Broşura "Ghidul firmelor privind litigiile transfrontaliere rn Uniunea Europeană" este

editat3 de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea În cadrul proiectului EasyTrade2EU

(www.EasyTrade2EU.ccivl.ro). cofinanţat de Comi.ia European3 - DG Intreprinderi
şi Industrie prin programul 18/G/ENTnMA/l1/6073 - Seminar. on cro•• border
enforcement ofovtstanding c1aims bySMEs.

Prezentul document conţine informaţii referitoare la instrumente juridice europene

privind litigiiiletransfrontaliere şi conţine recomandări cu privire la modul de aplicare
a acestora. Cu toate acestea, utilizatorilor li se atrage atenţia asupra faptului că
textele dIrective lor europene menţionate rn textul la care se face referire (in vigoare
la data elaborării materialului) reprezintă unica referinţă juridică autentică şi că
informaţiile din acest document nu reprezintă un avizJurldic.

Informaţiiledin acest material sunt:

- informaţii cu caracter general care nu abordează circumstanţe spedfice ale niciunei
persoane fLZice saujuridice
- nu neapărat complete, exacte sau actualizate şi nu reprezintă consuttanţă
profeslonal3 saujuridică

Mulţumim experţilor care au contribuit cu informaţii valoroase la conţinutul acestei

broşuri:
Prof. Dr.Av. Valentin Constantin -Valentin &Asociaţii, M3d3lina Gergely-Camera de
Comerţ şi Industrie Paris, Guillaume Lelard - ICC International, Genoveva Chirca şi
LidiaGiosan -Camera de Comerţ şi IndustrieVâlcea

Comisia Europeană şi persoanele care acţionează rn numele Comisiei Europene nu sunt

responsabile pentru modul În care poate fi utlli2at3 Informaţia conţlnut3 În
aceast3 publicaţie. Punctele de vedere din această publicaţie aparţin autorilor şi
nu reflectâ În mod necesar politicile Comisiei Europene.

Reproducerea sau traducerea este permisă, cu condiţia ca sursa s3 fie recunoscută rn mod
corespunzător şi să nu fie aduse modificări textului.

Coordonator proiect: Lorena Mateescu

Cumera de Comerţ şi Industrie Vâlcea Tipăritrn România

Fotografii: IC freestock.ca Tip3rit pe hârtie recidală
 EasyTrad e2 EU.CCLVl. m

Ghidul firmelor
privind litigiile transfrontaliere
În Uniunea Europeană

Co-finanţat de III
II Dreptul contractual - legislaţie europeană comună În materie de vânzări
Deşi piaţa unică este deschisă tuturor, deseori singurele
Întreprinderi care Îi pot exploata la maxim potenţialul sunt
companiile multinaţionale, care dispun de un număr mare
dejurişti.
Cele mai multe Întreprinderi mici (care reprezintă gg%din
totalul Întreprinderilor europene) nu-şi pot permite să
desfăşoare activităţi comerciale În alte ţări din UE, pentru
că ar trebui să-şi adapteze contractele de vânzare-
cumpărare la 26 de sisteme juridice diferite. Adaptarea la
fiecare sistem costă, În medie, 10000 de euro. Mai mult
decât atât, dacă Întreprinderea Îşi propune să vândă on-
line, atunci trebuie să-şi adapteze şi site-ul, cu cheltuieli
suplimentare de aproape 3000 de euro.
Această stare de fapt este şi În
detrimentul consumatorilor,
Împiedicându-i să beneficieze
de o ofertă mai variată şi de
preţuri mai interesante.
Refuzul unor
Întreprinderi de a
comercializa
produse În alte
ţări afectează,
anual, aproximativ 3
milioane de consumatori.
De asemenea, circa 44 % dintre
~ ~ europeni susţin că nu
cumpără produse din alte
ţări pentru că nu sunt
TO
siguri ce drepturi ar avea
EUROPE În acest caz.
Din punct de vedere
~!!!!!!!'!!'!!!!!!l'!'!!!,!!,!!!!!,!!!!!!ţJ economic, faptul că
Întreprinderile nu vând pe măsura posibilităţilorÎnseamnă
că, În fiecare an, se pierd tranzacţii În valoare de cel
puţin 26 de miliarde de euro.
Comisia Europeană propune introducerea unei legislaţii
comune a Uniunii Europene În materie de vânzare, care
să poată fi aplicatăÎn toate ţările din UE.
Aceasta ar urma:
- să le permită Întreprinderilor să folosească aceleaşi
norme de drept contractual, indiferent de numărul de ţări
europene În care Îşi vând produsele
-săÎi protejeze mai bine pe consumatori, stabilind drepturi
clare.
Legislaţia comună a Uniunii Europene În materie de
comerţ nuvaÎnlocui legislaţianaţională.
De fapt, le va permite comercianţilor care vor să pătrundă
pe alte pieţe să ofere, În toate statele membre, acelaşi
sistem opţional de norme contractuale. Cei care nu doresc
să îl utilizeze pot continua să aplice normele naţionale
existente.
AVANTAJE PENTRU INTREPRINDERILE DIN
ROMÂNIA, IN SPECIAL PENTRU INTREPRINDERILE
MICI:
- fntr-un moment În care Europa Îşi revine după o criză
economică şi financiară profundă, UE trebuie să depună
toate eforturile pentru a elimina costurile inutile şi pentru
a le oferi Întreprinderilor mai multe posibilităţi de a-şi
exporta produsele şi serviciile.
 informaţiile precontractuale.

EXEMPLU - Dacă Întreprinderile româneşti

decid să utilizeze legislaţia comună a
Laboratorium Kosmetyczne Dr Irena Eris, o Întreprindere
Uniunii Europene În materie de
poloneză mijlocie, care Îşi desfăşoară activitatea În sectorul
vânzare, În cazul În care li se
comerţului cu produse cosmetice, consideră că diferenţele
Întâmplă să livreze un produs
legislative În materie contractuală generează costuri
considerabile şi reprezintă un obstacol important În calea defectuos, de exemplu, vor avea o a
vânzării produselor sale În România. Societatea este În special doua şansă de a-şi Îndeplini
afectată de diferenţele În ceea ce priveşte normele privind obligaţiile contractuale. Cu alte

Întârzierile de plată efectuate de către comercianţii cu cuvinte, o întreprindere mică,

amănuntul. Legislaţia europeană comunăÎn materie de vânzare, acţionând În calitate de vânzător,
disponibilă În toate limbile oficiale ale UE, cuprinde un set poate evita rezilierea contractului
complet de norme privind Întârzierile de plată (rata dobânzii, dacă oferă un nou produs În locul
data scadentă, acordarea de despăgubiri etc). Societatea celui defectuos, după ce a fost
poloneză ar putea să o aplice pentru toate contractele Încheiate informată de cumpărătorÎn legătură
cu Întreprinderile din România sau din orice altă ţară din UE, fără cu existenţa defectului. Legislaţia
afi nevoită să iaÎn considerare legislaţii le naţionale.
română actuală nu prevede această
posibilitate.

- Tn acest sens, Întreprinderile din România se vor putea

baza pe un set cuprinzător de norme identice În materie
contractuală, la care vor putea apela indiferent În ce ţară
din UE doresc să Îşi comercializeze produsele sau
serviciile.
- Tn cazul tranzacţiilor Între Întreprinderi care se
efectuează În conformitate cu dispoziţiile legislaţiei
comune aUniunii Europene În materie de vânzare, firmele
se pot aştepta să primească informaţii despre principalele
caracteristici ale produselor şi serviciilor Înainte de a
Încheia un contract. Dacă informaţiile solicitate lipsesc,
firma poate decide să nu Încheie contractul sau poate
obţine chiar despăgubiri. Legislaţia actuală În vigoare În Mai multe informaţii:
România nu prevede, În mod clar, obligaţia referitoare la http://ec.europa.eu/justice/contract/index_ro.htm
Regulamentul (CE) nr. 44/2001- Bruxelles Ise aplicA tuturor litigiilor
civile şi comerciale şi poate fi invocat În cazul contestArii unei
creanţe sau dacă valoarea acesteia este mai mare de 2 000 EUR.
Îşi are domiciliul. in cazul În care reciamantul acceptă propunerea
instanţei, aceasta emite o somaţie europeană de
Instanţa sesizată cu o cerere de somaţie europeană plată pentru partea din cerere care a fost acceptată
de plată examinează, În cel mai scurt termen de reciamant. Urmările care decurg din aceasta
(maxim 30 de zile), dacă sunt
Îndeplinite condiţiile de
admisibilitate (natura Pentru aplicarea procedurii europene a somaţi ei de piatA,
transfrontalieră a litigiului În creanţele trebuie să fie:
materie civilă şi comercială,
competenţa jurisdicţională a - certe: existenţa lor să fie dincolo de Îndoială
instanţei În cauză etc.) şi dacă -lichide: să existe o evaluare monetară a creanţei
cererea este Întemeiată. - exigibile: atunci cand devin scadente
-necontestate: să nufacă obiectul unei alte proceduri judiciare
in cazul În care formularul de -transfrontaliere: cel puţin una din părţi are domiciliul sau
cerere nu conţine toate reşedinţa obişnuită Într-un stat membru, altul decât statul

informaţiile necesare, instanţa membru al instanţei sesizate

oferă reclamantului - În materie civilă şi comercială
posibilitatea de a completa sau
de a rectifica cererea Într-un
anumit termen, cu excepţia
cazului În care aceasta este În
mod vădit nefondată sau inadmisibilă. in acest sens,
seva folosi formularul Bdin anexa II la regulament.
in cazul În care condiţiile prevăzute sunt Îndeplinite
numai pentru o parte a cererii, instanţa poate
propune modificarea cererii. Tn acest sens, seva folosi
formularul Cdin anexa III la regulament. Reciamantul
este invitat să accepte sau să refuze o propunere de
somaţie europeană de plată pentru suma stabilită de
instanţă Într-un anumit termen. Reciamantul trebuie
să fie informat cu privire la consecinţele deciziei sale.
Reclamantul transmite răspunsul său prin
intermediul formularului tip.
pentru restul cererii iniţiale sunt reglementate de
legislaţia naţională. in cazul În care reciamantul nu
trimite răspunsul În termenul stabilit de instanţă sau
refuză propunerea acesteia, instanţa respinge În
Întregime cererea de somaţie europeană de plată.
Instanţa informează reclamantul cu privire la
motivele pentru care cererea sa a fost respinsă
utilizând formularul D (anexa IV). Respingerea cererii
nu poate fi atacată cu recurs. Totuşi, respingerea
cererii nu îl Împiedică pe reciamant să-şi valorifice
creanţa printr-o nouă cerere de somaţie europeană
de plată sau prin orice altă procedură prevăzută de
legislaţia unui stat membru al UE.
Emiterea unei somaţii europene de plată Comunicarea sau notificarea unei somaţii
Tn cazul În care sunt Îndeplinite condiţiile de europene de plată către pârât
introducere a unei cereri de somaţie europeană de Somaţia europeană de plată este comunicată sau
plată, instanţa emite somaţia În cel mai scurt
notificată pârâtului În conformitate cu legislaţia
termen şi, În principiu, În termen de treizeci de zile
naţională a statului În care trebuie efectuată
de la introducerea cererii. Tn calculul termenului de
comunicarea sau notificarea. Regulamentul
treizeci de zile nu este cuprins şi termenul necesar
stabileşte norme procedurale minime pentru
reclamantului pentru a
completa, rectifica sau
modifica cererea.
IN PRACTICĂ:
Somaţia europeană de plată
este emisă numai pe baza o firmă din România a folosit procedura europeană pentru
informaţiilor furnizate de recuperarea rapidă a unei datorii de la o societate din
reclamant şi nu este verificată Germania. Cererea de somaţie europeană de plată a fost
de către instanţă. Somaţia depusă la un tribunalul naţional (formularul se poate depune şi
devine executorie, cu excepţia on-line), iar societatea românească a primit hotărârea
cazului În care pârâtul face instanţeiÎn 22 de zile (maxim 30 sunt stipulateÎn Regulamentul
opoziţie la aceasta pe lângă
European). Hotărârea instanţei din Arad a devenit prin această
instanţa de origine.
procedură executorie În orice stat al Uniunii Europene, inclusiv

Regulamentul elimină
În Germania - ţara debitorului. Dacă ar fi Încercat să-şi
procedura de exequatur, astfel recupereze datoria pe alte căi, firma românească ar fi trebuit
că o somaţie europeană de să dea În judecată firma datornică, procesul fiind mult mai
plată este recunoscutăşi are o Îndelungatşi costisitor.
valoare executorie În celelalte
state membre, fără a fi
necesară o declaraţie de
constatare a forţei executorii
comunicarea sau notificarea cu sau fără confirmare
şi fără ca recunoaşterea acesteia să poată fi
contestată. Procedurile de executare a somaţiei
de primire din partea pârâtului.
europene de plată sunt reglementare de legislaţia
naţională a statului membru În care se solicită Opoziţia la o somaţie europeană de plată
executarea acesteia. Persoana care primeşte o somaţie europeană de
plată, adică pârâtul, poate face opoziţie la aceasta schimb, În cazul În care instanţa hotărăşte că se
pe lângă instanţa care a emis somaţia de plată. justifică o reexaminare, somaţia europeană de plată
Opoziţia se trimite În termen de treizeci de zile de la devine nulă şi neavenită.
data comunicării sau notificării somaţiei către pârât. De asemenea, la cererea pârâtului, instanţa
Opoziţia se introduce utilizând formularul F din
competentă din statul membru de executare refuză
anexa VI, care Îi este transmis pârâtului odată cu
somaţia europeană de plată. Pârâtul
indică În opoziţie faptul că conte stă
Pentru a vedea exemple de cazuri reale ale firmelor
creanţa, fără a fi obligat să precizeze româneşti care au utilizat această procedură, puteţi verifica
motivele acestei contestaţii. pe http://portal.just.ro - alegeţi din hartă judeţul şi
tribunalul care vă interesează, iar apoi din meniul aflat În
Atunci când pârâtul introduce o opoziţie, partea stângă alegeţi "Dosare" şi căutaţi după "Obiectul
procedura continuă În faţa instanţelor cauzei" - somaţia europeană.
competente din statul membru de
origine, În conformitate cu normele de
procedură civilă de drept comun, cu
excepţia cazului În care reclamantul a cerut În mod
executarea În cazul În care somaţia europeană de
expres ca procedura să ia sfârşitÎn acest caz.
plată este incompatibilă cu o hotărâre pronunţată
sau o somaţie emisă anterior În orice stat membru
După expirarea termenului de treizeci de zile pentru
introducerea unei opoziţii, regulamentul prevede că sau Într-o ţară terţă. Hotărârea pronunţată sau
pârâtul are dreptul să ceară reexaminarea somaţiei somaţia emisă anterior trebuie să privească aceleaşi
europene de plată În faţa instanţei competente din părţi Într-un litigiu având acelaşi obiect şi să fie
statul membru de origine, În cazulÎn care: recunoscutăÎn statul membru de executare.
- comunicarea sau notificarea somaţiei de plată s-a
făcut fără o confirmare de primire din partea
pârâtului şi comunicarea sau notificarea nu a
intervenit În timp util pentru a-i permite să-şi
pregăteascăapărarea;
- pârâtul a fost Împiedicat să conteste creanţa de
cauze de forţă majoră sau datorită unorcircumstanţe
extraordinare;
- somaţia de plată a fost emisă În mod eronat.

Tn cazul În care instanţa respinge cererea pârâtului,

somaţia europeană de plată rămâne valabilă. Tn
mijloc de comunicare acceptat de statul membru În
care s-a iniţiat procedura (se pot verifica aici:
http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/
htmltsc_communicationshtmLro_ro.htm).
Formularele sunt disponibile În - Prezenţa părţilor În instanţă nu este obligatorie!
ATLAS: - Reprezentarea părţilor de către un avocat sau de către
http://ec.europa. eu/j ustice_home/ju un alt practicantal dreptului nu este obligatoriel
dicialatlascivil/html/scfilling_ro_ro.
htm
in cazul În care cererea nu intră În domeniul de
aplicare al regulamentului, instanţa judecătorească ÎI
informează pe reclamant În acest sens. Dacă
reclamantul nu Îşi retrage cererea, instanţa o
examinează În conformitate cu normele de drept
procedural relevante din statul membru În care se
desfăşoară procedura.
• Corectarea şi/sau rectificarea cererii. Tn cazul În
care informaţiile furnizate de reclamant sunt
insuficiente, instanţa judecătorească Îi trimite
reclamantului formularul B (anexa II), solicitându-i să
completeze şi/sau să corecteze cererea, Într-un
termen stabilit. in cazul În care reclamantul nu
completează şi/sau nu corectează formularul de
cerere În termenul stabilit, instanţa respinge cererea.
La fel se procedează În cazul În care cererea este În
mod vădit nefondată sau inadmisibilă.
- Notificarea pârâtului. După ce instanţa a primit
formularul de cerere completat corespunzător,
aceasta completează un formular de răspuns
(formularul C, anexa III) pe care ÎI adresează
pârâtului. Tnsoţit de o copie a cererii şi, dacă este
cazul, de documente justificative, acest formular C
trebuie comunicat sau notificat pârâtului În termen
de 14 zile. Comunicarea sau notificarea actelor se
face prin poştă cu confirmare de primire datată.
- Termen de treizeci de zile pentru pârât. Pârâtul
are la dispoziţie treizeci de zile pentru a răspunde.
Acest termen Începe de la data comunicării sau
notificării formularului menţionat anterior.
- Transmiterea rispunsului pârâtului clitre
reclamant. in termen de 14 zile de la primirea
răspunsului pârâtului, instanţa judecătorească
transmite reclamantului o copie a răspunsului
Însoţită de orice documentjustificativ util.
Orice cerere reconvenţională depusă de pârât prin
utilizarea formularului tip A este comunicată sau
notificată reclamantului la fel ca şi În cazul pârâtului
(a se vedea mai sus). Reclamantul dispune de un
termen de 30 de zile pentru a răspunde. Dacă
valoarea cererii reconvenţionale depăşeşte limita de
2000 EUR, cererea şi cererea reconvenţională vorfi
examinate În conformitate cu normele de drept
procedural din statul membru În care se desfăşoară
procedura (şi nu conform procedurii europene cu
privire la cererile cu valoare redusă).
atac, autoritatea competentă din statul membru În pretenţii suportăcheltuielile dejudecată.
care se solicită executarea poate limita procedura de Conform Regulamentului privind cererile cu valoare
executare la măsuri asiguratorii, poate condiţiona redusă, autorităţile din statul membru în care aveţi
executarea de constituirea unei garanţii sau, În
sediul au obligaţia sA vA ofere asistenţA În ceea ce
condiţii excepţionale, poate suspenda procedura de
executare. priveşte completarea formularelor- de exemplu la
instanţa localA.
CAile de atac împotriva unei hotArâri pronunţate
În cadrul unei proceduri europene cu privire la
cererile cu valoare redusă se derulează conform
normelor procedurale ale statelor membre.

Pârâtul poate solicita controluljurisdicţional al unei

hotărâri pronunţate Înaintea instanţei
judecătoreşticare a pronunţat-o, atunci când:
- formularul de cerere sau citaţia la dezbatere orală
i-au fost comunicate sau notificate printr-o metodă
fără dovada primirii;
- comunicarea sau notificarea nu a fost efectuată În
timp util pentru a-i permite pârâtului să-şi
pregătească apărarea, din motive independent de
voinţa acestuia;
- pârâtul nu poate să conteste cererea din motive de
forţă majoră sau ca urmare a unor circumstanţe
speciale, survenite independent de voinţa acestuia.

Tn oricare dintre aceste cazuri, pârâtul trebuie să

acţioneze prompt. Tn cazul În care controlul
jurisdicţionaleste Întemeiat, hotărârea iniţială este
nulă şi neavenită.

Regimul lingvistic şi traducerile. Cererea trebuie

depusă În limba sau În limbile de procedură ale
instanţeijudecătoreşti sesizate.

Cheltuieli de judecată. Partea care cade În

cu precizie informaţiile privind:
- creanţa (datele personale ale părţilor, valoarea
creanţei, existenţa unei dobânzi şi pe ce perioadă
etc.);
- formalităţi le procedurale care trebuie Îndeplinite
pentru contestarea creanţei (termenele prevăzute
pentru contestarea acesteia, consecinţele lipsei de
obiecţii etc.).
Instanţa competentă din statul membru de
executare poate, În anumite condiţii, să refuze
executarea dacă hotărârea este incompatibilă cu o
hotărâre pronunţată anterior În orice stat membru
sau Într-o ţară terţă. Tn anumite cazuri, instanţa
poate, de asemenea, să suspende sau să limiteze
executa rea.

Creditorul este liber să solicite recunoaşterea

Tn fine, statul membru de origine trebuie În mod executării unei hotărâri pe baza Regulamentului
obligatoriu să prevadă dreptul la revizuirea hotărârii "Bruxelles 1". Tn plus, acest act legislativ nu Împiedică
În cazuri excepţionale. aplicarea Regulamentului privind notificarea sau
comunicarea actelorjudiciare şi extrajudiciare.

Identificarea coordonatelor instanţelor locale:

http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/lhtmllepo_courtsjurisd_ro.jsp#StatePageO

Executarea Pentru informaţii mai detaliate privind executarea În

Legislaţia care se aplică procedurii de executare este statele membre, puteţi consulta adresa:
legislaţia statului membru În care se solicită
http://e c. eu ropa. eulc ivi Ij ust i cel
executarea hotărârii (statul membru de executare). enforcejudgementl enforcejudgemencgen_ro.
htm
Creditorul trebuie să furnizeze autorităţilor
Însărcinatecu executarea:
- o copie a hotărârii;
-o copie a certificatului de titlu executoriu
european;
- dacă este necesar, o transcriere a certificatului de
titlu executoriu european sau otraducere aacestuia
În limba oficială astatului membru de executare sau
Într-o altă limbă pecare acesta oacceptă.
Nicio cauţiune sau garanţie nu poate fi impusă
creditorului pe motiv că acesta este resortisant al
unei ţări terţe sau că nu Îşi are domiciliul sau
reşed i nţa În statul mem bru de executa re.