art. 150 alin. (1) pet. 3 C. pr. civ. prevede c3 persoanele juridice de drept privat tel citate prin reprezentanti lor’, fara s ceard precizarea numelui persoanelor fizice & indeplinesc aceasta functie. Aceste persoane fizice trebuie sA dovedeasc’, in} instantei la care au fost citate, c& sunt investite in acel moment s& reprezinte th legal societatea'. Sectiunea a Ill-a Functionarea societatilor privind activitatea comerciala Subsectiunea | Considerafii introductive 303. Precizari prealabile. Regulile care guverneazé functionarea soci privind activitatea comerciala sunt prevaézute in Titlul Ill al Legii nr. 31/1990. Ace| cuprinde dispozitii comune (Capitolul |) si dispozitii specifice functional fleccirel juridice de societate comercial (Capitolele II-VI)?. Dispozitile comune ale functionarii societatilor privesc urmatoarele ag regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate; dreptul asociatilor la divi administratorii societéti; obligatii referitoare la actele societatii comerciale. Intrucat problemele privind regimul juridic al aporturilor asociatilor gi cel al pi societaitii au fost examinate, urmeaza ca in aceasta sectiune 4 ne ocupéim nu! organele societiti. Trebuie observat ca Legea nr. 31/1990 refine in sfera dispozifilor comune functionarea societatilor numai pe cele referitoare la administratorii societati. © langa administrator, societatea are ca organe ale sale gi adunarea general’, pres organele de control al gestiunii societ&tii (cenzorii societatii. Un atare mi reglementare se explicd prin aceea ca statutul administratorilor este acelagi, ind de forma juridicé a societatii, pe cand organizarea i functionarea adunairil gerd a organului de control al gestiunii prezinté anumite particularitati legate de 4 societati. Cu toate acestea, avand in vedere conexiunile care exist in societdiii, vorn Infatisa regulile comune privind toate organele societai general, administratorii si cenzoril societtii, respectiv auditorii financiari. in privinfa actelor societatii comerciale, Legea nr. 31/1990 instituie anumite d ale societati, in scopul protejarii tertilor (art. 74). ; in orice documente care emana de la societate (facturd, oferta, comand prospect etc.) trebuie sé se mentioneze firma societatii, forma juridic’, sedi numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate & fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde eleng Prevazute de legislatia in domeniu. In documentele mentionate trebuie precizate si anumite elemente care fi puterea financiard a societaitii si sistemul de administrare. "Cas. Ill, dec. din 14 octombrie 1936, in RDG, 1937, p. 61. 4 ? A se vedea, O. Capailind, Societafile comerciale, p. 309 si urm.; N. Dominte, Orga functionarea societétilor comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009. 4jind activitatea comercial societatii pe actiuni, societafii in comandité pe actiuni trebuie sa se apitalul social subscris si capitalul social varsat. Daca socielatea pe pentru sistemul dualist de administrare, documentele trebuie s& contina societate administrata in sistem dualist”. zilisocietafi cu raspundere limitata trebuie s& se mentioneze capitalul social focumentele mentionate sunt emise de o sucursala a societaiji, ele trebuie si oficiul registrului comertului la care a fost inregistraté sucursala $i inregistrare. ul in care societatea define o pagina’ de int ina de internet a societati ternet proprie, informatille rsoand juridic’, socie~ 4 si, deci, nicio vointa alare, vointa societatii se manifesté prin organele sale. ociald se formeaza in organul de deliberare si decizie, care este adunarea “asociaflor, respectiv a actionarilor. Adunarea generala este un organ ivformat din totalitatea asociatilor. ‘Yona sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv ), care este administratorul ori administratorii societ&tii sau, dupa caz, siconsiliul de supraveghere. | gestiunii administratorilor se realizeaza de c&tre asociati sau, in anumite organ specializat — cenzoril societafii sau auditorii financiari. reat c& organele societal apar mai mult ori mai putin conturate, in funcfie cd a societal ul socielailii pe actiuni, care este forma cea mai evoluaté, exista toate cele ne: adunarea generala a actionarilor, administratorii si, in anumite cazuri, ie, respectiv directoratul, precum gi cenzorii societati. | societatiiin'nume colectiv, datorita numarului mic al asociatilor, nu exist alzata o adunare generald propriu-zisé. De asemenea, controlul gestiunii lizeaz’ de catre asociati, nefiind necesari cenzori ai societat 1u rspundere limita, organele societatii sunt aceleagi, ca si in ti pe actiuni, dar cu unele particularitat je ardtat cA pentru fiecare forma juridicA de societate, legea stabileste care ele societ&ti si conditile de organizare si functionare, precum si atributile lor. formarea organelor societtii si puterile lor sunt stabilite prin norme ti nu pot 8& deroge de la ele, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. la constituirea societati, asociafii nu vor putea s4 convina asupra altor organe i decdt cele prevazute de lege pentru forma juridica de societate aleasdi. Tot astiel, deoarece organele societaii au atributi diferite si, in consecinté; sociafii nu vor putea s& confere unui organ anumite atributii, cu incalcarea il alributilor consacrate de lege. ‘tu a asigura realizarea rolului pe care organele societatii il au in viafa Foelili, Legea nr. 31/1990 stabileste anumite interdict. Legea prevede ca admi- ijpraloti, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot fanta pe actionari, sub sancfiunea nultati hotararii, daca, fr votul acestora, nu f obtinut majoritatea ceruta fart. 125 alin, (6)). De asemenea, administratori, iv membri directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot vota, in bazaactiunilor pe care le poseda,, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gesttuni sau 6 problema in care persoana sau administratia lor ar fin disculie (art. 126). Subsectiunee a Il-a Adunarea general §1. Nofiuni generale 305, Rolul adunérii generale. Adunarea general este organul de deliberar! decizie al societatii. Ea este format din totalitatea asociatilor societ: é art, 1910 C. civ. stabileste principiul potrivit cdruia, asocialii, chiar lipsiti de dreptld administrare, au dreptul sA participe la luarea’hotdrérilor colective ale ad asociatilor. Adunarea generala este depozitara vointei sociale. Ea decide in problemele es fiale care privesc viala societafi: numeste celelalte organe ale societatii (administel respectiv membrii consiliului de supraveghere, auditori i cenzorii), exer controlul asupra activitatii lor si decide asupra angajarii raspunderii acestora, modi actele constitutive ale societatii etc. Prin modul de constituire si prerogativele de care dispune, adunarea generéi asociatillor apare ca organul suprem de conducere al socletatiit. Legea nr. 31/1990 reglementeaz4 adunarea generala, ca atare, numai in a societatii pe actiuni sau in comandité pe actiuni si societatii cu raspundere limit cazul societaiii in nume colectiv si societaiti in comandit simpla, chiar dacé lege institufionalizeaz un atare organ al societafi, decizille privind viata societatii se f c&tre asociati pe baza regulilor care guvemeaz& adunarea general, afara de cai nd aplicarea lor ar contraveni specificului acestor societal §2. Felurile adunarii generale 306, Precizari prealabile. Ca organ de deliberare, adunarea gener chematé s decid’, atat asupra unor probleme obignuite pentru viata societati asupra unor probleme deosebite, care vizeaz elementele fundamentale ale ex societaiil. Avand in vedere aceasta situatie, in cazul societ&fii pe actiuni sau in comantil actuni, legea reglementeaz adunarea ordinaré si adunarea extraordina precizarea atributillor flecéreia si a conditillor de cvorum si majoritate cerute luarea hotérarilor2, in urma modificarilor aduse Legii nr. 31/1990 a fost institutionalizata si ada specialai, la care participa anumite categorii de actionari (art. 96). i in cazul societatii cu réspundere limitata, desi legea nu face distinctie inte doua adundri (ordinar& si extraordinara), totusi ea stabileste conditii de majoritate diferite, in functie de natura problemelor care fac obiectul deliberari. ‘Ase vedea I.L, Georgescu, op. cit, vol. I, p. 361 si Demetrescu, Adunare acfionarilor, Ed. Lumina, Bucuresti, 1930; O. Capafina, Soofetaitile comerciale, p. 309 $1 ‘Sandu, Tratat de drept societar, vol. l, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2015. ? Natura problemelor care fac obiectul deliberéirii, precum gi cor nu titulatura data caracterizeazé felul adunairii generale.in convocare. ‘ordinara poate sa discute si s decid asupra oricarei probleme inscrise i. Potrivit legii, adunarea generala este obligata sa discute, sé aprobe nodlice situatia financiara anuala, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul igtfatie, respectiv directorat, cenzori sau, dupa caz, auditorul financiar, sA fendul cuvenit asocialilor; s4 aleaga si s& revoce pe administratori, pe nsiliului de supraveghere, auditori financiari si cenzorii societatii; sa fixeze cuvenité membrilor organelor de conducere’, sa stabileascd bugetul de jeli si, dup caz, programul de activitate, pe exercitiul financar urméitor i{/din Legea nr. 31/1990). stenta adundrii ordinare este generala; aceasté adunare decide asupra Jeme, cu exceptia celor pe care legea le da in competenta adunarii atea pe acliuni sau comandita pe actiuni, pentru validitatea deliberarilor indre este necesaré prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin o umarul total de drepturi de vot®. Hotdrdirle se iau cu majoritatea voturilor “Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majo- 42 din Legea nr. 31/1990). junarea generalé nu poate lucta din cauza neindepli f », adunarea ce se va intruni la 0 a doua convocare va putea sa delibereze nelelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul ind hotirari cu majoritatea voturilor exprimate®. Pentru adunarea generala doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim ritate mai ridicaté®. jetatea cu raspundere limitat’, asupra problemelor obignuite, adunarea ;votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, zul c&nd in actul constitutiv se prevede altfel (art. 192 din Legea ). | societ&tii in nume colectiv si societ8tii in comandité simpla, hotararile se ‘asociafilor care reprezint majoritatea absoluté a capitalului social. Desi vedea ICC4, s. com., dec. nr. 2144/2007, in Buletinul jurisprudentei, 2007, p. 457 i) care legea nu indicd felul adunarii generale competente, se prezuma competenta erale ordinare. A se vedea, in acest sens, T. Prescure, Legea societéiflor comerciale nr. 246. | prezumfiei de competenté a adunatii generale extraordinare, a se vedea, StD. C. Predoiu, 5. David, Gh. Piperea, op. cit, p. 110-111, ical evorumul se raporteazéi la numéirul total de drepturi de vot, in calcularea acestuia nu se isderare acfiunile ale c&ror drepturi de vot sunt suspendate si actiunile cu dividend prioritar, joritalea ,voturilor exprimate" se infelege ,votul” pentru jumatate plus unu din numarul primate. Se iau in calcul drepturile de vot care pot fi exercitate in mod valabil in adunarea Is. com. dec. nr, 3983/2002, in RRDA nr. 7-8/2003, p. 154, O a doua sedinfa a adundtil Tnu'se poate {ine in aceeasi zi cu prima gedinfé fart. 118 alin. (2) din Legea nr. 31/1990). area acestei cerinle alrage nulitatea hotérarii adunéri generale (CSJ, s. com., dec. 1996, in RDC, nr. 12/1997, p, 130). ‘se vedea E. Veress, inlerpretarea art. 112 din Legea nr. 31/1990 privind societaijile ‘in Dreptul nr. 11/2008, p. 99 si urm.legea consacréi aceasta solutie pentru anumite cazuri exprese, totusi considerim se aplic& pentru toate hotérarile, cu exceptia celor care privesc modificarea a constitutiv’. Cum se poate observa, luarea deciziilor in adunarea general are la ba principiul majoritatii. De regula, legea are in vedere majoritatea in capital (exprind prin drepturile de vot), iar nu majoritatea in numér. Exceptional, in cazul societif raspundere limitata, legea cere o dubla majoritate, in numarul p&rtilor sociale (ca si in numérul asociatilor. Prin majoritate sau majoritate absoluta, legea infelege jumatate plus unu ( douai notiuni sunt sinonime). 308. Adunarea extraordinara. Aceasta adunare se intruneste ori de cate ori Nevoie a se lua o hot&rare in probleme care reclama modificarea actelor constitl ale societ&ti. Asemenea probleme sunt: prelungirea duratei societatii; marirea & reducerea capitalului social; schimbarea obiectului ori a formei societatii; muta sediului; fuziunea cu alte societati; dizolvarea anticipata a societatii etc. (art. 1138 Legea nr. 31/1990)’. Adunarea general extraordinara poate lua o hot&rare pe oricare alt& modificare a actului constitutiv sau oricare alta hot&rare pentru care cerut aprobarea adunarii generale extraordinare®. 1 Intrucat vizeaz& probleme grave pentru viata societaiti majoritate pentru luarea hotardrilor sunt mai riguroase*. in societatea pe actiuni sau in comandité pe actiuni, pentru validitatea delibertif adunarii extraordinare, este necesard, la prima convocare, prezenta actionarilor¢ detin cel putin © patrime din numérul total de drepturi de vot, iar la convoct urméitoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul told drepturi de vot®. Hotérarile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii reprezentati. Pentru modificarea obiectului principal de activitate al societal sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice a societ divizarea sau dizolvarea societaiti, hotarérea se ia cu o majoritate de cel putin di treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati (art. 1184 Legea nr. 31/1990). 3 In actul constitutiv al societati mari. 7 Pentru a se putea realiza operativ anumite modificari ale actului constitutiv pe le impune desfasurarea activitatii societdtii, legea prevede cA exercitiul unos atributiile adunérit generale extraordinare va putea fi delegat, prin actul consti * Pentru un punet de vedere partial diferit, a se vedea O, Capétina, Societatiie . 303. eS? adunarea general extraordinara este format, ca si adunarea ordinar’, din toi a Deosebirea esentiala dintre ele priveste condifile cerute pentru luarea hot8rarilor, care suai ‘exigente in cazul adunarii extraordinare. in consecinté, adunarea extraordinara ar putea lua het cu privire la probleme care, dupa lege, apartin adun&rii ordinare. In acest sens, a se vedes Moraru, Dacé adunarea extraordinaré poate sé hotérasca in probleme de competenta ordinare, In Dreptul nr. 2/1994, p. 78. 3 Ase vedea, de exemplu, art. 1031, art. 153%, art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990. 4 Dispozifile Legii nr. 31/1980 privind competenta adunarii generale extraordinare de moti @ actului constitutiv al societafii nu Tncalca prevederile constitutionale (a se vedea, CC, nr. 107/2006, in M. Of. nr. 318 din 10 aprilie 2006). 5 In calcularea cvorumului nu se iau in considerare actiunile ale cdror drepturi de volg suspendate si actiunile privileaiate fara dreot de vot.\d activitatea comercialé adundiri generale extraordinare, consiliului de administrate, respectiv ‘Sunt avute in vedere: mutarea sediului societatii; schimbarea obiectulul al societati, cu exceptia domeniului si a activitatii principale; majorarea jal (art. 114 din Legea nr. 31/1990). atributii se exerciti de consiliul de administratie, respectiv directorat, lelegale altor persoane (delegato potestat non delegatur). Zul delegarii majorérii capitalului social, deciziilor consiliulul de admi- peclly directoratului le sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozifile ritoare la capitalul autorizat. ‘azul delegairi atributillor prevazute de art. 113 lit. b) si ¢) din lege, decizillor ja administratie, respectiv directoratului le sunt aplicabile dispozifiile ‘de lege pentru hotararile adunarii generale [art 114 alin. (3) din Legea jetatea cu raspundere limitat&, pentru hotdrarile avand ca obiect modificarile i'de societate sau ale statutului este necesar votul tuturor asociatilor, afara cd nu este consacrat de lege, solutia unanimitatii votului asociatilor se ‘in cazul modificdrilor aduse actulul constitutiv, in cazul societatii in nume jet8til In comandita simpli. dunarea mixta. Aceast adunare nu este reglementata de lege; ea este o ractci. artinand competentei adunérii ordinare si adunarii extraordinare. O atare convocdirle si deplasdrile succesive ale asocialilor pentru a participa la general, impune indeplinirea formalitatiior cerute de lege pentru fiecare adunare; ‘se lau in condifii de cvorum si majoritate cerute pentru adunarea ordinard, .dunarea extraordinara, in functie de natura problemei. ‘obicei, adunarea asociatilor functioneazé ca adunare ordinara si, dupa ordinii de zi a acesteia, functioneaz& ca adunare extraordinara, pentru ide zi proprie. |. Adunarea speciala. Aceasta adunare priveste societatea pe actiuni sau in it8 pe acfiuni gi cuprinde anumite categorii de actionari. nr. 31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni ijale cu dividend prioritar fara drept de vot (art. 96) si adunarea special a torilor de actiuni dintr-o anumit categorie, in legatura cu care se hotaraste drepturilor si obligatilor privind actiunile lor (art. 116). Adunarea speciala menita sa apere interesele acestor categorii speciale de actionari. Convocarea adunarii generale initiativa convocarii. Adunarea generala se convoac: de regula, de catre de administratie, respectiv de directorat, in cazul societatii pe actiuni sau in sensul c@ cererea de anulare a deciziei consiliului de administrafie pe cale judecdtoreasc fi precedat de cererea de anulare la adunarea generata extraordinara, a se vedea C.A. i.s. com. sicont. admi., dec. nr. 1233/2001, in Curierul judiciar nr. 3/2003, p. 86.comandité pe actiuni, si de administrator, in cazul societ&tii cu raspundere limitat de cate ori este necesar (art. 117 din Legea nr. 31/1990)'. Adunarea generalé este convocata gi la cererea asociatilor, {In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, consiliul de admi respectiv directoratul, va convoca adunarea general, la cererea act reprezentand individual sau impreund cel putin 5% din capitalul social (sau 0 cot mica, daca actul constitutiv prevede astfel) si daca cererea cuprinde dispozitii care it in atributiile adunérii generale. in cazul neconvocairii adunarii generale, insta judecatoreasca va putea autoriza convocarea, in condifile art. 119 alin. (3) din nr. 31/1902, in cazul societafii cu rspundere limitat8, un asociat sau un numer de asocial a reprezinta cel putin o patrime din capitalul social vor putea cere convocarea adult generale, aratand scopul acestei convocari (art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/ Desi legea nu 0 prevede expres, cererea este adresat administratorilor, iar in ca nd acestia nu ji dau curs in termen de o lund, se va urma procedura reglemental art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. | Ih cazul societafii in nume colectiv si societaifi in comandité simplé, asociaf deschisdi calea instante’ judecdtorest, daca administratorul nu isi indeplineste obig legala privind convocarea asociatilor. ‘Adunarea generala poate fi convocata gi de cenzorii societati (art. 164 din lege Neconvocarea adunérii generale in condifile prevaézute de lege consit infractiune si administratorii sunt sancfionati in conditile art. 275 alin, (1) pot. 21 Legea nr. 31/1990. 312. Continutul convocari igatoriu anumite elemente. Potrivit leg trebuie sa contind locul gi data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi?. Locul adunairii este sediul societétii, daca in actele constitutive nu s-a prevl altfel. in convocare trebuie sa se precizeze ¢i localul unde se va desfsura adunares Data adunarii trebuie astfel fxata incat s& asigure timpul necesar aug Convocarii la cunostinta asociatilor. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic dt Zile, de la data comunicairi convocéii fart. 117 alin, (2) din Legea nr. 31/1990}, Ordinea de zi trebuie sé fie explicit; ea trebuie s& arate toate problemele cates face obiectul dezbaterilor adunari®. Daca in ordinea de zi figureaz’ propuneri et generalé trebuie si se intruneasca in termen de 30 de zile de la publi convocari in Monitorul Oficial ? Ase vedea M. Pascu, L.N. Parvu, Convocarea adunanii generale a asociatilor de cétre insti in RDC nr. 4/2008, p. 62 si um. Cererea se solujioneaz4 de tribunalul de la sediul societ&ti, cu respectarea disp art, 331-339 C. pr. civ. (ICY, s. com., dec. nr. 798/2008, In D. nr. 3/2009, p. 250). Instanja toreasca are dreptul sa aprecieze cererea, nefiind obligaté s4 autorizeze convocarea ail generale (CSJ, s. com., dec. nr, 3862/2002, in RRDA nr. 9/2003, p. 109). 4 § Legea nu interzice tinerea adunarii generale ordinare gi extraordinare in aceeagi loc (CA Pitesti, s. com. gi cont. adm., dec. nr. 10/R/2003, in PR nr. 6/2003, p. 96). 4 Termenul se calculeaza pe zile libere, fara ziua de inceput si ziua in care se ti Acest termen este obligatoriu, el neputand fi modificat prin actul constitutiv (CSJ,'s, com, nr, 3423/2001, in PR nr. 6/2002, p. 43). S Legea nu cere ardtarea detaliat’ a confinutului problemelor (C.AB., s. a Vea co nr. 191/2007, in C.A.B,, Culegere, |, 2007, p. 31).rivind activitatea comercial’ actelor constitutive, convocarea va trebui s& cuprinda textul integral al reprezentand, individual sau impreuna cel putin 5% din capitalul social ceara introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi. Acest drept, pin Legea nr. 441/2006 de modificare a Legii nr. 31/1990, permite -s8 participe la conducerea societaiti prin adunarea generala. farea ordinii de zi se realizeaza in conditile prevazute de art. 117" din 8 Comunicarea convocarii. Convocarea trebuie adusi la cunostinja aso- Modalitatea de incunostintare a asociatilor este diferita, tinand seama de forma Bll, in special de numarul asociafilor. Ih e221 societtilor pe actiuni sau in comandité pe acfiuni, care au un numér mare ati, Instiintarea se face prin publicarea convocairii in Monitorul Oficial, precum Idintre ziarele raspandite din localitatea tn care se afla sediul societatii sau apropiaté localitate [art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990). te actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facut gi numai re recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmis Zul societafii cu raspundere limitatd, convocarea adunarii se va face in forma actul constitutiv; in lipsa unei dispozitii speciale in actul constitutiv, convo- ce prin scrisoare recomandat [art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. | societatii in nume colectiv si societaiti in comanditd simpla, comunicarea i trebuie s& se fac in condifiile care asigura participarea asociatilor la luarea ‘in condifiile actului constitutiv. il in care societatea define o pagina de internet proprie, convocarea, /documentele ce urmeaza a fi dezbatute de adunarea generala se publica pe ind, pentru liberul acces al actionarilor. ‘legii, actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca niciunul use opune, sé {ind o adunare generala si s ia orice hotdrare de competenta lor cerute pentru convocarea ei (art. 121 din Legea nele legale privind formalitatile convocarii adunarii generale au caracter A nerespectarea lor atrage nulitatea hotardrii adunarii generale. esle oerinfe au un caracter imperativ, fiind menite s asigure o participare a acfionarilor in mogtinfa de cauz4 sis prevind abuzurile (ICCJ, s. com., dec. nr. 549/207, in PR 4169. A se vedea gi CSJ, s. com., dec. nr. 4222/2002, in RDC nr. 7-8/2002, p. 345. a impune o publicare obligatorie, atat in Monitorul Oficial, Partea |, cat si intr-un ziar, far nu e-alterativa (CSU, s. com., dec. nr. 55/1995, in RDC nr. 3/1996, p. 148). Nerespectarea infe alrage nultatea hotdrarii adundrii generale (CSJ, s. com., dec. nr. 26/1998, in RDC 130); CA.B,, Culegere, Il, 2007, iar nr. 8/2002, p. 40. in Curierul judiciar nr. 1/2004, p. 36. Ain condifile art. 275 pet. 2 din Legea nr. 31/1990.CAPITOLULIE §4. Sedinta adunrii generale 314. Conditiile de participare. Calitatea de asociat confer dreptul asociatulit a participa la adunarea generala. Pentru a exercita acest drept, asociatul trebuie ¢ faca dovada calitatii de asociat, in conditile legii (art. 123 din Legea nr. 31/1990). Adunarea general se fine cu participarea directa la sedinta adundrii a asoc In cazul societatilor inchise* cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se pod conveni {inerea adunérilor generale si prin corespondenté (art. 122 din Legea i 31/1990). Legea permite si reprezentarea asociatllor in adunarea general (art. 125 Legea nr. 31/1990). Actionarii pot participa si vota in adunarea generali p reprezentare, in baza unei imputemiciri acordate pentru respectiva adunare genera Procura, in forma scrisa, are caracter special; ea priveste reprezentarea anumita adunare generala putand fi data unui alt actionar sau nei alte persoane c nu are calilatea de actionar. Actionarii nu pot fi reprezentati ins de membrii consis de administratie, directorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliuui 4 supraveghere ori de functionarii societatil. Inc&lcarea interdictiei are efectele previnl de art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/19902. In cazul aclionarilor care nu au capacitatea legal, ca si in cazul persoat juridice, participarea la adunarea generala se realizeaza prin reprezentanti lo Acestia pot, la randul lor, s4 dea procura altor persoane imputemicite pentru resp adunare general. Principiile reglementate de lege pentru societatea pe actiuni sau in comandidi acfiuni igi pot gsi aplicarea si in cazul societ&til cu rspundere limitata. 4 Legea nr. 31/1990 prevede cd la adunarea general participa, pe lingai asoctl administratorii (art. 70 alin. (2)], membrii directoratului si consiliului de supravegts (art. 153°), cenzoril societati (art. 163) si reprezentantul obligatarilor (art. 172). Participarea la adunarea generala reclama informarea prealabila a asociatilor| asigurarea cunoasterii documentelor care vor face obiectul deliberdrilor in adi generala. Consiliul de administratie, respectiv directoratul are obligatia s& puna la dispt asociatilor documentele in cauzdi, in conditile legii (art. 1172 din Legea nr. 31/1990) 315. Desfagurarea sedintei. Sedinla adunérii generale se va fine in ziva, locul aratate tn convocare. Potrivit legii, sedinta se deschide de c&tre presedintele consiliului de adminis respectiv al directoratului sau de ctre acela care 1i ti Adunarea general va alege dintre actionari unu pana la trei secretar, caf verifica lista de prezenta a actionarilor, care arata Capitalul pe care il reprezinta fie precum gi procesul-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numid actiunilor si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si actul constitutiv if tinerea adunari. * ,Societajjile inchise” sunt societafile pe actiuni ale céror acfiuni nu sunt tranzactionate de capital. 2ICC4J, s. com., dee. nr. 537/2007, in Buletinul Jurisprudenfel, 2007, p. 459. Interdictia de reprezentare priveste pe administratorii societati, indiferent daca admit are sau nu calilatea de actionar al societatii (ICCJ, s. com., dec. nr. 3706/2007), in Jurisprudentei, 2007, p. 474) * Persoana care reprezinta legal un aclionar persoana juridica nu are nevoie de procura si (CSJ, s. com., dec. nr. 2099/2001, in PR nr. 3/2002, p. 93).id activitatea comerciala tindeplinite toate condifile cerute de lege pentru prezenta la adunarea itru luarea hotrarilor, se trece la dezbaterea si votarea problemelor ordinii de zi". nul sau mai multi actionari reprezentand individual sau impreuna, cel apitalul social au dreptul s4 ceara introducerea unor noi puncte pe 417! din Legea nr. 31/1990). iunarii generale, consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie suri la intrebarile formulate de asociati, inainte de adunare sau fn cursul 417? din Legea nr. 31/1990). idunarii generale se iau in condifile legii. hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. Exceptional, votul fatoriu pentru numirea, revocarea si rspunderea membrilor organelor ;, de conducere si de control ale societafii (art. 180 din Legea nr. ciet2tii cu rspundere limita, adunarea este condusé de unul dintre isocietatii si se desfasoara pe baza acelorasi principii de vot si exercitarea lui. Calitatea de asociat conferd titularului un tal - dreptul de vot in adunarea general? e vot este strans legat de participarea la capitalul social. Potrivit Legii jonarii exercit& dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu da dreptul la un vot ‘drept de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar deol (art. 96 din Legea nr. 31/1990)°. ireptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat 6 ajunse la scadenté. Suspendarea priveste dreptul de vot in baza entru care nu s-au efectuat varsamintele scadente, iar nu gi dreptul de vot al ifn temeiul actiunilor platite®. ea general poate hotéri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care n-au fost ‘eonformitate cu art. 117 si 117% din lege, cu respectarea condifilor prevazute de art. 129 gea nr. 31/1990, ‘dea adunari generale, unele puncte pot fi scoase de pe ordinea de zi (CA Bragoy, s. 24412004, in RDC nr. 12/2005, p. 175). pectarea acestei dispozitii legale nu este sanclionata cu nulitatea hotararil adunarii faclionarilor (C.Ap. Craiova, s. a V-a civ. dec. nr. 154/2015, Comentariu de |. Sauleanu, in 12015, p. 133 gi urm.). vyedea Flaminia Starc-Meclejan, Votul asociafilor in societafile comerciale, Ed. C.H. Beck, 1. io nr. 31/1990 nu reglementeaza actiunile ou vot plural, adica acfiunile care s8 dea dreptul voturi. In sensul ca prin actul constitutiv s-ar putea consacra un atare drept, a se vedea Legea societi{ior comerciale nr. 31/1990, p. 101. ire la acfiunile cu vot plural, a se vedea: LLL. Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 419; cu, Acfiunile privilegiate in societatile anonime, Ed. Curierul judiclar, Bucuresti, 1930. ‘yedea infra nt. 595. vedea F. Garbaci, Consideratil privind suspendarea dreptului de vot in adunarea general lor, In ROC nr. 10/2001, p. 122 gi urm; Simona Dumitrache, Consideratii despre momentulin cazul societ&tii cu réspundere limitata, dreptul de vot al asociatilor se bazé pe acelasi principiu, ca si in cazul societatii pe actiuni sau in comandité pe adi fiecare parte sociala da dreptul la un vot (art. 193 din Legea nr. 31/1990). Cu privire la societatea in nume colectiv si societatea in comandita simplé, nu reglementeaza dreptul de vot. Aceasta inseamna ca in cazul acestor socié dreptul de vot al asociatilor trebuie reglementat prin contractul de societate. Princ nu poate fi decat cel aplicabil tuturor societaifilor, adica participarea la capitalul socal Pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea general, asociatii trebuie si dovada calitatii lor. Potrivit legii, consiliul de administratie, respectiv directoratil stabili o data de referinta pentru actionarii indreptatiti s& voteze in adunarea gene actionarii care defin actiuni la purtator le depun in locurile aratate (art. 123 din Le nr. 31/1990). Intrucat legea impune o deliberare asupra problemelor care intra in atrbi adunarii generale, dreptul de vot se exercita in adunarea asociatilor. Pentru soci cu raspundere limitata, legea prevede ca, prin actul constitutiv se va putea stab volarea se poate face si prin corespondenté fart. 191 alin. (2) din Legea nr. 31/19 in scopul asigurarii formarii corecte a vointei sociale, legea stabileste a restriotii privind exercitarea dreptului de vot. Astfel, dreptul de vot nu poate fi cedat; el poate fi transmis numai prin ces actiunilor. Legea interzice orice conventie prin care aclionarul se obliga sa e dreptul de vot in conformitate cu instrucfiunile date sau propunerile formu societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare a societatii (art. 128 din’ nr. 31/1990). O atare conventie este lovité de nulitate’. Incdlcarea interdict sanefioneaza si penal, in condifile art. 279 alin. (1) pet. 3 din Legea nr. 31/1990, Prin valoarea sa, principiul este aplicabil oricdirei forme de societate. Apoi, in cazul unui conflict de interese intre un asociat si societate, asi trebuie sA se ablind de la deliberarea privind operatia in cauza. In caz of asociatul raspunde pentru daunele produse societatii, dacd, fr votul sau, nus obfinut majoritatea ceruta art. 127 si art. 193 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. In sfarsit, legea interzice administratorilor, membrilor directoratului si ai cons de supraveghere sa voteze, in baza actiunilor pe care le posed, descarcarea ged lor sau 0 problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie*. Ei pal nd se naste dreptul de vot in cazul actiunilor subscrise $i neeliberate integral, in ROC nv. {i p. 65; M.N. Costin, CM. Costin, Cu privire fa interpretarea art. 100 si art. 101 alin. (3) dil nr. 31/1990, in ROC nr. 2/2002, p. 55 si urm.; V. Mircea, Suspendarea dreptului de vot fi acfiunifor neplatite, in RDC nr. 2/2003, p. 83 gi urm. q Art. 128 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 sanctioneazéi cu nulitatea hotdraril adundri Cu privire la intelegerile ad-hoc ale actionarilor, a se vedea, S. David, Legea societdior p.478, ? Asocialii se pot infelege asupra votului privind o anumité problema tnscrisa tn ordinet dao nu are caracter ilicit 4 3 CSJ, s. com., dec. nr. 3391/2002, in RRDA nr. 6/2003, p. 147. Incdlcarea dispozifil alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu constituie un motiv de nulitate a hotérarii adunésrii generale com., dec. nr. 1973/2008, in D. nr. 9/2009, p. 257). in acest sens, a se vedea gi ICCU, s.o nr, 619/2011, tn P.R. nr. 5/2012, p. 109, ‘Ase vedea si Carmen Popa, Obfigatia legal de ablinere de la deliber8ri in. cazut in un interes contrar aceluia al societati si sancfiunea aplicabild, in RDC nr. 5/2003, p. 87. *TCC4J, s. com., dec. nr, 2283/2007, in Buletinul Jurisprudentei, 2007, p. 462.jind activitatea comerciala financiar anuala, daca fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul poate forma majoritatea legal, fara votul lor (art. 126 din Legea a interdictiel atrage dupa sine nulitatea hotararii adunarii generale, daca ratorului a fost indispensabil pentru obtinerea majoritatii necesare'. tat c& dispozitille legale privind dreptul de vot al asociafilor au un eraliv. in consecintd, orice incdlcare a lor atrage dupa sine nulitatea "ari generale, cu exceplia cazurilor in care legea prevede altfel. foptarea hotirarilor. Hotdrarile adunarii generale sunt adoplate de in adunarea asociatilor (art. 1911 C. civ.) hotararile se iau prin vot deschis. In mod exceptional, votul secret este entru alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, mbrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor financiari si hotirarilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de admi- nducere si de control ale societ&ti (art. 130 din Legea nr. 31/1990). Flegi, nu pot fi adoptate hot&rari asupra unor puncte de pe ordinea de zi fost publicate in conformitate cu dispozitile art. 117 si 117" din lege. Se cazul in care toti actionarii au fost prezenfi sau reprezentali si niciunul nu S-a opus sau nu a contestat aceasta hotarare [art. 129 alin. (7) din 1/1920}. um am arétat, in cazul societatii cu rspundere limitata, votarea se poate respondents, daca prin actul constitutiv al societatii s-a prevazut o atare de vor 1 nr ‘st990 consacra principiul, potrivit cdruia actionarii trebuie sa isi fepturle cu buné-credinfa, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime i s\ ale celortalfi actionari (art. 136" din lege). jare, in exercitarea dreptului de vot de catre asociati trebuie avut in ¢ Kinga interesul personal al asociatilor, $1 interesul social, care impune mani- iatilor in sensul realizrii scopului constituirii societal rea abuzivi_a dreptului de vot, fie de catre majoritate, fie de catre ate crea dificultati in functionarea societatii, putand duce la neinfelegeri art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea interdicfie atrage dupa sine imposibiitatea administratorului de a ataca in justifie com., dec. nr. 2371/2000, in Juridica nr. 3/2001, p. 137). Mn acest sens, a se vedea ILL, Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 430. In sensul cé sancjiunea ar Sf, pentru identitate de raliune, cea prevazut de art. 127 din Legea nr. 31/1990, a se vedea 2, Legea societaior comerciale, nt. 31/1980, p. 174. J, com., dec. nr. 1124/2007, in Buletinut Jurisprudentel, 2007, p. 488. vedea L. Sduleanu, Societétile comerciale. Adunéirile generale ale acfionarilor, Ed. }, Bucuresti, 2008, p. 210 si urm. Pentru analiza unor cazuri, a se vedea RN. Catand, ide majonitate, in RDC nr. 6/2002, p. 93 gi unm.CAPITOLUL Daca societatea detine o pagina de internet proprie, rezultatele se vor publica aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la data adundirii generale (art. 13 Legea nr. 31/1990). 318, Procesul-verbal al sedintei. Lucréirile adunairii trebuie consemnate int: proces-verbal semnat de presedinte si secretar. Procesul-verbal va cuprinde menfil cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adundirii, action prezenti, numérul actiunilor, precum si dezbaterile in rezumat si hotdrarile Ivate, Ui cererea actionarilor se vor consemna si declaratille facute de ei in sedinta (art. 1318 Legea nr. 31/1990). 1 La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum silt de prezenté a actionarilor’. Procesul-verbal va fi trecut in registrul sedintelor deliberarilor adundirilor gene [art. 177 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990)2. Aceste cerinte privind consemnarea lucrarilor adundrii sunt deopotriva aplicabik} in cazul societal cu rspundere limitata?. Datorit importantei deliberarilor pe care le consemneaz4 procesul-verbal, pozitille legale aplicabile au un caracter imperativ. Nerespectarea lor atrage nud procesului-verbal si, implicit, nulitatea hot&rarilor adunarii generale. in general se considerd cai procesul-verbal semnat in condifile legii este un instrum probatoriu sui generis; mentiunile sale pot fi comb&tute in conditille dreptului comun? §5. Hotararile adunarii generale 349, Natura juridicd a hotararilor adunarii generale. Adunarea generalé a in conditille de cvorum gi majoritate prevazute de lege, in functie de obi deliberari. ’ troversaté®. Potrivit unei opini contract", supus regulilor dreptului comun, care d& nastere la raporturi juridice i asociati si fata de terfi. Opinia a fost oriticata, pe motiv ca asociatii isi manifest dec. nr. 157/1996, In RDC nr. $/1996, p. 155) 2 Procesul-verbal face dovada pana la proba contrara, adica tot prin un inseris (ICCJ, seca of dec. nr. 278/209, in PR nr. 9/2009, p. 220). in sensul ca intrucat art. 196 din lege face trimitere la art. 132 gi urm., dispozifile art ‘sunt aplicabile societtii cu réspundere limitaté, a se vedea C.AB., s. a V-a com., dec. ar. 18 inC.AB., Culegere, |, 2007, p. 275. +1LL Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 435. Deliberarea adunérii asociafilor este lipsitd de val daca din procesul-verbal al sedintei nu rezulta o& s-a facut convocarea adunéirii generale, Participantilor si situafia voturiior (CSJ, S. com., dec. nr. 18/1990, in RDC nr, 9/1996, p. 185). | 5 Pentru 0 prezentare a controversei, a se vedea M. Scheaua, Legea societiflor cont nr. 31/1990, p. 178. ‘ © Pentru o expunere a problemei, a se vedea |.L. Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 363 Gh. Piperea, Societati comerciale. Piata de capital, p. 116-117. 3ivind activitatea comerciala opinie, hotrarea adunéirii generale este un act colectiv sau complex; r se manifest convergent, pentru realizarea unui scop comun, iar nu cazul contractului. Opinia are meritul de a sublinia ideea unitétii scopulul voinlei asociatilor, dar ignora interesele personale ale asociatilor. i, dupa o alt opinie, care este dominantd in prezent si la care ne raliem, junarii generale este un act juridic sui-generis; el este un act juridic care fa esociatilor intr-un cadru colegial si pe principiul majoritati, in sensul ii scop comun, care corespunde deopotriva intereselor personale ale | al societaiti. Obligativitatea hotararilor. Hotdrarile uate de adunarea general cu res- sia actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii. ire la societatea pe actiuni sau in comandité pe acfiuni, legea prevede ‘hotararile adundrii generale sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu adunare ori au votat contra (art. 132 din Legea nr. 31/1990)'. Wvitatea hot&rdrilor adundirii generale pentru toti asociatii este un corolar al i care guverneazA formarea vointei sociale a oricdrei societati Pp a fi opozabile terfilor, hotérairile jenerale trebuie publicate, in condifile leg Zul societatii pe actiuni sau in comandité pe actiuni, hotdrarile adunarii vor fi strului comerfului, pentru a fi mentionate tn 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. ior a hotrarilor adundiii generale. Cu toate acestea, hotérdrile adunéiri acestei societati sunt supuse inregistrarii in registrul comerfului, daca ele fe sau fapte a céror inregistrare este prevazutd de lege. Avem in vedere jundiri generale privind modificarea actului constitutiv (art. 204 din Legea | precum si actele si faptele stabilite de art. 21 din Legea nr. 26/1990; de fotararile privind donatia, vanzarea, locafiunea sau garantia real asupra je comert?. ularea hotdrarilor. Hotararile adundrii generale adoptate cu incdlcarea ctelor constitutive ale societati, pot fi anulate pe cale judecdtoreascd ¢, civ,)®. Anularea hotrarilor adunarii generale se poate realiza in condi in Legea nr. 31/1990*. Aceste dispozitii legale nu se aplica hotararilor con- cu exceptia hotérarilor adoptate in temeiul art. 114 din Legea societétii pe actiuni sau in comandit& pe actiuni, legea prevede c& adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie jintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat js, com., dec. nr. 6130/2001, in Curierul Judiciar nr. 6/2002, p. 95. jedea O. CApatin’, Sociotaifile comerciale, p. 320. ‘yedea A. Conea, Anularea hotérérilor adunarii generale @ acfionariior, in RRDA nr. gi um, L. Bojin, Cateva reflecti in perspectiva unel teorii generale a nulftaitt hotararilor le ale acfionariior, in PR nr. 2/2010, p. 48 i urm. art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu Incalea principille constitutionale (CC dec. 5. in M. OF. nr. 325 din 21 iunie 2005). GJ, S. com, dec. nr. 542/2010, in Dreptul nr. 9/2010, p. 267; a se vedea art. 216 C. civ.CAPITOLULIE contra si au cerut sé se insereze aceasta in procesul-verbal al sedinfei fart. 1324 (2) din Legea nr. 31/1990]". Dispozitile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a4 hotararile adunérilor generale, se aplicd si societatilor cu raspundere limitata (art din Legea nr. 31/1990), Din lege rezulté c& pot fi atacate in justitie numai hotdirarile contrare legi & actului constitutiv. Aceasta inseamnéi ca instanta judecdtoreasca este competent principiilor functional societatilor comerciale®. 4 O situatie deosebité o au hotararile care, formal, sunt legale, dar sunt cont intereselor generale ale societdtii. Verificarea hotrarli adunarii generale sub as; concordanfei ei cu interesul social pune in discutie, implicit, oportunitatea hot ceea ce nu este permis. O solutie care ar putea fi avutd in vedere, cu ca exceptional, este anularea hotérarii pe ideea abuzului de drept, in conditile pri generale (art. 136" din Legea nr. 31/1990). Potrivit legii, actionarii pot cere anularea hotararilor adundrii generale contra sau actului constitutiv numai in dou cazuri: dac& nu au luat parte la ad general sau au votat contra si au cerut si se consemneze in procesul-verta sedintei impotrivirea lor’. Pentru exercitarea dreptului la aciiune, actionarii nu. obligafi s4 dovedeasca un interes, deoarece acesta este prezumat de calitae! actionar®. Acest fapt atest caracterul social al actiunii; se exercita in folosul so sial actionarilor societati. Dreptul de a ataca hotarérile adunairii generale contrare legii sau actului cons apartine si administratorilor societati [art. 132 alin. (6) din Legea nr. 31/1990}. au chiar obligatia si cearé anularea unor asemenea hotarari, pentru a consecintele prejudiciabile pentru societate’. Administratorii nu pot ataca hot ‘Impotriva hotérarii adunarii generale, actionarii pot formula numal o oerere de anulate if cerere de opozitie (CA Ploiesti, s. com. si contencios administrativ, dec. nr. 938/2002, nd nr. 11/2003, p. 233). 4 ? Principille consacrate de art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 igi gasesc aplicarea sii hotararilor luate in societatea in nume colectiv si societatea in comandité simplé. 2 CSJ, s. com., dec. nr. 620/201, in Curierul judiciar nr. 9/2002, p. 55; CSJ, s. con nr. 3391/2002, in RRDA nr. 6/2003, p. 147, 4 Imprejurarea ca acfionarul a luat parte la sedinfa adunarii generale si a votal co probeaza cu procesul-verbal al adunarii (CSJ, S. com., dec. nr. 688/200, in PR. nr. 4/2001, p.t Actionarul care a facut oblectiuni cu privire la modalitatea de vot, dar n-a cerut consemné in procesul-verbal, nu poate cere anularea hot&rarii (CSJ, s. com, deo. nr. 2155/2002, nil nr, 2/2003, p. 114). a Abtinerea de la vot nu da dreptul asociatului sd atace hotérarea (CA Ploiesti, dec. nr. 110i In RDC nr. 6/1998, p. 118). iq § CA Bragoy, dec. nr. 89/Ap./C/2000, in RDC nr. 1/2002, p. 145. i ° Administratorul poate ataca orice hotarare nelegald a adunérii generale, cu excepiia off ‘are a fost inlocuit (CSU, s. com. nr. 1336/2001, in Curierul Judiciar nr. 1/2002, p. 80). Directorul societatii nu poate ataca in justitie hotérarea adundiii generale (C.A.B., 8. 2 1. 74511999, in Culegere, p. 20. 7 Ase vedea si Gh. Piperea, Obligatile si réspunderea administratorilor societafiior Ed. All Beck, Bucuresti, 1998, p. 212.rale privitoare la revocarea lor din funotie [art. 132 alin. (4) din Legea 3471990)!. Dar, administratorul actionar revocat din funclia de administrator poate i@lolrarea adundrii generale in temeiul art. 132 alin. (3) din lege, pentru alte decat cele privind revocarea (motive de nulitate absoluté)*. ‘i sersit, dreptul de a ataca hotararile nelegale adoptate de adunarea general iltat si de cenzorii societatii (art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990). a in anulare reglementat de art. 132 din Legea nr. 31/1990 priveste atat ulitate relativa (inc4lcarea normelor prin care se ocrotesc interesele legate de manifestarea vointei ori de capacitatea asociatilor), cat gi cauzele absolut (Incdlcarea normelor de ordine publica, prin care se ocrotesc generale)*. [9 Invocd motive de nulitate relativa, cererea de anularea hotararii poate fi persoana ocrotité, iar dreptul la actiune se prescrie in termen de 15 zile de la cari in Monitorul Oficial a hot&rarii adunarii generale* [art, 132 alin. (2) din = 31/1990]. Intruct formalitatea publicarii in Monitorul Oficial este menita s& peter, nimic nu se opune introducerii actiunii, chiar inaintea publicairii, dac& Iisa atace hotdrarea a cunoscut continutul acesteia inainte de publicare. ‘cand se invocdi motive de nulitate absoluta, cererea de anulare a hotararii cut si de orice persoand interesaté®, iar dreptul la actiune este soapibil fart. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990}°. Betenta privind solutionarea cererii de anulare apartine tribunalului in a cérui societatea isi are sediul principal (art. 63 din Legea nr. 31/1990)’. a de anulare este solutionata potrivit dispozitilor art. 131 din Legea 90 sicele ale Codului de procedura civila. ‘Dispozitlle art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 nu incalea principiile constitutionale (cc, 006, in M. OF. nr. 247 din 20 martie 2006). ap Timigoara 8. a Ika civ. dec. nr. 224/A/2018, Comentariu de Fl, Mofiu, in RRDA nr. 27 si ur. js. com., dec. nr. 1474/2002, in Curierul Judiciar nr. 1/2004, p. 42; CSJ, s. com., dec. in RRDA nr. 7-8/2003, p. 125. {zvordte dintr-un act juridic nul. De aceea, eneral de prescriptie (CSU, s. com., dec. nr. 249/1997, in Dreptul nr. 9/1997, p. 118). pay toe rd un tomen de prescriplie, partea interesata poate fi repusai in termen, in cs Ins c& primirea cu intarziere a Monitorului Oficial nu este un motiv care sa justifice termen (CA Cluj, s. com. si contencios administrativ, dec. nr. 170/2000, in RDC nr. igura conditie pentru invocaree nulitatii absolute este justificarea unui interes (ICCu dee. nr. 1013, In RRDA nr. 9/2014, p. 55). zitile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 nu incalcd principle constitutionale (CC, 77012006, in M. Of. nr. 466 din 30 mai 2006). A se vedea A. Vargolici, Unele aspecte ‘a interpretarea art. 192 (3) din Legea nr. 31/1990 in funcfie de pozitia Wasocietului foté de adunaroa general’ care adopt hotérdrea contestata, in RRDA nr. 80 sium. -vedea si ICC, s. com., dec. nr. 1109/2007, tn Buletinuf Jurisprudentei, 2007, p. 167. |'s, cont. adm., dee. nr. 355/2002, in Curierul Judiciar nr. 10/2002, p. 39. ‘area cererii de anulare nu poate fi solutionat& pe calea arbitrajului (Curtea de Arbitraj | Intemational Bucuresti, incheierea nr. 169/200, cu un Comentariu de |. Bacanu, in RDC 2000, p. 186-188).Potrivit art. 132 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, cererea se solutioneaz! contradictoriu cu societatea, reprezentata prin administrator. Daca hotararea adil generale este atacata de toti administratori, societatea va fi reprezentata de pers desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei. Persoana desemnalé indeplini mandatul cu care a fost investité pana cnd adunarea general a socie convocata in acest scop, va alege alta persoan: Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele vor putea fi conexate. | Potrivit art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, cererea de anulare ah adunarii generale se judeca in Camera de consiiu. Dispozitile citate au caat imperativ, find menite s& protejeze confidentialitatea informatilor privind acti societati. in consecinf&, solutionarea cererii in sedint& publica atrage nulitatea hota Legea permite ca odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul sd instanfei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii (art. 133 din Legea nr. 31/1990). Cererea de ordonanta presedinfiala se solutioneaz in condifile stabilite 132 din Legea nr. 31/1990 gi cele previizute de Codul de procedurd civila (at umm.) Solujionarea cererii se face cu citarea administratorilor societatii, in Camel consiliu. d Daca se admite cererea de suspendare, rectamantul poate fi obligat la 0 cauil Hol&rdrea definitiva de anulare a hot&rarii adundrii generale trebuie mentionsil registrul comerfului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii, hotirareet opozabilé tuturor actionarilor (art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990]. Subsectiunea a Illa Administrarea si conducerea societatilor privind activitatea comerciala §1. Notiuni generale 323. Precizari prealabile. Vointa socialé a oricarei societti comerciale exp de adunarea generala este adusé la indeplinire prin actele persoanelor sau org anume investite, care realizeaz& administrarea $i conducerea societati, i Cu privire la administrarea si conducerea societajilor, Legea nr. 31/1990 olf dispoziti privind fiecare forma de societate. In societatea in nume colectiv, gestiunea societétii este asigurata de unul multi administratori. Fiecare administrator are dreptul s4 reprezinte societatea, stipulafie contrara in actul constitutiv (art. 75 din lege). ? Dispozitiile art. 133 din Legea nr. 31/1990 nu tnealcad principiile constitutionale (0%) nr. 209/2005, in M. OF. nr. 528 din 22 iunie 2005), 4 3 A se vedea C, Jora, Aspecte privind admisibilitatea suspendarii hotdrarii adundril g azul intent actiunit in anulare, in RDC nr. 6/2006, p. 31 si urm. Idem, Probleme de interes referitoare la suspendarea hotérérii adunarii generale asociatilor comerciale, in RDC nv . 22 si urm.; Madalina Lunganolu, Cererea de suspendare a executarii hotdrari atacate cu a anulare/constatere a nulitafii sau cu opozife, in Curierul Judiciar nr. 1/2013, p. 16 gi urm. CSi, s. com. dec. nr. 4418/2001, in Curierul Judiciar nr. 12/2002, p.72. A se vedea si nr. 107/2006, in M. Of. nr. 318 din 10. apritie 2006. =fivind activitatea comerciala lea in comanditd simpla, administrarea societéfii se va incredinta unuia or asociati comanditati (art. 88 din lege). societatii pe actiuni, reglementarea actuala cuprinde mai multe dispoziti pe acliuni este administrata de unul sau mai multi administratori, fora find impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un idministrafie (art. 137 din lege). lulde-administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor jumind pe unul dintre ei director general (art. 143 din lege). Iconstitutiv se poate stipula cd societatea pe actiuni este administrata de de un consiliu de supraveghere (art. 153 din leg fatea in comandit& pe actiuni, societatea este administraté de unul sau mai instratori, care nu pot fi decat asociati comanditati (art. 188 din lege). in societatea cu raspundere limitata, administrarea societafii este lunul sau mai multi administratori (art. 197 din lege) pozitile citate rezult cA o societate, indiferent de forma ei juridica este de unul sau mai multi administrator. [unei piuralitati a administratorilor, legea face o distinofje: in cazul societti lectiv, societ&tii In comandita simpla si societ&fii cu réspundere limitata, administratorilor nu este organizatd de lege; in cazul societatii pe actiuni si ‘comandita pe actiuni, pluralitatea administratorilor este organizata de lege, unui organ colegial — consiliul de administratie. este societatea pe acfiuni, administrarea si conducerea societatii se poate la alegerea ascciatilor, prin consiliul de administrafie si directorli societai [unitar) sau prin directorat si consiliul de supraveghere (sistemul dualist). ce urmeaza, in aceast subsectiune, vom examina regulile generale privind area socielatiior de cétre administrator, si anume regullle generale care tutu! administratorului, indiferent daca acesta este singur administrator sau dintr-o pluralitate de administratori, precum si raspunderea administratorului'. istrarea societatii pe actiuni, prin sistemul unitar sau sistemul dualist va fi Ain cadrul sectiunii consacrate acestei forme de societate. itul juridic al administratorilor reciziri prealabile. Rolul important pe care il au administratorii tn viata privind activitatea comercial’ impune reglementarea statutului lor juridic. a nt. 31/1990 cuprinde anumite reguli generale care definesc statutul fralorului, indiferent de forma juridicd a societatii. Aceste reguli se referd la: a'de administrator; condiiile de numire in functie; desemnarea administra~ durata functiei; publicitatea numiri administratorului, natura juridicé a functiei de sirtor; obligatille si puterile administratorului; Incetarea functiei de administrator. Calitatea de administrator. in mod obisnuit, in calitate de administrator este ‘Opersoana fizic’. “Legea nr. 31/1990, in forma sa actual’, permite numirea in calitate de admi- br a unei persoane juridice, dar numai tn cazul societéfii pe aciuni [art. 153" 7A se vedea, SLD. Cérpenaru, Administrarea societajilor comerciale in reglementarea Legil fr 21/1980, tn ROC. nr. 2/1993, p. 30 si urm.; E, Munteanu, Regimut juridic al administratorior fior comerciale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001; C. T Statutul juridic si puterile ratorului in socletatea comercialé, Ed. Universul Juridic, Bucurestl, 2011alin. (2)J'. in cazul in care o persoana juridicé este numita administrator, ea obligata sa igi desemneze un reprezentant personal, persoana fizicd, prin care si indeplineasca functia, Persoana fizica desemnata ca reprezentant al administratorului persoand ju este supusa acelorasi condi, obligafii si raspunderi civile si penale, ca si nistratorul persoana fizicd, care actioneazé in nume propriu. ‘ Trebuie observat ca raspunderea reprezentantului nu exonereaz’ de rspuni administratorul persoand juridica. Mai mult, in actuala reglementare, adminis juridic& si reprezentantul sau raspund solidar pentru prejudicille cauz# in cazul in care administratorul perscana juridic& revocd pe reprezentantul stud obligatia s& numeasca in acelagi timp un inlocuitor al acestuia. 326. Conditiile cerute pentru numirea administratorului. Avand in vedere care revine administratorului in gestiunea societafi, persoana care este desemnali aceasta calitate trebuie s indeplineasca conditile cerute de lege. a) Capacitatea administratorului. intrucdt administratorul incheie acte j pentru realizarea scopului societatii, persoana fizicd desemnat& ca adminis trebuie sa aibé capacitate de exercitiu deplina. in acest sens, art. 73" din Leg nr. 31/1990 prevede ca persoanele care potrivit acestei legi nu pot fi fondator, nu il nici administratori. Or, pottivit art. 6 din Legea nr. 31/1990, nu vor putea fi fondés persoanele care, in conditile legii, sunt incapabile. Solulia priveste orice societate, indiferent de forma ei juridica. Desemnarea ca administrator a unei persoane incapabile are drept con decéderea acesteia din drepturile conferite functiei de administrator. Actele juid incheiate de o asemenea persoand sunt lovite de nulitate. b) Onorabilitatea administratorulul. Persoana desemnata ca administrator tre s& aib& o moralitate nestirbita. Potrivit art. 73' din lege, calitatea de administratti Poate fi indeplinits de o persoand care a fost condamnata pentru infracil Prevazute de ari. 6 alin. (2) din lege®. Aceast conditie priveste pe administra oricarei societal. Legea cere ca la numire in functia de administrator, persoana in cauzéi sd ded e propria raspundere ca indeplineste condifile prevazute de lege [art. 36 alin. (1). din Legea nr. 31/1990]. ©) Cetatenia administratorului. In calitate de administrator al unei societ2ti p desemnat un cetéijean roman. Dar, aceasta calitate o poate dobandi si o pers cetiilenie siraind, daca legea ori actele constitutive nu stabilesc anumite in intr-adevar, strainii au, in conditille legii, toate drepturile civile pe care le au romani. * Anterior Legii nr. 441/206, numirea unui administrator persoana juridica era admisa i societate comerciala, indiferent de forma ef juridic’. A se vedea: SLD. Carpenaru, Drept romén, ed. a V-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 227-228; Cristiana Irine! Stoica, Exe functiei de administrator al unei societai comerciale de catre o persoand juridiea, in RDC nv. p. 87 si urm.; E. Munteanu, Unele aspeote privind statutul juridic al administratorilor st comercfale, in RDC nr. 3/1997, p. 34-38. ? Interdiclia se aplic& numai daca persoana a fost condamnat& defintiv gi irevocabil (CS com., dec. nr. 511/1994, in RDC nr. 3/1995, p. 156.) * In acest sens CSJ, s. economica gi com., dec. nr. 2256/1992, In RDC nr. 5/1994, p. 73.piv infa societatii pe actiuni, solutia nu este consacrata 7 in mod expres, dar nu ficlo Indoiald asupra ei’. Daca legea admite pentru societatile de persoane c& il poate fi un neasociat, cu at&t mai mult acest lucru este posibil in cazul actiuni (Societate de capitaluri) jin cazul societatilor in comandita, calitatea de administrator o pot asociatii comanditati (art. 88 si 188 din Legea nr. 31/1990). ymulul de functil. Cu privire la cumulul calitatii de administrator cu alte functii, 31/1990 cuprinde anumite interdictii si i. Art. 137" alin, (3) din lege prevede ca pe durata indepliniri jariat al aceleiasi Coca exist o incompaiite care decurge din caracterul raporturilor juridice pe care le implica fiecare dintre cele doua calitat?. je subliniat c& pe durata mandatului, administratorul nu poate incheia je munca, nici pentru indeplinirea functiel de administrator si nici pentru o alt tim ca dispozitia legala are un caracter imperativ si o incdlcare a ei decade cauz din functia de administrator. lie observat ca dispozitia legii care interzice cumulul calitatii de administrator care se pune este de a sti daca aceasta dispozilie legala priveste si pe in nume colectiv, societaifi in comandit simpla si societatii cu iia noastra, avand in vedere natura raporturilor juridice dintre administrator si e, deport art, 137" alin. (3) din jon ar trebui sa priveascd pe orice coneomitent cel mult § mandate de administrator si/sau de membru al ui de supraveghere tn societati pe actiuni al cdror sediu se afla pe teritoriul ‘Ip reglementarea anterioara, solutia era consacrata indirect. Art, 140 alin. (2) din Legea /1990 (in prezent abrogat) prevedea ca daca administratorul este actionar, garantia se poate jprin depunerea a 10 actiuni. lufa a fost sustinuta in doctrind si anterior Legii nr. 441/2006. A se vedea St.D. Carpenaru, {comercial roman, ed. a V-a, p. 229-230, precum $i bibliografia acolo citata. Ase vedea infra nr. 331 Ar 197 alin. (4) din Legea nr, 31/1990 exclude aceasta solutie pentru administratorul societafi [réspundere limita