Sunteți pe pagina 1din 8

CLONAREA SI RELIGIA

Clonarea, obicei comercial

In curand, am putea avea in farfurii carnea unor animale clonate,


poate si produse in parte umane. Comisia Europeana i-a solicitat
autoritatii europene pentru siguranta alimentara (EFSA) sa studieze
eventualul impact pe care l-ar putea avea asupra oamenilor
consumarea organismelor clonate.
La ora actuala, nu exista regulamente care sa vizeze produsele din
carne provenite de la animalele clonate, asa ca cei care au
suficienti bani pentru a utiliza tehnologia pot vinde laptele ori
carnea obtinute.
Momentan, pe piata nu exista asa ceva, insa daca EFSA isi da
aprobarea, vom putea gasi asa ceva pe rafturile magazinelor chiar
de anul viitor. Anul trecut, autoritatea similara din SUA a decis ca
produsele din animale clonate sunt sigure pentru populatie. Asa ca
peste ocean ele vor intra pe piata chiar in cursul acestui an. In
scrisoarea adresata EFSA, Comisia Europeana cere "sfaturi asupra
sigurantei produselor, a sanatatii animalelor si a implicatiilor
asupra mediului in ceea ce priveste animalele clonate si puilor lor",
potrivit BBC.
Pasul va fi facut, explica CE, "pentru ca, potrivit expertilor,
clonarea animalelor este pe punctul de a deveni un larg obicei
comercial peste tot, inainte de anul 2010". Clonarea in scop
"comercial" este deja de actualitate pentru unele dintre statele
europene - in Marea Britanie, de pilda, a fost "produs" primul vitel
din tata clonat si mama "surogat" (embrionul a fost implantat in
uterul unei vaci purtatoare).
Niciun regulament de protectie alimentara sau de protectie a
drepturilor animalelor nu a fost incalcat, sustin autoritatile
britanice. Potrivit datelor detinute de Comisie, nici o companie nu
a solicitat pana acum aprobare pentru a comercializa produse
clonate, insa Germania si Marea Britanie pregatesc terenul.
Cel mai probabil, cele 27 de state membre vor fi invitate sa-si
spuna opinia fata de clonarea in scop comercial, insa nu vor avea
un rol formal in luarea deciziei, spune un purtator de cuvant al CE.

Clonarea terapeutica, incompatibila cu religia

Cercetatorii care se ocupa de clonarea terapeutica vor fi


excomunicati de Vatican. Clonarea de embrioni umani in scopul
crearii de celule care urmeaza sa fie folosite in tratarea unor boli
considerate incurabile este contestata de mai-marii catolicismului.
Vaticanul ii ameninta cu excomunicarea si pe politicienii care vor
vota legalizarea acestei practici. Excomunicarea implica
interzicerea botezului, imposibilitatea participarii la slujbele
religioase si interzicerea unei inmormantari care sa beneficieze de
o slujba oficiata de preot.
In opinia cardinalului Alfonso Lopez Trujillo, seful Consiliului
pontifical pentru familie, "distrugerea embrionilor umani este
echivalenta cu un avort".
In replica, profesorul Cesare Galli, de la Laboratorul pentru
tehnologii reproductive din Cremona, primul cercetator care a
clonat un cal, sustine ca se poate impaca bine cu excomunicarea, si
nu accepta ca Biserica sa-i dicteze cum sa gandeasca si ce sa faca.
Spania, Belgia, Olanda, Franta si tarile Scandinave au adoptat legi
care permit clonarea embrionilor, lucru care a nemultumit profund
Biserica Catolica.

Sunteti de acord cu crearea de embrioni in scopuri terapeutice?

ARHIVA

A fost creat si distrus primul embrion uman modificat genetic

Presa straina: Despre vin, cancer, clonare si Frankenstein

Premiera la Timisoara: vas de sange creat prin clonarea celulelor

Embrion uman cu trei parinti

Inovatie: celule stem fara folosirea embrionilor

Creatorul oitei Dolly, renunta la clonarea cu embrioni

Papa condamna folosirea embrionilor umani in studiul celulelor
stem

Marea Britanie, de acord cu crearea embrionilor hibrizi

Senatul australian aproba clonarea umana

Clonarea terapeutica - incompatibila cu religia catolica

Embrionii clonati sunt pentru multi dintre noi un subiect pe care


poate nu il tratam cu importanta. Asta pentru ca nu am fost pusi in
situatii dificile si nu ne-am luptat cu boli grave. Saptamana aceasta
parlamentarii britanici au dat unda verde crearii de embrioni
animalo-humanoizi, in scopuri stiintifice. Gestul lor creeaza
dezbateri aprinse, pentru ca, nu-i asa, implicatiile sunt multe. Cat
este compasiune si cat interes in luarea unei asemenea decizii?
Oare faptul ca intr-o tara precum Marea Britanie crearea de
embrioni hibrizi este posibila nu va aduce si neplaceri? Si cat este
de moral sa creezi un embrion intre un om si un animal?

Sustinatorii clonarii de embrioni au fost comparati cu niste copii,


care se joaca cu minele, fara nici un fel de simt al pericolului, sau
al tehnologiei pe care o manevreaza.

Multi cercetatori cred ca clonarea in scopuri terapeutice ar putea fi


folosita pentru crearea de embrioni umani din care sa se extraga
celule stem. Aceste celule ar putea fi folosite apoi in tratamente
medicale, intrucat ele contin exact acelasi material genetic ca si
pacientul.
Totusi, clonarea reproductiva este scumpa si foarte ineficienta - ca
sa nu mai mentionam si aspectele etice. Practic, este nevoie de sute
de incercari pentru a produce o singura clona viabila. Mai mult,
natura complexa a clonarii implica o experienta tehnica foarte
avansata, iar costul unei asemenea proceduri este ridicat - prea
mare pentru majoritatea pacientilor.

Ce s-ar putea intampla daca clonarea embrionilor ar trece de


limitele terapeutice? Nimeni nu stie unde s-ar ajunge. In prezent,
celulele stem au capacitatea remarcabila de a se dezvolta in multe
tipuri diferite de celule. Acestea sunt deja folosite pentru repararea
unor tesuturi distruse sau pentru tratarea unor boli.

Celulele stem

Exista doua tipuri principale de celule stem: celule stem


embrionice si celule stem adult. Cele embrionice se extrag din
ovule umane fecundate (viata umana in faza timpurie). Atunci cand
sunt recoltate, embrionul este distrus, ceea ce pune o multime de
probleme de ordin moral.
Pe de alta parte, celulele stem adult pot fi obtinute fara probleme
din diferite zone ale corpului uman, cum ar fi tesutul adipos, din
sange sau din maduva osoasa.

Totusi, cercetatorii mai au de invatat despre cum sa controleze si sa


lucreze cu acest tip de celule. In unele cercetari de laborator pe
cobai, celulele stem embrionice fie au generat tumori, fie au fost
respinse de gazda. De aceea, cercetatorii privesc catre clonarea in
scopuri terapeutice ca la o sursa de celule stem compatibile.

Dupa 20 de ani de cercetari, nu exista nici un tratament aprobat sau


teste pe om cu celule stem embrionice. Mai mult, cercetatorii cred
ca va fi nevoie de inca 20 de ani pana cand celule estem
embrionice sa poata fi folosite pentru tratarea unor boli - daca se va
ajunge vreodata pana acolo.

Doar tratamentele cu celule stem adult sunt deja folosite pentru


tratarea multor boli. Printre cele mai avansate rezultate ale terapiei
cu celule stem adult se numara tratamentele pentru diferite tipuri
de cancer, leucemie,artrita, anemie, afectiuni hepatice si
cardiovasculare, accidente ale coloanei vertebrale si chiar
degenerare maculara (una dintre principalele cauze ale orbirii).

Scopul scuza mijloacele?

Cercetatorii britanici pot studia acum, maladii ca Alzheimer sau


Parkinson, folosind embrioni care combina gene umane cu cele
animale.

Embrionii astfel creati pot fi pastrati 14 zile, dar este interzisa


transferarea lor intr-un uter uman sau animal. Un sondaj de opinie
Times/Populus, efectuat luna trecuta, a stabilit ca 50% dintre
britanici sustin aceasta metoda de cercetare, in vreme ce doar 30%
o resping.

Criticii noilor hibrizi au calificat insa procedura ca pe o "stiinta a


lui Frankenstein", pe motiv ca este obscene sa se combine genetica
umana cu cea animala. Aceiasi oponenti au pus si problema
beneficiilor, insistand ca alte metode sunt cu mult mai concrete.

Biserica a catalogat crearea unui embrion hibrid om-animal drept


"un atac monstruos la drepturile omului, demnitatea umana si viata
oamenilor", subliniind ca astfel de actiuni nu pot duce decat la
dezastre.

Primul embrion hibrid creat a rezistat numai 3 zile, timp in care s-


au efectuat cercetari de laborator asupra lui. Dat fiind faptul ca
pentru obtinerea de embrioni umani este nevoie de ovule donate si
ca ovulele de animale sunt mai accesibile, un embrion hibrid om-
animal este mai usor de obtinut.

Marea Britanie este prima tara din lume care a legalizat clonarea
umana, in anul 2001, dar numai pentru cercetare in scopuri
terapeutice. Crearea in mod artificial de embrioni umani se face
numai sub licenta Human Fertilisation and Embryology Authority,
iar embrionii trebuie distrusi in maxim 14 zile, adica inainte de a
aparea sistemul nervos.

Ziare.com va provoaca la o dezbatere sensibila. Sunteti de acord cu


crearea de embrioni in scopuri terapeutice? Care credeti ca vor fi
implicatiile pe termen lung ale acestor descoperiri?
Sursa: Ziare.com

Trimite articolul prin e-mail | Trimite articolul prin messenger |


Printeaza | Salv

lonarea pentru copii „la comandă“

Constantin Vlad Marţi, 15 Aprilie 2008

Geneticienii avertizează că noile tehnici de clonare pot crea „cópii“


ale oricărui individ.

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o nouă tehnică de clonare, alta


decât cea utilizată la crearea oiţei Dolly, situaţia născând temeri că
ea ar putea fi folosită pe embrioni umani pentru producerea de
bebeluşi „pe comandă“, scrie cotidianul britanic „The
Independent“. Noua metodă este şi mult mai eficientă decât
„tehnica Dolly“, cu mai puţine efecte secundare, ceea ce o face mai
acceptabilă pentru aplicarea sa la oameni.

Tehnologie la zi

Această tehnică implică extragerea de celule epiteliale de la un


organism adult şi inserarea informaţ iei genetice din ele în
embrioni produşi prin fertilizare in vitro. La şoareci, unii dintre
puii rezultaţi au fost clone parţiale, iar ceilalţi clone „complete“ - la
fel ca Dolly. Robert Lanza, şeful companiei americane de
biotehnologie Advanced Cell Technology, a avertizat că
perspectiva aplicării la om a acestei tehnici „este prea reală pentru
a putea fi ignorată“. „Nu este etică, nici complet sigură, dar cineva
ar putea s-o facă şi astăzi“, a subliniat el.

„Cu această metodă avem acum o tehnologie funcţională prin care


absolut oricine, tânăr sau bătrân, fertil sau steril, hetero sau
homosexual, îşi poate transmite genele unui copil, folosind doar
câteva celule epiteliale“, a mai spus dr. Lanza, a cărui companie
desfăşoară cercetă ri de pionierat în celule stem şi reprogramare
celulară.

Cópii sau himere

Tehnica implică reprogramarea celulelor epiteliale, mai precis


transformarea lor într-un tip de celule primordiale - celule stem
pluripotente induse, iPS. Prin inserarea iPS într-un embrion,
rezultă un organism care este fie o „himeră“ (amestecul genetic a
doi sau mai mulţi indivizi) a donatorilor, fie copia genetică fidelă a
acestuia. Experienţele pe cobai au demonstrat că noua tehnică
poate produce şi exclusiv clone perfecte, prin utilizarea de
embrioni tetraploizi.
Dar chiar şi în cazul organismelor-himeră, dr. Lanzos spune că nu
există niciun motiv să se creadă că acestea nu ar fi sănătoase şi
chiar viabile la maturitate.