Clonarea terapeutică şi clonarea reproductiva – Promisiunea

Ştiinţei

Un aspect important al problemei este că, în stadiile sale

incipiente, embrionul uman constă dintr-un grup de celule
pluripotente, nediferenţiate, care, în condiţii propice, se vor
diferenţia şi se vor dezvolta într-un organism uman complet şi
funcţional.
Dilema morală majoră este dacă această „masă de celule”,
cum o numesc partizanii clonării, poate fi considerată o fiinţă
umană sau nu?
Când începe viaţa umană?

Răspunsul clar al embriologiei, potrivit The American

Association of Anatomists and Stem Cell Research este că viaţa
începe în momentul fertilizării ovulului de către spermatozoid
(reproducere sexuată), sau, în cazul clonării, momentul implantării
şi activării nucleului celulei somatice donatoare în ovulul primitor
(reproducere asexuată). Din acest moment embrionul format intră
în continuumul vieţii, un proces de diferenţiere şi modificare ce nu
se încheie decât odată cu moartea individului. În orice punct al
acestui continuum există o viaţă umană, completă şi integrată.
Studiul atent al embrionului uman arată că după fertilizare el
trece prin succesive stadii de dezvoltare şi diferenţiere care se
întrepătrund organic, fără a se putea face delimitări clare între ele.
Important este de precizat este că aceste transformări nu se opresc
odată cu naşterea, ci ele continuă tot restul vieţii: creşterea,
modificările masei musculare, depunerea ţesutului adipos,
regenerarea pielii etc.; sumare exemple ale complexităţii pe care o
presupune acest continuum al vieţii. Singurul moment în care se
poate spune cu certitudine că începe viaţa umană este momentul
concepţiei. Din acest moment ea trebuie apărată şi preţuită!
Uciderea embrionilor umani / viaţa ca un bun de consum

Una dintre problemele cele mai serioase a clonării de embrioni

umani în scopuri terapeutice este că, odată cu recoltarea mult
doritelor celule stem, embrionul format prin clonare este practic
ucis.

Nu putem reduce existenţa unui embrion uman la „un grup de

celule” atâta vreme cât, după învăţătura, atât a ştiinţei cât şi a
Bisericii, embrionul uman este purtător de viaţă şi este om adevărat
din momentul procreării. În ochii lui Dumnezeu, acesta este o
persoană completă, purtătoare a chipului dumnezeiesc şi nu un boţ
de carne anonim. Deci oricine interferă cu viaţa acestui om
adevărat, chiar dacă în formă incipientă, comite păcatul uciderii.

J. Jacobse afirma recent „Clonarea umană şi utilitarismul care o

justifică, merg împotriva poruncilor lui Hristos. Hristos ne învaţă
că trebuie să ne dăm viaţa pentru aproapele nu să-i luăm viaţa sa
pentru a o păstra pe a noastră. Trebuie să ducem crucea aproapelui,
nu să-l crucificăm pe ea”.[10]

Prin recoltarea de celule stem de la embrioni care apoi sunt

aruncaţi la canal, respectul asupra vieţii este redus practic la zero.
Acest lucru nu poate fi acceptat din punct de vedere creştin. Sf.
Apostol Pavel spune că nu putem birui răul cu rău (Rm.12:17). Nu
putem păstra viaţa cu preţul uneia sau chiar mai multor vieţi.

Nici din punct de vedere medical acest lucru nu este acceptat.

Fiecare medic, la depunerea jurământului lui Hipocrate[11]
consimte: „Voi manifesta smerenie faţă de viaţa omenească, chiar
de la începuturile ei şi chiar sub ameninţare,nu voi utiliza profesia
mea medicală in discordanţă cu principiile umanităţii. Viaţa
omului începe de la concepţie, fiind o lucrare divino-umană, ea nu
se poate crea cu unicul scop de a fi distrusă.

Acest lucru mai ales că, dacă scopurile sunt nobile, cu efort
suplimantar se pot găsi alternative la fel de viabile. Spre exemplu,
în cazul celulelor pluripotente se vorbeşte din ce în ce mai mult de
recoltarea lor de la persoane adulte, fără implicările clonării şi al
uciderii de embrioni.[12]
Crearea de oameni „piese de rezervă”

Până acum de domeniul literaturii ştiinţifico-fantastice, clonarea

umană ne conduce fără să vrem cu gândul la posibilitatea duplicării
de persoane umane şi menţinerea lor în viaţă în scopul obţinerii de
„piese de rezervă”. Ne putem cu uşurinţă imagina o fermă de profil
care comercializează clone miliardarilor dornici de prelungirea
vieţii. Nu mai puţin odioase s-ar arăta fermele de embrioni umani
din care se pot recolta ţesuturi necesare transplantărilor, ş.a.m.d.

Nu doresc să o iau înaintea istoriei cu imaginaţia, dar firea umană a

dovedit de multe ori că poate schimba morala pentru a se potrivi
scopurilor sale pervertite. Mai este spre exemplu avortul privit
astăzi de societate cu aceeaşi ochi cu care era privit în secolul
XIX? Mai este privită îmbrăcămintea indecentă sau provocatoare
cu aceiaşi ochi cu care era privită în anii 1930?

Azi ne putem cu greu imagina şi respingem cu vehemenţă chiar

ideea unei astfel de posibilităţi. Dar oare pusă în faţa ispitei
„tinereţii fără bătrâneţe”, omenirea va privi cu aceiaşi ochi această
ofertă îmbietoare?
Mitul vieţii eterne

Din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe, boala şi chiar moartea

nu sunt întotdeauna rele, iar dacă omul încearcă să facă
nemuritoare viaţa sa pământească, uitând de legile dumnezeieşti, el
creează de fapt nefericire pentru el şi nemăsurată suferinţă pentru
copiile sale, mai ales dacă aceste fiinţe umane sunt sortite a fi doar
piese de rezervă![13] afirma într-un comunicat de presă, referitor la
clonare, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Într-adevăr cu ajutorul tehniciiilor moderne viaţa omului s-a

dovedit că poate fi prelungită. Dacă comparăm speranţa medie de
viaţă de la sfârşitul secolului XIX cu cea de astăzi vom vedea că
omul modern trăieşte în medie cu 40 de ani mai mult![14] Până
unde se poate merge? Recordul actal de longevitate este de 122 de
ani. În Japonia numai, numărul persoanelor de peste 100 de ani a
crescut de la 540 în 1974 la 26,000 în 2005.

Ne punem întrebarea care este scopul unei vieţii atât de lungi?

Dacă scopul ei, izvorât din credinţa în Dumnezeu şi viaţa viitoare
este mântuirea, acordarea de timp pentru reflecţie şi pocăinţă, totul
pare a fi în regulă. Mi-este frică însă că, de fapt, scopul prelungirii
vieţii pământeşti este tocmai necredinţa în Dumnezeu şi viaţa de
veci. Dacă nu credem că există viaţă după moarte atunci trebuie
făcut ceva ca să o prelungim pe aceasta, se încurajează
necredinciosul modern. Este singura lui şansă, după judecata sa
îngustă.

Admiţând chiar şi că scopul prelungirii vieţii este mântuirea, are

omul într-adevăr nevoie de 200 de ani ca să se pocăiască? Patericul
spune că şi o zi de dimineaţa până seara sunt suficiente pentru
mântuire, numai să vrea omul.

Psalmistul spune Anii noştri s-au socotit ca pânza unui păianjen;

zilele anilor noştri sunt şaptezeci de ani; Iar de vor fi în putere
optzeci de ani şi ce este mai mult decât aceştia osteneală şi durere;
(Ps. 89:10-11)

Legile lăsate de Dumnezeu sunt lăsate cu bună rânduială, cu multă

cumpănire între bine şi rău. Ce ne-am face dacă toată lumea ar trăi
200 de ani? Cum ar putea hrăni Pământul atâta amar de oameni?
Quo vadis; homo sapiens?

Nu trebuie să uităm că scopul acestei vieţi pământeşti nu se

termină aici, ci transcende dincolo de moarte în unirea mai presus
de fire cu dumnezeirea, ca fraţi ai Domnului Iisus Hristos şi fii ai
lui Dummnezeu Tatăl prin Duhul Sfânt. Orice alte scopuri trebuie
să devină secundare şi să sprijine doar atingerea acestei ţinte
centrale.

Părintele Prof. D. Stăniloae spunea că lumea a fost creeată de

Dumnezeu, în preştiinţa Sa, ca o scară pe care folosind-o oamenii
cu chibzuinţă să poată urca din nou la El[15]. Dumnezeu ştia că
omul va cădea, de aceea i-a pus la dispoziţie toate mijloacele
necesare pentru restabilirea poziţiei sale iniţiale. Cu toate acestea
omul se încăpăţânează să alunece din ce în ce mai tare pe panta
uitării şi a depărtării de Dumnezeu.

Biserica nu este împotriva ştiinţei şi a alinării suferinţei, ci

dimpotrivă le binecuvântează. În extremis nu ar fi nici împotriva
clonării, dacă ramificaţiile ei nu ar fi atât de profunde. Spune însă
Sf. Apostol Pavel: Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt
de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de
ceva. (1Cor. 6:12). Este oare neapărată nevoie să deschidem cutia
Pandorei doar din curiozitatea de a afla ce se află acolo? Este
omenirea pregătită să suporte avalanşa de probleme pe care le
aduce prelungirea vieţii până la cvasi-imortalitate?

Sunt întrebări la care omenirea trebuie să răspundă mai înainte de a

se arunca cu capul înainte pe topoganul mitului tinereţii fără
bătrâneţe şi vieţii fără de moarte, căci, este foarte posibil ca
destinaţia finală să fie Valea plângerii!

Pr. Vasile Tudora

http://celula-stem.weblog.ro/2006-12-20/114483/CE-ESTE-
CELULA-STEM%3F-CE-FACE-EA%3F.html

CE ESTE CELULA STEM? CE FACE EA?

In timpul in care cititi aceata fraza, de la formarea unui embrion se

dezvolta mii de celule stem. Initian aceste celule sunt
nespecializate, ceea ce inseamna ca soarta lor este nedecisa, dar ele
au un mare potential . Celulele stem sunt pluripotente, ceea ce
inseamna ca pot devenii orice celula, tesut sau organ din viitorul
organism.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

Microscopic 10x view of a colony of embryonic stems cells
(The stem cell colonies are the rounded, dense masses of cells.)

Singurile limitari in domeniul celulelor stem sunt date de

cercetarile aflate la inceput. Sa ne imaginam ca am putea reda
memoria celor suferinzi de Alzheimer's , ca am putea inlocui pielea
clor care si-au lezat-o intr-un accident sau ca am putea reda mersul
unei persoane dependente de carucior. Inainte ca oamenii de stiinta
sa foloseasca celulele stem in scopuri terapeutice, trebuie ca mai
intai sa le poata controla imensul potential. Nu se poate trata o
boala pana nu se cunoste cum se pot manipula si controla celule
stem astfel incat sa produca tesutul sau organul dorit.
In acest articol vom putea vedea celule stem , cum lucreaza,
descoperii potentialul imens in tratarea bolilor si vom intra in
controversata lume a dezbaterilor legate de utilizarea celulelor
stem in tratamente.

Ce sunt celulele stem?

O celula stem este caramida de baza a organismului unam. Celule
stem ale unui embrion vor da nastere oricerei celule, tesut, organ
din corpul fatului. Spre deosebire de o cella obinuita care se poate
diviza si sa dea nasterea la o noua celula , dar de acelasi tip , celule
stem sunt pluripotente. Cand se divid pot da nastere oricarui tip de
celule din cele 220 celule diferite existente in corpul uman.
Celulele stem au capacitatea de a se reinnoi -- se pot auto-
reproduce de mai multe ori.

Exista doua tipuri de celule stem:celulele stem embrionare si

celulele stem adulte. Celulele stem cells embrionare provin din
embrioni -- celule provenite din primul stadiu al dezvoltarii umane.
Un embrion aflat intre trei si cinci zile, contine celule stem
angajate in crearea de diferite tesuturi si organe pentru viitorul fat.
La adultii celule stem se mai gasesc in inima, creier, oase, plamani
si alte organe. Sunt rezerva noastra ptr regenerarea celulelor
distruse de boli din organism. Initial se credea ca celule stem
adulte sunt cu mult mai limitate in posibilitati decat cele
embrionare si ca ar da nastere dar la tesuturi de ntipul celor din
care provin, dar noile cercetari ne indica faptul ca celulel stem
adulte pot genera si alte tipuri de tesuturi . De exemplu, celulele
hepatice pot fi folosite pentru producerea de insulina, care de
obicei este creata de pancreas. Aceasta capacitate este cunoscuta ca
plasticitate sau transdiferentiere.
De unde obtin cercetatorii celulele stem?

Obtinerea de celule stem ptr cercetare

La inceputul anilor 1980 cercetatorii reuseau sa extraga celule stem
embrionare de la soareci, si sa-i dezvolte sub observatie in
laborator. In 1998, au produs celule stem embrionare umane pentru
prima data in laborator.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

Culture trays containing human embryonic stems cells being stored
in heat-controlled storage and studied by developmental biologist
James Thomson's research lab at the University of Wisconsin in
Madison

De unde obtin cercetatorii embrioni umani? Embrionii pot fi

obtinuti prin reproductie -- prin fecundarea ovului de catre un
spermatozoid -- sau prin clonare. Cercetatorii nu sunt nevoiti sa
creeze embrioni din spermatozoizi si ovule, pentru ca ii pot obtine
e la clinicile de fertilizare. Uneori cuplurile care incearca sa aiba
un copil creaza mai multi embrioni (prin metoda in-vitro) dar nu
sunt toti folositi. Ei ii pot dona pentru cercetare, alfel vor fi
distrusi.
O alta metoda de creare a embrionilor este prin tehnica numita
clonare terapeutica. Aceasta tehnica contopeste o celula (de la
pacientul care era nevoie de terapia prin celule stem ) cu un ovul
donat. Nucleul ovulului este inlocuit cu nucleul din celula
pacientului. (vezi cum se face clonarea ptr detalii despre tehnica).
Acest ovul este stimulat chimic sau electric sa se divida iar
embrionul rezultat va purta materialul genetic al pacientului astfel
scazand sansele ca organismul sa respinga celule stem implantate.

Ambele metode sunt controversate (folosirea de embrioni existenti,

sau creare de embrioni in scopuri terapeutice ) . Dar mai intai sa
aflam cum pot cercetatorii inmultii controlat celule stem in conditii
de laborator pentru studiu.

Inmultirea celulelor stem in Lab

Un embrion dupa 3-5 zile este numit blastocist blastocist. Un
blastocist este format din ~100 de celule.

Photo courtesy Michael Vernon, West Virginia University

Blastocist

Celule stem sunt celule din cercul din interiorul blastocistului. Ele
urmeaza a se specializa in celule tesuturi, organe.
Cercetatorii extrag celule stem din blastocist si le cultiva (sunt
depuse intr-o solutie bogata in nutrienti ) in eprubete in laborator.
Dupa ce celule s-au divizat de cateva ori , si au devenit prea multe
ptr o eprubeta sunt depozitate in mai multe eprubete. In numai
cateva luni se pot obtine milioane de celule stem. Celulele stem
embrionare aflate in cultura dupa cateva luni , fara a se specializa
sunt asa numitele linii de celule stem. Liniile de celule pot fi
inghetate si distribuite catre laboraloare.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

Microscopic 5x view of a colony of undifferentiated human
embryonic stems cells being studied in developmental biologist
James Thomson's research lab at the University of Wisconsin in
Madison: The embryonic stem cell colonies are the rounded, dense
masses of cells. The flat, elongated cells are fibroblasts used as
"feeder cells."

Celule stem adulte sunt mai greu de extras si produs decat cele
embrionare. Celule steam adulte, pe langa faptul ca sunt foate greu
de gasitdar sunt si foarte dificil de manipulat.
Dar si celule stem embrionare sunt greu de manipulat si controlat
in conditii de laborator. Cercetatorii inca mai au probleme in
modul de obtinere a unui anumit tesut.

Stadiul cercetarilor
Cercatatorii ar dori sa poata dezvolta un anumit tip de celule , doar
cele necesare unui transplant pentru a putea inlocui tesutul bolnav.
Din pacate cercetatorii nu stiu inca sa poate face ca celule stem sa
se diferentieze intr-un anumit tesut sau celula si sa controleze
aceasta diferentiere din momentul transplanului.
Scientists have not yet reached the stage where they can get stem
cells to differentiate reliably.

Daca luam in considerare diabetul.... Pentru ai trata pe diabetici,

cerceatorii trebuie nu numai sa obtina celule ce produc insulina,
dar si sa determine cum aceste celule vor crea insulina necesara in
organism.
In mod natural , celulele stem se diferentiazaq datorita unor cauze
interne si externe. Cauzele interene sunt genetice, informatie aflata
in fiecare celula, care sunt ca o serie de instructiuni despre
functionare. Cauzele externe sunt de natura chimica elibarata ce
alte celule , care pot modifica evolutia celulei stem.
Cercetatorii stiu ca transmiterea materialului genetic este esentiala
in procesul de diferentiere . Sunt necesare identificare unor
semnale ce duc la diferentierea celulelor. Cercetatorii inca studiaza
aceste semnale.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

Differentiation success: Derived from human embryonic stem
cells, precursor neural cells grow in a lab dish and generate mature
neurons (red) and glial cells (green), in the lab of University of
Wisconsin at Madison stem-cell researcher and
neurodevelopmental biologist Su-Chun Zhang.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

After transplantation into the brains of young mice, the neural
precursor cells give rise to functioning neurons (red in A) and
astrocytes (red in B), a star-shaped cell of the brain and spinal
cord.

Mai sunt si alte obstacole in utiliarea celuleor stem ca tratament.

Exista problema respingerii, in cazul in care celule sunt provenite
de la un embrion donat, sistemul imunitar al organismului primitor
poate respinge transplantul. Folosirea celuleor stem adulte ar putea
rezolva aceasta problema, numai ca celule stem adulte sunt mai
putin 'flexibile' decat celule stem ebrionare si sunt mult mai greu
de manipulat in laborator.

Utilizare celuleor stem in tratarea bolilor

Atunci cand cercetatorii vor putea controla modul de diferentiere al
celulelor, le vor putea folosii in tratareau unor variate tipuri de
boli.

Photo courtesy University of Wisconsin Board of Regents

Culture trays containing human embryonic stems cells being
viewed under a microscope and studied by developmental biologist
James Thomson's research lab at the University of Wisconsin in
Madison

In primul rand, celule stem pluripotente pot fi folosite petru testare

medicamentelor pentru a le creste eficienta. Un medicament ar
putesa astfel incercat pe un anumit tip de celula, asfet rezultatele ar
fi mai rapide si mai evidente , decat prin metoda clinica actuala. Ca
exemplu cercetatorii ar putea folosii o celula stem cancer daca este
oprita de la dezvoltare, sau inmultire sub influenta unui
medicament.
celule stem pot fi folosite pentru vindecarea unor celule sau
tesuturi care au fost distruse de boli sau leziuni. Acest tip de
tratament este cunoscut ca terapie bazata pe celule. Un potentiala
aplicatie ar putea fi injectarea in inima a unor celule, pentru a le
substituii pe cele moarte in urma unui atac de cord. In Clinica
Mayo cercetatorii studiaza acest scenariu pe soareci. Li se induce
un atac de cord dupa care li se injecteaza in inima celule stem
embrionare. celule stem implantate, se transforma in celule
musculare ptr a inlocui tesutul muscular afectat, imbunatatind
astfel functionarea inimii.
Celule stem pot fi folosite si la tratarea maladiei Parkinson. La
pacientii ce sufera de Parkinson celule ce pruc substana chimica
numita dopamina sunt in deficienta. Fara dopamina, miscarile lor
sunt bruste si necoordanate, si insotie de un tremur incontrolabil. In
studii , cercetatorii au implantat in creierul unor soareci , celule
embrionare. Celulele stem transpolantate, au inceput sa produca
dopamina imbunatatind conditia soarecilor suferinzi
Bolile care ar putea tratate prin stem cell ar putea fi:
Parkinson's disease
Diabetes
Heart disease
Spinal cord injury
Burns
Alzheimer's
Vision loss

Famous Crusaders for Stem Cell Research

Din 1991, cand a fost diagnosticat cu maladia Parkinson actorul
Michael J. Fox (o boala degenerativa a creierului care afecteaza
miscarea) . Prin fundatia lui a alocat mai mult de 35 milioane $ ptr
cercetare si spera ca cercetatorii sa poate obtine dopamina, o
substanta chimica aflata in deficienta la pacientii sufererinzi de
Parkinson
De asemeni, fosta prima doamna Nancy Reagan este un avocat al
cercetari in domeniul celulelor stem dupa ce sotul ei, ex
presedintele Ronald Reagan, a fost diagnosticat cu Alzheimer, alta
boala degenerativa a creierului. a murit in vara anului 2004.

Controversata cercetare in domeniul

Studiul celulelor stem a devenit un subiect fierbinte atat in
comunitatea stiintifice cat si in cea religioasa. La baza acestei
distupe sta o singura intrebare:Cand embrionul are suflet?
Pentru a avea celule stem cercetatorii trebuie sa foloseasca un
embrion. Pentru a obtine celule stem , embrionul va fi sacrificat.
Cu toate ca acel embrion nu contine decat 4,5 celule, unii lideri
religiosi spun ca distrugere embrionului este echivaleant cu o
crima.
Adesea apare si idea de clonare. Teama de clonare, aaparut odata
cu reusita cercetarior Scotieni, care au creat oaia Dolly in 1997.
Even as scientists move forward in their understanding of stem
cells and their ability to manipulate them, the ethical and political
debates rage on. Many governments have placed tight restrictions
on stem cell research or have tightly limited funding for it.
Pentru a evita disputa, cercetatorii folosesc celule stem adulte
fortate sa se comporte ca celule stem embrionare. Cu toate acestea
celule stem adulte nu sunt la fel de pluripotente ca cele embrionare.

Celulele Stem si Politica

Celulele stem au fost motiv de dezbatere in alegerile prezidentiale
din 2004. in timpul campaniei prezidentiale candidatul John Kerry
vroia sa ridice interdicatia de cercetare in domeniul celulelor stem,
pentru ca ar fi o metoda de tratament suferinzi de diferite
disabilitati. Presedintele George W. Bush a spus ca este de acord
cu cercetarea pe actualele linii de celule, dar din motive etice nu
este de acord cu producerea de noi. President Bush ca castigat al
doilea madat la Casa Alba.

sursa http://www.whoustuffworks.com