MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA “FINANȚE”

STUDIU INDIVIDUAL NR.1

„SISTEMUL EUROPEAN AL SUPRAVEGHETORILOR

FINANCIARI”
trimestrul 3, anul 2018
LA REGLEMENTARE ȘI SUPRAVEGHERE BANCARĂ

Elaborat: ZUBATÎI Ionela,

LUPAȘCIUC Constanția,
grupa FB1808G, anul IV, semestrul II,

(semnătura)

Profesor coordonator: CASIAN Irina,

profesor discipline economice,
grad didactic superior,
master în economie

(semnătura)

Chișinău, 2022
 CUPRINS
CAPITOLUL I. DATE GENERAALE PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN DE
SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ............................................................................................... 3
1.1. Sistemul European de Supraveghere Financiară: conținut și date generale ................. 3
1.2. Obiectivele și sarcinile SEFS ........................................................................................... 3
1.3. Conducerea SEFS ............................................................................................................ 4
CAPITOLUL II. PREZENTAREA DATELOR ȘI ANALIZA RAPOARTELOR SEFS .......... 6
2.1. Acțiunile concrete realizate ale SEFS ................................................................................. 6
2.2. Acțiunile BNM în vederea reglementării și supravegherii bancare în perioada anului
2018, trimestrul III. .................................................................................................................... 6
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 10

2
 CAPITOLUL I. DATE GENERAALE PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN DE
SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ
1.1.Sistemul European de Supraveghere Financiară: conținut și date generale
Sectorul financiar face obiectul unui cadru strict de reglementare și de supraveghere menit să
promoveze stabilitatea financiară și să protejeze clienții serviciilor financiare. Regulamentele UE
stabilesc normele și standardele pe care trebuie să le respecte instituțiile financiare. Supravegherea
este un proces de monitorizare menit să asigure că instituțiile financiare aplică în mod corespunzător
normele și standardele în cauză. Printre alte aspecte, criza financiară mondială a scos la iveală
necesitatea îmbunătățirii și consolidării arhitecturii europene de reglementare și de supraveghere. Ca
urmare, UE a întreprins o serie de reforme pentru a revizui modul în care sectorul financiar al UE este
reglementat și supravegheat. Pe baza recomandărilor conținute în raportul prezentat de Grupul de
experți „de Larosière” privind consolidarea mecanismelor europene de supraveghere, SESF chiar
dacă a fost introdus în 2010, acesta a devenit operațional la 1 ianuarie 2011.
Sistemul European de Supraveghere Financiară (SESF) este o rețea formată din autorități
microprudențiale și macroprudențiale, menit să asigure supravegherea financiară armonizată și
coerentă în Uniunea Europeană.
Din cadrul SESF fac parte:
 Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA),
 Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA),
 Autoritatea Europeană Bancară (EBA),
 Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB),
 Comitetul Comun al autorităților de supraveghere (ESAs Joint Committee).

Astfel, SESF a evoluat în mod continuu pentru a ține seama de contextul în schimbare în care
își desfășoară activitatea, în special de introducerea uniunii bancare, de obiectivul de dezvoltare a unei
uniuni a piețelor de capital și de retragerea Regatului Unit din UE.
Acest sistem descentralizat și multistratificat de autorități microprudențiale și macroprudențiale,
are ca temei juridic Articolul 114 și Articolul 127 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE).

1.2.Obiectivele și sarcinile SEFS

Obiectivul principal al SESF este de a garanta că normele privind sectorul financiar sunt bine
aplicate în toate statele membre pentru a menține stabilitatea financiară, a promova încrederea și a

3
asigura protecția consumatorilor. Obiectivele SESF includ și dezvoltarea unei culturi comune de
supraveghere și formarea unei piețe financiare unice europene.
SESF este un sistem care combină supravegherea microprudențială și macroprudențială.
Obiectivul principal al supravegherii microprudențiale este de a reduce probabilitatea și impactul
unui faliment al unei instituții financiare, protejând astfel clienții instituțiilor respective. Sănătatea și
soliditatea instituțiilor financiare pot avea repercusiuni și asupra altor instituții din cauza riscului de
contagiune. Supravegherea macroprudențială se ocupă de aspecte legate de expunerea întregului
sistem financiar la riscuri comune și urmărește să limiteze dificultățile acestuia pentru a proteja
economia globală împotriva unor pierderi semnificative la nivelul producției reale.
Criza financiară mondială a demonstrat că arhitectura de supraveghere a UE de dinaintea crizei
a pus un accent prea mare pe supravegherea instituțiilor financiare individuale și prea mic pe aspectele
macroprudențiale. Prin urmare, a fost înființat un organism specific, și anume CERS, căruia i-a fost
încredințată sarcina de a sigura supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE și de a
preveni și atenua riscurile sistemice.

Supravegherea microprudențială este realizată de ABE, ESMA și EIOPA în fiecare sector

relevant de servicii financiare – bănci, piețe de capital și asigurări. În ceea ce privește aspectele
transsectoriale și orizontale, cele trei autorități microprudențiale cooperează în cadrul Comitetului
comun.

1.3.Conducerea SEFS
Deoarece SEFS, este legat direct de ABE (Autoritatea Bancară Europeană), ce este reprezentată
la nivel extern de preşedintele său al cărui rol include şi pregătirea activităţilor şi coordonarea
discuţiilor în cadrul reuniunilor consiliului supraveghetorilor. Un director executiv pregăteşte
reuniunile consiliului de administraţie şi asigură activitatea operaţională zilnică a autorităţii.

Cele două organe de conducere ale SEFS și ABE sunt:

 Consiliul supraveghetorilor, care este principalul organ de decizie al autorităţii. Acesta ia toate

deciziile ABE în materie de politici, precum adoptarea proiectelor de standarde tehnice, ghiduri,
avize şi rapoarte.
 Consiliul de administraţie, al cărui rol este să asigure că autoritatea îşi duce la îndeplinire misiunea

şi efectuează sarcinile care îi sunt atribuite. În acest sens, autoritatea este învestită cu competenţa

4
 de a propune, printre altele, programul anual de lucru, bugetul anual, planul politicii de personal şi
raportul anual.

SEFS colaborează îndeaproape cu alte autorităţi europene de supraveghere în cadrul

Comitetului comun, pe teme cu relevanţă transsectorială și în sfârşit, pentru a proteja eficient
drepturile părţilor afectate de deciziile adoptate de SEFS, a fost instituită o comisie de apel.

5
 CAPITOLUL II. PREZENTAREA DATELOR ȘI ANALIZA RAPOARTELOR SEFS

2.1. Acțiunile concrete realizate ale SEFS

De la înființarea sa, SEFS, a realizat un șir de acțiuni în ceea ce privește criminalitatea

economică organizată cât și în scopul minimizării fenomenului spălării banilor, iar mai jos,
prezentăm unele dintre cele mai eficiente și relevante acțiuni ale Sistemului European de
Supraveghere Financiară în comun cu toate unitățile sale componente (ESMA, EIOPA, EBA,
ESRB și ESAs Joint Committee):

1. Dezvoltarea cadrului legislativ necesar, inclusiv în ceea ce priveşte scopul şi natura

mandatorie a tranzacţiilor suspecte înregistrate;
2. Consolidarea cooperării între Banca Centrală, instituţiile financiare, alte entităţi
relevante, USF şi organele de drept (poliţie, vamă, procuratură şi justiţie) în scopul sporirii gradului
de conştientizare de către instituţiile financiare şi alte entităţi relevante a obligaţiilor şi
responsabilităţilor ce derivă din legislaţia în vigoare;
3. Schimbul de informaţii privind Sistemul European existent (Unităţii de Securitate
Financiară USF) şi sistemul existent în Moldova referitor la spălarea banilor;
4. Consolidarea bazei de date interinstituţionlae privind tranzacţiile suspecte;
5. Promovarea aplicării sancţiunilor eficiente împotriva spălării banilor;
6. Dezvoltarea programelor de instruire pentru personalul executiv și alţi angajaţi din
domeniu;
7. Intensificarea cooperării şi promovarea schimbului de informaţii între organele de
drept şi cooperarea între Moldova şi organizaţiile internaţionale abilitate în domeniu.

2.2. Acțiunile BNM în vederea reglementării și supravegherii bancare în perioada anului 2018,
trimestrul III.

În perioada anului 2018, Banca Națională a Moldovei (în continuare, BNM) continuă
promovarea reformelor implementate pentru dezvoltarea unui sector bancar stabil și transparent care
să asigure baza pentru creșterea economiei naționale.

Prezint mai jos și dinamica principalilor indicatori financiari pe sectorul bancar pentru perioada
31.12.2017-31.12.2018.

6
 Figura 1. Dinamica principalilor indicatori financiari pe sectorul bancar anul 2018

(sursa: raport anual 2018 a BNM, capitolul IV, https://www.bnm.md/files/RA_2018_ro.pdf)

Anul 2018 a fost marcat de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a Legii privind activitatea
bancilor, care a modernizat standardele de reglementare și supraveghere în sectorul bancar. Legea
menționata a extins drepturile și a atribut funcțiile Bancii Naționale a Moldovei (BNM) în procesul
de evaluare și supraveghere a băncilor. Concomitent, legea prevede îmbunătățirea cadrului de
guvernământ corporativ a în bănci și obligativitatea acestora de a avea un capital adecvat în raport cu
riscurile asumate și va permite armonizarea legislaței bancare naționale cu standardele și principiile
internaționale. În contextul celor relatate, începând cu 30 iulie 2018, băncile au prezentat primele
rapoarte COREP conform cerințelor BASEL III. Conform rapoartelor menționate, rata fondurilor
proprii a fost în limitele prognozate de BNM și superioară minimului de 10% și amortizoarelor
combinate. Astfel, noul cadru de raportare prevede calculul cerințelor față de fondurile proprii după o
metodologie nouă, care reflectă nu numai impactul riscului de credit, dar și al riscului de piață și
operațional. Concomitent, în scopul prevenirii și atenuării riscului macroprudențial sau a riscului
sistemic, au fost stabilite cerințe adiționale cu privire la fondurile proprii pe care băncile trebuie să le
dețină pentru constituirea amortizoarelor de capital, impact la acest capitol având SEFS.

La fel în cadrul trimestrului III, a anului 2018, la data de 22 august 2018, Comitetul executiv
al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a ridicat regimul de supraveghere intensivă a BC
„VICTORIABANK” S.A. Decizia a fost luată după ce s-a constatat că banca asigură transparentizarea
structurii acționariatului ca urmare a achiziționării a 72,19 la sută din capitalul social de VB

7
Investment Holding B.V., societate deținută de Banca Transilvania din România în parteneriat cu
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Totodată, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. continuă să se afle în supraveghere

intensivă (din anul 2015), iar BC „Moldindconbank” S.A. – în regim de intervenție timpurie (din anul
2016).

În același sens, BNM, organizează activități de evaluare a riscului sectorului bancar, în vederea
supravegherii macroprudențiale În scopul prevenirii acumularii de riscuri sistemice și al asigurarii
stabilității sectorului bancar, Banca Naționala a Moldovei efectueaza periodic testări la stres și studii
de sensibilitate, care reprezinta instrumente de supraveghere macroprudențială pentru evaluarea
rezilienței sectorului bancar la potențiale șocuri. De asemenea, în scopul evaluarii potențialelor riscuri
care ar putea afecta stabilitatea sectorului bancar și a fiecarei bănci, Banca Naționala efectuează
studiul privind identificarea vulnerabilităților sectorului bancar. Rezultatele nu indica un nivel
alarmant de vulnerabilitate a sectorului bancar în general și a bancilor în particular. Pentru a cunoaște
opinia managerilor de riscuri din cadrul băncilor, în perioada trimestrului III, al anului 2018 (mai
cu seamă, cu toate că aceste sondaje se efectuează semestrial), Banca Naționala a Moldovei
efectuează un sondaj privind riscul sistemic. Conform opiniei respondenților, riscurile-cheie
persista în sistemul financiar, dar probabilitatea de apariție, în termen scurt, a unui eveniment cu
impact ridicat asupra sistemului financiar se diminueaza. Iar, în scopul determinarii condițiilor de
finanțare și a profilului de risc al sectoarelor finanțate de catre băncile din Republica Moldova, BNM
realizeaza trimestrial un sondaj privind creditarea bancară.

Instrumente de politica macroprudențială. În vederea creșterii rezilienței băncilor la eventuale

evoluției adverse, precum și în scopul realizarii obiectivului strategic de consolidare a funcției de
stabilitate financiară și supraveghere macroprudențială, Banca Națională a Moldovei în calitate de
autoritate de supraveghere a introdus în anul 2018 primul set de instrumente de supraveghere
macroprudențiala pentru băncile din Republica Moldova. Astfel, Comitetul executiv al Bancii
Naționale a Moldovei a stabilit ratele amortizoarelor de conservare a capitalului aplicate bancilor din
Republica Moldova la situația de la finele anului 2018, după cum urmeaza:

• Rata amortizorului de conservare a capitalului, aplicată bancilor, a fost stabilită la nivelul de

2,5 la sută din cuantumul total al expunerii la risc a bancilor.

8
 • Rata amortizorului anticiclic pentru expunerile situate în Republica Moldova a fost stabilita
la nivelul de 0 la sută a din cuantumul expunerii la risc a bancilor.

• Rata amortizorului de risc sistemic pentru expunerile situate în Republica Moldova a fost
stabilita la nivelul de 1 la sută sau 3 la sută din cuantumul expunerii la risc a bancilor, în funcție de
structura acționariatului bancii respective.

• Pentru asigurarea unei tratari adecvate a riscurilor structurale ale sectorului bancar din
Republica Moldova, Banca Naționala a Moldovei stabilește bancile care sunt societăți de importanță
sistemică.

În același sens, o altă ramură de orientare a BNM, în această perioadă (trimestrul III, anul
2018), a fost asupra consolidării procesului de prevenire și combatere a spalării banilor și finanțării
terorismului, această acțiune, am menționat-o și mai devreme la cele realizate de SEFS. La început
de an, BNM este în proces de achiziționare a unei soluții IT destinate monitorizarii, transparenței
acționarilor și analizei la distanță în domeniul prevenirii și combaterii spalării banilor și finanțării
terorismului. Iar în luna iulie, adică în trimestrul III, al anului 2018, acestea au fost achiziționate.
Scopul implementarii soluției date este de a identifica în timp util potențialele riscuri operaționale, de
imagine, legale etc, care ar putea genera pierderi semnificative bancilor, cu impact asupra întregului
sector bancar.

9
 BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE ȘI RAPOARTE

1. Legea cu privire la supravegherea suplimentară a băncilor, asigurătorilor/reasigurătorilor

și a societăților de investiții care aparțin unui conglomerat financiar nr. 250 din 01.12.
2017,

2. Legea nr.202 privind activitatea băncilor, din 29.06.2017,

3. Rezumatul raportului anual 2020 al EBA și SEFS,

4. Raportul anual al BNM pentru anul 2018.

II. WEBOGRAFIE ȘI COMUNICATE

1. https://www.eba.europa.eu/languages/home_ro,

2. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/84/sistemul-european-de-supraveghere-
financiara-sesf-,

3. https://www.bnm.md/ro/content/autoritatea-bancara-europeana-abe-evaluat-pozitiv-
regimul-de-confidentialitate-aplicat-de,

4. https://eba.europa.eu/-/eba-updates-recommendation-on-the-equivalence-of-third-country-
confidentiality-regim-1,

5. https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativI
d/3825/language/ro-RO/Default.aspx,

6. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/84/sistemul-european-de-supraveghere-
financiara-sesf-,

7. https://www.bnm.md/,

8. https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/publications/annual-
report/html/ssm.ar2018~927cb99de4.ro.html,

9. https://www.bnm.md/ro/content/situatia-financiara-sectorului-bancar-pentru-anul-2018,

10. https://www.bnm.md/ro/content/raport-anual-2018.

10