Lucrare de Disertatie Finala

CAPITOLUL I
COSTURILE
1.1 Defimiţia costurilor
Costul reprezintă totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate de o

firmă, intr-o anumită perioadă de timp, în vederea realizării produselor
finite, a lucrărilor sau prestării serviciilor, potrivit obiectului de activitate al
firmei.
Analiza costurilor presupune, în primul rând, determinarea costului global,
a costului unitar şi a costul marginal.
Costul global este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de un
anumit volum al producţiei.
Costul unitar se determină ca raport între costul global şi volumul fizic,
aferent acestuia.
Costul marginal se poate defini sub forma sporului de cheltuieli
totale ( Ct), obtinut ca urmare a cresterii consumului de factori de producţie
(materiali şi umani), pentru a spori cu o unitate producţia ( Q).
Formula de calcul a costului marginal (Cm) este :
1.2 Clasificarea costurilor

Costurile de producţie se pot clasifica după mai multe criterii.
După momentul calculării lor, distingem :
•Costuri antecalculate (prestabilite), cum sunt costurile standard sau
normate, costurile de deviz etc. Costurile antecalculate sunt stabilite cu ajutorul
normelor de consum şi a producţiei planificate;
•Costuri efective, determinate după efectuarea cheltuielilor respective
(costuri postcalculate), calculate cu ajutorul datelor din contabilitatea
financiară a firmei;
După sfera de cuprindere a cheltuielilor, costul poate fi:
•Cost total (full costing), care cuprinde toate cheltuielile
ocazionate de obţinerea produsului (directe si indirecte);
•Cost variabil (direct costing), format numai din cheltuielile
variabile;
•Cost rational, calculat prin scăderea din costul total a costului
subactivităţii;
6
Costul subactivităţii, nu se include în costul produselor, ci se reflectă
direct în rezultatul exerciţiului.
Costul subactivităţii se poate determina după formula:
Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x [ 1- Nr/Nn]
Unde:
Nr = nivel real al activităţii firmei;
Nn = nivel normal al activităţii firmei;
Nivelul real al activităţii este reprezentat de producţia obţinută, iar nivelul
normal al activităţii este reprezentat de capacitatea normală de producţie.
Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi
obţinută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade, în condiţii
normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din întreţinerea
planificată a echipamentului.
Contabilitatea colectării cheltuielilor de producţie începe cu identificarea
cheltuielilor aferente producţiei şi continuă cu gruparea lor pe centre (locuri, zone
sau sectoare) de cheltuieli (atelier, secţie, centre de producţie, sector
administrativ, sector marketing, etc), pe obiecte de calculaţie (produs, lucrare,
serviciu, comandă, lot de produse, operaţie tehnologică, etc), pe articole de
calculaţie (materii prime şi materiale directe, salarii directe, cheltuieli specifice
de fabricaţie, cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuieli
generale ale secţiei, etc), precum şi pe perioade de gestiune (luna).
Zonele sau sectoarele de cheltuieli reprezintă subdiviziuni tehnico-
productive, organizatorice şi administrative ale unei firme, în raport cu care se
organizează bugetarea, urmărirea şi controlul activitaţii zonei sau sectorului de
cheltuială. Zonele sau sectoarele de cheltuieli pot fi definite ca reuniuni ale mai
multor locuri de muncă sau de producţie.
Obiectul de calculaţie reprezintă stractura tehnico-economică în raport cu
care se sectorizează procesul de producţie în scopul conducerii lui din punct de
vedere tehnic şi valoric, iar pe această bază calculaţia costurilor. În mod
concret, obiectul de calculaţie se poate identifica cu un anumit produs, lucrare,
serviciu, comandă, loturi de produse, operaţie tehnologică, fază tehnologică, grup
de maşini, etc. În măsura în care obiectul de calculaţie nu se identifică cu
produsul, el constituie o treaptă intermediară necesară grupării costurilor in
scopul delimitării lor pe feluri de purtători de valoare.
Purtătorul de cost este reprezentat de produsele fabricate, lucrările
executate şi serviciile prestate în calitate de rezultat material, concret al
procesului de producţie.
Măsurarea şi exprimarea obiectului de calculaţie se realizează cu ajutorul
unei unităţi de măsură omogene, denumită unitate de calculaţie.
Unităţile de calculaţie pot fi : unităţi fizice (kg, bucăţi, perechi, kWh,
m.p.,etc) şi unităţi convenţionale (tonă de lapte cu un anume procent de grăsime).
7
1.3. Calculaţia costurilor
1.3.1 Definiţia calculaţiei costurilor

Calculaţia costurilor presupune ansamblul lucrărilor efectuate, într-o formă
organizată, cu scopul de a obţine informaţii privind costul bunurilor, lucrărilor,
serviciilor, activităţilor sau altor obiecte de calculaţie.
Obiectul calculaţiei îl reprezintă cheltuielile de exploatare, exprimate în bani
şi producţia care le-a ocazionat, determinate pe locuri de cheltuieli şi pe purtători
de costuri.
Organizarea lucrărilor privind calculaţia costurilor depinde de o serie de
factori, cum ar fi: mărimea firmei, structura organizatorică a acesteia, tipul şi
modul de organizare a producţiei, tehnologiei de fabricaţie, gradul de integrare a
producţiei, etc.
1.3.2. Principiile calculaţiei costurilor
În conformitate cu legislaţia în vigoare, în organizarea contabilităţii
manageriale şi a calculaţiei costurilor trebuie să se ţină seama de
urmatoarele principii :
1. Principiul separării cheltuielilor care sunt legate de achiziţia,
producţia sau prelucrarea produselor, de celelalte cheltuieli . Acest principiu
presupune că, cheltuielile care nu participă la obţinerea obiectelor de calculaţie,
cum ar fi: cheltuielile de administraţie, cheltuielile de marketing, regia fixă
nealocată costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare, să nu se
includă în costul acestora.
2. Principiul delimitării cheltuielilor în timp presupune ca includerea
cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune (luna) căreia îi
aparţine cheltuiala în cauză.
3. Principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu - conform acestui
principiu delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumită perioadă de gestiune
se va face pe procese sau locuri de cheltuieli, cum ar fi: aprovizionare, producţie,
administraţie, marketing, iar în cadrul sectorului producţie, pe secţii, ateliere,
linii de fabricaţie, etc. În cadrul structurilor menţionate se pot constitui centre de
responsabilitate, în raport de care se adânceşte delimitarea cheltuielilor.
4. Principiul delimitării cheltuielilor privind producţia finită
de cheltuielile aferente producţiei în curs de execuţie. Acest principiu se
aplică în cazul firmelor care prezintă producţie neterminată la sfârşitul lunii,
aceasta urmând a fi evaluată, separându-se astfel cheltuielile făcute cu producţia
neterminată de celelalte cheltuieli aferente produselor finite, realizate in luna
respectivă.
8
1.3.3. Clasificarea calculaţiilor
Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica în funcţie de mai
multe criterii.
În raport cu momentul elaborării calculaţiilor, faţă de perioada în care
are loc procesul de producţie la care se referă, calculaţiile se clasifică în :
antecalculaţii şi postcalculaţii.
Antecalculatiile sunt acele calculaţii privind costul producţiei care se
elaborează înainte de a începe producţia la care se referă.
Formele antecalculaţiei: calculaţia de buget, calculaţia de proiect,
calculaţia standard, calculaţia normativă, antecalculaţia tarif-oră-maşină,
antecalculaţiile PERT-cost etc.
Calculaţia de buget se întocmeşte cu scopul de a determina costul
producţiei prevăzute în bugetul firmei în anul urmator, defalcându-se pe
trimestre şi luni.
Calculaţiile de proiect se întocmesc cu ocazia elaborării documentaţiei
noilor firme cu profil industrial ce urmează a se construi, la primirea unei
comenzi, la introducerea în fabricaţie a unui nou produs, etc.
Alături de calculaţia de buget şi calculaţia de proiect, în practică se mai
întâlnesc şi alte forme ale antecalculaţiei, cum ar fi : calculaţia standard,
calculatia normativ, antecalculaţia tarif-oră-masină, antecalculatiile PERT-
cost etc.
Calculaţia standard şi calculaţia normativă presupun antecalculaţia
detaliată pe baza de stanstandarde sau standarde sau norme, cu menţinerea
acestora într-o permanentă actualitate faţă de conditiile reale ale producţiei.
Antecalculaţia tarif-oră-masină constă în estimarea cheltuielilor de
funcţionare a unei maşini sau grup de maşini de acelaşi fel, dintr-o firmă,
intr-o oră.
PERT (Tehnica de studiu si evaluate a programelor) este o metodă de
planificare, corectare şi apreciere a evoluţiei evenimentelor, astfel încât obiectivele
programului să poată fi realizate în timpul stabilit.
Postcalculaţiile sunt acele calculaţii privind costul producţiei care se
întocmesc după terminarea procesului de producţie la care se referă. Ele au scopul
de a determina costul efectiv al produselor din fiecare perioadă de gestiune şi
stabilirea cauzelor care au dus la depăşirea de costuri.
Pentru a se putea compara costul antecalculat cu costul efectiv trebuie să
se aibă în vedere: aceeaşi structură generală a firmei, aceleaşi grupări privind
cheltuielile de producţie şi aceleaşi procedee de calcul şi delimitare a cheltuielilor
pe zone şi purtători de costuri.
9
După structura lor calculaţiile se clasifică în : calculaţie pe elemente
primare si calculaţie pe articole de calculaţie.
Calculaţia pe elemente primare are rolul de a determina cheltuielile
ocazionate de activitatea productivă a firmei.
Calculaţia pe articole de calculatie are rolul de a stabili costul pentru
fiecare produs.
În funcţie de intervalul de timp care condiţionează repetarea calculaţiilor,
există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice.
Calculaţiile periodice se efectuează la intervale de timp egale, cum ar fi
bugetarea costurilor.
Calculaţiile neperiodice se elaborează la intervale de timp inegale, în
această categorie incluzandu-se calculaţiile pe comenzi si calculaţiile de proiect,
calculaţiile de fundamentare a noilor produse etc.
1.3.4. Etape metodologice privind contabilitatea managerială şi calculaţia

costurilor de producţie
Realizarea lucrărilor de contabilitate managerială şi calculaţie a
costurilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.Colectarea cheltuielilor de producţie. În această etapă are loc
colectarea cheltuielilor directe pe purtători de costuri (produse, lucrări, servicii,
comenzi) şi a cheltuielilor indirecte pe secţii şi sectoare de activitate. Acest
lucru se realizează prin preluarea cheltuielilor de exploatare din contabilitatea
financiară şi ordonarea lor, după destinaţie în contabilitatea managerială, astfel:
- Cheltuielile activitaţii de baza (cont 921)
- Cheltuielile activităţilor auxiliare (cont 922)
- Cheltuieli indirecte de producţie (cont 923)
- Cheltuielile generate de administraţie (cont 924)
- Cheltuielile de marketing (cont 925)
2. Decontarea livrărilor reciproce de produse, lucrări şi servicii
între activităţile auxiliare calculul costului efectiv al producţiei auxiliare
şi repartizarea cheltuielilor aferente producţiei auxiliare către
activitatea de bază.
Deoarece costul efectiv al prestaţiilor reciproce dintre secţiile auxiliare
este greu de stabilit, acestea se decontează fie la costul efectiv al perioadei
precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente, fie prin folosirea altor
procedee.
3. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie asupra
produselor fabricate în cadrul activităţii de bază, se face cu ajutorul
procedeului suplimentării, baza de repartizare a cheltuielilor indirecte
10
poate fi: cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe, cheltuielile cu
salariile directe, cheltuielile de prelucrare, numărul orelor de funcţionare a
utilajelor, etc.
4.Repartizarea cheltuielilor generate de administraţie asupra
produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviclilor prestate de
firmă, se face cu ajutorul procedeului suplimentării, în funcţie de o anumită
bază sau criteriu de repartizare (cheltuieli directe, costul de producţie).
5.Repartizarea cheltuielilor de marketing asupra produselor
fabricate.Criteriul de repartizare, în cazul în care identificarea acestor cheltuieli
pe produs nu este posibilă, poate fi greutatea sau volumul produselor livrate.
6.Determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de
execuţie. Determinarea producţiei în curs de execuţie se face prin metoda
inventarierii sau metoda contabilă. Prin scăderea cheltuielilor aferente producţiei
în curs de execuţie din totalul cheltuielilor de producţie se obţine suma
cheltuielilor efective aferente producţiei finite, adică costul efectiv al
producţiei finite.
7.Calculul costului efectiv pe unitatea de produs, prin raportarea
totalului cheltuielilor efective, aferente producţiei finite, la cantitatea de producţie
finită obtinută în perioada la care se referă cheltuielile respective.
1.3.5.Funcţiile contabilităţii manageriale şi ale calculaţiei costurilor
Funcţille contabilităţii manageriale şi ale calculaţiei costurilor sunt:

1. Funcţia previzională, care constă în bugetarea nivelului şi
structurii costurilor pentru fiecare produs în parte şi pentru întreaga producţie
programată a fi executată de catre fiecare firmă.
Funcţia de înregistrare analitică a cheltuielilor de exploatare pe
perioade de gestiune, pe purtători de cost (produs, lucrare, serviciu), pe locuri de
cheltuieli şi calcularea indicatorilor specifici metodelor de calculaţie folosite la
un moment dat. Conform acestei funcţii, firma va determina cheltuielile de
exploatare pe purtători şi locuri de cheltuieli şi apoi va înregistra aceste cheltuieli
în cadrul conturilor de gestiune din clasa 9, urmând apoi să repartizeze
cheltuielile indirecte, să calculeze producţia neterminată şi să efectueze toate
lucrăriile prevăzute de metoda de calculaţie aleasă.
Funcţia de urmărire, control şi reglare, serveşte la optimizarea
deciziilor referitoare la activitatea de exploatare. Organizarea calculaţiei
costurilor la nivelul fiecărui produs creează posibilitatea urmăririi acestuia în
dinamica, precum şi a comparării lui cu costul aceluiaşi produs sau a unor
produse similare fabricate de alte firme, evidenţiindu-se astfel performanţele
firmei în raport cu concurenţii.
11
1.3.6.Metode de calculaţie acosturilor.
Calculaţia costurilor poate fi efectuată după una din metodele:

- metoda costului standard;
- metoda pe comenzi;
- metoda pe faze;
- metoda globală;
- metoda direct costing;
- alte metode adoptate de firmă în funcţie de modul de
organizare a producţiei, specificul activităţii, particularităţile
procesului tehnologic şi
de necesităţile proprii [OMFP 1826/2003].
Metoda costului standard constă în calculul costurilor înainte de
începerea fabricaţie produsului (antecalculul costurilor), compararea costurilor
antecalculate cu cele efective, urmărirea, controlul abaterilor de la costurile
antecalculate şi luarea măsurilor necesare în vederea încadrării în costurile
planificate. Prin această metodă se realizează integrarea calculaţiei costurilor
în sistemul planificării de ansamblu al firmei.
În cazul metodei pe comenzi, obiectul calculaţiei costurilor îl
reprezintă comanda, în funcţie de care se face gruparea cheltuieiilor în directe şi
indirecte, cheltuielile indirecte fiind repartizate apoi pe comenzi, cu ajutoral unor
procedee specifice (procedeul suplimentării). Costul unitar al produsului se
calculează la terminarea comenzii, prin împărţirea cheltuielilor totale aferente
fiecărei comenzi la cantitatea de produse finite obţinute pe fiecare comandă.
Metoda de calculaţie a costurilor pe comenzi se poate realiza în două
variante: varianta fară semifabricate şi varianta cu semifabricate.
Specific metodei pe faze este faptul că urmărirea cheltuielilor de
producţie se face pe fiecare fază prin care trece produsul respectiv, la final
calculându-se costul unitar pe produs. La stabilirea fazelor de calculaţie se au în
vedere fazele procesului tehnologic.
După stabilirea fazelor de calculaţie, acestea se simbolizează, iar
simbolurile atribuite se înscriu obligatoriu pe toate documentele. În cadrul fiecărei
faze de calculaţie se identifică atăt cheltuielile directe, cât şi cele indirecte, care
se vor repartiza asupra costului fiecărei faze în parte.
Calculaţia pe faze se poate realiza în două variante: varianta fară
semifabricate şi varianta cu semifabricate.
Metoda globală se aplică în firmele care realizează un singur produs,
costul unitar calculandu-se prin împartirea cheltuielilor totale aferente
produsului finit realizat, la cantitatea de produse finite obţinute. Obiectul
calculaţiei costurilor îl constituie produsul, lucrarea sau serviciul realizat.
12
Prin metoda direct-costing se realizează o separare a cheltuielilor
variabile de cele fixe, în funcţie de evoluţia cheltuielilor în raport cu variaţia
volumului producţiei. Conform acestei metode se determină costuri parţiale,
deoarece în costul produselor se includ doar cheltuielile variabile, cheltuielile fixe
fiind considerate cheltuieli ale perioadei care trec direct asupra rezultatului
financiar al perioadei. Cheltuielile fixe se programează şi se urmăresc global
şi nu se mai repartizează pe purtători de costuri. Se elimină astfel posibilitatea
denaturării costurilor de producţie, determinată de includerea în acestea a
cheltuielilor fixe, prin repartizare după criterii convenţionale.
În cazul metodei direct-costing, costul unitar se calculează folosind
procedeul diviziunii simple, prin raportarea cheltuielilor variabile aferente unui
produs la cantitatea fabricată din produsul respectiv. Metoda direct-costing este
foarte utilă în analiza activităţii economico-financiare a firmei.
În funcţie de necesităţile proprii, de modul de organizare a producţiei,
specificul activităţii, particularitaţile procesului tehnologic firmele pot adopta şi
alte metode de calculaţie a costurilor.
1.3.7. Managementul costurilor
Managementul costurilor reprezintă procesul prin care se realizează

planificarea, evidenţa, controlul şi analiza costurilor, se iau decizii legate de
costuri în concordanţă cu obiectivele generate ale afacerii.
Managementul costurilor ajută la:
- planificarea costurilor;
- controlul şi monitorizarea cheltuielilor şi a costurilor, compararea
indicatorilor planificaţi cu cei realizaţi, identificarea abaterilor şi intreprinderea de
masuri pentru imbunătăţirea situaţiei, în sensul corectării şi eliminării abaterilor;
- pregătirea informaţiei pentru luarea deciziilor legate de costuri;
- planificarea realistă a resurselor;
- realizarea unui control eficient al afacerii;
- realizarea unui management competitiv al afacerii;
13
1.4. STRUCTURA COSTURILOR
În scopul determinării costurilor unitare, astfel încât bunurile, lucrările,

serviciile să poată fi evaluate şi recunoscute în contabilitatea financiară, iar
preţurile de vânzare să poată fi stabilite şi verificate, precum şi pentru analiza
costurilor şi a eficienţei activităţii,în contabilitatea managerial costurile se
clasifică în:
1. costuri de achiziţie;
2. costuri de producţie;
3. costuri de prelucrare;
4. cheltuieli ale perioadei;
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de
import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care firma le poate recupera de la
autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care
pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare nu se includ în
costul de achiziţie.
Costul de producţie cuprinde cheltuielile aferente producţiei, şi anume:
- materiale directe;
- manopera directă;
- energie consumată în scopuri tehnologice;
- alte cheltuieli directe de producţie;
- cota cheltuielilor indirecte de producţie, alocată în mod
raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora;
Costul de prelucrare cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat în furnizarea serviciilor (inclusiv personalul însărcinat
cu supravegherea), precum şi cheltuielile indirecte corespunzatoare (regiile).
Alte cheltuieli care pot fi incluse în anumite condiţii specifice în costul
bunurilor, lucrărilor, serviciilor sunt:
- costurile îndatorării, care pot fi incluse în costul bunurilor, lucrărilor,
serviciilor numai în măsura în care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei
sau producerii unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, în conformitate cu
reglementarile contabile. Costurile îndatorării cuprind dobânzile şi alte
cheltuieli suportate de persoana juridică, în legatură cu împrumutul de fonduri.
Un activ cu ciclu lung de fabricaţie este un activ care solicită în mod necesar
o perioadă substanţială de timp pentra a fi gata în vederea utilizării sale
prestabilite sau pentru vânzare.
Cheltuielile generale de administraţie pot fi incluse în costal
bunurilor în măsura în care reprezintă cheltuieli suportate pentra a aduce
14
bunurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent şi se justifică luarea lor
în considerare, în anumite condiţii specifice de exploatare.
Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile
de bunuri şi servicii aferente perioadei curente, care nu se pot identifica pe
obiectele de calculaţie stabilite, deoarece nu participă efectiv la obţinerea
stocurilor, fiind necesare la realizarea activităţii în ansamblul ei. În costul
bunurilor, lucrărilor, servieiilor nu trebuie incluse urmatoarele elemente care se
recunosc drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie
înregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri
sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de
fabricaţie;
- cheltuielile generale de administratie (regiile) care nu participă la
aducerea stocurilor în forma şi în locul în care se găsesc în prezent;
- cheltuielile de marketing;
- cheltuielile fixe (regia fixă) nealocate costului, adică costul
subactivităţii;
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi al costurilor
perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară, după natura lor, se
grupează în contabilitatea managerială astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de marketing;
d) cheltuieli generate de administraţie;
Calculul costului unitar se realizează cu ajutorul structurii cheltuielilor
pe articole de calculaţie, astfel:
a) cheltuieli directe:
-materii prime şi materiale directe ;
-salarii directe şi contribuţiile aferente salariilor directe
(asigurarea şi protecţia socială, fonduri speciale);
-energia consumată în scopuri tehnologice;
-alte cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte de prodticţie (cheltuieli comune ale secţiei):
-cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor (CIFU) ;
-cheltuieli generate ale secţiei (CGS) ;
c)costul de producţie (a+b)
d)cheltuieli de marketing
e)cheltuieli generate de administraţie
Costul complet (c+d+e)
15
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit
obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie,
centru de profit, centru de cheltuieli, etc) încă din momentul efectuării lor şi ca
atare se includ direct în costul obiectelor de calculaţie respective.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui
direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei
secţii sau a firmei în ansamblul ei.
Cheltuielile indirecte cuprind:
Cheltuieli fixe de producţie (regia fixă), formate din cheltuieli indirecte de
producţie, care ramân relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi:
amortizarea utilajelor si echipamentelor, întretinerea sectiilor si utilajelor, precum
si cheltuielile cu conducerea şi administrarea secţiilor;
Cheltuieli variabile de producţie (regia variabilă), care constau în
cheltuielile indirecte de producţie, care se modifică în raport cu volumul
producţiei, cum ar fi cheltuielile indirecte cu consumul de material şi forţa de
muncă;
Alocarea sau repartizarea cheltuielilor fixe (regia fixă) asupra costurilor
se face având în vedere capacitatea normală de producţie a firmei.
Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi obţinută,
în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade, în condiţii normale, având
în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din întreţinerea planificată a
echipamentului.
Cheltuielile fixe (regia fixă) care nu se includ în cost şi care se recunosc
ca o cheltuială a perioadei (cheltuiala în contul de profit şi pierdere), poartă
denumirea de cost al subactivitaţii (Cs), calculându-se după formula:
Cs = Cheltuielile fixe x [ 1- Nr/Nn]
Unde:
Cs = cost al subactivităţii;
Nr = nivel real al activităţii firmei;
Nn = nivel normal al activităţii firmei;
Atunci când costurile de producţie, de prelucrare nu se pot identifica distinct
pentra fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza unor procedee raţionale,
aplicate cu consecvenţă (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ,
procedeul indicilor de echivalenţă, procedeul echivalării cantitative a
produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii
produselor secundare, etc).
Calculaţia costurilor poate fi efectuată după una din metodele: metoda
costului standard, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda
direct costing sau alte metode adoptate de firma în funcţie de modul de organizare
a producţiei, specificul activităţii, particularităţile procesului tehnologic şi de
16
necesitaţile proprii.
1.5. Clasificarea cheltuielilor

1.5.1. Clasificarea cheltuielilor care formează costul producţiei
Într-un mediu economic concurenţial cheltuielile au un rol important în

fundamentarea deciziilor manageriale, constituind un instrument care
condiţionează administrarea afacerii.
În contabitatea financiară cheltuielile firmei sunt grupate în trei categorii şi
anume: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli
extraordinare.
În contabilitatea managerială, în vederea calculării costurilor produselor
lucrarilor realizate şi serviciilor prestate, se utilizează cheltuielile de exploatare,
nu se i-au în considerare cheltuielile financiare (excepţie cheltuielile cu dobânzile
aferente împrumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricaţie) şi nici cheltuielile
extraordinare. Aceste cheltuieli (financiare şi extraordinare) sunt denumite
cheltuieli neîncorporabile.
Clasificarea cheltuielilor se realizează după mai multe criterii, cum ar fi:
locul lor de efectuare, natura lor economică, legătura lor cu procesul de producţie,
modul de includere în costul de producţie, structura costurilor de producţie,
comportamentul cheltuielilor faţă de evoluţia volumului fizic al producţiei.
Clasificarea cheltuielilor după locul lor de efectuare, se face în: cheltuieli
ale activităţii de bază, cheltuieli ale activităţilor auxiliare, cheltuieli de
marketing şi cheltuieli generate de administraţie.
După natura lor economică, cheltuielile se clasifică în : cheltuieli cu
munca vie (salariile, asigurările şi protecţia socială) şi cheltuieli cu munca
materializată (cheltuieli materiale; cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate
de terţi; impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, amortizările şi provizioanele
privind activitatea de exploatare; alte cheltuieli de exploatare).
Clasificarea cheltuielilor după legatura lor cu procesul de producţie se
face în: cheltuieli tehnologice şi cheltuieli de regie. Cheltuielile tehnologice
depind de procesul de producţie, atât ca stractură cât şi ca volum. În această
categorie se includ: consumurile de materii prime, materiale directe,
combustibil, energia, apa, salariile personalului direct productiv, etc.
Cheltuielile de regie cuprind acele cheltuieli ocazionate de
administrarea, organizarea şi conducerea procesului de producţie.
În general, cheltuielile tehnologice sunt cheltuieli directe şi variabile, în
timp ce cheltuielile de regie sunt cheltuieli indirecte, unele dintre ele fiind
cheltuieli fixe iar altele variabile.
În funcţie de necesităţile asigurării structurii costurilor de producţie,
cheltuielile se clasifica în : cheltuieli pe elemente primare şi cheltuieli pe
17
articole de calculaţie.
Clasificarea pe elemente primare grupează cheltuielile, în structura
costurilor, în funcţie de natura lor economică. În practica se utilizează următoarea
grupare pe elemente primare: materii prime şi materiale, combustibil energie şi
apă, amortizarea imobilizărilor, lucrări şi servicii executate de terţi, salarii,
asigurări şi protecţie socială, cheltuieli anticipate, alte cheltuieli. Clasificarea pe
elemente primare evidenţiază mijloacele consumate de firma pentru realizarea
producţiei sale, dar nu poate evidenţia scopul pentru care s-au efectuat
consumurile şi nici nu poate determina costul unitar.
Articolul de calculaţie reprezintă un element sau mai multe elemente de
cheltuieli cu aceeaşi destinaţie economică sau funcţie în gestiunea internă a
firmei. Se delimitează, astfel, articole de calculaţie privind funcţiile , de
producţie, comercială, administrativă, financiară şi de cercetare-dezvoltare a
firmei.
În literatura de specialitate, se întalneşte următoarea nomenclatură de
referinţă, privind articolele de calculaţie :
 Costul producţiei în curs de execuţie (producţia neterminată);
 Cheltuieli înregistrate în avans (cheltuielile înregistrate în avans
preluate la începutul perioadei, respectiv cheltuielile înregistrate în avans
transferate la sfarşitul perioadei);
 Cheltuielile directe de producţie :
 Cheltuieli indirecte de producţie :
 Cheltuieli financiare:
 Cheltuieli generate de administraţie ;
 Cheltuieli de marketing;
 Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare ;
La articolele de calculaţie materii prime şi materiale directe sunt incluse
consumurile de materii prime şi materiale care intră în structura produselor,
diverse materiale folosite pentru fabricarea produselor sau cele destinate să
asigure desfăşurarea procesului tehnologic.
Articolul de calculaţie salarii directe cuprinde salariile muncitorilor
direct productivi (în acord sau regie, calculate pentru munca prestată în
producţie, care pot fi identificate pe repere, produse, lucrări, servicii), cheltuieli
privind asigurările şi protecţia socială (cas, sănătate, somaj), contribuţia la
fondul pentru accidente şi boli profesionale, fondul pentru concedii şi
indemnizaţii, fondul pentru garantarea creanţelor salariale, comisionul
Inspectoratul Tentorial de Muncă, pentru personalul direct productiv.
Sunt considerate salarii indirecte acele salarii care nu se pot
identifica pe repere, produse, lucrări şi servicii (premii, sporuri de
vechime,etc). Salariile indirecte, inclusiv indemnizaţiile pentru concediu de
18
odihnă, se includ în articolul de calculaţie cheltuieli generate ale secţiei.
Articolul de calculaţie cheltuieli specifice de fabricaţie cuprinde
cheltuieli specifice fiecărei ramuri de activitate, cum ar fi : cheltuieli cu
reparaţiile capitale, amortizăiri specifice si cheltuieli cu decopertări si pregătiri
miniere - în industria extractivă, cheltuieli cu intreţinerea şi funcţionarea
utilajelor, amortizarea şi chiriile aferente acestora - în industria de
constracţii-montaj, etc.
La articolul de calcuiaţie cheltuieli cu intreţinerea şi funcţionarea
utilajelor se cuprind: reparaţiile la utilajele si mijloacele de transport ale secţiei,
amortizarea şi chiria utilajelor si mijloacelor de transport ale secţiei, uzura si
reparaţia sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor cu destinaţie specială,
cheltuieli cu energia si combustibilul, alte cheltuieli de intreţinere şi funcţionare
ale utilajelor.
Articolul de calculaţie cheltuieli generate ale secţiei cuprinde:
salariile personalului indirect productiv, cheltuieli privind asigurările şi protecţia
socială (cas, sanatate, şomaj), contribuţia la fondul pentru accidente şi boli
profesionale, fondul pentru concedii si indemnizaţii, fondul pentru garantarea
creantelor salariale, comisionul Inspectoratul Tentorial de Munca, pentru
personalul secţiei, amortizarea si chiria mijloacelor fixe ale secţiei (altele decat
utilajele si mijloacele de transport), reparaţii la mijloacele fixe,ale secţiei (altele
decat utilajele si mijloacele de transport), energie, combustibil şi alte consumuri
similare; cheltuieli administrativ gospodăreşti ale secţiei, alte cheltuieli generate
ale secţiei.
Cheltuielile financiare cuprind: cheltuielile cu dobânzile si
cheltuielile complementare dobânzilor (amortismentul primelor de emisiune
sau de rambursare a titlurilor de imprumut, servicii şi comisioane bancare,
diferenţele nefavorabile de curs valutar). Din categoria cheltuielilor financiare
se includ în costul produsului numai cheltuielile cu dobânzile aferente
împrumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricaţie, cheltuieli care pot fi
repartizate asupra costurilor de producţie ale produselor respective.
In cadrul articolului de calculaţie cheltuieli generale de administaţie
sunt cuprinse : salariile personalului de administraţie, amortizarea si chiriile de
interes general de administraţie, reparaţii ale mijloacelor fixe de interes general de
administraţie, energie, combustibii şi alte consumuri similare, cheltuieli
administrativ gospodăreştii, alte cheltuieli generale de administraţie.
Articolul de calculaţie cheltuieli de marketing cuprinde : cheltuieli de
desfacere la intern (cheltuielile de transport şi manipulare, cheltuieli de ambalare,
cheltuieli cu reclama si publicitatea, alte cheltuieli de marketing) şi cheltuieli de
marketing pentru activitatea de export (cheltuieli de transport, manipulare,
depozitare, sortare, vămuire şi alte cheltuieli de marketing pentra export).
Cheltuielile cu intreţinerea si funcţionarea utilajelor precum şi cheltuielile
19
de desfacere sunt cheltuieli variabile, pe când cheltuielile generale ale secţiei şi
cheltuielile generale de administraţie sunt cheltuieli fixe.
Pentru exprimarea cifrică a comportamentului cheltuielilor faţă de
modificarea volumului producţiei, se utilizează indicele de variabilitate a
cheltuielilor (Iv), calculat după relaţia :
Unde:
C1 = cheltuieli totale în perioada curentă;
C0 = cheltuieli totale în perioada de bază;
Q1 = volumul fizic al producţiei din perioada curentă;
Q0 = volumul fizic al producţiei din perioada de bază ;
Se observă că indicele de variabilitate se calculează ca raport intre
modificarea procentuală a cheltuielilor si modificarea procentuală a volumului
fizic al producţiei.
Analizând cheltuielile variabile pe baza indicelui variabilităţii se pot
distinge : cheltuieli variabile proporţionale, cheltuieli variabile progresive,
cheltuieli variabile degresive, cheltuieli variabile regresive si cheltuieli variabile
flexibile.
Cheltuielile variabile proporţionale cuprind acele cheltuieli de exploatare
care se modifică proporţional cu volumul fizic al producţiei. În cazul lor indicele
de variabilitate este egal cu 1. Din această categorie fac parte cheltuielile cu
materiile prime si cheltuielile cu salariile muncitorilor plătiţi în acord.
Cheltuielile variabile progresive sunt cheltuieli al căror ritm de creştere
este superior ritmului de creştere al volumului fizic al producţiei. Apariţia acestor
cheltuieli se datorează scăderii productivităţii muncii, micşorării randamentului
unor utilaje (expl.cheltuielile cu reparaţiile). În cazul lor indicele de variabilitate
va fi supraunitar.
Cheltuielile variabile degresive sunt acele cheltuieli care cresc odată cu
creşterea volumului producţiei, dar intr-o proporţie mai mică (expl. cheltuielile cu
materialele auxiliare).
Cheltuielile variabile regresive sunt cheltuielile care, într-o perioadă dată
de timp, scad semnificativ, în condiţiile în care se consideră că procesul de
producţie se desfăşoară normal iar volumul fizic al producţiei este relativ
constant. Acest tip de cheltuială este specifică fundalelor, unde consumul de
combustibil tehnologic este mare la pornirea agregatelor şi se micşorează
considerabil după încalzirea acestora.
Cheltuielile, variabile flexibile sunt acele cheltuieli care au în timp o
evoluţie altemativă, o perioadă evoluează proporţional cu volumul producţiei
20
iar în altă perioadă evoluează degresiv .
Cheltuielile fixe, având un indice de variabilitate zero, se pot grupa în
două categorii, şi anume : cheltuieli fixe propriu-zise şi cheltuieli relativ fixe.
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt acele cheltuieli a căror mărime rămâne
constantă dacă volumul producţiei se modifică, iar cheltuielile relativ fixe sunt
formate din acele cheltuieli de exploatare care manifestă o anumită sensibilitate,
faţă de modificarea volumului producţiei.
În cazul cheltuielilor fixe, sporirea volumului fizic al producţiei,
diminuează costul pe unitate de produs, ducând la creşterea profitului unitar şi
total.
21
CAPITOLUL II
PREŢURI ŞI TARIFE
2.1 Definiţia Preţurilor şi a Tarifelor
Privite în mod individual, elementele patrimoniale sunt exprimate cu

ajutorul preţurilor şi tarifelor.
Preţurile reprezintă echivalentul bănesc al bunurilor ce fac obiectul
schimbului pe piată, negociate şi acceptate de cumparator şi vânzător.
Tarifele reprezintă echivalentul bănesc al valorii lucrărilor executate şi
serviciilor prestate ce sunt tranzacţionate pe piaţă, între prestator şi beneficiar.
2.2. Clasificarea Preţurilor

Pe traseul pe care-l parcurg bunurile de la producător la consumatorul
final, se formează mai multe categorii de preţuri:
Preţuri ale producătorilor, cuprind :
-preţurile de productie (Pp) formate pe baza consumului de materii prime,
materiale, cheltuieli cu salariile, şi alte cheltuieli aferente procesului de producţie;
Pp = Chmp+ Chmc+ Chs +Achp

în care :
Chmp - cheltuieli cu materiile prime;
Chmc - cheltuieli cu materiale consumable;
Chs - cheltuieli cu salariile;
Achp- alte cheltuieli de producţie;
-preţul de deviz utilizat în sectorul de constucţii montaj;

-preţul de contractare şi achiziţie folosit pentru produse agricole .
Preţuri ale importatorilor (Pimp) - se formează din :

-preţul de import în valută transformat în lei pe baza cursului de schimb
(Piv);
- cheltuieli de transport şi asigurare pe parcurs extern (Chtae);
-taxe vamale ( TV) ;
-comisioane (C);
-accize;
-TVA;
Pimp=Piv+Chtae+Tv+C+Acc+TVA
22
Preţuri ale comercianţilor (Pc)formate în sfera circulaţiei bunurilor.
Cuprind două categorii:
- preţui de vânzare cu ridicata ( en gross)- exprimă preţurile la care se
vând bunurile de către comercianţi, în cantităţi mari, pe baza de documente
legale;
- preţul de vînzare cu amanuntul ( en detail), formate în cadrul
procesului de vânzare a mărfurilor cu bucata, prin unităţile de vânzare cu
amănuntul.
Preţurile comercianţilor sunt formate din :
-preţul de achiziţie (cumpărare) (Pa)
-adaosul comercial (A);
-TVA
Pc = Pa + A + TVA
Adaosul comercial reprezintă surplusul de valoare adăugat de

comereianţi la preţurile bunurilor cumpărate, din care îşi acoperă cheltuielile
de, funcţionare şi obţin un profit normal.
2.3 Tratamente generale la evaluarea elementelor patrimoniale
Cu ocazia evaluării elementelor patrimoniale trebuie respectate o serie

de reguli care pot fi grupate după cum urmează :
- reguli cu privire la evaluarea curentă a elementelor patrimoniale;
- reguli privind evaluarea cu ocazia inventarierii;
- reguli privind evaluarea elementelor patrimoniale la închiderea
exercitiului;
2.3.1. Tratamente la evaluarea curentă a elementelor

patrimoniale
Evaluarea curentă a elementelor patrimoniale se face la valoarea de

intrare (coritabilă) care depinde de momentul în care bunurile trebuie evaluate
şi anume : - la intrarea respectiv la iesirea din patrimoniu.
a)La intrarea elementelor patrimoniale în unitate acestea se evaluează la

valoarea de intrare (contabila).
Această valoare se determină astfel:
- elementele patrimoniale intrate cu titlu oneros ( contra plata), se
23
evaluează la costul de achiziţie ;
- elementele patrimoniale produse în unitate pentru nevoi proprii sunt
evaluate la costul de producţie;
- bunurile şi valorile aduse ca aport la capitalul social sunt evaluate, la
valoarea de aport prevăzută în actele de constituire, sau modificare a capitalului, în
funcţie de preţul pieţei, utilitatea şi amplasarea acestora ; .
- elementele patrimoniale de natura creanţelor şi datoriilor vor fi evaluate la
valoarea nominală (cea înscrisă în documental care le atestă) de intrare în unitate;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de utilitate
(preţul pieţei).
Costul de achiziţie este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport- aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului în cauză.
Costul de producţie cuprinde : costul de achiziţie al materiilor prime,
materialelor consumabile, alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota
cheltuielilor indirecte determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia produselor.
Cheltuielile generate de administraţie, cheltuielile de desfacere şi cele
financiare nu se includ în costurile de producţie, excepţie facând situaţiile
prevăzute expres prin standardele de contabilitate.
Pentru formarea costului de producţie al bunurilor obţinute cu forţe
proprii, trebuie avute în vedere costal materiilor prime, cheltuieli cu remuneraţia
personalului şi alte cheltuieli legate de procesul de producţie.
b)La ieşirea din patrimoniu, elementele patrimoniale trebuie evaluate în

funcţie de valoarea de intrare a acestora.
Dacă avem în vedere că intrarea în patrimoniu s-a făcut la preţuri diferite,
iar ieşirea a avut loc fără a ţine seama de succesiunea intrării acestora, inseamna că
determinarea valorii de intrare a elementelor patrimoniale ieşite din patrimoniu este
greu de realizat. Pentru această situaţie, practica contabilă oferă soluţia utilizării
uneia din următoarele metode :
- Metoda costului mediu ponderat-Cp

Presupune determinarea unui cost mediu,, conform relafiei:
S iv + I v
Cp = ————- în care :
S i q +I q
Siv - stocul iniţial de bunuri exprimate valoric (lei)
Iv - intrările de bunuri exprimate valoric (lei)
Siq - stocurile iniţiale exprimate cantitativ (buc, m,t)
Iq - intrările exprimate cantitativ (buc, m, t,etc )
24
În funcţie de acest cost mediu ponderat, se determină valoarea
ieşirilor. după relaţia:
VE= Cp x Q E
V E - ieşirile exprimate valoric
QE - cantitatea de bunuri ieşite
- Metoda " FIFO" ( prima intrare, prima ieşire) presupune

evaluarea bunurilor ieşite din patrimoniu la preţul primului lot intrat.
După epuizarea acestui lot se va lua în considerare preţul următorului
lot, intrat în ordine cronologică.
-Metoda "LIFO" (ultima intrare, prima ieşire) impune determinarea

ieşiriior în funcţie de preţul de achiziţie al ultimului lot intrat. Aceasta înseamnă
că evaluarea se va face în funcţie de preţul celui mai recent lot intrat, iar după
epuizarea acestuia, se va lua în considerare preţul următorului lot, în ordine
invers cronologică.
2.3.2.Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere
Conform Legii contabilitatii '82/1991 republicată în 2008 şi a

O.M.F. 2388/1995 inventarierea elementelor patrimoniale este
obligatorie cel putin o dată pe an, de regulă la sfârşitul acestuia.
Cu ocazia inventarierii se urmăresc urmatoarele:
-constatarea existenţei şi a stării reale a elementelor
patrimoniale ;
- estimarea potenţialului elementelor patrimoniale, în funcţie de valoarea
de utilitate şi preţul pieţei.
Aceasta înseamnă că evaluarea bunurilor la inventariere se face la
valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi "valoarea de inventar" ,.
Valoarea de inventar a creanţelor şi datoriilor se stabileste în funcţie
de valoarea lor prealabilă de îacasat, respectiv de plată.
2.4 Principiile Evaluarii

Penru ca prin evaluare să redăm patrimoniului, situaţiei financiare şi
rezultatelor, imaginea fidelă, este necesar a fi respecte următoarele principii:
a) Principiul determinării obiectului evaluării
Presupune stabilirea precisă a mijloacelor economice sau a surselor
economice supuse evaluării.
În acest sens, unele elemente patrimoniale, cum sunt miiloacele fixe, se
25
evaluează individual iar alte elemente patrimoniale cum sunt stocurile se
evaluează grupat (sistematizat), pe categorii şi grupe, în funcţie de
caracteristicile acestora.
b)Principiul valorii reale
Impune ca elementele, patrimoniale să fie evaluate la unpreţ care să
exprime valoarea reală a acestora, în vederea redării prin bilant a imaginii
fidele a elementelor patrimoniale şi a rezultatelor activităţii.
c)Principiul permanenţei metodelor
Are în vedere aplicarea aceloraşi norme şi reguli privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale
pe o perioadă cât mai îndelungată.
În acest sens metodele trebuie bine fundamentate, păstrarea lor făcând
posibilă compararea evoluţiei elementelor patrimoniale de la o perioadă de
gestiune la alta.
Atunci când necesităţile practice o impun, metodele de evaluare pot fi
schimbate, cu condiţia ca schimbarea sa fie argumentată ştinţific şi susţinută
prin rezultate superioare, în sensul unei evaluări cât mai reale a elementelor
patrimoniale.
d) Princlpiul prudentei
Impune ca la evaluarea elementelor patrimoniale să se ţină seama de
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii
în viitor. În consecinţă, nu este admisa supraevaluarea mijloacelor economice,
a creanţelor şi a veniturilor, aşa cum nu este admisă subevaluarea cheltuielilor, a
datoriilor şi a altor surse de formare a mijloacelor economice (resurse).
Pentru respectarea acestui principiu se vor avea în vedere urmatoarele :
- se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii
exerciţiului financiar ;
- se va ţine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potentiale care au
luat nastere în cursul exerciţiului financiar sau pe parcursul unui exerciţiu anterior,
chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data incheierii exercitiului şi data
întocmirii bilantului;
- se vor avea în vedere toate ajustările de valoare datorate deprecierilor,
indiferent de rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
e) Principiul "pragului de semnificafie".
Presupune prezentarea tuturor elementelor patrimoniale cu o valoare
semnificativă, separat în cadrul situaţiilor financiare.
Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii
similare vor fi însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
Abaterile de la aceste principii vor fi admise numai în cazuri excepţionale şi se
vor prezenta în notele la conturile anuale, alături de o evaluare a efectelor asupra
situaţiei financiare şi a rezultatelor.
26
CAPITOLUL III
ASPECTE PRIVIND POLITICA COSTURILOR ŞI FORMAREA
PREŢURILOR LA SC COMPANIA DE APA SOMES SA
In data de 23 Decembrie 2004 , Consiliul Judeţean Cluj decide

reorganizarea R.A.J.A.C. Cluj în societate pe acţiuni, sub numele de :
COMPANIA DE APA SOMES S.A.
Pentru accesarea fondurilor s-a impus crearea unui operator puternic,
credibil în faţa investitorilor externi şi cu o largă deschidere regională,
naţională şi europeană. Pornind de la această idee, autorităţiile administrtive
din judeţele Cluj şi Sălaj au implementat strategia regională pentru
dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin
infinţarea operatorului regional S.C. Compania de Apă Someş S.A.
Cluj.
În data de 26 ianuarie, prin modificarea statutului societăţii, Consiliul
Judeţean Cluj stabileşte noii actionari: Judetele Cluj si Salaj prin Consiliile
Judeţene, respectiv municipiile Dej, Gherla şi Zalău si orasele Huedin, Cehu
Silvaniei, Şimleul Silvaniei si Jibou, prin Consiliile locale. Compania de
Apa Somes S.A. devine prima companie regionala din România care trece
graniţele administrative ale judetului propriu şi va opera în două judeţe.
Începand cu 1 iulie 2006, Compania de Apă Someş SA a preluat
efectiv operarea în localităţile Dej, Gherla si Huedin din Judetul Cluj
respectiv Zalău, Cehu Silvaniei, Şimleul Silvaniei si Jibou din judetul Salaj,
devenind astfel primul şi singurul operator de profil din Romania care trece
de granitele administrative ale judetului propriu si presteaza serviciul în
două judete.
3.1.Misiuna companiei
Compania de Apă SOMEŞ este un Serviciu Public regional ce prestează o

activitate vitală: alimentarea cu apă potabilă şi colectarea şi epurarea apelor
uzate industriale şi menajere.
Misiunea Companiei de Apă SOMEŞ constă în:
- captarea din sursele de suprafaţă şi subterane a cantităţilor de apă
necesare;

27
- tratarea apei pentru a-i asigura calitatea impusă de normative şi
standarde;
- asigurarea transportului şi distribuirea apei potabile la consumatori;
- asigurarea presiunii în reţeaua de distribuţie a apei potabile prin
intermediul staţiilor de pompare, a staţiilor de re-pompare şi a staţiilor de
hidrofor;
- colectarea şi transportul apelor uzate, epurarea şi evacuarea acestora.
3.1.1.Evoluţia cifrei de afaceri la S.C. Compania de Apă Someş S.A.
- 2006 ( 6 luni ) 5263249 lei

- 2007 13028343 lei
- 2008 13302589 lei
28
3.1.2.Structura principalilor furnizorori
1 Electrica SA Transilvania Nord Sucursala Sălaj 43,2 %.
2 Apele Române SGA Sălaj 16,2% .
3 ALSAL PROD Oradea 17,4%.
4 SADACHIT Turda 5,8%.
5 CHIMAGRO Braşov 2,9%.
6 BOGARDO Cluj 8,7%.
7 SC Real Invest Zalău 5,8%.
3.1.3.Structura principalilor client
Compania deserveste o populatie de peste 650.000 de locuitori din patru

municipii (Cluj-Napoca, Zalau,Dej, Gherla) si patru orase (Huedin, Simleul
Silvaniei, Cehu Silvaniei si Jibou) din judetele Cluj si Salaj.
29
- Jud. Sălaj - 180.000 locuitori
Legal si contractual, Sucursala Salaj are trei categorii de clienti:
- Firme si Institutii 1348
- Asociatii de Locatari/proprietari 201
- Persoane fizice (case) 84021
3.1.4. Structura personalului

 număr total de angajaţi: 364 din care:
 TESA 55
 Tehnic productiv 10
 Operativ 15
 muncitori 284
30
3.1.5 PRODUCŢIA FIZICĂ ŞI VALORICĂ FACTURATĂ ÎN
2007
Nr. LOCALITATEA MC LEI LEI/MC

CUMULA CUMULA REALIZA
crt. LUNA T LUNA T T
1 2 3 4 5 6 7
427677,3 5236118, 779794,5 9538497,
I. APĂ POTABILĂ 6 6 1 8 1,82
234895,3 2885005, 429862,9 5279867,
Populaţie 6 6 4 9 1,83
150857,0 1836475, 275733,8 3350563,
Rest consumator 0 0 2 9 1,83
Bugetari 41925,00 514638,0 74197,75 908066,0 1,77
347294,5 4226038, 635552,7 7733715,
Zalau 4 5 4 2 1,83
185266,5 2247661, 339041,5 4113383,
Populaţie 4 5 0 4 1,83
136574,0 1677559, 249930,4 3069835,
Rest consumator 0 0 2 0 1,83
Bugetari 25454,00 300818,0 46580,8 550496,8 1,83
Jibou 33945,72 427262,7 62121,45 781989,9 1,83
Populaţie 21501,72 280067,7 39348,93 512623,5 1,83
Rest consumator 6952,00 63473,0 12722,16 116154,7 1,83
Bugetari 5492,00 83722,0 10050,36 153211,7 1,83
Cehu Silvaniei 9413,70 126162,0 17227,07 230885,2 1,83
Populaţie 6775,70 92159,0 12399,53 168659,3 1,83
Rest consumator 1462,00 16131,0 2675,46 29055,4 1,83
Bugetari 1176 17872,0 2152,08 32705,7 1,83
Simleu Silvaniei 33485 412691,0 61277,5 755261,4 1,83
Populaţie 20716,00 262650,0 37910,2 480686,3 1,83
Rest consumator 5466,00 71323,0 10002,8 130521,1 1,83
Bugetari 7303,00 78718,0 13364,49 144053,9 1,83
Lozna 635,4 2705,4 1162,79 4950,9 1,83
Populaţie 635,4 2467,4 1162,79 4515,3 1,83
Rest consumator 118,0 215,9 #DIV/0!
Bugetari 25604,0 21116,6 #DIV/0!
Bocsa 2500 33388,0 2050 24764,9 0,82
Bugetari Apa ptr.
redistribuire 2500 14418,0 2050 9441,3 0,82
Salsig 403 7871,0 403 4317,0 1,00
Rest consumator 403 7871,0 403 4317,0 1,00
31
II. CANAL MENAJER 347237,88 4213126,2 284735,90 3270007,3 0,82
Populaţie 206853,88 2516202,2 169621,02 1948457,3 0,82
Rest consumator 103149,00 1259914,0 84582,18 982691,7 0,82
Bugetari 37235,00 437010,0 30532,70 338858,4 0,82
Zalau 280416,14 3354409,7 229941,56 2602086,8 0,82
Populaţie 169308,14 2049569,7 138833,00 1584936,6 0,82
Rest consumator 86145,00 1015206,0 70638,90 792584,3 0,82
Bugetari 24963,00 289634,0 20469,66 224565,9 0,82
Jibou 28147,94 355003,1 23081,81 275176,7 0,82
Populaţie 16045,94 196814,1 13158,17 153041,3 0,82
Rest consumator 7875,00 104578,0 6457,50 80978,6 0,82
Bugetari 4227,00 53611,0 3466,14 41156,7 0,82
Cehu Silvaniei 7275,20 102892,5 5965,65 80251,4 0,82
Populaţie 4735,20 62549,5 3882,85 48894,3 0,82
Rest consumator 1364,00 22471,0 1118,48 17449,0 0,82
Bugetari 1176,00 17872,0 964,3 13908,1 0,82
Simleu Silvaniei 31398,60 400820,9 25746,88 312492,5 0,82
Populaţie 16764,60 207268,9 13747,00 161585,0 0,82
Rest consumator 7765,00 117659,0 6367,30 91679,8 0,82
Bugetari 6869,00 75893,0 5632,58 59227,7 0,82
III CANAL METEO 1100 9800,0 902,0 7913,0
Populaţie 0,0
Rest consumator 1100 9800,0 902,0 7913,0
Bugetari 0,0
Zalau 0,0 0,0
Populaţie 0,0 0,0
Rest consumator 223 2416,0 182,9 1896,9
Bugetari 0,0
32
Jibou 0,0 0,0
Populaţie 0,0 0,0
Rest consumator 585 5632,0 479,7 4579,5
Bugetari 0,0 0,0
Cehu Silvaniei 0,0 0,0
Populaţie 0,0 0,0
Rest consumator 0,0 0,0
Bugetari 0,0 0,0
Simleu Silvaniei 0,0 0,0
Populaţie 0,0 0,0
Rest consumator 292 1752,0 239,4 1436,6
Bugetari 0,0 0,0
IV NORMATIV NTPA 002 295,60 4339,2
TOTAL cont 704(I+II+III+IV) 776015,24 9460559,8 1065728,01 11706314,4 1,37
din care : apa canal 1040855,82 12517002,2
cota dezvoltare 24872,19 303754,7
V MAJORARI cont 758 21006,40 207586,6

TOTAL GENERAL 1086734,41 13028343,6
PRODUCŢIA FIZICĂ ŞI VALORICĂ FACTURATĂ ÎN LUNA

NOIEMBRIE 2008
Nr. LOCALITATEA MC LEI LEI/MC
crt. LUNA CUMULAT LUNA CUMULAT REALIZAT

1 2 3 4 5 6 7
I. APĂ POTABILĂ 443031,98 4825723,65 806300,67 8793917,46 1,82
a.Populaţie 240861,0 2609576,63 440775,6 4775568,71 1,83
b. Rest consumatori, din care: 197693,0 2178663,00 361778,2 3986946,59 1,83
- Agenti 151547,0 1755658,00 277331,0 3211653,05 1,83
- Bugetari 46146,0 423005,00 84447,2 775293,54 1,83
c. Livrata: 4478,0 37484,00 3746,8 31402,16 0,84
- Bocsa 4062,0 33788,00 3330,8 27706,16 0,82
- Salsig 416,0 3696,00 416,0 3696,00 1,00
Zalau 357429,0 3911988,76 654094,9 7158976,94 1,83
a.Populaţie 187252,0 2038105,76 342671,0 3729777,73 1,83
- Agenti 138511,0 1610979,00 253475,1 2948085,47 1,83
- Bugetari 31666,0 262904,00 57948,8 481113,72 1,83
Jibou 31097,9 359681,21 56909,6 658216,62 1,83
a.Populaţie 20912,9 236502,21 38271,1 432799,08 1,83
- Agenti 5607,0 59398,00 10260,8 108698,34 1,83
- Bugetari 4578,0 63781,00 8377,7 116719,23 1,83
Cehu Silvaniei 11908,1 122075,51 21791,8 223398,22 1,83
33
a.Populaţie 8362,1 87927,51 15302,6 160907,30 1,83
- Agenti 2253,0 19150,00 4123,0 33849,51 1,83
- Bugetari 1293,0 14998,00 2366,2 28641,33 1,83
a.Populaţie 22634,0 237984,35 41420,0 435510,52 1,83
- Agenti 5097,0 65713,00 9327,5 120254,79 1,83
- Bugetari 8565,0 80903,00 15674,0 148052,49 1,83
Lozna 434,0 5067,80 794,2 9274,26 1,83
a.Populaţie 428,0 4911,80 783,2 8988,73 1,83
- Agenti 4,0 23,00 7,32 42,09 1,83
- Bugetari 2,0 133,00 3,66 243,39 1,83
Boghis 833,0 3136,00 1524,4 5738,88
a.Populaţie 716,0 2455,00 1310,28 4492,65 1,83
- Agenti 75,0 395,00 137,25 722,85 1,83
- Bugetari 42,0 286,00 76,86 523,38 1,83
Bozies 202,0 1013,00 369,7 1853,79 1,83
a.Populaţie 202,0 1013,00 369,66 1853,79 1,83
b. Rest consumatori, din care: 0,0 0,00 0,0 0,00
- Agenti 0,0 0,00 0,00 0,00
- Bugetari 0,0 0,00 0,00 0,00
Nusfalau 354,0 677,00 647,8 1238,91 1,83
a.Populaţie 354,0 677,00 647,82 1238,91 1,83
b. Rest consumatori, din care: 0,0 0,00 0,00 0,00
- Agenti 0,0 0,00 0,00 0,00
- Bugetari 0,0 0,00 0,00 0,00
Bocsa 4062,0 33788,00 3330,84 27706,16 0,82
Bugetari Apa ptr.
redistribuire 4062,0 33788,00 3330,84 27706,16 0,82
Salsig 416,0 3696,00 416,00 3696,00 1,00
Bugetari Apa ptr. redistribuire 416,0 3696,00 416,00 3696,00 1,00
II. CANAL MENAJER 352000,2 3736476,23 299205,66 3149313,50
a.Populaţie 205747,2 2253288,23 174890,6 1899652,11 0,85
- Agenti 102498,0 1088537,00 87123,3 916961,10 0,85
- Bugetari 43755,0 394651,00 37191,8 332700,29 0,85
Zalau 284486,2 2982707,11 241818,5 2513645,49 0,85
a.Populaţie 166724,2 1834118,11 141720,8 1546000,93 0,85
- Agenti 86646,0 889613,00 73649,1 749251,92 0,85
- Bugetari 31116,0 258976,00 26448,6 218392,64 0,85
Jibou 27477,8 299253,16 23356,4 252362,76 0,85
a.Populaţie 15349,8 169237,16 13047,6 142739,14 0,85
- Agenti 8793,0 85371,00 7474,1 71988,87 0,85
- Bugetari 3335,0 44645,00 2834,8 37634,75 0,85
34
Cehu Silvaniei 8633,6 96554,06 7338,6 81360,30 0,85
a.Populaţie 5611,6 60097,06 4769,9 50712,38 0,85
- Agenti 1729,0 20842,00 1469,7 17513,38 0,85
- Bugetari 1293,0 15615,00 1099,1 13134,63 0,85
a.Populaţie 18061,6 189835,90 15352,4 160199,66 0,85
- Agenti 5330,0 92711,00 4530,5 78206,93 0,85
- Bugetari 8011,0 75415,00 6809,4 63538,27 0,85
III CANAL METEO 975,00 10036,00 828,75 8474,26
Populaţie 0,00 0,00
Rest consumator 975,00 3888,00 828,75 8474,25
Bugetari 0,00 0,00
Zalau 223 2348,00 189,55 1980,29 0,85
Populaţie 0 0,00 0,0 0,00
Rest consumator 223 2348,00 189,6 1980,29 0,85
Bugetari 0,00 0,00
Jibou 460 5060,00 391 4268,93 0,85
Rest consumator 460 5060,00 391,0 4268,93 0,85
Bugetari 0,00 0,00
Cehu Silvaniei 0 0,00 0 0,00 0
Rest consumator 0,00 0,00
Bugetari 0,00 0,00
Simleu Silvaniei 292 2628,00 248,2 2225,04 0,85
Rest consumator 292 2628,00 248,2 2225,04 0,85
Bugetari 0,00 0,00
0,00 0,00
IV NORMATIV NTPA 002 0 0,00 501,3 3258,77 13,67
TOTAL cont 704(I+II+III+IV) 796007,21 8572235,88 1106836,40 11954963,99 1,39
din care : apa canal 0,00 1081147,3 11676187,01
cota dezvoltare 0,00 25689,2 278776,98
V MAJORARI cont 758 0,00 24450,2 239076,41
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
TOTAL GENERAL 0,00 1131286,56 12194040,40
35
3.2.Metodologia de stabilire, ajustare şi modificare a preţurilor şi
tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare
Prezenta metodologie stabileste modul de calcul al preţurilor şi

tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Preţurile si tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a
operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă si de
canalizare, interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveste
suportabilitatea acestora, precum şi protecţia mediului privind conservarea
resurselor de apă.
Sunt supuse avizării A.N.R.S.C. stabilirea, ajustarea şi modificarea
preţurilor si tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si de
canalizare, definite potrivit Legii nr.51/2006 si Legii nr.241/2006, indiferent
de forma de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune
adoptată sau de ţara de origine a operatorilor care prestează aceste servicii.
Nivelul preţurilor si al tarifelor avizate de A.N.R.S.C. este obligatoriu
pentru operatorii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.
Prezenta metodologie are la baza urmatoarele acte normative de referinta:
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006;
Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr.241/2006;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.198/2005 privind constituirea,
alimentarea si utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare
pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care
beneficiază de asistenţa financiară nerambursabilă din partea Uniunii
Europene, cu modificările si completările ulterioare, aprobată prin Legea
nr.108/2006;
Ordinul ministrului lucrarilor publice şi amenajării teritoriului şi al
secretarului de stat, seful Departamentului pentru Administratie Publica
Locala nr.29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru privind
contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi
economici.
36
3.3.Dispoziţii generale
La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot include în

nivelul acestora o cotă corespunzatoare pierderilor de apă din sistem,
justificate de starea tehnica a acestuia. Nivelul acestei cote se aprobă anual
de catre autoritatea administratiei publice locale, cu avizul A.N.R.S.C.
Autoritatea administratiei publice locale va stabili necesitatea aplicării
unei cote de dezvoltare de catre operatori.
Cota de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice
locale va fi determinată pe baza unor studii tehnico-economice, din care să
rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investitiei,
precum şi cresterea calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Cota de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor si tarifelor numai
după aprobarea acesteia, prin hotarare, de către autoritatile administratiei
publice locale implicate.
Sumele încasate, corespunzatoare cotei de dezvoltare, se constituie
într-un cont distinct, iar fondul rezultat se utilizeaza cu avizul autorităţii
administratiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost
creat.
În cazul operatorilor cuprinşi în programe de dezvoltare sşi reabilitare
a utilităţilor, pentru care Guvernul a stabilit, pentru perioade determinate,
reguli sau formule de ajustare, altele decât cele prevăzute de prezenta
metodologie, nivelurile concrete ale preţurilor si tarifelor se stabilesc de
A.N.R.S.C. pe baza regulilor respective.
Monitorizarea şi controlul practicării preţurilor si tarifelor pentru
serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se vor face potrivit
procedurilor elaborate de A.N.R.S.C.
3.4.Stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare
37
Preţurile si tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare se stabilesc pentru operatorii sau operatorii economici nou-intraţi
pe piaţa acestor servicii, precum şi pentru operatorii care încheie contracte
de delegare a gestiunii pentru aceste servicii cu autorităţile administraţiei
publice locale.
Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare se fundamentează de către operatorii economici, pe baza
consumurilor normate de materii prime, materiale şi energie, calculate pe
baza preţurilor în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum şi a celorlalte
elemente de cheltuieli .
Stabilirea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de alimentare cu
apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
P = V/Q
unde:
P - preţul sau tariful stabilit;
V - valoarea programată a activităţi la nivelul anului în care se face
propunerea;
Q - cantitatea programată la nivelul anului în care se face propunerea.
La stabilirea preţurilor şi tarifelor se au în vedere urmatoarele criterii :
a) cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele se determină
avandu-se în vedere preţurile de achiziţie în vigoare şi cantităţile anuale
propuse spre consum;
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul la
nivelurile ce reflectă situaţia reală de exploatare şi funcţionare;
c) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia în
vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice;
d) cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul, respectându-
se reglementările legale în vigoare;
e) în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din sistemul de
producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile administraţiei
publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor programa la
nivel anual;
38
g) în nivelul preţurilor şi tarifelor se va include o cotă de profit.
În avizul de specialitate emis de A.N.R.S.C. se va menţiona intervalul
de timp anterior datei stabilirii, faţă de care se va determina nivelul ulterior
al parametrului de ajustare.
3.5.Ajustarea operativă a preţurilor şi tarifelor pentru serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare
canalizare se pot ajusta, de regula, la un interval de 3 luni, cu avizul
A.N.R.S.C., pe baza cererilor de ajustare primite de la operatorii economici,
în baza cresterii indicelui preţurilor de consum fată de nivelul existent la
data precedentei ajustări.
Nivelurile de preţ sau tarif pentru serviciile publice de alimentare cu
apă şi de canalizare se determină pe baza analizei situaţiei economico-
financiare a operatorului economic, precum şi a influenţelor reale primite în
costuri, determinate de evoluţia preţurilor şi tarifelor pe economie.
Ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare
cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
P1 = P0 + Δp, unde:
P1 - preţul sau tariful ajustat;
P0 - preţul sau tariful actual;
Δp - cresterea de preţ sau tarif determinată de influenţele reale primite în
costuri;
Δp =(Δct + Δct x r% + Δct x d%)/Q , unde:
Δct - cresterea cheltuielilor totale determinate de influente primite în costuri;
r% - cota de profit a operatorilor;
d% - cota de dezvoltare;
Q - cantitatea programată la nivelul anului în care se face propunerea, care
nu diferă de cantitatea luată în calcul la determinarea preţului sau tarifului în
vigoare.
Ajustarea de preţ sau de tarif se determină avandu-se în vedere
urmatoarele criterii:
39
a) pentru cheltuielile cu apa brută, energie electrică şi materiale cu pondere
semnificativă în costuri se ia în calcul modificarea preţurilor de
aprovizionare fată de precedenta ajustare, în limita preţurilor de piată;
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul cel
mult la nivelul celor avute în vedere la ajustarea precedentă;
producere, transport şi distributie, aprobate de autorităţile administraţiei
publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în calcul
la nivelul avut în vedere la avizarea anterioară;
g) cota de profit se mentine la nivelul avizat anterior.
In situatia in care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau
nivelul acesteia se modifică fţăa de cel prevazut în preţurile ori tarifele
actuale, formula de ajustare se adaptează în mod corespunzator.
3.6.Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare
canalizare pot fi modificate în urmatoarele situaţii:
Pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau
a cantităţilor produse, transportate sau distribuite ori la modificarea
condiţiilor de producţie, transport sau distribuţie, care determină modificarea
costurilor cu o influenţă mai mare de 5% pe o perioadă de 3 luni
consecutive.
Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
P1 = P0 + Δp , unde:
P1 - preţul sau tariful modificat;
40
P0 - preţul sau tariful actual;
Δp - cresterea de preţ;
Δp = [(ΔCv + ΔCf) + (ΔCv + ΔCf) x r% + (ΔCv + ΔCf) x d
%]/Q , unde:
Δcv - creşterea cheltuielilor variabile ca urmare a influenţelor primite în
costuri;
ΔCf - creşterea cheltuielilor fixe ca urmare a influentelor primite în costuri;
r% - cota de profit a operaţorilor;
d% - cota de dezvoltare;
Q - cantitatea programată la nivelul anului în care se face propunerea.
Modificarea de preţ sau de tarif se determină avându-se în vedere
urmatoarele criterii:
a) pentru cheltuielile cu apa brută, energie electrică şi materiale cu pondere
semnificativă în costuri se ia în calcul modificarea preţurilor de
aprovizionare faţă de precedenta avizare, în limita preţurilor de piaţă;
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul cel
mult la nivelul celor avute în vedere la avizarea precedentă;
producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile administraţiei
publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în calcul
la nivelul la care se face propunerea sau la nivelul rezultat ca urmare a
punerii în funcţiune a unor instalaţii şi utilaje pentru îmbunatăţirea calitativa
a serviciilor publice;
g) o cotă de profit.
41
În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau nivelul
acesteia se modifică faţă de cel prevazut în preţurile ori tarifele actuale,
formula de modificare se adaptează în mod corespunzator.
42
3.7 FISA DE FUNDAMENTARE
pentru modificarea pretului la apa potabila

Realizat
Specificatie U/M per. Realizari Fundamentarea Propus
anterioara 2006 anterioara Total Unitar
sem II.
2005 Total Unitar Total cresteri lei/mc
sem I. 2006 Aprilie Mai Iunie mii lei lei/mc mii lei mii lei
A.Apa bruta cumparata mii mc 11632 936,1 928,7 933,3 952
B.Apa livrata mii mc 5.522 446,0 410,9 514,5 467,2 467 467
-populatie mii mc 2945 243,6 232,4 304 254
-rest cons.inclusiv consum
propriu mii mc 2578 202,4 178,5 211 213
C.Energie consumata MWh 6076 455,5 485,7 478,9 618,0 580
D.Numar salariati nr.pers. 245 245 245 245 245 245 245
E.Venit mediu/salariat RON 1249 1196 1226 2247 970
1.Cheltuieli variabile RON 2413188 162170,0 143559,0 177655,0 189216,0 0,4 187.228 -1907 0,40
-apa bruta;cant. cu pret in
vigoare RON 515576 43821,0 43487,0 60749,0 36021,1 0,1 49.352 13.347 0,11
-energie electrica tehnologica RON 1897612 118349,0 100072,0 116906,0 153194,9 0,3 137.876 -15253 0,30
2.Cheltuieli fixe;din care RON 7260951 536055 574891 999351 501072,0 1,1 602443 101586 1,29
a) cheltuieli materiale 3155943 148967 178502 273991 179171,2 0,4 170794 -8254 0,37
-materiale RON 962076 39546,7 53635,0 116091,0 39244,8 0,1 39.245 17 0,08
-energie electrica RON 4298,2 0,0 0 -4.296 0,00
-amortizare anuala RON 83413 6951,0 6951,0 6951,0 7615,4 0,0 6.951 -661 0,01
-redeventa RON 828747 46968,0 46968,0 46968,0 45271,7 0,1 46.968 1.716 0,10
-reparatii in regie RON 255612 20155,0 21300,0 22156,0 19575,7 0,0 19.576 9 0,04
-reparatii cu terti RON 35200 955,0 2325,0 2548,0 7008,0 0,0 1.943 -5.062 0,00
-studii si cercetari RON 8215 1337,0 756,3 0,0 560,6 0,0 561 1 0,00
43
Realizat
Specificatie U/M per. Realizari Fundamentarea Propus
anterioara 2006 anterioara Total Unitar
sem II.
2005 Total Unitar Total cresteri lei/mc
sem I. 2006 Aprilie Mai Iunie mii lei lei/mc mii lei mii lei
-alte servicii executate de terti RON 127920,92 8162,27 8107,88 11117,41 11867 0,025 11820 5 0,03
colaborari RON 0 0
comisioane si onorarii RON 9995 1415,0 0,0 0,0 1355 0,003 1355 1 0,00
protocol,reclama,publicitate RON 9831 708,0 350,0 1086,4 420 0,001 420 0 0,00
posta telecomunicatii RON 108095 6039,3 7757,9 10031,0 10045 0,022 10045 4 0,02
-alte cheltuieli materiale RON 854759 24892,0 38459,0 68160,0 43730 0,094 43730 19 0,09
b) chelt. cu munca vie,din care; RON 4089044 384501 394006 722376 316621 0,678 426371 107447 0,91
- salarii RON 3672841 293085 300330 550629 237711 0,509 325000 87390 0,70
-C A S RON 756258 57884 59315 108749 52280 0,112 64188 11930 0,14
-fond somaj RON 99831 7327 7508 13766 7148 0,015 8125 980 0,02
-C A S S RON 257099 20516 21023 38544 16632 0,036 22750 6125 0,05
-cota de contributii pt.concedii 15530 2198 2252 4130 2438 2528 0,01
-alte cheltuieli RON 43744 3491 3577 6558 2850 0,006 3871 1022 0,01
C) cheltuieli financiare RON 15964 2587,0 2383,0 2984,0 5279 0,011 5279 2 0,01
I. Cheltuieli totale(1+2) RON 9674139 698225 718450 1177006 690288 1,478 789672 99679 1,69
II. Profit 5% RON -840241 14977 -61707 -354160 34514 0,074 39484 4972 0,08
Cota de dezvoltare 3.22 % RON 0 0 0 0 22227 0,048 25427 3198 0,05
IV. Venituri obtinute din prod, RON 8833898 713202 656743 822846 854583 107850 1,83
transport distributie
apa(I+II+III) 747030
V.Cantit. livrata,incl. cons.
propriu mii mc 467 467 467
VI. Pret unitar ( IV : V) RON/mc 1,6 1,6 1,6 1,6 2 1,60 1,830 0,23 1,830
FISA DE FUNDAMENTARE pentru modificarea pretului la canalizare

44
Cresteri
U.M. Realizat Funndamentare Propus -%-
Specificaţie Perioada
Iulie August Sept. Anterioara Unitar Unitar
Sem. I Total
2007 2007 2007 Total - - lei/mc
2007 - - lei-
-lei- -lei- -lei- - lei - lei/mc- -
lei -
A. Reziduri t 1.763 239 261 227 277
B. Apă uzata m3
2.080.361 341.182 359.204 364.676 351.463 351.463
meteorica procesata:
- populaţie m3 1.254.015 205.180 216.219 225.569 190.898 211.220
- rest consumatori, m3
inclusiv consum 826.346 136.002 142.985 139.107 160.565 138.271
propriu
C. Energie consumată total MWh 746.389 127.758 123.914 127.459 145 125.058
D. Număr salariaţi nr.personal 87 87 87 87 89 87
E. Venit mediu/salariat lei 1.172 1.333 1.253 1.139 1.106 1.301
1. Cheltuieli variabile: lei 336.392 52.371 53.082 48.729 71.698 0,20 71.699 0,204 0,00
- energie electrică lei
tehnologică; cantitatea 267.683 43.210 42.808 40.215 55.883 0,16 55.883 0,159
cu preţ în vigoare 0,00
-cheltuieli cu protectia lei
calitatii apei (suspensi) 68.709 9.161 10.274 8.514 15.816 0,05 15.816 0,045
0,00
2. Cheltuieli fixe, din lei
1.241.859 222.821 233.103 210.989 192.953 0,549 237.184 0,68
care: 23,07
a) cheltuieli materiale: lei 291.912 54.792 69.527 64.497 53.422 0,15 67.003 0,19 25,42
- amortizare anuală lei 0 0 0 1.054 0,003
- redevenţa anuală lei 135.799 21.240 26.400 26.400 29.523 0,08 36.904 0,11 25,00
- reparaţii în regie lei 79.443 20.007 17.317 25.037 8.084 0,02 15.756 0,04 94,91
- reparaţii cu terţii lei 73.812 11.681 25.129 12.964 3.163 0,009 13.732 0,04 334,1
- alte cheltuieli lei
2.858 1.864 682 96 11.598 0,03 611 0,00
materiale -94,73
45
b) cheltuieli cu munca lei
vie, din care: 870.657 161.988 154.157 140.494 139.179 0,40 158.987 0,45
14,44
- salarii lei 611.997 116.008 109.027 99.061 98.410 0,28 113.171 0,32 15,00
- CAS lei 119.339 22.622 21.260 19.317 18.276 0,05 22.068 0,06 20,75
- Fond şomaj lei 12.240 2.320 2.181 1.981 1.757 0,01 2.263 0,01 28,80
- FNAS lei
- Fond accidente şi boli lei
profesionale 5.998 1.137 1.068 971 1.054 0,00 1.109 0,003
5,19
- CCIASS lei 36.720 6.960 6.542 5.944 5.623 0,02 6.790 0,02 20,75
- Fond garantare lei
creanţe salariate 1.530 290 273 248 283 0,00

- alte cheltuieli cu lei
82.833 12.651 13.807 12.973 14.059 0,04 13.585 0,04
munca vie -3,37
c) cheltuieli financiare lei 79.290 6.041 9.419 5.998 351 0,00 11.194 0,03 3085
I. Cheltuieli totale (1 lei
1.578.251 275.192 286.185 259.718 264.652 0,75 308.883 0,88
+2) 16,71
II. Profit lei -57.302 4.580 8.367 39.333 18.917 0,05 15.444 0,04 -12,12
% -3,6% 1,7% 2,9% 15,1% 7,1% 6,6% 5,0%
III. Cota de dezvoltare 1,75% 4.631 0,013 5.405 0,02 16,71
IV. Fondul IID 10.544 0,03
V. Venituri obţinute lei
din activitatea de
1.520.949 279.772 294.552 299.051 288.200 340.276
canalizare (I + II + III
+ IV)
VI. Cantitate m 3
procesata, inclusiv din 2.080.361 341.182 359.204 364.676 351.463 351.463

consum propriu
VII. Tarif unitar lei/m3
0,73 0,82 0,82 0,82 0,82 0,82 0,97 0,97
(V:VI) 18,07
46
Apa potabilă
Fişa de fundamentare pentru preţul apei potabile semnată de primarii
municipiului Zalău, oraşelor Şimleul Silvaniei Jibou şi Cehu Silvaniei a fost
transmisă la ANRSC Bucureşti .
În urma analizării documentaţiei depuse, ANRSC Bucureşti a emis
Aviz favorabil cu nr. 4233/30.10.2006 pentru preţul de 1,83 lei/mc apă
potabilă respectând creşterea de 14,31% prevăzută în secţiunea 4.05 din
Acordul de împrumut BERD pentru programul SAMTID.
Preţul avizat include o cotă de dezvoltare , modernizare şi
retehnologizare de 3,22% respctiv 0,05 lei/mc, fondurile rezultate din aceste
sume se utilizează cu avizul autorităţii administraţiei publice implicate
exclusiv pentru scopul în care a fost creat în conformitate cu HG nr.
1591/2002.
Pentru aplicarea preţului la apă potabilă au fost adoptate hotărârile
nr.275/13.11.2006-CLM Zalău, 118/14.11.2006 CL Şimleul Silvaniei,
128/08.11.2006 CL Jibou şi 56/09.11.2006 CL Cehu Silvaniei.
Canal menajer
Fişa de fundamentare pentru preţul la canalul menajer semnată de

primarii municipiului Zalău, oraşelor Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu
Silvaniei a fost transmisă la ANRSC Bucureşti cu adresa nr.11850/2007.
În urma analizării documentaţiei depuse, ANRSC Bucureşti a emis
Aviz favorabil cu nr. 5022-4/20.12.2007 pentru preţul de 0,85lei/mc canal
menajer.
Preţul avizat include o cotă de dezvoltare , modernizare şi
retehnologizare de 1,75% respctiv 0,01 lei/mc, fondurile rezultate din aceste
sume se utilizează cu avizul autorităţii administraţiei publice implicate
exclusiv pentru scopul în care a fost creat în conformitate cu HG nr.
1591/2002.
Pentru aplicarea preţului la canalul menajer au fost adoptate hotărârile
nr.53/10.03.2008-CLM Zalău, 2/21.01.2008, CL Şimleul Silvaniei,
17/29.02.20068CL Jibou şi 3/24.01.20068CL Cehu Silvaniei.
Aceste preţuri la apa potabilă şi canalizarea menajeră se aplică şi în
prezent în relaţiile contractuale cu consumatorii din judeţul Sălaj şi pe toată
aria de operare a Companiei de apă Someş SA în urma unificării preţului.
47
Situaţia economico-financiară a activităţii de producere şi distribuţie apă potabilă, la preţurile în vigoare pe trim.III.2008
- tarif apa:1.83 lei/mc.- din 14.12.2006
REALIZĂRI PREŢURI
Nr. EXPLICAŢII U.M. TOTAL TOTAL
2008 (lei/mc.)
În
crt. Trim.I Trim.II
condiţiile:
Iulie August Sept. TOTAL realizate %
Tr.I + II + III medie în total ch.
0 1 2 3 4 5 7 8 9
Apă brută
A. mc 2.219.745 2.234.790 881.275 844.924 786.764 6.967.498
cumpărată
- populaţie " 1.686.657 1.632.172 668.359 641.363 597.723 5.226.274
- rest consumatori " 533.088 602.618 212.916 203.561 189.041 1.741.224
Apa potabilă
B. mc 1.319.956 1.284.053 427.677 426.739 448.518 3.906.943
livrată
- popula]ie " 707.650 701.463 225.886 248.744 239.809 2.123.552
- rest consumatori " 612.306 582.590 201.791 177.995 208.709 1.783.391
Energie
C. Kwh 1.208.969 1.277.247 521.493 411.963 402.755 3.822.427
consumată total
pe activitate Kwh/mc. 0,92 0,99 1,22 0,97 0,90 0,98
D. Număr salariaţi nr.pers. 226 225 232 232 230 229
Venitul
E. lei 1.309 1.469 1.701 1.534 1.473 1.440
mediu/salariat
Cheltuieli
1 lei 760.958 797.431 330.249 374.383 218.917 2.481.939 0,64 36,79
materiale
- energie electrică " 324.626 302.411 143.425 124.957 110.348 1.005.766 0,26 14,91
- Apele Române ” 118.806 118.791 47.421 48.797 46.924 380.739 0,10 5,64
- materii - materiale, 0,14
reparaţii, din care:
" 182.495 163.708 66.313 66.337 74.542 553.396 8,20
48
- carburanţi ” 46.005 30.467 10.464 9.229 12.023 108.188 0,03 1,60
- amortizare " 0 0 0 0,00 0,00
- transport " 2.934 586 6.904 6.979 500 17.902 0,00 0,27
- lucrări cu terţi " 47.093 59.405 26.774 79.664 -29.651 183.284 0,05 2,72
- alte cheltuieli " 85.005 152.531 39.413 47.650 16.254 340.853 137,33 5,05
Cheltuieli
2. lei 1.232.753 1.362.453 538.313 485.267 468.686 4.087.472 1,05
salariale 60,58
- salarii " 887.460 991.345 394.646 355.803 338.820 2.968.074 0,76 43,99
- CAS şi şomaj " 245.240 274.133 109.063 98.268 93.265 819.969 0,21 12,15
- colaboratori " 100.053 96.975 34.604 31.196 36.601 299.429 0,00 4,44
3. Alte cheltuieli lei 95.302 36.614 10.724 14.243 20.467 177.349 0,05 2,63
4. TOTAL COSTURI: lei 2.089.013 2.196.499 879.286 873.893 708.069 6.746.760 1,73 100,00
5. Profit suma lei 319.098 145.150 -101.203 -97.540 108.295 373.801 0,10
% 15,00 7,00 -11,51 -11 15 15

procent
Venituri în
6. lei 2.408.111 2.341.649 778.083 776.353 816.365 7.120.561 1,82
gestiune
- populaţie " 1.295.026 1.283.687 413.377 455.202 438.850 3.886.142 1,83
- rest consumatori " 1.113.085 1.057.962 364.707 321.151 377.514 3.234.418 1,81
7. Indicatori medii lei/mc. 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82
- cost mediu " 1,58 1,71 2,06 2,05 1,58 1,73
- încasări medii " 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82
Din analiza activităţii economico-financiare rezultă:

Costul mediu pe 9 luni/2008 este de 1,73 lei/mc apă potabilă faţă de încasarea medie de 1,82 lei/mc apă potabilă.
Profitul brut realizat este în valoare de 373801 lei.
Situatia economico-financiară a serviciului de canalizare-epurare ape uzate la tariful în vigoare pe trim.III 2007
(evoluţia costurilor şi veniturilor)
49
- tarif canalizare+epurare: 0.82 lei/mc.- din 01.03.2007
PREŢURI
Nr. EXPLICAŢII REALIZĂRI 2008
(lei/mc)
crt. U.M. Tr. I Tr. II în condiţiile:
Iulie August Sept. TOTAL realizate %
în total
Trim.I+II+III medie
ch.
0 1 2 3 4 5 7 8 9
A. Reziduuri deversate tone 838488 949988 360.600 342.735 435.531 2.927.342
Apă reziduală canalizată
B. mc 1.032.620 1.015.421 323.248 342.730 335.230 3.049.249
epurată
- populaţie " 624737 609074 190.372 211.169 200.919 1.836.271
- rest consumatori " 407883 406347 132.876 131.561 134.311 1.212.978
C. Energie consumată total Kwh 413186 391597 138.373 134.527 131.426 1.209.109
pe activitate Kwh/mc. 0,40 0,39 0,43 0,39 0,39 0,40
D. Număr salariaţi nr.pers. 135 135 135 135 133 134
E. Venitul mediu/salariat lei 1.316 1.474 1.706 1.572 1.494 4.395
1 Cheltuieli materiale lei 334.069 336.785 120.813 171.688 63.591 1.026.946 0,34 28,46
- energie electrică " 149317 125857 45.044 45.428 44.567 410.214 0,13 11,37
- Apele Române " 32549 35658 12.971 13.704 17.808 112.689 0,04 3,12
- întreţinere-reparaţii, din care: " 65315 44937 23.390 22.969 16.018 172.628 0,06 4,78
- carburanţi ” 25133 19051 6.976 6.152 8.016 65.328 0,02 1,81
- amortizare " 0 0 0,00 0,00
- transport " 1956 391 4.603 4.652 333 11.935 0,00 0,33
- lucrări cu terţi " 28264 28258 8.530 53.168 -25.971 92.249 0,03 2,56
- alte cheltuieli " 56668 101686 26.275 31.766 10.836 227.232 0,07 6,30
2. Cheltuieli salariale lei 749.216 827.103 317.180 291.737 278.041 2.463.277 0,81 68,27
50
- salarii " 533119 596985 230.340 212.156 198.667 1.771.267 0,58 49,09
- CAS şi şomaj " 148059 165469 63.770 58.785 54.973 491.056 0,16 13,61
- colaboratori " 68038 64649 23.070 20.796 24.401 200.954 0,07 5,57
3. Alte cheltuieli lei 63534 24408 7.147 9.496 13.086 117.671 0,04 3,26
4. TOTAL COSTURI: lei 1.146.819 1.188.296 445.140 472.921 355.277 3.607.894 1,18 100,00
5. Profit suma lei -295.229 -325.153 -170.367 -181.597 -70.327 -1.042.114 -0,34
procent % -26 -27 -38 -38 -20 -29 -28,88
6. Venituri în gestiune lei 851.590 863.143 274.773 291.324 284.950 2.565.780 0,84
- populaţie " 515319 517748 161.829 179.497 170.786 1.545.178 0,84
- rest consumatori " 336271 345395 112.945 111.827 114.164 1.020.602 0,84
7. Indicatori medii lei 0,82 0,85 0,85 0,85 0,85 0,84
- cost mediu " 1,11 1,17 1,38 1,38 1,06 1,18
- încasări medii " 0,82 0,85 0,85 0,85 0,85 0,84
Din analiza activităţii economico-financiare rezultă:

Costul mediu pe 9 luni/2008 este de 1,18 lei/mc canal faţă de încasarea medie de 0,84 lei/mc.
Pierderea înregistrată pe 9 luni la activitatea canal este de 1042114 lei.
51
Din machetele prezentate rezultă că la activitatea canalizare + epurare se
impune modificarea preţului cel puţin la nivelul acoperirii costurilor efective
plus alte cheltuieli, aşa cum se prevede în Acordul de Împrumut pentru
programul SAMTID încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare.
Acordul de împrumut prevede:
- Împrumutatul se va asigura că preţurile sunt permanent
stabilite la un nivel , care să asigure ca minimă cerinţă recuperarea costurilor
incluzând toate cheltuielile de exploatare ale împrumutatului, costurile
administrative, de întreţinere, de înlocuire a bunurilor, de îmbunătăţire a
infrastructurii, orice servicii a datoriei împrumutatului şi un profit care poate
fi convenit periodic cu Autoritatea de Reglementare în Domeniul Apei
(ANRSC);
- Împrumutatul va asigura ca nivelul preţurilor pentru apă şi
canalizare să fie identic în toate oraşele şi judeţele unde îşi desfăşoară
activitatea operatorul CASSA Cluj.
Ultima prevedere din contractual de împrumut cu BERD s-a realizat prin
punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7/21.10.2008, adoptată de Asociaţia
Regională pentru dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Someş-Tisa, privind
aprobarea preţurilor la apă potabilă, respectiv la serviciul de canalizare, ape
uzate.
Preţul aplicat în prezent pe întreaga arie de operare CASSA Cluj, este de:
- Apă potabilă distributiă consumatorilor 1,83 lei/mc (fără
TVA);
- Canalizare +Epurare 0,85 lei/mc (fără
TVA).
În prezent CASSA Cluj suportă pierderile înregistrate în exploatare de
Sucursala Zalău din structura preţului unic.
Urmează ca începând cu luna ianuarie 2009 să solicităm modificarea
preţului la apă potabilă, respective canalizare în funcţie de nivelul costurilor
înregistrate de CASSA Cluj, respectând întocmai prevederile contractului de
împrumut încheiat cu BERD.
52
3.8.Masuri de reducere a costurilor
Reducerea cheltuielilor materiale :
 Reducerea pierderilor de apă potabilă în reţelele de transport şi
distribuţie cu 10% ca urmare a puneri în funcţiune a investitiilor din
Fondurile de coeziune.
- se reduc costurile cu apa brută prelevată
77260mc/luna*12luni*0,04073lei/mc=377762 lei
- se reduc costurile cu energia electrică pt pomparea şi
repomparea apei potabile
40972kw/h*12luni*0,2631=129356,8 lei
-se reduc costurile cu materiale de tratare (sulfat de aluminiu, clor
gazos, şi clorura de var)
3000lei/luna*12luni=36000lei
 Eliminarea descărcărilor directe de ape menajere în urma
înlocuirii reţelelor şi colectoarelor de canalizare din Fondurile de coeziune
(Programul SAMTID)
3703lei/luna*12luni=44436lei
 Raţionalizarea consumurilor de benzină şi motorină
-consum actual/lună 1760 benzina
-consum actual/lună 2880 motorina
- consum actual/luă 320 benzina pentru motopompe
-consum raţionalizatl/lună 1232 benzina
-consum raţionalizatl/lună 2016 motorina
-consum raţionalizat/lună 272 benzina pentru motopompe
53
Economii
-benzina/luna 576 l*3.21lei*12 luni= 22187.52 lei
-motorina /luna 864 l*3.49lei*12 luni= 36184.32 lei
 Reducerea cheltuielilor cu convorbirile telefonice ;
- suspendarea a 2 posturi telefonice cu ieşire directă;
- introducerea registrelor pentru convorbiri telefonice şi
imputarea convorbirilor în interes personal
- încadrarea cu stricteţe în cotele de impulsuri acordate
posturilor telefonice fixe si mobile(imputarea depăşirilor)
-blocarea ieşirilor directe la centrala telefonică după orele de
program
- verificarea lunară a listelor de detaliere a convorbirilor
telefonice automate
-costuri actuale/luna 15000 lei
-reducerea preconizată 30%
Economii 4500lei*12 luni= 54000 lei mii lei
 Reducerea cheltuielilor cu munca vie :
 Birouri funcţionale,secţii şi ateliere Zalău 15 persoane ;
 Sectia Apa canal Simleu Silvaniei 10 persoane ;
25 pers. *1440lei*12 luni = 432000 lei/an

CAS,Somaj 0.275*43200 lei = 11880 lei
Tichete de masa 8.3 lei *20*12 luni*25 pers. =49800 lei
TOTAL GENERAL =1193527 lei/an
54
CAPITOLUL IV
Concluzii si propuneri
 Înfinţarea primei Companii de apă la nivel de ţară , SC COMPANIA
DE APĂ SOMEŞ SA a înlesnit accesarea fondurilor de investiţii şi a
fondurilor de coeziune pentru înlocuirea şi extinderea reţelelor de distribuţie
a apei potabile şi a reţelelor de colectare a apelor menajere în localităţiile
urbane şi rurale deservite de operator.
 Crearea operatorului regional a contribuit la menţinerea gradului de
suportabilitate a populaţiei la nivelul de 3,5% din ponderea bugetului pe
familie.
Costurile pot fi reduse dacă se urmăreşte ,se analizreză lunar nivelul
costurilor înregistrate şi se iau măsuri operative pentru reducerea acestora.
Există cadru legislativ creat pentru stabilirea, modificarea şi ajustarea
preţurilor, dacă nivelul acestora nu acoperă recuperarea costurilor incluzând
toate cheltuielile de exploatare ale împrumutatului, costurile administrative,
de întreţinere, de înlocuire a bunurilor, de îmbunătăţire a infrastructurii,
orice servicii a datoriei împrumutatului şi un profit care fi convenit periodic
cu Autoritatea de Reglementare în Domeniul Apei (ANRSC);
 Serviciile publice de interes general au o dimensiune economică şi
una socială, indisolubil legate între ele şi – în consecinţă , orice
guvernare trebuie să se preocupe în egală măsură de ambele aspecte ;
 Strategia şi politicile în domeniul serviciilor publice de interes
general trebuie elaborate cu participarea tuturor partenerilor sociali a
societăţii civile şi a reprezentanţilor mass – media ;
 Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice de interes
general este o cerinţă a procesului de integrare a României în U.E., iar
problematicile legate de calitatea apei potabile şi a apelor uzate, de
gestiunea deşeurilor urbane, de depozitarea şi prelucrarea deşeurilor , de
protecţia mediului etc., sunt reglementate printr-o serie de directive ale
UE;
 Trebuie să se facă o distincţie clară între calitatea de proprietar
al patrimoniului cu care se operează pentru efectuarea serviciilor
publice de interes general şi care revine autorităţilor publice locale şi
calitatea de operator al serviciului, care poate fi realizată de orice
persoană juridică de drept roman, cu condiţia să fie atestată şi să aibă
un contract de delegare de gestiune încheiat în condiţiile legale;
 Sistemele cu care se operează în prezent în domeniul serviciilor
publice de interes general au o pronunţată uzură fizică şi morală, care
55
conduce la randamente scăzute , consumuri mari şi la o calitate
necorespunzătoare a acestora;
 Cadrul legislativ este favorabil relansării serviciilor publice de
interes general şi ca atare trebuie valorificat corespunzător şi
dezvoltat;
 Surse proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi respectiv , ale
bugetului central , nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii serviciilor publice de interes general ;
 De aceea, atragerea unor surse suplimentare din împrumuturi
rambursabile şi nerambursabile , precum şi realizarea unor parteneriate
public-private este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea şi
modernizarea serviciilor publice de interes general
 Este esenţial ca statul să-şi asume în mai mare măsură
responsabilitatea garantării creditelor pentru investiţii în infrastructura
serviciilor publice de interes general ;
 Autorităţile locale trebuie să devină mai curajoase în acordarea de
garanţii având în vedere pârghiile pe care legislaţia actuală le-a creat ;
 Băncile care acordă astfel de credite să fie stimulate prin
măsuri legislative ;
 Efortul investiţional prognozat nu trebuie să fie considerat ca un
consum de resurse financiare pur şi simplu, ci trebuie judecat ca un
proces complex în cadrul căruia se produc bunuri materiale cu o
perioadă lungă de utilizare , se realizează condiţii de viaţă la
standardele europene pentru întreaga populaţie a ţării şi se îndeplinesc
politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pentru care România s-a
angajat în perspectiva integrării în UE;
 Acest efort investiţional conduce la atingerea obiectivelor de mai
sus şi va avea şi următoarele consecinţe în plan economic şi social :
 Se menţine forţa de munca;
 Se creează locuri de munca;
 Se stimulează industria românească producătoare de utilaje , maşini şi
materiale specifice;
 Întregul pachet de reglementări specifice sectorului va fi grupa
într-un ,, Cod al serviciilor publice de interes general ,,
 Restructurarea domeniilor serviciilor publice de gospodărie
comunală presupune şi restrângerea numărului de operatori la cifra
rezonabilă , 150 – 200 într-o primă etapă şi apoi circa 100 cea de-a doua;
Societatea civilă, reprezintă prin patronat, sindicate, asociaţii profesionale
şi ale consumatorilor va trebui să constituie prezentă activă în procesul
de modernizare a serviciilor publice de interes general. Cuvântul de
56
ordine între aceste structuri Autorităţile Naţionale de Reglementare şi
reprezentant a autorităţilor publice centrale şi locale va trebui să îl
constituie dialogul permanent .
Accesabilitatea tarifară
Contravaloarea serviciilor de apă şi canalizare se stabilesc pe baza
preţurilor/tarifelor şi a consumurilor de utilităţi publice furnizate.
Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producţie şi exploatare,
a cheltuielilor de intreţinere şi reparaţii, a amortismentelor, redevenţelor, a
costurilor cu protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor
contractate şi cotei de dezvoltare pentru modernizarea sistemelor de utilităţi
publice.
În urma sondajului întreprins în rândul consumatorilor casnici cu
ocazia implementării programului SAMTID a rezultat că gradul de
suportabilitate a populaţiei în ceea ce priveşte contravaloarea serviciilor se
încadrează la nivelul de 3,50% din ponderea medie în bugetul familiei , dar
există şi grupuri defavorizate de cca . 30 % din totalul populaţiei deservite.
Activitatea Ponderea Existenţa Existenţa unor

medie grupurilor
mecanisme de
în bugetul de defavorizate
protecţie
familie socială
Apa -canal 3,5 % 30% NU
57
BIBLIOGRAFIE
1.Burtică M., Vârlan Gh., Eros-Stark L., Previziune economică, Editura

Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002.
2.Călin O., Cârstea Gh., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor,
Editura Genicod, Bucureşti, 2002.
3.Cristea H,. Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea
întreprinderii,Editura CECCAR, Bucureşti 2003.
4.Dumbravă P., Contabilitatea de gestiune aplicată, Editura Intelcredo, Deva
2000.
5.Mateş D., Pereş I., Pereş C., Bazele contabilităţii, Editura Ivan
Krasko2000.
6.Mateş D., Contabilitatea financiară a întreprinderii înter normalizare şi
amortizare, Editura Mirton, Timişoara, 2002
7.Sabou F.,Contabilitatea de gestiune, teorie şi practică, Editura Umbria
Baia Mare, 2002
8.Sabou F., Contabilitatea de gestiune, Editura Risoprint Cluj Napoca, 2003.
9.Sabou F., Costurile.Evidenţierea lor în contabilitatea de gestiune, Editura
Risoprint Cluj Napoca, 2005.
10. Sabou F., Contabilitatea managerial, Editura Risoprint Cluj Napoca,
2007.
11.Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.
12.Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.241/2006.
13.Acordul de ămprumut BERD nr. 28884/2005 pentru programul
SAMTID, aprobat prin HG nr639/2005.
14.Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, Ordinul ANRSC 88/2007.
58
CUPRINS
CAP. I COSTURILE…………………………………………………….
1.1 Defimiţia costurilor……………………………………………….
1.2 Clasificarea costurilor………………………………………………
1.3. Calculaţia costurilor……………………………………………..
1.3.1 Definiţia calculaţiei costurilor……………………………
1.3.2. Principiile calculaţiei costurilor…………………………
1.3.3. Clasificarea calculaţiilor……………………………………...
1.3.4.Etape metodologice privind contabilitatea managerială şi
calculaţia costurilor de producţie………………………………
1.3.5.Funcţiile contabilităţii manageriale şi ale calculaţiei
costurilor………………………………………………………
1.3.6.Metode de calculaţie acosturilor……………………………
1.3.7. Managementul costurilor …………………………………
1.4.Structura costurilor……………………………………………………
1.5.Clasificarea cheltuielilor ……………………………………………….
1.5.1. Clasificarea cheltuielilor care formează costul producţiei……..
CAP. II PREŢURI ŞI TARIFE………………………………………

2.1. Definiţia Preţurilor şi a Tarifelor……………………………………
2.2. Clasificarea Preţurilor………………………………………………
2.3. Tratamente generale la evaluarea elementelor patrimoniale……..
2.3.1. Tratamente la evaluarea curentă a elementelor
Patrimoniale……………………………………………………..
2.3.2.Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere…
2.4 Principiile Evaluarii…………………………………….
CAP. III ASPECTE PRIVIND POLITICA COSTURILOR ŞI

FORMAREA PREŢURILOR LA SC COMPANIA DE APA
SOMES SA…………………………………………………………….
3.1.Misiuna companiei…………………………………………….
3.1.1.Evoluţia cifrei de afaceri la S.C. Compania de Apă
Someş S.A. .………………………………………………….
3.1.2.Structura principalilor furnizorori……………………….
3.1.3.Structura principalilor client…………………………….
3.1.4. Structura personalului………………………………….
59
3.2.Metodologia de stabilire, ajustare şi modificare a preţurilor şi
tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.....
3.3.Dispoziţii generale......................................................................
3.4.Stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare..................................................
3.5.Ajustarea operativă a preţurilor şi tarifelor pentru serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare..................................
3.6.Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare.....................................................
3.7.Masuri de reducere a costurilor…………………………………
CAP. IV Concluzii si propuneri………………………………………….
60

Limbă

Lucrare de Disertatie Finala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Disertatie Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

1.1 Defimiţia costurilor

Costul reprezintă totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate de o

1.2 Clasificarea costurilor

1.3.1 Definiţia calculaţiei costurilor

1.3.4. Etape metodologice privind contabilitatea managerială şi calculaţia

1.3.5.Funcţiile contabilităţii manageriale şi ale calculaţiei costurilor

Funcţille contabilităţii manageriale şi ale calculaţiei costurilor sunt:

Calculaţia costurilor poate fi efectuată după una din metodele:

1.3.7. Managementul costurilor

Managementul costurilor reprezintă procesul prin care se realizează

În scopul determinării costurilor unitare, astfel încât bunurile, lucrările,

1.5. Clasificarea cheltuielilor

Într-un mediu economic concurenţial cheltuielile au un rol important în

2.1 Definiţia Preţurilor şi a Tarifelor

Privite în mod individual, elementele patrimoniale sunt exprimate cu

2.2. Clasificarea Preţurilor

Pp = Chmp+ Chmc+ Chs +Achp

-preţul de deviz utilizat în sectorul de constucţii montaj;

Preţuri ale importatorilor (Pimp) - se formează din :

Adaosul comercial reprezintă surplusul de valoare adăugat de

2.3 Tratamente generale la evaluarea elementelor patrimoniale

Cu ocazia evaluării elementelor patrimoniale trebuie respectate o serie

2.3.1. Tratamente la evaluarea curentă a elementelor

Evaluarea curentă a elementelor patrimoniale se face la valoarea de

a)La intrarea elementelor patrimoniale în unitate acestea se evaluează la

b)La ieşirea din patrimoniu, elementele patrimoniale trebuie evaluate în

- Metoda costului mediu ponderat-Cp

- Metoda " FIFO" ( prima intrare, prima ieşire) presupune

-Metoda "LIFO" (ultima intrare, prima ieşire) impune determinarea

2.3.2.Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere

Conform Legii contabilitatii '82/1991 republicată în 2008 şi a

2.4 Principiile Evaluarii

In data de 23 Decembrie 2004 , Consiliul Judeţean Cluj decide

Compania de Apă SOMEŞ este un Serviciu Public regional ce prestează o

3.1.1.Evoluţia cifrei de afaceri la S.C. Compania de Apă Someş S.A.

- 2006 ( 6 luni ) 5263249 lei

3.1.3.Structura principalilor client

Compania deserveste o populatie de peste 650.000 de locuitori din patru

3.1.4. Structura personalului

Nr. LOCALITATEA MC LEI LEI/MC

PRODUCŢIA FIZICĂ ŞI VALORICĂ FACTURATĂ ÎN LUNA

Nr. LOCALITATEA MC LEI LEI/MC

crt. LUNA CUMULAT LUNA CUMULAT REALIZAT

Prezenta metodologie stabileste modul de calcul al preţurilor şi

La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot include în

3.4.Stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de

3.6.Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de

FISA DE FUNDAMENTARE pentru modificarea pretului la canalizare

procesata, inclusiv din 2.080.361 341.182 359.204 364.676 351.463 351.463

Fişa de fundamentare pentru preţul la canalul menajer semnată de

- tarif apa:1.83 lei/mc.- din 14.12.2006

% 15,00 7,00 -11,51 -11 15 15

Din analiza activităţii economico-financiare rezultă:

Din analiza activităţii economico-financiare rezultă:

25 pers. *1440lei*12 luni = 432000 lei/an

Activitatea Ponderea Existenţa Existenţa unor

1.Burtică M., Vârlan Gh., Eros-Stark L., Previziune economică, Editura

CAP. II PREŢURI ŞI TARIFE………………………………………

CAP. III ASPECTE PRIVIND POLITICA COSTURILOR ŞI

CAP. IV Concluzii si propuneri………………………………………….

S-ar putea să vă placă și

25 pers. 1440lei12 luni = 432000 lei/an