândită de Europa în domeniul economic, umanitar, politic şi diplomatic pentru
a promova interesele şi valorile europene pe plan mondial, respectând, în acelaşi
timp, interesele specifice ale statelor membre în domeniul afacerilor externe.
√ Numirea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de
securitate, care este şi unul din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte impactul, coerenţa şi
vizibilitatea acţiunii externe a UE.
√ Noul Serviciu european pentru acţiune externă va oferi Înaltului Reprezentant
sprijinul necesar.
√ Uniunea are o personalitate juridică unică, ceea ce îi întăreşte puterea de negociere,
determinând-o să fie mai eficientă pe plan mondial şi un partener mai vizibil pentru
ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.

10
√ Evoluţia politicii europene de securitate şi apărare se va realiza păstrând unele
modalităţi decizionale specifice, facilitându-se totodată o cooperare consolidată în
cadrul unui grup mai mic de state membre.

Cap 5 Domenii vizate de Tratatul de la Lisabona

5.1 Drepturile Cetatenilor Uniunii Europene, definite in Tratatul de la Lisabona5

Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept - acestea sunt


valorile fundamentale ale Uniunii Europene, enunţate chiar în primele pagini ale
Tratatului de la Lisabona. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre şi orice
ţară europeană care doreşte să adere la Uniune trebuie să le respecte.
Promovarea acestor valori, alături de pacea şi bunăstarea popoarelor Uniunii, reprezintă
în prezent principalele obiective ale UE. Acestor obiective generale li se adaugă o serie
de obiective specifice precum promovarea justiţiei şi protecţiei sociale şi lupta
împotriva excluderii şi discriminării.

Tratatul de la Lisabona face progrese semnificative în materie de protecţie a drepturilor


fundamentale, deschizând calea aderării UE la Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În plus, Tratatul de la Lisabona garantează aplicarea efectivă a Cartei Drepturilor


Fundamentale. Prin urmare, UE dispune de un ansamblu de drepturi civile, politice,
economice şi sociale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic, nu doar pentru UE
şi instituţiile sale, ci şi pentru statele membre (în ceea ce priveşte punerea în aplicare a
legislaţiei comunitare). Carta grupează drepturile fundamentale în şase capitole mari:
demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetăţenie şi justiţie. În plus, introduce alte
drepturi care nu apăreau în Convenţia europeană a drepturilor omului, precum protecţia
datelor cu caracter personal, bioetica şi dreptul la o bună administrare. Carta reafirmă
măsuri importante vizând eliminarea discriminării pe motive de sex, rasă şi etnie. În
acelaşi timp, menţionează şi drepturile sociale aplicate în rândul întreprinderilor, de
exemplu dreptul muncitorilor de a fi informaţi, de a negocia şi de a iniţia acţiuni
colective – altfel spus, dreptul la grevă.
5
Tratatul de la Lisabona a fost obtinut prin intermediul site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei –
www.mae.ro
11
Iata cateva dintre drepturile cetatenilor Uniunii definita in Constitutia Europeana:
• accesul la documentele institutiilor, organismelor, birourilor si agentiilor Uniunii
• inviolabilitatea persoanei uname, dreptul la viata, interzicerea tratamentelor
degradante, interzicerea sclaviei si a muncii fortate sau obligatorii, interzicerea
traficului de fiinte umane
• dreptul la libertate si la securitatea persoanei, respectarea vietii private, a vietii de
familie si a comunicarii, protectia datelor personale, liberatea gandirii
• interzicerea oricarei discriminari in considerare nationalitatii etc

Cetatenilor Uniuniile revin insa si indatoriri prevazute prin Constitutie – in preambulul


Cartei Uniunii se prevede faptul ca exercitarea acestor drepturi ale omului implica si
raspunderi si indatoriri fata de alte persoane, fata de comunitate si fara de viitoarele
generatii – cum ar fi responsabilitatea in fata mediului inconjurator, respectul fat ade
familiei, respectarea intre cetateni ale drepturilor omului, dar mai presus de toate
respectarea legilor sub care sunt guvernati, pentru a asigura un climat propice
dezvoltarii durabile.

Fiindca prin Tratatul de la Lisabona, cuvantul “ democratie ” capata noi sensuri, dand
forma de constitutie scrisa, in unele cazuri, a unei constitutii cutumiare, Uniunea
Europeana isi redefineste statutul ( mai nou cu caracter juridic ) – denotand in timp
tendinta chiar de a deveni o putere federala. Poporul devine o forta – la 1 milion de
semnaturi se pot initita sau schimba proiecte legislative europene, Institutiile UE devin
tot mai strans legate intre ele, se controleaza reciproc si se sustin.

Cap 5.2 Justitie, libertate, securitatea cetatenilor Europei

Edificarea unui spaţiu al justiţiei, libertăţii şi securităţii reprezintă o prioritate de vârf a


Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona are o influenţă considerabilă asupra normelor actuale care


reglementează libertatea, securitatea şi justiţia la nivel comunitar şi facilitează derularea,
de către UE, a unor acţiuni mai complexe, mai legitime, mai transparente şi mai
democratice.

Până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, aspectele importante din acest


domeniu trebuiau reglementate prin decizii adoptate în unanimitate de către Consiliu,
rolul atribuit Parlamentului European şi Curţii Europene de Justiţie fiind limitat.

Tratatul de la Lisabona contribuie la consolidarea democraţiei şi a transparenţei, întrucât


o serie de acte juridice sunt adoptate prin codecizie, procedură care întăreşte rolul de

12
colegiuitor al Parlamentului European, iar principiul adoptării deciziilor cu majoritate
calificată în cadrul Consiliului este extins şi la alte domenii.

Acţiunile întreprinse de UE sunt facilitate prin eliminarea separării domeniilor politice –


aşa-numiţii „piloni” – care caracterizează structura instituţională existentă pentru
cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală.

Totuşi, rămân posibile propunerile legislative bazate pe iniţiativele a cel puţin un sfert
din statele membre în domeniul cooperării poliţieneşti, al dreptului penal şi al cooperării
administrative. Comisia Europeană are rolul deplin de gardian al Tratatelor şi
veghează, alături de Curtea Europeană de Justiţie, la aplicarea corectă a deciziilor.
La rândul lor, parlamentele naţionale au un rol mai important în examinarea şi emiterea
de avize privind aspectele legate de justiţie, libertate şi securitate.

Tratatul de la Lisabona garantează libertăţile şi principiile înscrise în Carta drepturilor


fundamentale a Uniunii Europene şi conferă dispoziţiilor acesteia forţă juridică
obligatorie. În acest sens, Curtea de Justiţie beneficiază, de asemenea, de competenţe
sporite pentru a garanta aplicarea corectă a Cartei.

Aceste schimbări facilitează crearea unui proces decizional mai complet, mai legitim,
mai eficient, mai transparent şi mai democratic în domeniul comun al libertăţii, justiţiei
şi securităţii, întrucât elimină blocarea frecventă a propunerilor datorată regulii
unanimităţii.

Trebuie menţionat totuşi că trei state membre au considerat necesar să negocieze sau să
prelungească valabilitatea unor dispoziţii speciale privind anumite aspecte din domeniul
libertăţii, justiţiei şi securităţii, cu scopul de a menţine unele dispoziţii naţionale
specifice.

Cap 5.3 Politici pentru o viaţă mai bună

Asumarea rolului de lider în acţiunea de combatere a schimbărilor climatice, edificarea


unei politici spaţiale ambiţioase, garantarea securităţii aprovizionării cu energie - iată
doar câteva dintre obiectivele pe care UE le poate îndeplini acum datorită Tratatului de
la Lisabona.

Activităţile pe care le desfăşoară Uniunea Europeană în toate domeniile ne influenţează


viaţa cotidiană, dar provocările cu care se confruntă continentul nostru în prezent sunt
complexe şi variate. Tratatul va ajuta Europa să meargă mai departe în această lume
caracterizată de o concurenţă în creştere şi de schimbări profunde la nivel demografic.

13
Efectele sale vor fi benefice nu numai în domeniul creşterii economice şi al concurenţei,
ci şi în sfera socială. De acum, toate politicile UE vor trebui să aibă în vedere o mai
bună ocupare a forţei de muncă, asigurarea unei protecţii sociale adecvate şi combaterea
excluderii sociale.

Schimbările climatice şi mediul - Deşi dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului


figurează şi în tratatele actuale, Tratatul de la Lisabona stabileşte definiţii clare şi
consolidează capacitatea de acţiune a UE în aceste domenii.

Energie - . Tratatul de la Lisabona ajută Europa să-şi asigure aprovizionarea cu energie


şi promovează folosirea resurselor durabile şi competitive. Tratatul conţine un capitol
special consacrat energiei, care defineşte competenţele cheie şi obiectivele generale ale
politicii energetice: funcţionarea pieţelor energiei, securitatea aprovizionării, eficienţa
energetică şi reducerea consumului de energie, dezvoltarea unor forme de energie noi şi
regenerabile şi interconectarea reţelelor energetice.

Protecţia civilă - Tratatul de la Lisabona îşi propune să faciliteze prevenirea, pe


teritoriul UE, a dezastrelor naturale şi a celor provocate de om, precum şi protecţia
împotriva acestora. Întrucât încep să se simtă deja primele semne ale schimbărilor
climatice, respectiv inundaţiile şi incendiile, cooperarea dintre statele membre este
acum mai necesară ca niciodată.

Sănătatea publică - Bunăstarea cetăţenilor europeni este pilonul central al Tratatulului


de la Lisabona. Prin urmare, un accent important se pune pe îmbunătăţirea politicilor în
domeniul sănătăţii. Tratatul prevede o serie de măsuri care au ca obiectiv direct
protecţia sănătăţii publice, abordând inclusiv problema fumatului şi a abuzului de
alcool.

Serviciile publice - Tratatul de la Lisabona recunoaşte rolul pe care îl joacă serviciile


publice în dezvoltarea coeziunii sociale şi regionale – transporturile, educaţia, asistenţa
medicală sunt fundamentale pentru fiecare dintre noi. În anexa la Tratatul de la
Lisabona figurează un protocol special care stabileşte principalele modalităţi prin care
se poate ameliora eficienţa serviciilor de interes general.

Politica regională - Tratatul de la Lisabona consolidează, totodată, coeziunea


economică, socială şi teritorială în cadrul Uniunii Europene. Pentru prima dată,
principiul coeziunii teritoriale este inclus în obiectivele UE. Tratatul de la Lisabona
atribuie un rol mai important regiunilor.

Politica comercială - Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de aplicare a politicii


comerciale pentru a include şi investiţiile străine directe. Instrumentele proprietăţii
intelectuale, precum mărcile înregistrate, desenele industriale, patentele, drepturile de
14
autor, reprezintă unul dintre motoarele care pun în mişcare inovaţia, creşterea
economică şi competitivitatea.

Sport - Tratatul de la Lisabona deschide calea către o dimensiune europeană autentică


în domeniul sportiv. Noile prevederi permit UE să sprijine, să coordoneze şi să
completeze acţiunile statelor membre, promovând imparţialitatea şi transparenţa în ceea
ce priveşte competiţiile sportive şi cooperarea dintre organismele sportive. De
asemenea, protejează integritatea fizică şi morală a sportivilor, acordând o atenţie
deosebită tinerilor.

Economie - Zona euro, formată din ţările care au adoptat moneda unică, va funcţiona
mai bine după adoptarea Tratatului de la Lisabona. Comisia poate să transmită
avertismente „directe” statelor membre a căror disciplină financiară nu foarte riguroasă
riscă să pună în pericol buna funcţionare a zonei euro.

Protecţia datelor - Tratatul de la Lisabona afirmă clar că fiecare persoană are dreptul la
protecţia datelor cu caracter personal. Acest drept este înscris şi în Carta drepturilor
fundamentale.

Turism - Tratatul de la Lisabona creează o nouă bază juridică dedicată în întregime


turismului, menită să consolideze statutul UE ca principală destinaţie turistică a lumii.

Cap 6 Tratatul de la Lisabona si viitorul Uniunii Europene

Anul 2007 nu a fost numai anul în care România şi Bulgaria au obținut statutul de
membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Anul 2007 a fost anul în care impasul
creat de respingerea Tratatului Constituțional în Franța şi Olanda a fost depăşit şi s‐a
dezbătut, negociat şi adoptat ceea ce va rămâne în istorie ca Tratatul de la Lisabona.

Analiştii estimează că mai mult de 90% din vechea formă a Constituției se regăseşte în
Tratatul de Reformă, cu unele diferențe în domeniile afacerilor externe, ale securității şi
apărării. Din păcate, elementele cu simbolică constituțională (drapel, imn) lipsesc, deşi
ar fi putut reprezenta simboluri ale ataşamentului cetățenilor față de Uniune.
Tratatul de reformă clarifică competențele Uniunii şi îi defineşte valorile şi obiectivele.
Face referire clară la Carta Drepturilor Fundamentale şi stabileşte personalitatea juridică
unică a Uniunii.

Tratatul de reformă stabileşte că în viitoarea extindere a Uniunii trebuie respectate


criteriile de la Copenhaga. Creează funcția de Preşedinte permanent al Consiliului
European, ca şi cea de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, Uniunea având astfel
o voce mai puternică şi mai coerentă pe plan internațional. Introduce sistemul de vot
15
prin majoritate calificată, întăreşte competențele Parlamentului European şi implicarea
parlamentelor naționale în procesul de legiferare la nivel european.

Tratatul creşte profilul internațional al Uniunii Europene şi îi oferă instrumentele de a


acționa mai eficient. Tratatul de la Lisabona nu transformă Uniunea Europeană într‐un
"super‐stat", dar introduce unele inovații instituționale care va face Uniunea mai
puternică şi mai eficientă, dar nu în detrimentul statelor membre. Relația între UE şi
statele membre va rămâne în esență neschimbată, astfel încât orice modificare a
tratatelor va necesita acordul unanim al statelor membre, iar Uniunea va avea obligația
explicită de a le respecta identitatea.

Tratatul afirmă că unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela al dezvoltării
durabile, punând accentul pe ocrotirea mediului şi făcând referință clară la schimbarea
climatică. În domeniul justiției şi afacerilor interne, se va folosi cu precădere procedura
comunitară, cu un rol crescut al Parlamentului European şi al majorității calificate.

Cap 6.1 Viitorul Uniunii Europene in contextul crizei economice mondiale din
perspectiva Tratatului de la Lisabona

Pentru a putea lua măsuri mai dure împotriva ţărilor care încalcă normele fiscale ale UE,
Franţa şi Germania au cerut in septembrie 2010 modificarea Tratatului de la Lisabona6

Liderii Uniunii Europene au acceptat propunerea franco-germană de modificare a


tratatului de la Lisabona în vederea consolidării disciplinei bugetare în statele membre,
pentru a preveni astfel declanşarea unor noi crize financiare.

Participanţii au convenit astfel că sunt necesare schimbări pentru tratarea problemelor


legate de datoriile suverane şi au susţinut introducerea unor reguli bugetare mai stricte,
inclusiv sancţiuni destinate statelor care nu ţin sub control deficitele şi datoriile.

Autorităţile de la Berlin nu au reuşit să atragă sprijin şi pentru măsura de suspendare a


drepturilor de vot ale ţărilor care încalcă aceste reguli.

Liderii Uniunii au cerut preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, să


pregătească modificările tratatului de la Lisabona în colaborare cu Comisia Europeană,
care să fie aprobate la un summit din decembrie.

"Am recomandat crearea unui mecanism credibil, permanent pentru rezolvarea crizelor,
în vederea menţinerii stabilităţii financiare în zona euro", a declarat Rompuy într-o
conferinţă de presă.

6
www.gandul.info/international
16
Modificările urmează să fie aprobate până la jumătatea anului 2013 şi fac parte din
efortutile Europei de prevenire a unei noi crize a datoriilor suverane, de tipul celei din
Grecia care a pus în pericol viitorul euro.

Germania, sprijinită de Franţa, a explicat că este necesar un sistem permanent de


protecţie care să înlocuiască programul temporar, de 440 miliarde de euro, creat în luna
mai pentru toate ţările de zona euro.

Iniţial, propunerea de revizuire a tratatului a fost primită cu ostilitate, întrucât


majoritatea liderilor sunt împotriva unor schimbări majore.

Liderii au acceptat totuşi amendamente minore, necesare protejării euro. Marea Britanie
şi-a condiţionat sprijinul de ţinerea sub control a cheltuielilor UE, în timp ce Polonia va
susţine planul dacă va avea loc un acord legat de reforma pensiilor.

Orice modificare a tratatului UE trebuie aprobată în unanimitate şi ratificată de statele


membre, fie prin votul Parlamentului fie prin referendum. Schimbarea trebuie aprobată
şi de Parlamentul European

Anul 2011 va fi decisiv pentru viitorul Uniunii Europene7 şi al zonei euro, urmând să fie
revizuită guvernanţa economică, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene
(BCE), Jean-Claude Trichet. "Suntem confruntaţi cu un an decisiv. În 2011 va fi adoptat
cadrul revizuit al guvernanţei, vor fi discuţii aprofundate despre gestiunea financiară şi
poate va debuta modificarea Tratatului de la Lisabona", a spus Trichet, care a prezentat
raportul anul pentru 2009 al BCE, în Parlamentul European.

Trichet a arătat că8 tratatul trebuie reformat astfel încât Europa în ansamblul său şi zona
euro să facă faţă provocărilor viitorului cu o putere mai mare de decizie. El a salutat
propunerea de reformare a guvernanţei economice adoptată de statele EU în Consiliul
European de la sfârşitul lui octombrie, dar a subliniat din nou că BCE consideră că
măsurile nu sunt suficient de profunde. Şeful BCE a adăugat că o altă mare provocare
pentru zona euro este reglementarea sectorului financiar care trebuie să fie mai
transparent şi mai solid.

Cap 7 Concluzii

Tinand cont de faptul ca Europa tinde, dupa modul de organizare constitutionala, sa


devina o federatie ( afirmatie tot mai des auzita in media ), putem spune ca s-a ajuns la
un nivel de globalizare inalt. Daca fauritorii Comunitatii Europene din anii ‘50 ar putea
sa fie martori azi direct implicati la evenimentele si la semnarea tratetelor definitorii

7
www.romanialibera/economie/actualitate
8
www.mediafax.ro
17
pentru Uniunea Europeana, ar spune cu siguranta ca nici pe departe nu s-ar fi gandit ca
lucrurile pot evolua atat de mult...

Evident ca aceasta evolutie are, la randul ei, parte de mult zbucium – fiindca exista si va
exista mereu o batalie intre a respecta democratia in starea ei pura, pe de o parte, si a
satisface necesitatile economice ale statelor implicate, pe de alta parte...zbucium care se
traduce de multe ori prin referendum-uri respinse de populatie, de glasuri care
condamna globalizarea si asa mai departe. Insa lasand la o parte aceste aspecte delicate,
ce pot fi cu usurinta privinte dintr-o multitudine de unghiuri, un lucru este cert: ca
evolutia societatii, pornind de la familie, ajungand la comunitati etnice, la natiuni si apoi
la federatii, nu este altceva decat cursul firesc al naturii.

Consitutia Europeana confera un cadru legal prielnic pentru dezvoltarea societatii


europene: Institutiile Uniunii Europene sunt gandite astfel incat sa se poate controla
reciproc, indivizii membrii ai Uniunii Europene primesc noi drepturi ca si cetateni, sunt
reglementate probleme de comert european, publicitate, incercand sa cuprinda un cadru
cat mai larg pentru a asigura confortul cetatenilor.

Asadar evolutia gandirii juridice constitutionale deschide noi drumuri, prin Tratatul de
la Lisabona, iar Romania in calitate de membru al UE, nu poate decat sa beneficieze de
aceste schimbari, contribuind la dezvoltarea pe termen lung a Europei.

Cap 8 Bibliografie:

- Bianca Selejan-Gutan “Drept Constitutional si institutii politice ” Editia a 2-a


revazuta si adaugita, Editura Hamangiu 2008
- Tratatul de la Lisabona ( textul original al Constitutiei Europene )– prin
intermediul Site-ului oficial al Ministerului de Afaceri Externe al Romaniei
- Site-ul oficial al Ministerului de Afaceri Externe al Romaniei www.mae.ro
- Site-ul oficial al Parlamentului European: www.europarl.europa.eu
- www.realitatea.net
- Site-ul oficial al Uniunii Europene http://europa.eu

18