Sunteți pe pagina 1din 98
Preot loan Sorin Usca
Preot
loan
Sorin
Usca
Seria de tdlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiu- lui Testament, continuatl prin volumul de
Seria de tdlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiu-
lui Testament, continuatl prin volumul de fa(5 gi
realtzatd de preotul Ioan Sorin Usca se firtemeiazd
cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi pre-
ctzdri istorice qi filologice de datd recent5. Autorul
imbin5 rigorile teologiei cu exigentele culturii
acfuale, oferind
un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor qi studentilor in
Teologie, dar gi intelectualitd{ii cregtine in general.
In curAnd, in aceeagi serie:
+
WITF
Preot Ioan Sorin Usca tJI., TI]S'IAIVIl]NT iI TAICUIREA SIIINTII.OR PfRIN'TI IE$IREA
Preot Ioan Sorin Usca
tJI., TI]S'IAIVIl]NT iI TAICUIREA SIIINTII.OR PfRIN'TI
IE$IREA
\ Pe coperta I: Preot IOAN SORIN USCA Teofan Cretanul Cortul Mdrturiei (Arca Alian(ei) Minlstirea
\
Pe coperta I:
Preot IOAN SORIN USCA
Teofan Cretanul
Cortul Mdrturiei (Arca Alian(ei)
Minlstirea Stravonikita, Muntele Athos, sec' XVI
Concepfia copertei:
Valentin Dan
VECIIIUI, TESTAMENT
rA lculREA srINTrLoR PARINTI
II
IE$IREA
Serie editatii cu binecuvintarea
i. P. S. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului
@ Asocia{ia Filantropicl Medicali <<Christiano>
pentru prezentaedi{ie - Bucuregti, 2002
Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, sector 2, Bucuregti
Tel./fax: 0l I 2520 5 I 7 ; e-mail : chr@ mediasat. ro
Redactor-gefl Rizvan Codrescu
Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Editura Christiana
rsBN 973-8125-39-1
Bucuregti - 2002
cuvANr iNanqrB Buna primire de care s-a bucurat volumul | (Facerea) dln neria "Vechiul Testament
cuvANr iNanqrB
Buna primire de care s-a bucurat volumul | (Facerea)
dln neria "Vechiul Testament in tdlcuirea Sfinfilor Plrinfi" ne-
I detorminat s[ grlbim aparilia volumului lI (Iesirea). Seia
0(tntinul sub binecuvdntarea plrinteasc[ gi arhiereasc[ a lnalt
Prua Sfinliei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului,
elrula autorul gi editorii ii aduc Ai pe aceastd. cale, cu fiascI
ploolciune, cuvenitele mullumiri.
Dacd azi SfZinta Scripturd este cartea cea mai cititd $i
rltp0nditl, in,telegerea ei ne r[mdne totugi dificil[, din pricina
tlrnpului indepdrtat qi a spafiului diferit de al nostru in care au
lurt nagtere c6rfile ei, din pricina limbii (ori a limbilor, soco-
tlnd gi traducerile timpurii) in care acestea au fost scrise gi, nu
llt ultimulrdnd, din pricina slIbiciunii firii omenegti. De aceea
[0.e p[rut necesar un comentariu la clr{ile Scripturii, bazatin
ffiod predilect pe tilcuirile Sfinfilor Plrinfi ai Bisericii qi ale
$rlltorilor bisericegti, ad[ugdnd gi unele precizdri lindnd de
trhoologia biblicl ori de diferitele versiuni ale textului sacru.
ler daol uneori am incercat gi solu{ii personale in explicarea
Borlpturii, sperlm c6 o vom fi frcut tot in spiritul scrierilor
p6triBtice.
Din motive de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie si
flhft o intindere rezonabilS, preciz6rile istorice, geografice ori
de nlt[ natur[ sunt sumare, accentul cdzitnd pe tdlcul mistic al
Eorlpturii.
Nlddjduim ca in urm[torii doi-trei ani, cu ajutorul lui
Dumnozeu gi cu bun6voinfa Editurii "Christiana", si putem
ptthllcl astfel de comentarii - unele in colaborare - la toate
clrtllo canonice ale Vechiului Testament (urmdnd sd ne ocu-
pdm apoi, dac[ vremile o vor ing[dui, gi de c[r{ile Noului Testament). Cq text biblic
pdm apoi, dac[ vremile o vor ing[dui, gi de c[r{ile Noului
Testament).
Cq text biblic de bazilam folosit, pentru primele patru
volume, ed'rgia Sfintei Scripturi din 1982, comparat[, de cdte
ori s-a simfit nevoia, cu alte traduceri romdnegti, ori cu textele
originale: ebraic, grec Ai latin (dac6-l includem gi pe acesta din
urml la
"originale").
Pe viitor, ins[, incepdnd cu volumul V
(Deuteronoiul), vom prefera versiunea alcdtuiti ae i. p. S.
Bartolomeu Valeriu Anania, care urrneaz[ traddia Septuagin-
tei, ce a stat qi labaza exegezei patristice.
intrucit in volumul anterior (Vechiul Testatnent in
COMENTARII
tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli: I. Facerea, Editura Christiana, Bu-
curegti,
2002) s-au strecurat citeva regretabile erori de cule-
LA
CARTEA IE$IRII
gere gi
corecturi, am inclus in volumul de fali o necesard
erati, rugdndu-i pe cititori s[ aibl bunivoin]a de a lua in con-
siderare respectivele indreptdri.
Stlruim rugdndu-L pe bunul Dumnezeu s[ trimiti ha-
rul Siu asupra noastrl, ca s[ sporim in dreapta infelegere a
Scripturii gi, de nu ne vom lenevi, in frptuirea celor ce le-am
in,teles.
Pr. foan Sorin USCA
9eSirea este a doua carte a Pentateuhului.Eweii o nu- rilesc vaiele semot (: iate numele),
9eSirea este a doua carte a Pentateuhului.Eweii o nu-
rilesc vaiele semot (: iate numele), dupi cuvintele de inceput.
Septuaginta numegte cartea Exodos, dupi confinut, varianti
preluatl Si de Vulgata, care o numegte Liber exodi. Traduceri-
lo romdnegti preferl denumirea lesirea, mai rar folosind-o pe
locea de Exodul.
Pentru ewei, Cartea leSirii nareazi un moment crucial
rl istoriei lor sfinte, ar[tdnd grija divin[ de care s-au bucurat,
gonstituirea lor intr-o nafiune gi primirea Legii dumnezeiegti.
Pcntru cregtini, caftea vestegte "in umbre" cele ce se vor im-
pllni in Hristos (cf. Ewei 3, l-6; I Corinteni 5,7; loan 1,29;
19,36; I Corinteni 10,2 I.a.).
, 1, Copildria Si tinerelea lui Moise (1, 1 - 2,25)
Cap. 1, l-4: ,,Numele fiilor lui Israel, care cnt intrat tn
Eglpt impreund cu lacov, tatdl lor, aducdndfiecare toatd casa
,et sunt acesteo: Ruben, Simeon, LeviSi luda, Isahar, Zabulon
1l Veniamin, Dan, Nefiali, Gad gi ASer.!'
Din pricina foametei, Iacov gi fiii sdi au plr6sit Canaa-
hUl 9i s-au agezat in Egipt, loc ce, in Scripturd, simbolizeaztr
ldoeoori st[pinirea satanei. Itinerarul acesta e refrcut de cltre
tstl oei care, atragi de cele vremelnice, coboard.,,Plectnd, ca
dhtr-un pimdnt sfrnt, din via(a de Dumnezeu iubitoare, qi co-
hrlnd la ce-i mai r[u gi mai urit pi aflat sub stlpdnirea diavo-
lulul, am ajuns asemenea celor cobordfi din Canaan in Egipt gi
lltl cAzut sub mdna Faraonului."l Biblia Hebraica numegte
| ;flntut Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I
9
Origen oferd cdteva traduceri posibile ale numelor aces- Egiptul Milr aim (: incercuir e; lard
Origen oferd cdteva traduceri
posibile
ale numelor aces-
Egiptul Milr aim (: incercuir e; lard inchisfl prizonierat)'
tor cetifi:
Pitom (: gura metehnei; gura pripastiei), Ramses (:
5: ,,Sufletele
tnsd iesite din lacov ersu de toate Sapte-
mAnc[tura ruginii) Si lliopolis
(:
oraqul soarelui), acest ultim
zeci Si cinci, iar
losif era de mai inainte tn Egipt'"
nume
,,in
cinstea celui ce se preface in inger al luminii"a, adi-
(conform tradi{iei care-i con-
,,in texhrl ebraic: saptezeci
c[ a lui Faraon (: fiul al soarelui), care irchipuie pe diavol.
simbolic[). Septuaginta insd,
ferea acestui num[r qi o valoare
urmirind atestarea tuturor urmagilor lui Israel, adaugl pe cei
Asemeni egiptenilor procedeazd gi duhurile rdut[(ii ca-
rc, pentru a nu spori noi in virtuli, doresc sI ne vadi ocupaf,
pcrmanent cu nimicul: ,,Stiipdnitorii veacului acestui4 pun6nd
cttrpdnire pe nenorocitele suflete ale oamenilor, le dezvl[guiesc
ln lucr[ri la lut 9i c6r[midl gi in cele ce se fac pe plm0nt 9i
pe
vremea lor. Iar fiii lui Israel s-au ndscut in numdr mare Si
-s-au
pontru p[mdnt gi, legdnduJe de niqte munci rele gi nefolositoare
(o[oi aga sunt cele ale trupului gi referitoare la trup), le silesc
inmulyit, au crescut Si s-au intdrit foarte, foarte tare, Si
rtr primeasc[ o viafi amard gi mult chinuit[, care nu le va adu-
s-a umplut lara
de ei."
oo nici un folos celor silili s[ o rabde."r
iu.t"u
de pdn[ aici e o introducere, care reamintegte in-
Ora;ele enumerate mai sus (Iliopolis apare doar in Sep-
trareaisraelifilor in Egipt gi aratii sporirea lor in genera{iile ur-
mitoare.
tuaginta) erau,,cetifi de aprovizionare ale Egiptului, ridicate prin
munca israelililor aservi;i. Egiptul pare a nu cunoagte o organi-
8-l0z ,,Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, cdre nu cu-
zare riguroasi a corvezilor, dar mdna de lucru necesar[ marilor
lucrdri publice era recrutat[ dintre prizonierii de rdzboi sau $er-
bii de pe domeniile regale. Asimilarea lor acestor categorii infe-
rloare a fost resimfitl de israelifl ca o umilire de nesuportat."6
12-14: ,,Insd cu cdt ti tmpilau mai mult, cu atdt mai
null se inmulleau Si se tntdreaufoarte, foarte tare, aSa cd Egip-
lcnli se tngrozeau de Jiii lui Israel. De aceea Egiptenii sileau
lncd $ mai strasnic la muncd pe fiii lui Israel si le fdceau via-
la amard prin munci grele, la lut, lo cdrdmidd Si la totfelul de
lucru la cdmp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu
sorul aceluia,
Seti I (1318-1304 i.Hr').
{lrd$nicie. "
llz
,,De aceea au pus peste ei supraveghetori de lu-
zidit Israel ce-
eau lui Faraon
,,Dup[ ce am ajuns sub stlpdnul tiran, adicd sub satana,
Bm lbst supugi lutului gi facerii de cdrdmizi, adicl str[duinfe-
I thtrt.
' fllnntul Chiril al Alexandriei, inchinare qi slujire in duh si adevdr,l
2
comentat de Bartolomzu Valeriu Ana-
PENI - Pentateuhul,redactatqi
6 ltX
Monummta linguae dacoromqnorum. Biblia 1688, Pars II, Exo-
niap.1l8.
thn,p,209
3
Omilii la Cartea lesirii,\ 5
O.igen,
l1
10
lor celor mai de jos indreptate spre pdmdnt gi spre cele ale lui, mag6, spre
lor celor mai de jos indreptate spre pdmdnt gi spre cele ale lui,
mag6, spre care e mdnati s[ se rostogoleascd firea omeneasci,
implinite nu ftri sudoare. C[ci nu e feritd de osteneli via(a im-
ln timp ce nagterea pdrfii birbdtegti, a celei tari gi incordate
pdqtiata degi e degartii."T Lutul lipicios gi formele identice ale
apre virtute, a celei care poate si se r[zboiasci cu tiranul gi si
cdrlmizilor reprezintii mocirla plcatelor gi monotonia lor, clci
picatul nu aduce nimic nou, doar plictiseal5 gi dezgust.
to rlscoale impotriva stlpdnirii lui, ii este nepl6cutii."e
Crp.Z,l-2: ,,Un om oarecare, din seminyia lui Levi, si-a
15-212 ,,8a, regele Egiptului a poruncit moaselor evre-
luatfemeie dinfratele lui Levi. Femeia aceea a luat in pdntece
ieSti, care se numequ: ma $ifra si alta Pua, si le-a zis: Cdnd
gl a ndscut un bdiqt Si, vdzdnd cd e frumos, l-a ascuns vreme
de trei luni."
moSili la eweice, sd luali seamo cdnd nasc: de vafi bdiat, sdJ
omordfi, iar de va fi fatd, sd o crulali! Moagele tnsd s-au te-
E necesarl discre{ia atunci cdnd vrem s[ punem inceput
mut de Dumnezeu si n-aufdcut cum le poruncise regele Egip-
bunei viefuiri: ,,Dac[ nu lucrim in tain[, egiptenii vor invadd
tului, ci au ldsat Si pe bdieli sd ndiascd. Atunci a chemat re-
;i
vor ripi inftptuirile noastre gi le vor arunca in rdu, unde va-
gele Egiptului pe moase Si le-a zis: Pentru ce alificut a$a $i
lurile le vor inghifi."ro Despre tatll copilului se spune doar ci
ali ldsat sd ndiascd Si copiii de parte bdrbdteascd? Iar moa-
trecut
(
)
sub tlcere tatll lui
rya(inea tribului lui Levi:
,,S-a
Sele au rdspuns lui Faraon: Femeile eweice nu sunt ca egip-
Moise.
(
)
Aceasta pentru a ardtt indirect c[ Flristos a fost firi
tencele, ci ele sunt voinice Si nasc pdnd nu vin moasele la ele.
De aceea Dumnezeu aJdcut bine moaselor, iar poporul lui Is-
rael se tnmullea Si se tntdrea mereu. $i fiindcd moasele se te-
trtl dupd trup, degi la vedere a avut un tatii."lr Copilul e tip al
lui Hristos gi prin frumusefea sa. Cele trei luni cdt a fost ascuns
pot fi aseminate cu zilele punerii Domnului in mormdnt.
3z ,,Dar, fiindcd nu putea sd-l mai doseascd, a luat ma-
meau de Dumnezeu, de aceea El le-a intdril neamul."
Pentru fapta lor, Scriptura a pomenit numele celor
dou[
(:
ma lui un co$ de papurd si l-a uns cu catran si cu smoald Si pu-
ndnd copilul in el l-a a;ezat tn pdpuriS, la marginea rdului."
moa$e: $tfra
frumusefe; frcdtoare de
bine) Si Pua (:
cea
strllucitl).
Cogul de papurl e un ,,cog alungit, cu capac; sicriag, ar-
s[, Textul ebraic folosegte aici acelagi cuvdnt ca pentru cora-
22: ,,Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sdu Si o
zis: Tot copilul de parte bdrbdteascd ce se va naste Evreilor
bla (arca) lui Noe, vasul mdntuitor al omenirii. Chiar in Septu-
Wlnta, grecescul thive e derivat din ebraicul thebal gi se afl[
sd-l aruncali in Nil, iar fetele sd le ldsa{i sd trdiascd toote!"
nutnai aicl"t2. DacI Moise e chip al lui Hristos, mama sa in-
deci, ce poruncd d[ alor sii stlpdnul lumii aces-
,,Vede{i,
teia: s[ lepede
ohipuie pe iudei gi Sinagoga. ,,DupE ce a inaintat in vdrstii, Si-
copiii nogtri, s[-i arunce in r6u, s[ le intindd in-
nagoga care l-a n[scut, aprins[ spre ucidere, c[ci Hristos S-a
cd
de la nagtere capcane neintrerupte, care se gi precipit[ inci
lvit dupa trup din ludei, L-a inchis in mormint. Chip clar al
de c6nd incep si ating[ sdnii Bisericii, pentru a-i dezrilddcina,
loostui fapt a fost Moise, pus prin mdna maicii lui in sicriagul
a-i
urm[ri gi a-i ineca in valurile acestui veac."S Pon:nca e in vi-
dQ papur[."13
goare gi astizi, vizAnd pe fiecare din noi, iar vrdjmagul ne rdz-
boiegte dupl o anumiti strategie: ,,Tiranului ii place si vinl la
viafi partea femeiasci a vie{ii sau simfirea trupeasci gi pdti-
7
Sfentul
Chiril
al Alexandriei, Glafire la lesire,l
t Orig* op. cit.,fl,3
t2
13
il va primi, invd!6nd din cuvintele Bisericii. Iar lucrul acesta 4-52 ,,Iar sora copilului pdndea
il va primi, invd!6nd din cuvintele Bisericii. Iar lucrul acesta
4-52 ,,Iar sora copilului pdndea de departe ca sd vadd
ce are sd i se intdmple. Atunci s-a pogordt fata lui Faraon la
se dovedegte ca nefiind frrI cdqtig, ci dititor de mari nldejdi.
CEci privegte cum fiica lui Faraon ii fEgdduieqte risplat[ ma-
rdu sd se scalde, si roabele ei o insolird pe malul rdului' $i
mei lui Moise, ddndu-i s[ hr[neasci pruncul n[scut din ea."r6
vdzdnd copilul in pdpuris, ea a trimis pe una din roabele sale
sd-l aducd. "
Fiind crescut de
c[tre propria-i mam[, Moise nu s-a instr[inat
Sora copilului poate inchipui ceata Apostolilor care, in
de neamul clruia ii
aparfinea. ,,Acest lucru ne inva([ cd, in
timpul in care z[bovim in qtiinfele din afar6, s[ nu ne desplr-
wemea Patimilor, urm[reau de departe evenimentele; iar fiica
fim de laptele Bisericii, care ne hrinegte pe noi."r7
l0z ,,Dupd ce a crescut copilul, doica l-a dus lafata lui
Faraon si i-afost cafiu si i-a pus numele Moise, pentru cd tSi
zlcea: Din apd
l-am scos!"
,,in
ebraicl: MoSe, derivat din verbul masa (: a scoate
din). Etimologie populard, care vrea s[ sugereze ci Moise e
primul m6ntuit. E greu ins[ de presupus c[ fiica lui Faraon cu-
nogtea ebraica. Majoritatea lingvigtilor biblici
sunt de acord c[
numele e de origine egipteand:
zosls sau rnoses (: fiu), gi poa-
to fi
intilnit, intreg sau
prescurtat, in numele unor divinit[fi
po(ile
Moise
iadului gi va elibera sufletele din inchisoare, a$a cum
va pirlsi casa lui Faraon, scofAnd poporul evreu din
mu faraoni: Tuthmosis (:
fiul lui Thot), Rarnses (= fiul lui
Ra)."" in Sepuaginta, transcierea Mosis permite interpreta-
robie.
(:
roa scos din
apd, numele fiind compus
dinmon
ap[)
gi
esl's
G9z ,,$i, deschizdndu-I, a vdzut copilul: erd un bdiat co-
(- salvat). Clement Alexandrinul remarc6, urmdnd scrierii
re pldngea. Antnci i s-aficut mild de elfetei lui Faraon 5i a zis:
rpocrife indllarea la cer a lui Moisi:,,Este clar ci pdrinfii au
Acesta este dintre copiii Evreilor. Iar sora copilului a zis cdtre
drt copilului un nume inainte (
)
li l-au numit loachim.
o doicd dintre
fata evre
s-
i-a zis: Du-te!
Atuncifata lui
Moisi, a$a cum spun cei ini1ia1i, a avut gi un al treilea nume in
^!i
oor, Melhi, dupl inilfarea sa."re
ll-l2z ,,Iar dupd multd vreme, cdnd se fdcuse mare,
Faraon i-a zis: Ia-mi copilul acesta Si mi-l aldpteazd, cd eu am
liloise a ieSit la fiii lui Israel, fralii sdi, gi a vdzut muncile lor
sd-li pldtescl
a luatfemeia copilul Si l-a aldptat."
$i
dele grele. Cu prilejul acesta a vdzut el pe un egiptean cd bd-
,,lar
ci sinagoga iudeilor va primi la vremea sa pe Hris-
tos de la
Biserica din neamuri, cunoscdnd de la ea taina Lui, o
faptul cd cea care a nlscut pe Moise il primeqte de
laa pe un evreu dintre fiii lui Israel, fralii sdi; Si cdutdnd in-
ooace Si incolo Si nevdzdnd pe nimeni, el a ucis pe egiptean Si
arat[ ugor
la fiica
lui Faraon. C6ci dupi ce L-a p6r[sit sinagoga iudeilor
pe lisus gi L-a respins prin neascultare, in timpurile din urm6
tr
rhirr.
f l SfBnt rl
Grigorie de Nyssa, op. cit.
op. cit.,Il,4
rt PENT, p. 119
to Origen,
tu Slromate,I, 153, I
" Sfantul
Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
l5
t4
l-a ascuns in nisip. " ne invalE prin pilda lui si ajutSm virtu(ii ca ce-
l-a ascuns in nisip. "
ne invalE prin pilda lui si ajutSm virtu(ii ca ce-
al omordt ieri pe egipteanul acela? $i s-a spdimdntat Moise Si
a zis: Cu adevdrat s-a vddit fapta aceasta! Iar dacd a aflat
,,Moise
neam cu noi 9i sI omordm pe cel ce se impotrivegte
lei de un
I,'araon de
fopta
aceastq, el
a voit sd ucidd pe Moise. insd
virtu1ii."20 CAnd pornim sI dezr6d[cin[m un p[cat (s6-l uci-
Moise afugit de
lafala lui Faraon Si s-a dus in lara Madian;
dem pe egiptean) nu vom face aceasta oricum: ,,Cel ce se rdz-
Sl sosind in lara Madian, s-a oprit la ofdntdnd."
boieqte prin smerita cugetare
gi nem6niere 9i sete se aseam[ni
celui ce a omorit pe vr[jmaq
9i l-a ascuns in nisip' Prin nisip s[
smerenia. Cici aceasta nu ingragd pigunea patimilor,
in(elegi
Refinem de aici c[ nu vom putea fi de ajutor neamului
nostru, pdnl nu ne vom fi pregitit de ajuns; lucru pe care l-a
lnfeles gi Moise, dupl o singuri experien(i, plec0nd spre Ma-
dlan (= loc de judecat[; sudori omenegti) pentru a se exersa.
ci-e
1ai6na qi cenug6."21 ,,V6zindu-i suportind tirania cumplit[
),
s-a gindit s6-i elibereze 9i
gi cu adevlrat greu de purtat (
El ,,avea din fire dragostea pentru adevlr; de aceea se vede c[,
chiar inainte de a lua conducerea poporului s6u, din pricina
ia-i ."upe
de tot chinul. Omordnd deci intr-un mod oarecare pe
cel ce
hotiir0se s[-l nedreptifeasc[, l-a ascuns in p[mdnt, adic[
urii lui firegti fafi de riu, a luptat impotriva celor rdi cu preful
il aruncase in p6lSle de sub plm6n! inchizAndu-l in iad' Aceas-
viefii sale; fiind izgonit de cei cdrora le ftcuse bine, a pdrlsit
mort in nisip' Iar
ta vrea s[ spuni prin ascunderea egipteanului
cu bucurie viala zgomotoas6 egipteanl gi s-a dus in (Madian).
foarte ugor ci cetele
),
din textele evanghelice poate afla cineva
$i acolo (
vreme de 40 de ani, s-a ocupat cu contemplarea
oxisten(elor"24.La fel, Hristos,,,fiind batjocorit in chip nele-
uratoare de Dumnezeu qi necurate ale dracilor au fost aruncate
de puterea negrlit6 a Mintuitorului nostru, impre-und
t-u13;
giuit pentru cele ce se cuvenea sd fie admirat, s-a mutat in
9u
na, in iad, gi osdndite s[
Moise este un model de
locuiasci in prdpastia fErd fund.'"'
ehip necesar, pdr6sind Iudee4 in care S-a ndscut"2s. Madian e
vietuire gi se face asemenea lui ,,cel
o denumire ce desemneazi triburile nomade din degertul siro-
ce rabd[
ca p6n[ la primirea legii contemplafiilor naturale s[
ffab, pdtrunse gi in peninsula Sinai.
simlire, adici sub fiica lui Faraon cel inteligibil, dar
fie sub
16-17z ,,Preotul din Madian tnsd avea Sapte fete, care
prin rdvna sinceri a bunurilor dumnezeieqti omoard cugetul
pd;teau oile tatdlui lor. $i venind ocestea au scos apd gi au
al trupului gi-l agazd sub nisip, adicl sub deprinderea
lmplut addpdtorile, ca sd adape oile tatdlui lor. Dar pdstorii,
igiptean
n"rbditour. de rele, in care, chiar daci se seamdn[ de duqman
neghina r[ut61ii, nu risare, pentru ridlcina cea lluntrici a du-
hului, care naqte gipdzegte nepdtimirea"".
Itenind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise Si le-a apdrat,
ls-u scos apd Si le-a addpat oile. "
,,Izvor al viefii adevdrate nu e decit cunogtinfa nepdtatd
13-15: ,,Apoi
certdndu-se Si a)ts
ieSind iardsi a doua zi, a vdzut doi evrei
asupritorului: Pentru ce balipe aproapele
dospre Dumnezeu. Deci pufuleste chipul cunogtinfei s[dite in
flrea noastri. De aceea, pdn6 ce ne folosim pentru cunoagterea
tdu? Acela tnsd i-a rdspuns: Cine te-a pus cdpetenie si iude-
cdtor peste noi? Nu cumva vrei sd md omori Si pe mine, cum
lui Dumnezeu de mintea dreapt[ gi nefor{atd, inaint[m direct
;pre adev[r. Dar daci cineva stlpdnit de amdgiri se zbate spre
oeoa ce ii place lui, igi va cheltui in acelea strlduinfele sale.
Aecasta socotesc c[ inseamn[ in ghicituri scoaterea apei de
2o Sfrntul Grigorie de Nyssa, op- cit.
" Sfantul Ioan
Scararul,
Scara,XY,9
2' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,r
Ji SfBntul Vasile cel Mare
Omilii la Haeaimeron,l, I
,
" Sfantul Ma<im Mlrturisitorul, Ambigua, 35
rr Sfeotrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
t7
16
c[tie fetele lui letro gi folosirea de ea cu sila de c[tre cei mai dec6t
c[tie
fetele lui letro gi folosirea de ea cu sila de c[tre cei mai
dec6t ele. tn aceste neputinfe spunem ci se afll cei am6-
mi-afost ajutor Si m-a scdpat din mdna lui Faraon."
tari
Moise a avut doi fii:
(:
pe GherSon
copil de pribeag; alwr-
gi1i, c0nd li se abate cunogtinfa inn[scuti spre ceea ce nu e
bun gi frumos, adicd spre ceea ce ingall 9i spre ceea ce e de fo-
gat) Si Eliezer (: Dumnezeu imi e ajutor).
23-25'. ,,Apoi, dupd trecere de vreme multd, a murit re-
los demonilor. Dar a venit in ap6rare Hristos. Cdci alungdnd
pe r[ii p[stori mincinogi, a addpat cu apivie, adic[ cu propo-
viduirea Lui dumnezeiascl gi cereasc[."'o
gele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii tui Israel, insd, ge-
meau sub povara muncilor gi strigau, Si strigarea lor din mun-
cd
s-a suit pdnd la Dumnezeu. Auzind suspinele lor, Dumne-
zeu $i-a adus aminte de legdmdntul Sdu pe care tl ficuse cu
18-21: ,,Mergdnd ele la tatdl lor Raguel, acesta le-a zis:
Cum de ali venit astdzi aSa de curdnd? Iar ele au zis: Un egip-
tean oarecare ne-q apdrat de pdstori, ne'a scos apd Si ne-a
addpat oile noastre! Zis-a acela cdtre fiicele sale: Dar unde
este acela? De ce l-ali ldsat? Chemali-l Si dali-i sd mdndnce
Avraam, cu Isaac Si cu lacov. De aceea a cdutat Dumnezeu
ryre fiii lui Israel Si S-a gdndit la ei."
Ca gi uciderea (Facerea 4, l0\, asuprirea lucrltorilor e
un
pdcat strigdtor la cer, care necesitl interven(ia divind. CAt
pdine! $i a rdmas Moise la omul acela $i i-a dat pe fiica sa
Sefora de solie."
privegte exprimiri precum Dumnezeu $i-a adus aminte ori S-a
gdndit la ei, acestea trebuie privite ca pogorlminte la puterea
Septuaginta il numegte pe omul din Madian: Iothor ([e-
do
in{elegere a omului. Astfel e ardtat planul lui Dumnezzu
acest nume doar la3, t. Aici, preotul e
tro).
Biblia
Hebraica d[
privind pe Israel, popor ce va define un rol central in istoria
numit Raguel, probabil un al doilea nume al s[u. Ietro in'
mentuirii.
seamn[
cel nobil,
iar Raguel,
pdstorul lui Dumnezez. Fiica sa,
2. Chemarea lui Moise (3, I - 4,31)
Sefora
(: p6sdruic[; cunun[), devine sofia lui Moise. ,,Chiar
dacd trebuie s[ ne inrudim iar[gi cu cel de alt neam, adici
chiar daci trebuin{a ne silegte
s[ viefuim cu filosofia de afatd,
Cap. 3, l-2: ,,in vremea aceea, Moise pdstea oile lui
lslro, preotul din Madian, socrul sdu. gi depdrtdndu-se odatd
sI o facem indepdrtdnd pe
pistorii cei rii de la intrebuinfarea
cu
turma in pustie, a ajuns pdnd la muntele lui Dumnezeu, la
nedreapti a pufurilor."" Sefora, fiind de neam striin, e chip al
Bisericii celei din neamuri. Ea se unegte cu Moise, dupl
Biserica e mireasa lui tlristos. Lumea, asemeni lui Raguel, ,,i
lloreb; iar acolo i S-a ardtat tngerul Domnului tntr-o pard de
!oc, ce iegea dintr-un rug; $i a vdzut cd rugul ardea, dar nu se
lfilstuia."
trl in relafie familiar[ cu El, ddndu-i ca pe o mireasd Biseri
Acest rug a inspirat numeroase interpret[ri. Dup[ SfAn-
din neamuri, care e in[eleasl prin Sefora"28.
tul
Grigorie Palama, aici s-a ardtat lumina cea necreatd: ,,Nu se
222 ,,Aceasta, ludnd tn pdntece, a ndscut un fiu Si
pus Moise numele Gherson, zicdnd: Am aiuns pribeag in lat
strdind. Si tudnd iardsi in pdntece, femeia a ndscut alt fiu Si
rprinde niciodatE jertfelnicul Tiu dumnezeiesc prin foc strdin gi
pltndntesc. C[ci e un foc shlin qi ceresc de alt mod, p[strat
i
prin transmiterea focului nestins, pe care ai venit s[-l arunci pe
pus numele Eliezer, pentru cd Si-a zis: Dumnezeul tatdlui
pllmAnt (Luca 12, 49), ca pe un ocean nemdrginit, prin iubirea
'lir de oameni."2e in rug se afla doar str[lucirea focului, nu gi
puterea lui arzAtoarc: ,,De aceea gi pe noi un cuvdnt ne invafi in
'6 lbid.
" Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit.
'8 Sfeotol Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
tt Drtpr" impdrtdsirea dumnezeiascd, 20
l8
t9
taind c[ atunci cdnd vom da rispuns de faptele s[vdrgite in via- [5, natura focului
taind c[ atunci cdnd vom da rispuns de faptele s[vdrgite in via-
[5, natura focului se va imp6(i, pe de o parte in lumin6,
desfttarea celor drepfi, iar pe de alti, parte in durere arzfutoarc,
r6nduiti celor os6ndi1i."30 Rugul anunti qi intuparea Domnului
lnc[put (adaptat), ca gi focul spinilor. Iar cI ceea ce se stricl
prin fire, adic[ trupul, a fost ftcut de El mai tare ca striclciu-
nea ne-o aratl prin ghicituri focul din rug care pdstreaz[ ne-
din Fecioara: ,,Prin aceasta inv[[5m s[ cunoagtem gi Aina Sfin-
vltbmat lemnul."37
Ardtarca s-a ftcut pe Muntele Horeb
(: pustie; fierbin-
tei Fecioare, din care a strilucit prin nagterea viefii omenegti lu-
te; noutate), vechi nume al Muntelui Sinai (:
mturte stAncos;
mina dumnezeiii, carc a pdzit nestricat rugul aprins, nevegte-
muntele mlrlcinilor).
jindu-se frumusefea fecioriei prin nagtere."31 Sau focul acela e
,,Cuvdntul dumnezeiesc, Care in timpurile mai de pe urmi a
3-52 ,,Attmci Moise Si-a zis: Md duc sd vdd aceastd srd-
lare mintmatd: cd rugul nu se mistuieSte. Iar dacd a vdzut
strllucit din rugul Sfintei Fecioare gi a petrecut cu noi
prin
t*p"". ,,Acesta, Care odinioard a fost gi in foc, in vorbirea cu
Moisi din rug, a voit s[ se nasci gi om, prin Fecioara."33 ,"A.cest
Domnul cd se apropie sd priveascd, a strigat la el Domnul din
rug Si a zis: Moise! Moise! $i el a rdspuns: Iatd-md, Doamne!
$i Domnul a zis: Nu te apropia aici! Ci scoate-li tncdlldmintea
Domn S-a arltat lui Moisi iar6gi, atdt cdt a putut Moisi s6-L
vad6. Domnul este iubitor de oameni gi Se coboarl totdeauna la
din picioarele tale, cd locul pe care calci este pdmdnt sfont!"
De Dumnezeu nu ne putem apropia oricum: ,,Cdnd Moi-
sllbiciunile noastre."34 Dar rugul vestegte gi patima m0n-
se incearc[ sd se apropie de rugul arzdtor, e impiedicat p0nd
tuitoare: ,,Rugul este un arbust cu spini. Dup[ ce Cuvdntul a in-
nu dezleagd incil(imintba picioarelor. Cum nu te vei dezlega
cetat darea legii gi dup[ ce a incetat trdirea Sa printre oameni,
gi tu de orice cuget pltimag, daci vrei s[ vezi pe Cel mai pre-
Domnul a fost incununat in chip tainic iar[gi cu spini."35 Pentru
a ne impdrtdgi, la rindu-ne, de asemenea vedere, trebuie sd bi-
sus de orice simfire gi inlelegere gi sI vorbegti cu El?"38 Cure-
lele din pielea animalului mort semnificl simfualitatea pitima-
ruim intdi vrijmagii lIuntrici: ,,Iar dupd ce vom ucide pe acest
egrptgqn, vom vedea gi noi, in rugul smereniei, pe Dumne-
g[, iar picioarele sunt umbllrile sufletului. De aceea, Domnul
,,a poruncit lui Moise, vestitorul celor dumnezeiegti, sE dezle-
zel)."36,,Sfhnta Scripturl aseam[nd firea dumnezeiascl cu fo-
cul pentru marea lui forfi gi pentru c[ poate sd mistuie cu u$u-
ge inc[lpmintea picioarelor, ca sd arate cI migcarea viefii du-
p[ lege nu e incd curat[, nici cu totul eliberati de faptele stri-
rinli totul. (
)
Dar precum spinii nu pot suporta focul, aga nici
c6ciunii gi ale mortii"3e. Moise se supune gi,,igi apropie talpa
omenescul Dumnezeirea. Dar in Hristos s-a ftcut suportabill.
cugetf,rii goald gi cu totul liberl de incdlfimintele moarte ale
(
) Dumnezeu S-a siliqluit in templul luat din Fecioar[, co-
bordndu-Se pe Sine la o bldndefe gi umilinfi minunati gi res-
g6ndurilor omenegti de aceastd taind, intorcind spre infelegere
puterea in{elegdtoare a minfii ca pe o fald,, dar deschizdnd nu-
tr0ngdnd oarecum puterea de v[timare a firii Lui, ca sd Se facl
mai prin credinfi puterea ascult[toare a sufletului, ca pe o ure-
che, spre primirea tainei'/O. Moise ,,ainvdlat c[ sufletul trebuie
s[ se desfaci cu putere de alipirea la toate cele trupegti, cdnd
17
18
re
ire in duh Si adevdr,l
40
20
21
porne$te prin contemplalie pe drumul cunoagterii 9i infelegerii celor mai presus de lume, gi sE
porne$te prin contemplalie pe drumul cunoagterii 9i infelegerii
celor mai presus de lume, gi sE se instr[ineze prin lepldarea in-
cil(imintelor, cu desdvdrgire, de via{a de mai inainte, ataqati
peEti necru[6toare, ci nec[jesc cu sdrguinfi gi in'chip neobosit
sufletul. Moise conduce acolo poporul lui Dumnezeu. La noi,
ce covdrgire! insugi Fiul gi Cuvdntul adevlrat al lui Dumnezeu
trupului'/r.
E vrednic de semnalat qi un alt aspect: ,,Numegte
cel ipostatic intrece mult gi nesffirgit litera legii.'/' ,,Moisi a
pustia
fard, apd. gi roditoare de spini, in care era 9i rugul, pI-
fost trimis de Dumnezeu in Egipt; (
)
Hristos a fost trimis de
m6nt sf0nt. Ca"i tot locul in c eiste Hristos e sfflnt."a2
Tatil in lume.'/6
6z
,,Apoi
i-a zis iardsi: Eu sunl Dumnezeul tatdlui tdu,
llz ,,Atunci a zis Moise cdtre Dumnezeu: Cine sunt eu,
pumnszeul'lui
Avraam Si Dumnezeul lui Isaac si
Dumnezeul
ca sd md duc la Faraon,
regele Egiptului, Si sd scot pe fiii lui
lui lacov! $i Si-a acoperit Moise fala sa, cd se
veascd pe Dumnezeu."
temea sd pri-
Israel din lara Egiptului? "
Moise era acum un fugar, p[stor in Madian, de unde
Se afirm[
clar nemurirea sufletului: ,,Evident cd acegtia
smerenia sa.
trliesc Ai
exist6. Dacd Avraam, Isaac qi Iacov ar fi mor{i, n-ar
12-14: ,,Iar Dumnezeu i-a zis: Euvoifi cu tine Si acesta
urma c[ Dumnezeu este Dumnezeul unor oameni ce nu exis-
tli va fi semnul cd te trimit Eu: cdnd vei scoate pe poporul
td?"a3 Dar nu negdm nici valoarea trupului: El este Dumnezeul
Meu din lara Egiptului, vd veli inchina lui Dumnezeu in mun-
celor ,,ale clror suflete trdiesc in mdna Lui; iar corpurile vor
tele acesta! Zis-a iardsi Moise cdtre Dumnezeu: Iatd, eu md
tr[i iariqi prin inviere'#.
voi duce la fiii lui Israel Si le voi zice: Dumnezeul pdrinlilor
7-10: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Am vdzut necazul po-
porului Meu in Egipt Si strigarea lui de sub apdsdtori am auzit
voStri m-a trimis la voi. Dar de-mi vor zice: Cum it cheamd,
si durerea lui o gtiu. M-am pogordt dar sdJ izbdvesc din m6-
ce sd le spun? Atunci Dumnezeu a rdspuns lui Moise: Eu sunt
Cel ce sunt. Apoi i-a zis: ASa sd spui fiilor lui Israel: Cel ce
na Egiptenilor, sd-l scot din lara aceasta 5i sd-l duc intr-un
este tt -a trimis la voi!"
pdmdnt roditor Si larg, in lara unde curge miere Si lapte, in li-
nutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al
Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor. Iotd dar cd striga-
Dumnezeu Se numeqte pe Sine drept Cel ce este;In Bi-
hlia Hebraica citim:
ehyeh
aser ehyeh;
in Septuaginta:
Ego
imi o on; in Vulgata: Ego surn qui sum.,,Text fundamental
reafiilor lui Israel a aitms pdnd la Mine si am vdzut chinurile
lor, cu care-i pedepsesc Egiptenii. Vino dar sd te trimit la Fara-
pentru modul in care Dumnezeu Se definegte pe Sine. Definilia
e concentrati in celebra tetragramd YHWH (care se poate citi
on, regele Egiptului, ca sd scoli pe fiii lui Israel, poporul Meu,
IAtryE sau IEHOVA), al clrei nucleu e verbul a fi. Textll
din lara Egiptului!"
ebraic are cdteva variante de traduceri: Eu sunt Cel ce sunt
Misiunea lui Moise de a elibera pe evrei din robie anti-
(misterul lui Dumnezeu, Care refuzi, s[-$i dezv[luie numele);
cipeazd.eliberarea omenirii din robia plcatului: ,,Acolo vezipe
Faraon, despotul amarnic Ai nemilos, qi pe ipistafii aspri, pur-
tdnd chipul satanei gi al oastei lui, care nu aduc asupriri tru-
Eu sunt ceea ce sunt (fiinfa, prin ea inslgi); Eu sunt fiindcd
sunt (confindnd in Sine propria cauzalitate) qi chiar Eu sunt cel
ce voifi (Cel pe Care oamenii [l vor percepe prin revela{ii suc-
cesive). Septuaginta preferl sensul Eu sunt Cel ce este (Dum-
nezeu este existenfi in sine, singura realitate adevdratd, gi cau-
ot lbid.,67
42 Sfaotrrl Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I
o'
xVlL I I
Sfantul
Chiril
al
Ierusalimului,
Catehezele,
]l
Calist fatri arhul, Capete despre rugdciune,63
tn
* Smntul Ioan Damascltin, Dogmatica,IY,15
Sfantul Chiril alieruialimuhii, Caiheza I mistagogicd,3
22
23
:zaunicd a tuturor realitdfilor); tot a9a t[lmdcegte qi Biblia de Ierusalim, revendiclndu-gi aplicarea unei riguroase
:zaunicd a tuturor realitdfilor); tot a9a t[lmdcegte qi Biblia de
Ierusalim, revendiclndu-gi aplicarea unei riguroase sintaxe
18-19: ,,Iar ei vor asculta glasul tdu. Atunci vei intra tu
$ hdtuAnii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, Si-i veli zice:
Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasd-ne dar sd mer-
gem in pustie, cqle de trei zile, ca sd aducem jertJd Dumne-
zeului nostru. Eu tnsd Stiu cd Faraon, regele Egiptului, nu are
ttd vd lase sd plecali, pdnd nu il voi sili Eu cu mdnd tare."
,,Prin aceste cuvinte, Domnul face cunoscute dou[ lu-
cruri: Dumnezeirea Sa, pentru ci cunoagte mai dinainte viito-
rul, gi iubirea Sa de oameni, pentru c6 dlruiegte prilejuri de po-
clinfa libert[fii de voinfi a sufletului."5r
20-222 ,,Voi intinde deci mdna Mea Si voi lovi Egiptul
cu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, Si dupd
aceea vd va ldsa. Voi da poporului scestuia trecere inaintea
Egiptenilor gi, cdnd veli ieSi, nu veli iegi cu mdinile goale, ci
Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci;
,fiecare femeie va cere la vecina sa Si de la cea care std cu ea in
cttsd vase de argint, lucruri de aur Si haine Si veli impodobi cu
ele pe fiii voStri Si pe fetele voastre Si veli prdda pe Egipteni ! "
Pe scurt, Dumnezeu vestegte desftgurarea evenimente-
lor viitoare.
Cap. 4, l-4: ,,$i rdspunzdnd, Moise a zis: Dar de nu md
wr crede Si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: Nu li S-a
duce tn pdmdntul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al
urdlat Domnul!, ce sd le spun? Zis-a Domnul cdtre el: Ce ai
Ferezeil'or, al Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor, tn
ln mdnd? $i el a rdspuns: Un toiag! Aruncd-l jos! - ii zise
- pdmdntul unde curge miere Si lapte!"
Domnul. $i a aruncat Moise toiagul jos Si s-a fdcut toiagul
intr-adevlr, din Canaan nu lipseau mierea gi produsele
gurpe Si a fugit Moise de el. $i a zis Domnul cdtre Moise:
lntinde mdna Si-l apucd de coadd!
tntins Moise mdna Si
$i Si-a
l* apucat de coadd gi s-afdcut toiag in mdna lui."
,,Cdderea toiagului din mdna lui Moise inseamnd cd o-
ffiul, frcut la inceput dupd chipul lui Dumnezeu, ca un pom al
raiului, gi agezat in slava imp[rlteascl gi in m6na Fdcdtorului,
l.a rostogolit la p5m6nt pentru cI a cugetat sd aleag[ cele tru-
pogti gi, pentru riutatea lui ajunsd la culme, era ca un garpe in
n7
PEI.lr, p. 122
ochii lui Dumnezeu. (
)
Cdnd a binevoit Dumnezeu qi Tatil
nt
Sfentul
Ioan
Damaschin,
Dogmatica,I,9
o' Sfantul Chhil al Alexandriei, Despre Sfanla Treime,l
t0 Sftntul Madm Marhrisitorul, Epistole, 9
| | Clement Alexandrinul, Pedagogul, I, 7 6, 3
24
25
l0: ,,Atunci Moise a zis cdtre Domnul: O, Doamne, eu si rezideascd ceea ce a
l0: ,,Atunci Moise a zis cdtre Domnul: O, Doamne, eu
si rezideascd ceea ce a f[cut la
sd readune toate in Hristos 9i
inceput, ne-a trimis din cer
pe Unicul N[scut, mflna Lui cea
omenirea care zilcealaplmint 9i
nu sunt om tndemdnatic la vorbd, ci grdiesc cu anevoie Si sunt
ghngav; Si oceasta nu de ieri de alaltdieri, nici de cdnd ai fn-
dreapte'(
$i atunci a prins
ceput Tu a grdi cu robul Tdu; gura mea Si limba mea sunt ane-
a izblvit-o din riutatea de
fiarl, ariltatd'in viciu 9i picate' a ri-
vuioase. "
dicat-o iarlqi prin sfin{enie la cinstea impEr[teascl 9i la bl6n-
Pirerile despre gingiveala lui Moise sunt imp6(ite. Unii
defea virtufii."52
Bocotesc c[, intr-adev6r, el suferea de un defect de vorbire. in
s zis Domnul: Asa sdfaci inointea lor' ca sd
5-8: ,,Apoi
general, insd, se crede c[ ezitlrile lui Moise se datorau sfielii
S-a ardtat Dumnezeul pdrinlilor lor' Dumneze-.
te creadd cd 1i
ul lui Avraam,
Dumnezeul lui Isaac Si Dumnezeul lui lacov!
mle in fafa unei misiuni atdt de coplegitoare. ,,Cdnd sunt tri-
tnigide Dumnezeu in ajutorul oamenilor, sfinfii, din smerenie,
Zis-a Domnul iardsi: Bagd-li mdna in sdn! $i cdnd a scos-o
nu primesc."55 Origen e categoric: ,,Vorba lui Moise nu era
din sdn, iatd mdna lui era albd ca zdpada de leprd' $i i-a zis
greoaie, nici stdngace limba lui. El nu era lipsit de vervl pro-
din nou Domnul: Bagd-li
iardsi mdna in sdn! $i si-a bdgat
cdnd a scos-o din sdn, iatd' era iar
Moise mdna in sdn;
curatd, ca tot trupul
si
sdu- Dacd nu te vor crede ;i nu vor as-
fetic6. De altfel, pentru egipteni, vorba sa a fost sonori gi elo-
oinfa sa neintrecut6."56 Dar ,,Moisi vedea sldbiciunea limbii
lui, care nu putea sluji mlrefiei celor gdndite de mintea sa."57
culta glasul semnului dintdi, te vor crede la sdvdrSirea semnu-
,,$i l-a iertat Dumnezeu, pentru cd n-a spus-o aceasta impotri-
lui al doilea!"
ce omul frcut dupd chipul dumnezeiesc era ocro-
,,Pene
vindu-se, ci din multd smerenie."S8 ti era greu s[ exprime cele
eo, pini la venirea Cuvdntului, rlmdneau abia intrezdrite. ,,Cu
tit in sdnul
lui Dumnezeu qi nu c[lcase incl porunca datil' aco-
tdev[rat, legea a fost prea greoaie la limb[ spre a putea articu-
perit de grija 9i iubirea Lui, viefuia curat 9i sfinfit 9i necunos-
la cum se cuvine inv6{[tura despre Cel ce este. $i nu a fost in
ce a iegit de sub acoper[mdntul gi iu-
Lana ro-u.t"a.Dar dupd
Itare se ridice mintea la firea cea miritii, prea inchinat[ gi ne-
birea lui Dumnezeu
prin aplecarea spre r[u, s-a v[dit fd[i; in
gr[it6, cea inchinat[ in Sfdnta Treime. Pe l6ngd aceasta, fiind
bolind de necurdfia mo(ii' Prinzdndu-ne ap
nat gi spurcat
gi
rlnb[ la glas, de abia a putut gr[i israelifilor, fiind auzitii nu-
dumnezeu gi Tatdl in Hristos 9i invlluindu-ne in hz
iaragi
mai in Iudee4 propov[duirea ei neajungdnd, aga zicdnd, nici
avdndu-ne oarecum in sdn prin infiere' am
dumnezeiesc
$i
fl[car la urechea celorlalte ne muri."Se
o[dat omorarea venita din vechiul blestem 9i ne-am intors
1l-l2z ,,Dumnezeu insd a zis cdtre Moise: Cine a dat
,tarea de la inceput."53
omului gurd si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere,
de nu te vor crede nici dupd amdndoud semr
9z
,,Iar
nru orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu? Mergi dar: Eu voi
gi nuvor'asculta glasul tdu, atunci sd iei apd dittJluviu si
dcschide gura ta Si te voi invdya ce sd grdieSti."
,,Agadar, aceastl in{elepciune dumnezeiascl de nespus
t'
II, 10
in
17
xv, l
ll
52 Sfrntul Chiril al Alexandriei, inchinare si sluiire tn duh si adevdr'
t3 lbtd.
so lbid.
6
t' SlEnt rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
27
26
Mergi in pace! Dupd atdt de multe zile a murit regele Egiptu- in cuvinte, neamestecatl
Mergi in pace! Dupd atdt de multe zile a murit regele Egiptu-
in cuvinte, neamestecatl gi nestricatE, i;i vars[ harul sdu in su-
lui care prigonise pe Moise, Si Domnul a grdit aceasta lui
fletele sfinfilor gi le descoper[ cunoaqterea, ca s[ priveascd sla-
va lui Dumnezeu."6o
l3z ,,Zis-a Moise: Rogu-md, Doamne, trimite pe altul,
Moise in pdmdntul Madian: Scoald Si intoarce-te in Egipt, cd
au murit toli cei ce cdutau sufletul tdu! Ludnd atuncifemeia Si
pe care vei vrea sd-l trimili!"
copiii, Moise i-a pus pe asini Si s-a intors in Egipt. $i a luat
prgfet, care avea in sine dragostea pentru
,,Evlaviosul
Moise tn mdna sa si toiagul cel de la Dumnezeu."
,,Lui ii va urrna gi sofia cea de alt neam, c[ci existd gi
tot neamul
omenesc, il cerea pe Cel Care trebuia trimis de Ta-
tll."61 Dar inci nu sosise vremea
l4-l7z ,,Atunci, aprinzdndu-se rndnia Domnului asupra
ceva din cultura dinafarl care nu trebuie respins de la insofirea
cu noi, spre nagterea virtulii."e
lui Moise, a zis: Nu ai tu, oare, pe fratele tdu Aaron levitul?
$tiu cd el poate sd vorbeascd tn locul tdu' Iatd el te va intdm-
2l-232 ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Cdnd vei merge Si
vei ajunge tn lara Egiptului, cautd sd faci inaintea lui Faraon
loate mirumile ce li-am poruncit. Eu tnsd voi invdrtoSa inima
lui si nu va da drumul poporului. Dar tu sd zici lui Faraon: ASa
zlce Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intdi-
ndscutul Meu. ili zic dar: Lasdpefiul Meu sd Mi se inchine; iar
de nu-l vei ldsa, ili voi ucide pe fiul tdu cel intdi-ndscut. "
Dumnezeu spune: ,,fiuI Meu fntdi-ndscut, Israil, dar nu
nuni." Moise va fi ajutat in misiune de fratele sdu, Aaron (: im-
unul ndscut. Clci se agtepta primirea spre infiere a unui popor
ovlavios gi cucernic, zidit pe placul lui Dumnezeu gi adus la
lnfierea cea dup[ har"65. ,,Ca gi Ruvin, Israil a c[zut din privi-
presurat de str[lucire; iluminat desdvdrqit). ,,Precizareai care ct
fost preficut in sarpe
lipseqte din textul ebraic. Dup[ o tradilie
legiul de int6i-niscut. Ruvin s-a suit in patul tatdlui sdu. Israil,
raUinici, n-ar fi
vorba de toiagul dir]-versetul 2, ci de un altul,
dat anume de Dumnezeu lui Moise'"62 ,,Moise a ftcut cu toiagul
cel pironit pe el se izb[ve;te, f[r6 indoial[, de ume-
semne. $i
zeala cea curgi'toare.';63 Toiagul inchipuie Crucea. Urmdnd lui
Hristos, vom fi salvati din curgerea pdcatului, ajungflnd la
lns[, a scos pe Fiul Tatllui din vie gi L-a r6stignit."66
242 ,,Insd, la un popas de noapte, pe cale, l-a fntdmpi-
nat tngerul Domnului Si a incercat sd-l omoare."
Textul biblic este neclar: nu gtim daci cel in primejdie de
moafte a fost Moise, sau unul din fiii sli. Sfrntul Maxim Mlrhr-
rimul ferm al viefuirii in Duh.
r{sitorul aplici istoria oricui a pornit pe calea ariltatlde Dumne-
a plecat Moise de acolo 5i s-a intors
a zis cdtre el: Md duc inapoi lafralii mei,
zcu. Cel ce pomegte pe calea virtufli nu mai are voie sI se opreas-
18-20: ,,Deci,
Ietro, socrul sdu, Si
ef pentru cE astfel va cldea iarigi in cele pe care le-a pirdsit.
care sunt in Egipt, ca sd vdd de mai trdiesc. Im Ietro i-a zis:
Acela, fbcind popas in noaptea gdndului pltimag, vede indatil
ln congtiinfa sa pe fngerul ra{iunii ameninf6ndu-l cu moartea.
60 Sfennrl Ambrozie al Milanului, Scrisori,Lxy,4
nt
6r Sfannrl loan Casiaq Despre intruparea Domnului,l'/,3
Sftnt'rl Grigorie de Nyssa, op. cit.
62 PEI.lr, p. 123
* nt Smntnl Maxim M6rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,23
Sfrntnl Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl,4
63 Sfrntnl Varsanufie, op. cit.,6l
28
29
27-31: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Aaron: Mergi in in- Atunci infelepciunea (Sefora), sofia minfii,
27-31: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Aaron: Mergi in in-
Atunci infelepciunea
(Sefora), sofia minfii, taie cu ra{iunea
ndlucirea materiali ivit[ in gindul-copil 9i
fimpinarea lui Moise tn pustie! $i s-a dus acesta Si s-a fntdlnit
credin,tei (piatra)
cu el fn muntele lui Dumnezeu Si s-au sdrutot amdndoi. Atunci
usuc[ ioaii amintirea vielii dupi sim1uri."67
25-262 ,,Dar Sefora, ludnd un culit de piatrd, a tdiat im-
a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i le
poruncise, $i toate semnele ce-i incredinlase sd facd. Dupd
prejur pe fiul sdu Si, atingdnd picioa'rele lui Moise, a zis: Tu-mi
-eSti
dceea s-au dus Moise Si Aaron Si au adunat pe toli bdtrdnii
Domnul de la el; iar ea, din prici-
un sol crud! Si s-a dus
lui Israel Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care le
na acestei tdieri imprejur, i-a zis lui Moise: So! crud!"
,fiilor
grdise Domnul lui Moise, si aficut Moise semne tnaintea po-
Textul e in continuare neclar. ,incerc[rile de descifrare a
porului; Si poporul a crezut Si s-a bucurat cd a cercetat Dom-
nul pe fiii lui Israel si a vdzut necazurile lor si, plecdndu-se,
tt-au tnchinat."
,,S[ nu indrlzneasci s[ vorbeasc[ poporului cel ce nu
c-a pregltit sd gr[iasc[ celor mul1i, printr-o purtare potrivitii
ou ceea ce vorbegte. CIci ai vdzut cum, atunci cdnd era incl
t0nlr, inainte de a se fi ridicat prea mult in virtute, nu a fost
oocotit sfttuitor gi impiciuitor vrednic de crezare nici m[car
tntre doi oameni ce se certau. Acum, ins[, vorbegte atdtor zeci
de mii de oameni adunafi la un loc."70
3. Moise la Faraon (5, 1 - 7, 13)
Cap. 5, lz ,,Dupd aceea, Moise gi Aaron au intrat la Fa-
raon Si au zis cdtre ddnsul: ASa grdieSte Domnul Dumnezeul
lui Israel: Lasd pe poporul Meu, ca sd-Mi facd sdrbdtoare in
pustie!"
Cum eweii aduceau jertfe din vite, animale sacre pentru
ogipteni, era necesar si cear[ aceastE distanfare. Mai mult, ei
nn puteau sllvi pe Dumnezeu in Egipt: ,,atita vreme cit trd-
qi nu este cur[fit astfel inc6t s6 fi departat de
este tiiat imprejur
la el tot ceea ce
este vdtim[tor gi necura! ingerul venit in in-
tflmpinare
iegti viafa intunecoas[ a veacului gi egti coplegit de noaptea in-
tereselor, nu pofi sluji Domnului."Tl
er il imbldnzegte
care
inldturarea P[r1ii
sotia,
2: ,,Faraon insd a zis: Cine este acela Domnul, ca sd-I
uscult glasul si sd dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunosc
din care se
pe Domnul gi nuvoi da drumul lui Israel!"
67 Cf. op. cit.,17
1t'Ibid.
6r
Ex,p.2t2
'" o.ig* op. cit.,Ill,3
u' Smntul Grigorie de Nyssa, op. clL
3l
30
Nu-L cunoagte pe Domnul cel ce gi-a impietrit inima. lutul c6rlmizilor de chirpici."Ta De aceea,
Nu-L cunoagte pe Domnul cel ce gi-a impietrit inima.
lutul c6rlmizilor de chirpici."Ta
De aceea, ,,necurat este inaintea Domnului tot cel ce se inalfd
cu inima. Fiindcl primul picat este mdndria."12
3z ,,Zis-au ei cdtre ddnsul: Dumnezeul Evreilor ne-a
l3-l4z ,,Iar slujbasii ii sileau, zicdnd: impliniyi-vd lu-
crul dat pentru fiecare zi, ca atunci cdnd vi se dddeau paie.
chemat; lasd-ne sd mergem tn pustie cale de trei zile, ca sd
aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru, ca sd nu pierim
lar pe slujbasii pu$i peste ei de cdpeteniile lui Faraon ii bd-
teau, zicdnd: Pentru ce n-a{ifdcut Si astdzi numdrul vostru de
de ciumd sau de sabie!"
cdrdmizi, ca ieri Si ca alaltdieri? "
Pentru slujbasi, PE}II are: scribii poporului, cei dintre
,,Nu trebuie si rlmdnem aproape de granilele rlutlfii gi
a vie{ii supuse tiranului."73 in plus, dacl evreii ar fi jertfit in
Egipt, ar fi st6rnit mdnia blgtinagilor.
,liii
lui Israel, urmdnd Septuaginta: i grammatis tu ghenus ton
iion Israil.,,Scribii erau evreii desemnafi de v[tafii (suprave-
ghetorii) egipteni s4 {in5 evidenla personalului, zilelor de lu-
4-l2z ,,Iar regele Egiptului le-a zis: Moise Si Aaron, pen-
cru gi produc1iei."75
tru ce-mi stingherili poporul de la lucru? Duceli-vd fiecare
din voi la treburile voastre! Apoi Faraon a zis iar: Iatd acum
15-18: ,,Afiinci s-au dus slujbosii fiilor lui Israil Si au
slrigat cdtre Faraon, zicdnd: Pentru ce faci aga cu robii tdi?
s-a inmullit poporul acesta in lard gi voi il tntrerupeli de la lu-
Paie nu se dau robilor tdi, dar ne zic: Faceli cdrdmidd. $i ro-
hii tdi sunt bdtuyi ;i poporul
cru. $i chiar in ziua aceea a poruncit Faraon cdpeteniilor Si
tdu e mereu vinovat! Iar el le-a
slujbasilor poporului Si le-a zis: De acum inainte sd nu mai
zis: Sunteli leneSi Si de aceea ziceli: Haidem sd aducem jerffi
dali poporului lui Israel paie pentrufacerea cdrdmizii, ca ieri
Si ca alaltdieri, ci sd se ducd ei sd-Si adune paie. Dar cdrdmizi
l)umnezeului nostru. Acum duceli-vd dar Si muncili! Paie nu
vi se vor da, dar numdrul de cdrdmizi rdnduit sd-l faceli!"
,,La fel gi diavolul, cdnd a binevoit Dumnezeu sE milu-
sd facd tot atdtea cdte fdceau in fiecare zi; sd-i silili Si sd nu le
iasci sufletul qi s[-l u$ureze pe el din patimi prin cuvdntul
tmpulinali munca;
fiindcd
sunt
fdrd treabd Si de aceea strigd
Si zic: Haidem sd aducem jertft
Dumnezeului nostru! Sd fie
Slu, sau prin careva dintre slujitorii Lui, ingreuiaz[ gi el mai
ture p_atimile impohiva lui gi-l rlzboiegte cu gi mai mult[ pu-
dar tmpovdrali de lucru oamenii aceStia Si sd se indeletni-
tcre."'o CAnd se decide cineva sd-I slujeasc[ lui Dumnezeu, ,,se
ceascd cu acestea, iar nu sd se indeletniceascd cu vorbe min-
rcoald dugmanul tuturor, impreunl cu celelalte duhuri rele gi
cinoase! $i au ieSit cdpeteniile lor Si slujbasii poporului Si au
necurate gi, reprogindu-i ca pe un lucru necuvenit ndzuinfa gi
zis cdtre popor: ASa zice Faraon: Nu vd mai dau paie. Mer-
Berbarea amintite, il silegte s[ se ]in[ in continuare de neinfr6na-
geli voi tnsivd Si vd adunali poie de unde veli gdsi, dar din lu-
rca trupeasc[ gi plmdnteasc[ gi de cele ale lumii, dupi obiceiul
crul vostru nu vi se va scddea nimic! Atunci s-a risipit poporul
in tot Egiptul, ca sd strdngd trestie tn loc de paie."
PENT are pentru finalul pasajului: sd strdngd miriStile
liec[rui4 neingdduindu-i s[ se desparti de patima care-i este fa-
miliari. Totodati, face gi pe aceasta greu de satisfrcut, ca nu
curnva, din pricina ugurin(ei 4l-u o satisface, s[ o disprefuiascl
pentru paie. ,,La secerig, localnicii recoltau doar spicele, lis6nd
pe miriqte paiele aproape intregi. Acestea, deci, mai trebuiau se-
gi astfel s[ se sature de rdu."77
cerate o datii (sau smulse) gi apoi tocate spre a fi amestecate in
/a
I,EI.rr, p. 125
t'ilrid.
]]
Isifrie Sinaitul, Ctndnt despre trezvie Si virtute,63
73 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
'o Ava Dorotei, op. cit.,X[I, 9
" smntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
32
JJ
$i, in sfidrSit, am auzit suspinul fiilor lui Israel, pe care ii lin Egiptenii in
$i, in sfidrSit, am auzit suspinul fiilor lui Israel, pe care ii lin
Egiptenii in robie, Si Mi-am adus aminte de legdmdntul Meu
cu voi. Mergi dar de vorbeSte fiilor lui Israel Si le spune: Eu
sunt Domnul Si am sd vd scot de la munca ceq grea a Egipte-
nilor Si am sd vd izbdvesc din robia lor; am sd vd izbdvesc cu
hral inalt Si cu pedepse mari; am sd vd primesc sd-Mifili po-
por, iar Eu sd vdfiu Dumnezeu Si voi veli cunoaste cd Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, Care v-a scos din pdmd.ntul Egip-
lului Si de sub tnunca apdsdtoare a Egiptenilor. Apoi am sdvd
duc in pdmdntul acela pentru care Mi-am ridicat mdna sd-l
dau lui Awaam, lui Isaac qi lui lacov, Si pe care am sd-l dau
voud tn stdpdnire, cdci Eu srmt Domnul! $i a grdit Moise aSa
,fiilor
lui Israel; dar ei n-au ascultat pe Moise, din pricina dez-
nddejdii Si a greutdlii muncilor lor. "
Moise nu avea de luptat doar cu egiptenii, ci gi cu ind6-
rdtnicia propriului popor. Sufletul robit patimilor gi cuprins de
deznldejde nu mai aude cuvdntul dumnezeiesc Ai nu mai crede
ftrg[duin{elor.
10-13: ,,$i iardsi o grdit Domnul cu Moise Si i-a zis:
lntrd Si spune lui Faraon, regele Egiptului, ca sd lase pe fiii
lui Israel sd iasd din lara lui! Dar Moise a grdit tnaintea
Domnului Si a zis: Iatd, fiii lui Israel nu md qscultd. Cum, dar,
md va asculta Faraon? $i apoi, eu sunt Si gdngav. Domnul
tnsd a grdit lui Moise Si Aaron Si le-a poruncit sd spund lui
Dumnezeu Atotputernic traduce ebraicul El-$adai; in
l,'sraon, regele Egiptului, sd dea drumul fiilor lui Israel din
Septuaginta: Theos on afton, iat in Vulgata" Deo omnipotente'
Sub acest nume au cunoscut patriarhii
pe Dumnezeu' De acum'
lahve; Septuaginta: Kiri'
Domnul; St6p.dnul)' Ado-
lura Egiptului."
Chiar Moise qi Aaron au nevoie sd fie mereu intirifi de
El e numit Domnul,traducere pentru
porr-rrr), Yulgata: Adonai
(:
os (:
Dumnezeu.
nai
era un nume eufimistic pe care il rosteau eweii acolo unde
in continuare, sunt enumera{i urmagii lui Ruben, Simeon
;i Levi, cu o atenfie speciald pentru Levi, seminfia clreia ii
intdlneau tetragrama IHVH, pentru a feri de profanare cel
sacru nume al lui Dumnezzu.
npurfineau Moise gi Aaron.
mult: am fdcut legdmdnt cu ei, ca sd le
l4z ,,Iatd acum incepdtorii familiilor strdmoSeSti: Fiii
4-92
,,Mai
pdmdntul Canaan, pdmdntul pribegiei lor, in care rdtdceau
lul Ruben, intdi-ndscutul lui Israel: Enoh Si Falu, Helron Si
(\rrmi. Acestea suntfamiliile lui Ruben."
Acegtia au mai fost prezentafila Facerea 46,8-9.
78 Origen, op. cit.,lll,3
34
35
15: ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin, fohar Si Saul, fiii canaanencii.
15: ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin,
fohar Si Saul, fiii canaanencii. Acestea sunt familiite lui
pe Abiud, pe Eleazar si pe ltamar. "
Sofia lui Aaron este Elisavela
(:Domnul
jur[mdn-
este
meon."
tul s[u), fiica
lui Aminadab (: ruda este darnic[) gi sora lui
Fiii lui Simeon sunt prezenta{i identic la Facerea
Naason
(: prooroc; $arpe).
Aminadab pare a fi un alt nume al
10.
lui lfhar (6, l8). Cartea I Paralipomena il numeqte fie Amina-
16z ,,Iar numelefiilor lui Levi, inqirali cum s-au ndsc
dab (6, 22), fie Ifhar (6, 38). Fiii lui Aaron: Nadab
(: gene-
sunt acestea: GherSon, Cahat Si Merari. Iar anii vielii lui
(:
tos), Abiud
Dumnezeu este tatl),
Eleazar (: Dumnezeu
aufost o sutd treizeci Si Sapte. "
oste ajutorul)
Si Itamar (: malul palmierilor).
Fiii lui Levi au mai fost prezentagila Facerea 46,11.
242 ,,Fiii lui Core: Asir, Elcana Si Abiasaf. Acestea sunt
17: ,,Fiii
lui GherSon: Libni
gimei, cufamiliile lor."
Si
Fiii lui
Ghergon: Libni (: alb) 9i $imei (: renumit).
,l'amiliile lui Core."
Fiii lui Core: Asir
(: prizonier), Elcana (: Dumnezeu a
l8z ,,Fiii lui Cahat: Amram, Iphar, Hebron Si Uziel.
o0ptigat) qi Abiasaf (: tatdl care adund).
anii vie[ii lui Cahat aufost o sutd treizeci Si trei de ani."
252 ,,Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat de femeie pe una
Fiii lui Cahat: Amram
(:
popor
inalt),
(:
Iphar
strdlu
dln fiicele lui Putiel Si aceasta i-a ndscut pe Finees. AceStia
cire), Hebron (: prietenie) Si Uziel (: puterea Domnului).
lunt incepdtorii
familiilor
strdmoqeSti ale levililor. "
19: ,,Fiii lui Merari: Mahli Si MuSi. Acesta era
lui Levi, dupdfamiliile lui."
Fiii lui Merari: Mahli (: bolnav; fragil) Si MuSi (:i
Femeia hi Eleazar provenea
din familia unui anume
l'utiel l: arcul meu este Dumnezet); ea a ndscut pe Finees (:
ocl negru; prezic[tor).
pertat).
26-302 ,,Acesta este acel Aaron Si acel Moise, cdrora
20: ,,Amram insd a luat de femeie pe lochebed,
Dumnezeu le-a zis: Scoateli pe fiii lui Israel din pdmdntul
unchiului sdu, Si aceastq i-a ndscut pe Aaron Si pe Moise,
Egiptului. Acesta este acel Aaron Si acesta este acel Moise din
cum Si pe Mariam, sora lor. Iar anii vielii lui Amram aufost
llmpul cdnd a grdit Domnul cu Moise in lara Egiptului si i-a
sutd treizeci Si Sapte de ani."
Abia acum
sunt numifi p[rinfii
lui Moise,
Amram
gi
tl,t lui: Eu sunt Dornnul! Spune lui Faraon, regele Egiptului,
ufilc-li vorbesc Eu! Iar Moise a rdspuns Domnului: Iatd, eu
chebed (: lahve este bog[!ie), precum gi sora sa, Mariam (
revoltd).
tunl greoi lq vorbd. Cum dar md va asculta Faraon? "
Dupd genealogia levifilor, se revine la istoria exodului.
2lz ,,Fiii
lui llhar: Core,
Nefeg
Zicri."
Si
Fiii lui
lfhar: Core (: pleguv), Nefe7 (: ml[difa) qi
Ctp. T r lz ,,Rdspuns-a Domnul lui Moise si i-a zis: Iatd,
fru./ac din tine un Dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fra-
(: amintirea mea).
lelc ldu,^tyi vafi prooroc."
222 ,,Fiii lui Uziel: Misael, Ellafan Si Sitri."
,,Insugi regele egiptenilor este in puterea viciilor gi, ali-
Fiii lui Uziel: Misael
(:
cine este
ca D:urnnezeu?), El1
hrri de acesta, Moise este socotit Dumnezeu, care st6pdnegte
.fon (: Dumnezeu este ocrotitor) Si Sitri (:
Domnul e
rul meu).
232 ,,Iar Aaron Si-a luat de solie pe Elisaveta, fata
domniile, punindu-le sub puterea sa." 7e ,J.{u spun cd ei sturt
durrrnezei, implra(i qi domni prin fire, ci sunt numigi aga pentru
Aminadab gi sora lui Naason; aceasta i-a ndscut pe Nadab
ru Slltntnl Ambrozie, Scrisori,Xxvll, 8
36
37
c[ au impdr[,tit gi au stipdnit peste patimi gi au p6zit nefalsi- rrul cel adevdrat
c[
au impdr[,tit gi au stipdnit peste patimi gi au p6zit nefalsi-
rrul cel adevdrat al Crucii, care este Hristos, este moarte pentru
ficati asemdnarea cu chipul dumnezeiesc, potrivit cdruia au fost
crea(i - cici se numegte qi icoana impiratului impdrat - 9i pen-
tru cd sunt unili cu Dumnezeu dupS voinfa 9i L-au primit locui-
tor in[untrul lor, iar prin participarea la El au devenit, prin har,
ceea ce este El prin fue."So
dugmani, pentru duhurile rdutifii, dar pentru sufletele noastre
oote un baston, un sprijin puternic, gi viafa in care ele igi afll
odihna."82 ,,Acolo e toiagul, aici crucea. Acolo lemnul, pref[cut
ln chip minunat in garpe, inghifea qerpii; aici crucea, unealta
r[ut6tii, folositl de o at6t de mare bundtate, se aratil, printr-o
2-72 ,,Tu dar vei grdi lui Aaron toate cdte ili voi porun-
prefacere oarecare, pierzitoare demonilor."83
10-13: ,,}-au dus deci Moise si Aaron la Faraon si la
ci, iar Aaron, fratele tdu, va spune lui Faraon, ca sd lase pe
fiii lui Israel sd iasd din pdmdntul lui. Eu insd voi invdrtoSa
slujitorii lui Si au facut cum le poruncise Domnul: a aruncot
inima lui Faraon gi voi ardta mu$imea semnelor Mele si a mi-
Aaron toiagul sdu tnaintea lui Faraon Si inaintea sluiilorilor
nunilor Mele in pdmdntul Egiptului- Faraon nu Md va ascul-
ta, dar Eu imi voi pune mdna asupra Egiptului Si voi
ostirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui Isrqel din
lul Si s-a fdcut $arpe. Atunci a chemat Si Faraon pe in{eleplii
Egiptului gi pe wdjitori Si au fdcut Si vrdjitorii Egiptenilor
usemenea lucru cu vrdjile lor: fiecare din ei Si-a aruncat toia-
gul si s-afdcut $arpe. Dar toiagul lui Aaron a inghilit toiegele
Egiptului, cu mare izbdndd. Cdnd voi intinde mdna Mea t
pia Egiptului si voi scoate pe fiii lui Israel din miilocul
lor. De aceea s-a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i-a ascul-
atunci vor cunoaste toli Egiptenii cd Eu sunt Domnul!
si Aoron s-au supus; cum le-a poruncit Domnul, asa aufdt
tal, dupd cum spusese Domnul."
Vrdjile magilor sdi au convins pe Faraon s[ nu cedeze.
Cdnd au inceput a grdi lui Faraon, Moise era de optzeci
Dar, cum se vede gi de aici, puterea diavolului e iluzorie. Mai
ani, iar Aaron, fratele lui, de optzeci Si trei de ani."
mult, el doar imit[ cele ce-L vede fEc0nd pe Dumnezeu. To-
tugi, mulfi preferl parodia, urmdnd nilucirilor diavolegti mai
Precizareadin urmd nu e frr6 folos: ,,Aaron, degi era
bitrdn ca Moise cu trei ani, totuqi a intrat dupd el in sluji
degrabl dec6t lui Dumnezeu.
Aga gi Hristos a fost egal intr-o privin(6 cu Moise, pentru or
niiate, 9i al doilea in slujire, dar mai inainte gimai presus de
prin Dumnezeire gi prin slava Sfintei Treimi."8r
8-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise si cu Aaron Si a
Dacd Faraon vd va zice: Dd-ne vreun semn sau vreo
4. Pldgile Egiptului (7, t4 - 11, 10)
Ctp.7,lS26: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Inima lui
l'araon se inddrdtniceSte Si nu lasd poporul. Du-te dar la Fara-
on diminea{d; iatd el are sd iasd la apd, iar tu sd stai in calea
atunci tu sd zici fratelui tdu Aaron: Ia toiagul Si-l aruncd
lui, pe malul rdului, Si toiagul acesta, care s-a prefdcut in Sar-
inaintea lui Faroon Si inaintea sluiitorilor lui, Si se va
pe, sd-l iei in mdna tq; $i sd zici lui Faraon: Domnul Dumne-
ttul Evreilor m-a trimis la tine sd-yi spun: Lasd pe poporul
$arpe. "
lui Moise avea doui aspecte. Duqmanilor
Mcu sd-Mi facd slujbd in pustie; Si iatd pdnd acum nu M-ai
,,Toiagul
garye, care mugcd 9i ucide, pe c6nd israelililor
tutcultat. ASa zice Domnul: Din aceasta vei cunoaste cd Eu
prezentaca un
un toiag, asemenea acelora pe care se sprijineau. Tot aga qi le
wnl Domnul: iatd, cu qcest toiag, care e tn mdna mea, voi lo-
8o
Egipteanul,
Omilii duhovnicesti,Xlvfl, 16
Sfintol
Ioan
Damaschin,
Dogmatica,lY,
15
12 Smrtol
Macarie
tt Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,lr
tt Culist Patriarhul, op. cit., 63
38
39
vi apa din rdu si se va prefoce in sdnge. PeStele din rdu va muri,
vi apa din rdu si se va prefoce in sdnge. PeStele din rdu va
muri, rdul se va impuli Si Egiptenii nu vor putea sd bea apd
din rdu! $i a mai zis Domnul cdtre Moise: Sd zici lui Aaron,
,,Asemenea norodului broagtelor sunt cugetiirile rele,
aducdtoare de striclciune, din inima murdard a unor oameni,
fratele tdu: Ia toiagul in mdnd Si intindeJi mfuta osupra ape:
lor Egiptului: asupra rdurilor lui, asupra lacurilor lui si asu-
ce-gi iau viafa din ea ca dintr-un noroi."84
6-8: ,,$i Si-a intins Aaron mdna sa asupra apelor Egip-
lului Si ele au scos broagte; Si au ieSit broaste gi au acoperit
pra oricdrei adundri de apd; Si se vor preface in sdnge si va
sdnge in toatd lara Egiptului, in vasele de lemn Si tn cele de
pdmdntul Egiptului. Dar auficut asemenea Si vrdjitorii Egip-
tenilor cu vrdjile lor Si au scos broaste tn pdmdntul Egiptului.
piatrd! $i auJdcut Moise si Aaron cum le-a poruncit Domnul:
Atunci a chemat Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Ruga-
a ridicat Aaron toiagul sdu Si a lovit apa rdului, inaintea ochi-
ll-vd pentru mine Domnului sd depdrteze broastele de lo mine
lor lui Faraon Si inaintea ochilor slujitorilor lui, Si toatd
din rdu s-a prefdcut tn sdnge. Atunci peStele din rdu a murit;
rdul s-a tmpulit Si Egiptenii nu puteau sd bea apd din rdu;
gl de la poporul meu Si voi ldsa poporul lui Israel sd jertfeas-
cd Domnului!"
,,Este un progres a recunoagte, cel pufin la necaz, rafiltt-
era sdnge tn toatd lara Egiptului. $i au ficut aSa Si magi
nea pentru care am meritat pedeapsa."8s
Egipteni cu vrdjile lor. De aceeo s-a invdrtoSat inima lui F,
9-15: ,,Moise insd a zis cdtre Faraon: SoroceSte-mi in-
raon si nu i-a ascultat, precutn le spusese Domnul. intorc6,
tuli cdnd sd md rog pentru tine, pentru slugile tale Si pentru
du-se, Faraon a intrat 7n casa sa Si nu a pus lo inimd aceastai
poporul tdu, ca sd piard broastele de la tine, de la poporul tdu
Atunci au sdpat toli Egiptenii in preajma rdului, ca sd
gl din casele voastre qi sd rdmdnd numai in rdu. Iar el a zis:
cd sd bea apd, cdci din rdu nu puteau sd bea apd. Se tmplini
Mdine, Zis-a Moise: Vafi cum ai zis, ca sd Stii cd nu este altul
serd sapte zile de cdnd lovise Domnul apa."
Aceasta a fost prima plagl trimisi asupra Egiptului.
inroqirea apelor nu era ceva necunoscut egiptenilor, putind
ca Domnul Dumnezeul nostru. Se vor depdrta broostele de la
llne, din casele tale, din larine, de la slugile tale Si de la popo-
tul tdu Si numai tn rdu vor rdmdne. IeSind deci Moise Si Aaron
luat[ astfel, ca gi celelalte pldgi, drept un fenomen natural.
si ritmul gi intensitatea pedepselor arltau cI ele sunt
de la Faraon, a strigot Moise cdtre Domnul ca sd piard broas-
lcle pe care le trimisese impotriva lui Faraon. $i aJiicut Dom-
unei rafiuni divine, astfel cd ele pot fi asimilate unor mi
Cap. 8, l-5: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd
Faraon Si-i zi: ASa grdiegte Domnul: Lasd pe poporul Meu,
nul dupd cuvdntul lui Moise Si au murit broastele de prin ca-
w, de prin curli Si de prin larini; Si le-au adunat grdmezi, grd-
mezi, Si s-a tmpulit pdmdntul. Vdzdnd insd cd s-afdcut u$ura-
sd-Mi slujeascd. Iar de nu vei vrea sd-l laSi, iatd, Eu voi
toate linuturile tale cu broaste. Rdul va miSuna de broaste
ieSind, acestea se vor sui in casele tale, tn dormitoarele
rc, Faroon Si-a invdrtoSat inima Si nu i-a ascultat, dupd cum
upusese Domnul. "
Umplerea prii cu broagte a fost cea de-a doua plagl. Degi
pe paturile tale, in casele slujitorilor tdi Si ale poporului
nu a cedat pdnd-n final, atitudinea Faraonului s-a schimbat.
in cuptoarele tale Si tn aluaturile tale; pe tine, pe poporul
Si pe toate slugile tale se vor sui broaste! $i a mai zis
cdtre Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu: intinde toiagul
1Gl9z ,,Atmci a zis Domrutl
lui Aaron:
lnfinde-1i toiagul tdu cu mdna Si
dntului Si
mdna ta spre rduri, spre lacuri Si spre bdlli Si fd sd
r{
Smntul Grigorie
de
Nyssa, op. cit.
broofte in pdmdntul Egiptului!"
rt Origen, op.-cit., IlI, 3'
40
4t
mdntul Egiptului, incdt s-a prctiit lara de tdtmi. Atunci a che- mal Faraon pe Moise
mdntul Egiptului, incdt s-a prctiit lara de tdtmi. Atunci a che-
mal Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Merge{i Si aduceli
,lertfd Domnului Dumnezeului vostru in lard! Moise insd a zis:
Nu este cu putin{d sd se
facd
aSa,
pentru
cd cele ce aducem
noi jerffi Domnului Dumnezeului nostru sunt urdciune inain-
lea Egiptenilor. $i de vom jertfi noi tnaintea Egiptenilor cele
ce sunt urdciune pentru ei, nu ne vor ucide, oare, cu pietre? "
,,Israeli1ii, p[stori fiind, jertfeau animale din turmele lor.
Ritualul egiptenilor era diferit, ofrandele lor constau in
vege-
tale, plsiri sau aluaturi. Berbecul gi ,tapul erau pentru ei ani-
nu i-a ascultat, dupd cum spusese Domnul."
E rindul magilor sd recunoascd puterea lui Dumnezeu,
male sfinte."87
27-322 ,,De
ftrd caFaraon s[ se lase induplecat. fdnlarii au constituit cea
aceea ne votn duce in
pustie
cale de trei zile
gl vom aduce
acolo jertfi Domnului Dumnezeului nostru, du-
de-a treia plagd.
20-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Scoald mdine de
dimineald Si iegi inaintea lui Faraon in vremea cdnd el are sd
pd cum ne va zice Domnul. Zis-a Faraon: Eu vd voi ldsa sd
aduceli jertfi Domnului Dumnezeului vostru, in pustie, dar sd
nu vd duceyi departe. Rugali-vd dsr Domnului pentru mine!
lar Moise a zis: Iatd, cum voi ieSi de la tine, md voi rugo
Domnului Dumnezeului meu Si mdine se vor indepdrta tdunii
de la Faraon, de la slujitorii lui Si de la poporul lui, dar Fa-
raon sd inceteze a mai tnSela, neddnd drumul poporului sd
uducd jertfd Domnului! gi iesind Moise de la Faraon, s-a w-
voi osebi in ziua aceea pdmdntul Gogen in
re trdiesc ei.
$i
gal lui Durnnezeu. $i aficut Domnul dupd cum zisese Moise:
re trdieSte poporul Meu, cd acolo nu vor ti tduni, ca sd Stii
Eu sunt Domnul, tn mijlocul
acestei ldri. Voi face
a indepdrtat tdunii de la Faraon, de la slujitorii lui gi de la
poporul lui Si n-a mai rdmas nici unul. Dar Faraon gi-a fn-
fntre poporul Meu Si poporul tdu 5i chiar mdine va fi
vdrloSat inima Si de data aceqsta Si n-a ld,sat poporul sd se
acesta pe pdmdnt!"
tlucd. "
Sunt vestifi t[uni, ,,literal: muscd cdineascd. T
Tiunii reprezentau cea de-a patraplagd, trimisl asupra
ebraic indic[
numele colectiv al unei specii de insecte
toare, dar
greu de identificat; foarte prolific5, specia implic[
ideea de viermuial[.
Vulgata traduce: otnne genus rnuscarutn
tigiptului.
Cap.9, l-72 ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd la
h'uraon Si-i spune: Aceasta a zis Domnul Dumnezeul Evreilor:
tot felul de muqte).
Tdunul e mai apropiat: insecti vltiit
prolifici 5i agresiv["86. Termenul ebraic folosit e arobh.
ofdcut Domnul aSa Si a venit mullime de
Lasd pe poporul Meu sd-Mi slujeascd! Iar de nu vei vrea sd
hqi pe poporul Meu, ci-l vei mai line, iatd, mdna Domnului va
24-262 ,,$i
uni in casa lui
Faraon, tn casele sluiitorilor lui si tn tot
tl peste vitele tale cele de la cdmp: peste cai, peste asini, peste
111,,x,p.zr4
tu Origen, op. cit.,ll7,3
43
42
cdmile, peste boi Si oi Si vaJi moarte foarte mare. Dar vaface kil pdmdntul, Si
cdmile, peste boi Si oi Si vaJi moarte foarte mare. Dar vaface
kil pdmdntul, Si tu tot te mai impotriveSti poporului Meu Si nu-l
Domnul osebire tn ziua aceea tntre vitele Israelipilor Si vitele
laSi. tatd, Euvoi ploua mdine, pe vremea osta, grindindfoarte
Egiptenilor: din toate vitele Jiilor lui Israel nu va muri nici
multd, cum n-a mai fost in Egipt de la intemeierea lui Si pdnd
una. $i a pus Domnul soroc Si a zis: Mdine va face Domnul
qceasta tn lara
aceasta!
a doua zi a fdcut Domnul aceasta
ln ziua aceasta. Trimile dar acum sd adune turmele tale Si
knte cdte oi la cdmp, cd asupra tuturor oamenilor Si vitelor,
$i
Si au murit toate vitele Egiptenilor, iar din vitele fiilor lui Is-
Qtre vor fi tn larind Si nu vor intra tn casd, va cddea grindind
El vor muri! Acei dintre robii lui Faraon, core s-au temut de
rael n-a murit nici una. Afiinci a trimis Faraon sd afle Si, iatd,
din toate vitele fiilor lui Israel nu murise nici una. Dar inima
lui Faraon s-a tnvdrtoSat si nu a ldsat poporul sd se ducd."
O molim[ a secerat vitele Egiptenilor, aceasta fiind cea
Domnul, au adunat tn grabd pe oamenii Si turmele lor acasd,
ktr cei ce n-ou luat aminte la cuvdntul Domnului, aceia si-au
ldsat slugile si vitele lor in cdmp. $i a zis Domnul cdtre Moi-
de-a cincea plag[. Desigur, nu au murit toate YTtelelor, ci din
toate vitele, enumerate in text. Faraon nu-gi schimb[ atitudi-
w: Intinde mdna ta spre cer Si va cddea grindind peste tot pd-
tfidntul Egiptului: peste oamen| peste turme gi peste toatd iar-
nea, dar afTdcdevreii nu sunt afectali.
8-l2z ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron qi a
ha cdmpului din pdmdntul Egiptului! Atunci si-a intins Moise
lfi(ilna spre cer Si a slobozit Domnul tunete, grindind Si foc pe
zis: Luali-vd cdte o mdnd plind de cenuSd din cuptor Si s-o
pdmdnt; Si a plouat Domnul grindind in pdmdntul Egiptului.
arunce Moise spre cer inaintea lui Faraon Si a slujitorilor lui.
Aceasta a fost o grindind foarte mare Si printre grindind ar-
$i
se va stdrni pulbere tn tot pdmdntul Egiptului Si vor fi pe
doafoc, cum nu maifusese in tot pdmdntul Egiptului, de cdnd
oameni Si pe vite rdni Si bdsici usturdtoare tn toatd lara Egip-
tului. Deci, au luat ei cenuSd din cuptor, au mers tnaintea lui
Faraon, d aruncat-o Moise spre cer Si s-au fdcut bube cu pu-
lc a$ezaserd oamenii pe el. Grindina aceqsta a bdtut tn tot pd-
ildntul Egiptului, tot ce era pe cdmp, oameni Si dobitoace;
roi pe oameni Si pe vite; Si magii n'au putut sta impotriva
Itxtld iarba cdmpului a bdtut-o grindina Si toli pomii de pe
dllmp i-a rupt grindina. Numai in linutul GoSen, unde trdiau
fill lui Israel, n-afost grindind."
Moise din pricina
rdnilor, pentru cd erau bube pe ei Si tn
In Egipt, grindina cade uneori in intervalul decembrie-
Egiptul. Dar
Domnul a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i
ascultat, cum zisese Domnul lui Moise."
Ulceragiile pielii au fost cea de-a gasea urgie asupra egi
lprilie, de regulS in f6gii inguste gi lungi. Acum, amploarea fe-
homenului depigise cu mult tot ce mai vlzuser[ egiptenii ase-
hIndtor.
tenilor.
13-262 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Sd te scoli mdine
dimineold, sd te inJdlisezi lui Faraon Si sd-i zici: Asa
27-302 ,,Atunci trimrtdnd, Faraon a chemat pe Moise Si
Pa laron Si a zis cdtre ei: Acum vdd cd am pdcdtuit! Domnul
iile drept, iar eu Si poporul meu suntem vinovali. Rugafi-vd
Domnul Dumnezeul Evreilor: Lasd pe poporul Meu ca
slujeascd, fiindcd de data aceasta voi trimite toate
pomnului pentru mine, sd inceteze tunetele, grindina Si focul
Mele impotriva ta, a slugilor tale Si a poporului tdu, ca sd
cd nu este altul asemenea Mie in tot pdmdntul. De Mi-aS
intins rndna Si te-aS Ji lovit pe tine 5i pe poporul tdu cu ci
po pdmdnt Si udvoi ldsa, si, mai mult, nuvdvoi impiedica! Iar
lr*ise a zis: Indatd ce voi ieSi din oraS, voi tntinde mdna mea
tlttc cer, cdtre Domnul, Si vor inceta tunetele; nu va mai fi
tu ai fi fost Sters de pe fala pdmdntului; dar te-am crulat,
tlk'i grindind, nici ploaie, ca sd cunoSti cd al Domnului este
pllmdntul. Dar Stiu cd tu Si slujitorii tdi nu vd temeli de Dom-
sd-Mi ardt puterea Meo si ca sd se vesteascd numele Meu
44
45
nul Dumnezeu." Egipteni: Septuaginta: osa empepeha tis Eghiptiis. ,,Yerb.d. em- Este pentru prima dat[ cAnd
nul Dumnezeu."
Egipteni: Septuaginta: osa empepeha tis Eghiptiis.
,,Yerb.d.
em-
Este pentru prima dat[ cAnd Faraon se recunoagte
Woinseanrnila se juca, a zburda, a se zbengui, dar gi a-Si bate
vat. Dar pasajul a mai fost v[zut gi ca un indemn la des
de lucruri, inchipuite prin cetate. Nevoitorul ,,trebuie s[
toc de cineva, a baq'ocori (ca in Matei 20, 19;27,29).ldea,
toxtului de fafn nu este aceea a unei inffeceri intre dou[ forfe
afard, ca marele Moise, ca s[ inceteze nu numai faptele, ci
ogale (ca in unele traduceri), ci ci Dumnezeul lui Israel e at6t
vegtile 1or, precum zice: Cdnd voi ieSi din cetate ;i voi inti
do puternic inc0t igi permite s6-i joace pe degete pe cei ce se
mdinile mele, vor tnceta vocile (in Septuaginta'. fone)"lg.
3l-322 ,,Atunci inul Si orzul s-au stricat, pentru cd
0ttd egali cu El (
).
Dumnezeu este Cel ce controleazi eveni-
mcntele istorice".eo
era inspicat Si inul tnJloare. Iar grdul si ovdzul nu s-au
3-11: ,,^li a intrat Moise Si Aaron la Faraon Si i-au zis:
col, pentru cd acesteo erau mai tdrzii."
Aga grdieSte Domnul Dumnezeul Evreilor: Pdnd cdnd nu vei
Acest aminunt plaseaz[ calamitatea in luna ianuarie.
33-35: ,,IeSind deci Moise de la Faroon Si din cetate
, Wca sd te smereSti tnaintea Mea? Lasd pe poporul Meu, ca
ld.Mi slujeascd! Iar de nu vei ldsa pe poporul Meu, iatd mdi-
fntinzdndu-Si mdinile cdtre Domnul, au incetat tunetele
ll, pe vremea osta, voi aduce ldcuste multe in toate hotarele
grindina Si s-a oprit ploaia. Vdzdnd insd cd au tncetat
fule; Si vor acoperi ele faya pdmdntului, incdt pdmdntul nu se
grindina Si tunetele, pdcdtuit-a Faraon inainte Si Si-a
tn purca vedea, Si vor mdnca tot ce a mai rdmas
la voi, pe pd-
Sat inimo Si el Si slugile sale. $i tnvdrtoSatdfiind inima lui Fr
l$n| nestricat de grindind; toli pomii ce cresc prin cdmpiile
raon Si a slugilor
lui, el n-a ldsat pe Jiii lui Israel sd
Vilastre; vor umple casele tale, casele tuturor
slugilor
tale
Si
curil poruncise
tot
Dumnezeu prin mdna lui Moise. "
bole casele in
Grindina a fost cea de-a gaptea plagl ab[tut6
llilti pdrinlilor tdi
ilor, cum n-au vdzut pd-
pe pdmdnt Si pdnd in zi-
H de astdzi! Apoi s-a intors Moise Si a ieSit de la Faraon.
Egipt. Cap. 10, l-22 ,,Atunci a grdit iardsi Domnul cu
Si a zis: Intrd la Faraon, cd i-am invdrtoSat inima lui Si
tlunct dregdtorii lui Faraon au zis cdtre acesta: Oare mult are
ne chinuiascd omul acesta? Dd drumul oamenilor acestora)
gilor lui, ca sd ardt tntre ei pe rdnd aceste sernne ale Mele;
sd facd slujbd Dumnezeului lor! Sau vrei sd vezi Egiptul
sd istorisili in auzulfiilor voStri Si alfiilorfiilor voStri cdte
Jdcut in Egipt Si semnele Mele, pe care le-am ardtat
Si ca sd cunoasteli cd Eu sunt Domnul!"
$i ei au intors pe Moise Si pe Aoron la Faraon; iar Fa-
a zis cdtre ei: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dum-
tlui vostru! Dar cine sunt cei care trebuie sd meargd?
S-ar putea in{elege din astfel de locuri c[ Dumnezeu
face pe unii rii, doar pentru a-$i putea vidi puterea. Dar
-a Moise: Vom merge cu cei tineri Si cu cei bdtrdni ai
in{elegem prin impietrirea inimii lui Faraon cd Dumnezeu,
opr"gi" gi nu-l impiedica de la sivdrgirea rdului"Se, clci El
pecti pdne la sfdiqit libertatea cu care ne-a dIruit. in loc
cdte am Jdcut in Egipt, Anania traduce: cum i-am jucat Eu
cufiii noStri, cufiicele noastre, cu oile noastre Si cu boii
cdci e sdrbdtoarea Domnului Dumnezeului nostru. Fa-
n insd le-a zis: Fie aSa! Dumnezeu cu voi! Eu sunt gata sd
Ufi
dau drumul. Dar la ce sd vd duceli cu copiii? Se vede cd
Sdna rdu. Nu! Ducefi-vd numai bdrbalii Si faceli slujbd
&onnului, cum ali cerut! gi aufost dali afard de la Foraoi."
88 Nil Ascetul
Cuvdnt ascetic,4S
,
8' Smntnl Varsanufie, op. cit.,l27
r PliNt, p. r:
46
47
lui Faraon e intemeiatl: lui Dumnezeu: lil?"e2 Cea de-a opta plagd a ldsat pustie fara
lui Faraon e intemeiatl: lui Dumnezeu:
lil?"e2 Cea de-a opta plagd a ldsat pustie fara celui ce inrobea.
,,Motivarea
3a, 23)''nt
La fel, Hristos va pustii iadul; pldgile Egiptului sunt icoan[ a
plrteal-' s luj
i
decdt blrba{i i (cf . 23,
\7 i
.Desigur'
f"t*ile ar fi slujit drept ostatici, pentru ca israelilii
sE
uutremurdrii addncului inaintea lmpdratului Hristos.
piii 9i
2l-23: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: intinde mdna
intoarc[ in {ar6.
12-202 ,,Atunci
a z
tu spre cer Si se vaface intuneric in pdmdntul Egiptului, incdt
Domnul cdtre Moise: Inti
sd-l pipdi cu mdna. $i Si-a intins Moise mdna sa spre cer Si s-
rndna ta qsupra
pdmdntului Egiptului Si vor ndvdli I
a.fdcut beznd trei zile tn tot pdmdntul Egiptului, de nu se
asupra pdmantului
Egiptului Sivor mdnca toatd iarba
roadele pomilor Si tot ce a rdmas nesticat de gr
vedea om cu om, Si nimeni nu s-a urnit de la locul sdu trei
tutii,
toate
zlle. Iar la fiii lui Israel a fost lumind peste tot tn locuinlele
dind! Deci Si-a ridicat Moise toiagul sdu asupra pdmdntt
Si a adus Domnul osupra pdmdntului acestuia
lor, "
Egiptului
Urgia a noua e gi o prevestire a intunericului ce a cuprins
vdnt de
la rdsdrit toatd ziua aceea Si toatd noaptea $"
s-afdcut ziud, vdntul de lardsdrit a adus ldante' $i au
ele in tot pdmdntul Egiptului,
s-ou a7ezat in toate lir
ludeea, weme de trei ceasuri, la moartea Domnului pe cruce. Se
apropie, de altfel, semnul ce va prefigura Jertfa mdntuitoare.
(Nemeneo ldcuste n-au maifost Si
24-292 ,,Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron
Egiptului mullime *ultd;
gl le-a zis: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dumnezeului
vii mai fi. $i
au acoperit ele toatd lara, cdt-nu se mai vet
au mdncat toatd iarba pdmdntului $i toate
vostru, dar sd rdmdnd aici vitele voastre mdrunte si mari, iar
pdmdntit; Si
-le
copiii sd meargd cu voi! Moise insd a zis: Ba nu, ci dd-ne vite
pomilor,
care nufuseserd strica-te de Srin/t1d;
li
"-:
cdr'
pentru jertfele Si arderile de tot ce avem sd aducem Domnului
nici un fir
de verdiald, nici in orbori, nici in iarba
Atunci Faraon a chemat in
in tot idmdntul Egiptului.
pe Mitse
pe Aaion Si
le-a zis: Gresit-am inaintea Dom
-Dumnezeulii
si
vostru Si tnaintea voastd! Iertali-mi incd o
vostru
l)umnezeului nostru. Deci, sd meargd cu noi Si turmele noas-
lre si sd nu rdmdnd nici un picior, cdci din ele avem sd ludm
(:u sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru; dar, pdnd
nu vom ajunge acolo, nu stim ce cmetn sd aducem jertfd Dom-
mea Si vd rugali Domnului-Dumnezeului
greSeala
nului Dumnezeului nostru. Domnul tnsd a tnvdrtoSat inima lui
Ziira in
orice chip de ia'mine prdpddul acesta! $i iesind de
h'araon Si el n-a vrut sd le dea drumul, ci a zis Faraon cdtre
Faraon, Moise s-a rugat lui Dumnezeu, Si Domnul a t
si acesta a dus-ldcustele $i le-a
vdnt puternic de la apis
l,ktise: Du-te de aici! Dar bagd de seamd sd nu te mai ardli in
,lit1u mea, cdci tn ziua cdnd vei vedeafala mea, vei muri! Rds-
n-ardmas nici o ldcustd in tol
cat in Marea Ro$ie Si
Egiptului.
Dar Domnul a tnvdrto$at inima lui Faraon si
pans-a Moise: Cum ai zis, aSa va fi. Mai mult nu voi mai ve-
ileafala ta!"
ti i-a
dat drumutfiilor lui Israel'"
DacE nu pir[sim plcatul cu toate ale noastre, acesta ne
Faraon, rugdndu-se: Sd ia Dumnezeu de la
,,Zice
rug
% trage inapoi in robie. Diavolul (Faraon) nu ne poate impie-
moarte'a
aceasta!$i a fost ascultat' Asemenea qi dracii'
tryli
i1 a!6nc, au primit
dloa s[-I slujim lui Dumnezeu, dar cautd mereu sI se asigure
pe Domnul ca sd nu fie trimigi
mai vdrtos nu va fi ascultat
€l mai avem o legdturl cu el, prin care si ne intoarci la lucra-
iererii (Luca 8, 3l-32). Cu c6t
tra rdului.
tinul, rugflndu-se s6 primeasc[ slobozenie de moartea n
rt loan Carpatiul , Capete de mdngdiere,6g
er PENT, p. 134
49
48
ln tot pdmdntul Egiptului, cum n-o maifost Si cum nu va maifi!" Este evident caracterul
ln tot pdmdntul Egiptului, cum n-o maifost Si cum nu va maifi!"
Este evident caracterul supranatural al acestei pldgi; nu
poate fi vorba despre o epidemie oarecare de weme ce sunt lo-
vi1i, in mod selectiv, doar intdii nlscu(i, semn cI rdul trebuie
nimicit incepdnd cu primele sale seminfe.
7-8t ,,Iar la toli fiii lui Israel nici cdine nu va ldtra, nici
poporului
Sdu ftecere inain-
de aur Si haine. $i a dat Domnul
imprumutat cele clye: Dy.'i
la om, nici la dobitoc, ca sd cunoasteli ce deosebire face Dom-
tea Egiptenilor Si aceStia le-au
nul tntre Egipteni Si Israelili. $i se vor pogort toli aceSti sluji-
in pdmdntul Egiptului' inai
Moisi-aiunsese mare foarte
lui Faraon Si a tot poporul'"
ktri ai tdi lo mine Si, tnchindndu-se mie, vor zice: IeSi impreund
lui Farion si a sluiitoiilor
evreii au ieqit din Egipt 9i au plecat du
,,MaitArziu,
cu tot poporul tdu, pe care-l povdluiesti tu! $i dupd aceea voi si
le1i! $i a ieSit Moise de la Faraon infierbdntat de mdnie."
cu ei mult[ prad6
de la egipteni; n-au fdcut asta pentru cd
iubitori de avufii, cum hulesc unii - cd nici Dumnezeu n-a
E tot o icoand a pustiirii iadului. Cflinii nu vor ldtra la Is-
rael, dupi cum diavolii nu pot spune nimic la eliberarea sufle-
duit s[ pofteasci
lucrurile str[ine - ci, mai int6i, gi-au luat
pentru lucrdrile pe care le-au f[cut egipteni
tolor drepfilor. Lui Moise, ca tip al lui Hristos, i se inchin6 pdnd
ce li se cuvenea
').in
cAt au stat sub ei (
afar6 de asta, se poate spune cE luc
pi slujitorii rlutetii. M0nia ce a cuprins pe Moise vestegte m6nia
rlhntd a Mdntuitorului cdnd sunt profanate cele sfinte (cf. Matei
acesta s-a petrecut ca itrtr-un iazboi; pe temeiul legii celor bi
21,12-13), ca gi mdnia Sa de la cea de-a doua Venire (Apoca-
ca unii care au fost mai buni decdt invinqii' au i
tori, evreii,
lipsa 6, 16-17).
ia cu ei averile duqmanilor - 9i fiind in rlzboi
ar"paut sd
egiptenii,
fapta lor era dreaptii; ci evreii, din pricina foam
9-10: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Nu vd va ascul-
la nici acum Faraon, ca sd se inmulleascd semnele Mele Si
t"
bdntuia @rL atvenit la egipteni ca nigte oameni care <
"i.L
minunile Mele in pdmdntul Egiptului! A fdcut deci Moise gi
silindu-i sI
ajutor; egiptenii, ins5, au inrobit pe aceqti
*t1ry'
fEr[
s[ le dea
Jt
ri"*"a i'"tocmai ca niqte prinqi in rdzboi,
pla:te."t in sens mistic, scoaterea aurului 9i argintului,din 1
din iad' Aurul aratl
luron toate semnele Si minunile acestea tnaintea lui Faraon.
Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faroon Si el n-a ascultat
td lase pe Israel sd iasd din pdmdntul sdu. "
inchipuie eliberarea sufletelor
drep(ilor
blrea divine, iar argintul -
infelepciunea' Cei ce s-au f6cut I
5. Mielul pascal (12,1-51)
ale acestora vor imbrdca din nou haina impir[teasc[ a slavei'
Crp. 12, l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si cu
lJrmeazdincheierea cuvdntului lui Moise cdtre F
Auron tn pdmdntul Egiptului Si le-a zis: Luna aceosta sd vdfie
in continuarea celor sPuse la 10,29:.
tnceputul lunilor, sd vdfie intdia intre lunile anului."
4-6: ,,$i
a zis Moise: ASa grdieqte Domnul: La mi
prin Egipt Si va muri tot intdiul ndscut in pdru
in vechime, anul evreilor incepea toamna (septembrie);
noplii voi trece
ln vremea lui Moise, inceputul anului a fost fixat primivara, in
ti'Egiptului,
de la intdiut ndscut al lui Farao",
yy'o:d
:*:
lurra nisan (martie-aprilie),
numitl la inceput aviv (: spic; luna
la r'
qoda"i,
tronul sdu, pdnd la intdiul ndscut al roabei
de
oulesului). Cele doud inceputuri de an se vor pdstra, primul
si ptud
la intdiul ndscut al dobitoacelor' $i va fi pldngere
(kxrmna) pentru anul economic, cel de-al doilea pentru anul re-
llgios. Noul inceput de an s-a rdnduit la porunca divin6. ,,Din
e3 Clement Alexandrinul, Stromate,I, 157, 2-4
5l
50
aceast[ pricinl, cea dintdi lun[ pentru toate sufletele iubitoare tfara numdrului. Iar sfintii sunt to{i
aceast[ pricinl, cea dintdi lun[ pentru toate sufletele iubitoare
tfara numdrului. Iar sfintii sunt to{i numlrafi, chiar gi firele de
de Dumnezeu, adic[ pentru cregtinii adevilrali, este Xanticus,
p[r ale capului lor sunt numirate (Matei 10, 30). C[ci Domnul
care este aprilie (nisan), prin care se aratii puterea invierii. Aceas-
ta va imbr[ca pomii goi cu slava pe care au avut-o intdi ascunsl
ll cunoagte pe to(i cei care sunt ai Lui. Dar nu sunt nici mai pu-
flni, ca si nu fie cineva mai slab la primirea harului."eT
in[untrul trupului."ea Se hotirdgte deci timpul sfintei stujiri (al
4z ,,Iar dacd vor fi pulini tn familie, tncdt sd nufie de
ierurgiei), inceputul anului, in prima lun6. C[ci in Hristos este
inceputul tuturor (Coloseni l, l8), fiindc[ nu e de curdnd odati
ce S-a n[scut din Dumnezeu Tatiil inainte de veci. El sfin[egte
in tot timpul, de la inceput pdnl la cele de la sf0rqit. Dar s[rb[-
qluns ca sd poatd mdnca mielul, sd ia cu sine de la vecinul cel
mai aproape de ddnsul un numdr de suflete: numdra,ti-vd la
tn miel ofilia cdyi pot sd-l mdndnce."
,,Adic[ cei ce nu au de la ei puterea de-a in{elege sin-
toarea incepe in luna celor noi.
(
)
$i in Hristos firea omului a
guri taina deplini a lui Hristos, sau nu-gi vor ajunge spre im-
inflorit din nou, cum era la inceput."e5
3z ,,VorbeSte deci la toatd obstea /iilor lui Israel gi le
pErt[;irea de El din pricina sldbiciunii infelegerii proprii, se
vor impirtdgi de El primind ca impreun[ lucritori gi ajut[tori
spune: In ziua a zecea a ltmii acesteia sd-Si iafiecare din capii
fomiliei cdte un miel; cdte m miel defamilie sd lualifiecare."
Se va lua cdte un miel, in luna int6i; num[ru] Unu este
po cei de aceeagi credinfd. Cdci prin sfituirea intreolaltd putem
urca uneori la vederi mai inalt: decdt prin noi ingine."e8
Principiul, Izvorul a toatl existenfa, inceputul gi sfdrqitul tutu-
ror. Lui ii e alSturat numirul znce (zilta a z@ea a lunii), insem-
n6nd plinltatea, desdvdrgirea, intoarcerea la unitate dup[ desft-
gurarea unui ciclu; numIrul l0 il inchipuie pe Iisus, Cel de la
5z ,,Mielul sdfie un miel de un an, parte bdrbdteascd Si
/ilrd meteahnd, Si sd luali sau un miel sau un ied. "
,,$i sd fte, zice, Mielul des6vdrgit (deplin). C[ci in Hris-
tos sunt toate insugirile dumnezeiegti. Dar s[ fie gi palte birb[-
Care pleac[ toate gi in Care se readund toate (vechii greci notau
numirul l0 cu litera iota, ini[iala numelui Iisus; eweii notau
tGasc6, adaugl legiuitorul. Cici tlristos a fost gi este Cel ce a se-
ln[nat in noi seminfele cunogtinfei de Dumnezeu, ca intr-un
plmAnt voitor."ee Hristos seam[n[ inv[fitura Sa in noi, dar
I0 cu yod, inceput al numelui Iosua). ,,Sdrbdtoarea Pagtelor in-
cepea in a zecea zi, pentru c[ insemna depiqirea oric[rei patimi
qi a oricirui lucru sensibil."e6 Se ia cdte un miel de familie:
aceasta nu rodeqte frri voia noastrl (cf. Matei 13, 4-8). ,,Dar pe
llngi acestea poruncegte s[ fie gi de un an, sau dup[ timp, ca s[
nu fie nedesdvdrgit, neavind un an implinit, sau pentru c[ cei ce
,,Chiar qi Pagtele Domnului, adicd mielul, se poruncegte fiilor
lui Israel s[ se m[n6nce dupi numdrul sufletelor, s[ nu se dea
unora mai mult gi altora mai pufin, ci si m[ndnce fiecare tot
atdta, sd nu ia fie mai mult cei tari, fie mai putin cei slabi. Egal
se imparte tuturora harul, se imparte mflntuirea, se imparte da'
atgtigl bun[tifile din patima (lui l{ristos) hebuie si slvdrgeasci
ln fiecare an slrbdtoarea atotcuvenitd gi pllcutl lui Dumnezeu
logatd de patiml."roo
ruI. Nu se cade s[ fie mai mulfi, ca sd nu se intoarcd vreunul v[-
6: ,,Sd-l lineli pdnd tn ziua a paisprezecea a lunii aces-
lcia Si atunci toatd adunarea obstii fiilor lui Israel sd-l jun-
ghie cdtre seard."
duvit de nldejdea mdntuirii. Sunt mai mulli cdnd sunt unii in
Sfentul Ambrozie, Scrisori, YIl, 9
'?
94
u
ie Egipteanul,6l
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
e5
w
lbid.
96
tN lb.d.
52
53
pragul cel de sus al uSii casei unde au sdJ mdndnce. " ,,Dup[ junghiere, porunceqte
pragul cel de sus al uSii casei unde au sdJ mdndnce. "
,,Dup[ junghiere, porunceqte s[ se ungi cu sdngele Lui
st6lpii locuinfelor pi pragul, nevrdnd ca aceasta sI insemne (
)
decdt c[, cu curatul gi prefiosul sdnge al lui Hristos asigurdm
casa noastri p[m0nteascL, adicd, trupul, alungdnd moartea din
neascultare, prin imp[rtigirea de viafi. C[ci implrtlgirea de
nop{ii,
adica diavolul, era slivit de toatl lumea, fiind slujit pri
ca printr-un chip (c[ci luna s-a pus povifuitoare in noal
luna
Hristos e via(i gi sfinfenie. $i tulburdnd pe insugi nimicitorul, il
alungdm foarte departe prin ungere pe demonul uneltirilor, o-
tt; qi
printr-o lumini falsl 9i sldind in{elepciunea tymfi
mordnd patimile ce provin din migcdrile trupegti. lar prin uSile
i"it"it"
"u ceior r[tici1i,
pretindea pentru ea slava cea mai depli
Deci a murit pentru
noi flristos, Mielul cel adev[rat, care ridi
picatul lumif floan 1,22)
Si a desfiin(at slava diavolului' Ci
a ceea am numit adineauri casa noastr[, sd infelegi simfurile
din noi, prin care se aduce in inimile tuturor calitatea lucru-
rilor gi se varsi in ele mullimea nemisurat[ a patimilor."lM
ea trebuie sd scadd 9i
mul{imea
neamurilor
si se sffirqeascd pe incetul, o dat[
se grdbea sd urce spre pacea qi iubi
8: ,,$i sd mdndnce in noaptea acees carnea luifriptd la
,[oc; dar s-o mdndnce cu azimd Si cu ierburi omare."
fali de
Dumnezeu prin intoarcerea spre ea 9i prin credinl['"
zice ce animalul de jertft trebuie s6 se ia din miei 9i c
Mai
iezi. Mielul era socotit ca jertfb curat[ 9i fErn prihan6,
,,Deci vor mdnca, zice, carnea in veacul acesta. Pentru
o[ pdn[ ce suntem in lumea aceasta ne impdrtdgim incl de
|lristos in mod mai ingrogat prin sffintul Lui trup qi prin prefio-
iar neamul iezilor ({apilor) se aduce neincetat pe al1
de lege;
rul Lui sdnge. Dar ajung6nd, pr@um s-a scris, in ziua puterii
pend
pfucate. Aceasta o vei afla 9i in lkistos' C[ci El a fost
Lui gi urcdndin strdlrcirea sfinlilor (Psalmul 109, 3), ne vom
um"t mra prihanE, spre miros de bunl mireasmS, ce S-a adus
rfinfi intr-un oarecare alt mod, a$a cum gtie impnrfitorul gi DE-
Sine lui Dumnezeu 9i Tatll (Efeseni 4,2) 9i Ied injunghiat p
tru picatele
noastre."102 Hristos a intrat in Ierusalim in 9 ni
t[tonrl bunurilor viitoare."tus Mielul trebuie mAncat in casd,
adic[ in Biserica, nu in adunflrile ereticilor. tl vom m6nca in
El e Mielul a CIrui jertfl va birui moartea' Iur
aratand ci
noaptea de acum, spre a dobind| prin El, ziua invierii. $iJ vom
care procurau mielul pentru jertft in 10 nisan, sunt anunlafi
ln0nca cu aziml gi cu ierburi amare: ,,Azima e sufletul care nu
Apoi, Hristos a fost junghiat (r
tvtielul cel adevlrat a sosit.
lro ca punct de plecare voia sa. Cdci aceasta il poate umfla gi
tignit) de obgtea
fiilor lui Israel in 14 nisan, c6tre seara zilei
este un timp intermediar intre lumini 9i int
giptea. ,,Seara
neiic; sufletul,
de asemenea, fiind aproape de izbdvirea sa,
ln[lfa. Dar azima e pururea smeritii. Iar prin ierburi amare s[ in-
plegem cdnd amlr[ciunea care vine de la porunc[, cdnd str6m-
torarea ce se nagte din am[rlciunea postului."l06
te intr-o situatie intermediar[ intre luminl qi intuneric; tot
9z ,,Dar sd nu-l mdncali nefript deajuns saufiert in apd,
Duterea divind il asistd 9i impiedic[ intunericul sd pdtrundd
el sd mdncali
totul fript bine pe foc, Si capul cu picioarele Si
at qi ta-t devoreze."lo3
ndruntaiele."
7: ,,Sd ia din sdngele lui si sd ungd amdndoi usorii
to'Ibid.
smrrt"rt Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
frH
li,
to'Ibid.
th.d.
to' Sfantol Macarie Egipteanul , op. cit.' XLVII' 9
fh SfEntrl loan Sclrarul , Scara,XXX, 14, 98
54
55
,,Prin cap infelegem Dumnezeirea lui Hristos, iar b[tr6ne1e.'rr2 ,Jar cele rimase pflnl a doua zi
,,Prin cap infelegem Dumnezeirea lui Hristos, iar
b[tr6ne1e.'rr2 ,Jar cele rimase pflnl a doua zi din el, spune ci
picioare, omenitatea Sa."107 ,,$i le poruncegte si mlndnce
nea mielului friptl in foc, pentru c[ cei ce urci spre cuprinderea
trcbuie s[ fie arse. A doua zi o numegte luminarea veacului vii-
hr, cdnd vom vedea fafi citre fafd pe tmp6ratul gi Dumnezeul
lui Hristos trebuie si fie fierbinfi cu duhul."r08 Camea nu va fi
crudd, ci friptl bine in foc: ,,Cel ce m[n6ncd ceva crud nu
ndnc[ spre digerare; dar o astfel de mAncare este greu de
tecat. Aceasta o fac cei ce nu sub{iazd cum se cuvine cuvi
nostru, nu ca acum, in ghiciturd gi oglindl gi in umbrd gi din
parte, cum spune Pavel Q Corinteni 13, l2). Precum, deci, la
rparilia cunogtinfei mai str[lucitoare de atunci, va displrea in-
E un fel oarecare vederea (contemplarea) Lui prin ghicitur5, aga
despre Flristos prin cercetare, nu le probeazAin foc."loe,,impi
lpune c[ vor trebui arse prin foc, ca printr-un chip, cele rdma-
dici iarIgi sd se mdndnce fiert in ap5, aritAnd c[ cugetarea
rc din miel pflnd a doua zi."rr3 ,,M6ncarea pusd nou[ inainte,
poasl gi diluatl despre Hristos nu va fi o hran6 bun[ pentru
minfile credinciogilor."rr0 ,,Mai poruncegte sd se mindnce
rcoasd din foc, e credin(a fierbinte gi infocati pe care o primim
ftrrtr goviial[ qi din care mdncdnd, cdt ii este la indemdn[ celui
pul impreun[ cu picioarele gi m[runtaiele, voind ca credi
gii s6-pi insugeasci prin cugetarea lor toatd cunogtinJa tai
Lui. Cdci trebuie s[ gtie inainte de toate c[ a fost (la)
fiind Dumnezeu Cuvdntul in Tatil gi cu Tatil, sau Capul, sau
inceputul a toat[ taina. in al doilea rdnd c[, fiind gi Du
iardgi va veni, ca Judecitor care va da un sfflrgit iconomiei cq
0o se hrlnegte cu ea, ceea ce se ascunde in infelesuri mai v6rtoa-
rc gi mai greu de sfrrdmat gi de infdfigat in cuvinte, o lasi nesfb-
rlmata punhnd-o pe foc, ca s[ se ldmureasci infelesul chipuri-
lor acestora.ttt4 1u, foc e Duhul Sffint, Care lumineaz[ in noi,
doscoperind mereu alte aspecte ale inv[pturii lui Hristos.
llz
,,Sd-l mdnca{i tnsd aSa: sd aveli coapsele incinse,
privire la noi. Aceasta inseamnd picioarele, care sunt sfhrqi
intregului trup. Iar prin miruntaie s[ in(elegi, ca pe un mij
rafiunea intrupdrii." 1 I I
lncdlldmintea tn picioare qi toiegele in mdinile voastre; Si sd-l
mdncali cu grabd, cdci este Pastile Domnului."
InfEligarea cilitorului ,,ne indeamnd s[ ne socotim in
10: ,,^Sd nu ldsali din el pe a doua zi si oasele lui sd
le zdrobili. Ceea ce va rdmdne pe a doua zi sd arde{i infoc."
,,S[
nu se amdne cunoagterea des[vdrgiti gi
despre
Dumnezeu, nici s[ nu-gi rezerve unii pentru un ti
viafa de fali, ca trecdtori, cici de cum ne nagtem suntem im-
pinqi ferd voie spre iegirea din ea, lucru pentru care trebuie sE
no pregltim cu mdinile, cu picioarele gi cu toate celelalte, spre
I ne face drumul sigur.""' $i imbrdcdmintea are o semnificafie
prea indelungat bucuria de-a se imp[rt[gi deslv6rgit cu El,
I sa: ,Br6ul cel bun al mijlocului, prin care ne putem face sprin-
p[ ce s-au impirtigit odati cu El gi L-au atins. Aceasta o
cei ce, dupl ce au gustat prin catehizare dogmele despre Hri
tos, rezerv[ luminarea prin Duhul qi harul prin Botez pentru
lungl amdnare gi pentru un timp prea indelungat, adicl
toni gi uqori, este infrdnarea, impreunl cu smerenia inimii, in-
prin infrdnare indeplrtarea de la toate patimile."rl6
folegdnd
8au,
,,avdnd mijloacele incinse (arati) curlfia liberd de orice
patiml (
).
Iar de incllf[minte vorbeqte infelegdnd pregltirea
to' SAntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl, I
r08 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
ttz lbid.
$
Ib,d.
l'
'oe lbid.
smnnrt Grigorie de Nyssa, op. cit.
f
,r,
Ibid.
ttr lbrd.
,r, Ibid.
I In T*dor al Edesei, (lna sutd capete,98
56
57
,,Dumnezeu pedepseqte pe nesupus gi neascult[tor qi ne- gi fuga de orice infepare care vatimi
,,Dumnezeu pedepseqte pe nesupus gi neascult[tor qi ne-
gi fuga de orice infepare care vatimi congtiin(a 9i impiedici
p[rtag la sfinfenia de la Hristos. $i va cunoagte gi va invrednici
mintea s[ vadi curlfia sa. Iar toiagul este nddejdea b[rb6{iei in
de grija Lui pe cei ce se vor ardta ungi cu sdngele Mielului ce-
mersul lipsit de fric[ pe drum, spre a intra in p[m6ntul
lui adevdrat gi nu va ing[dui ca cel sfinfit sI se piard[ impreun[
intei"rrT. ,,Apoi
porunce$te iar[gi s[ se mlndnce mielul in gra-
b6, inchipuind
foarte clar cd cel ce s-a ftcut pirtag de
cu cei necredinciogi, ci le dlruiegte nemdrginita Sa iubire de
oameni."r2r Moise a scos ,poporul impilat din Egipt; Ikistos (a
nu trebuie si se arate leneg gi molegit in fapte bune, ci si arate
lzblvit) pe cei chinuili in lume de pdcat'122. ,,DupI cum pe cei
o pornire energicd gi fierbinte spre tot ce s-ar p[rea c[-i este
spre folos.""t ,,$i adaug[ indatd cauza pentru care trebuie si
se arate astfel cel ce trebuie sd lucreze aqa: cd e pasca Domnu-
lui, adicd trecere. Pentru c[ trecem de la viafa in lume la viefui
din Egipt i-a mdntuit sdngele Pagtelui, tot astfel gi pe cei ce au
arcnJtii va smulge din moarte sdngele lui flristos."l23
14-16z ,,Ziua qceeq sdfie spre pomenire si sd prdznuili
tntr-tnsa sdrbdtoarea Domnului, din neam in neam; ca aseza-
rea de Dumnezeu iubitoare."lle ,,Etimologia cuv0ntului Paqti (in
rom6negte, de la grecescul pasha) e necunoscutii. Ebraicu
pesah e legat deverbul pasah (a gchiopita; a s[ri; a juca
picior; a s[ri peste;
a omite; a crufa).
Vulgata il explicd: ld
re veSnicd s-o prdznuili. $apte zile sd mdncoli azime; din ziua
lntdi sd depdrtali din casele voastre dospitura, cdci cine va
mdnca dospit din ziua intdi pdnd in ziua a ;aptea, sufletul
aceluia se vo stdrpi din Israel. In ziua intdi sd aveli adunare
transitus Domini
(: adic6 trecerea Domnului), sens referitor
sfdntd, in ziua a Saptea iar adunare sfdntd; Si tn acele zile sd
faptul cd Dumnezeu, in noaptea aceea, a trecut (a str{b[tut
Egiptul. Primul sens s-ar referi la faptul c6, trec0nd, Domnul
sdrit peste, a crulat casele fiilor lui Israel. Fdr[ a nega
sensuri, literatura patristicd raporteazd cuvdntul gi la
nu faceli
nici un fel de lucru decdt numai cele ce trebuie
de mdncat, numai acelea sd vi le faceli. "
tiecdruia
Intdia gi a gaptea zi sunt numite sfinte. ,,Clci sfdnt este
timpul de la inceput al facerii noastre, pAnd ce protoplrintele
lui Israel prin Marea Roqie, adic[ de la robie la libertate' I
nimentul istoric este, in acelagi
timp, gi o prefigurare: el il
Adam inc[ n-a iegit din rai, ci vie{uia in el, p[zind incd porun-
oa datl lui. $i e sffint iar[gi cel din unn[ (timp) prin Hristos,
ticipeazd pe Iisus Hristos, Cel ce din moarte la viald Si de
pdmdnt ti cer ne-a trecut pe noi (dinCanonul in rierii;.""o
l2-l3z ,,in noaptea aceeavoi trece peste pdmdntul
tului gi il voi lovi pe tot intdiul ndscut in pdmdntul Egiptului,
oamenilor si al dobitoacelor Si voi face judecatd ctsupra
ror dumnezeilor tn pdmdntul Egiptului, cdci Eu sunt
Iar la voi sdngele va fi semn pe casele in care vd veli afla:
care indrepteazdin credinfa pe cei ce se alipesc Lui gi-i readu-
ee iar[gi la starea in care am fost la inceput."l2a
17-202 ,,Pdzili sdrbdtoarea azimilor, cdci tn ziua aceea
qm scos taberele voastre din pdmdntul Egiptului; pdzili ziua
sceasta tn neamul vostru ca asezdmdnt veSnic. Incepdnd din
wara zilei a paisprezecea o lunii intdi si pdnd in seara zilei a
doudzeci Si una a aceleiasi luni, sd mdncali pdine nedospitd.
vedea sdngele Si vd voi ocoli Si nu vafi intre voi rand
$upte zile sd nu se aJle dospiturd tn casele voastre; tot cel ca-
rdtoare, cdnd voi lovi pdmdntul Egiptului."
12' Sfrrrtol Chiril al
rr7 Isaia Pustnicul,2g de cuvinle,Xxfl,2
rrt
122 sfaotul
chiril al
I
mistagogicd,3
Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,rl
M
l'3 Sfantul Justin
frifon, CXI
r'e lbid.
Ita sfentol chiril al
r2o PEIrI, p. 137
59
58
re va mdncq dospit, suJletul acela se va stdrpi din obstea Israel, fie strdin sau
re va mdncq dospit, suJletul acela se va stdrpi din obstea
Israel, fie strdin sau bdstinas al pdmdntului aceluia. Tot ce
nocuv6ntltor aducea maffuirea. Oare sdngele Unului-Ndscut nu
m0ntuie cu mult mai mult?"127 Acel miel ,,era o imagine a lui
dospit sd nu mdncali, ci in toate asezdrile vodstre sd mdncali
Hristos, cu singele Cdruia, dup[ cuvintul credinfei in El, se ung
catma.
oasele lor, adicd voi ingivS, care credeli in El'r28.
E instituitd, in continuarea Pagtelui, S[rbltoarea Azimi-
24-27: ,,Pdzili acestea ca un asezdmdnt veSnic pentru
lor (15-21 nisan).
ltoi Si pentru copiii voStri. Iar dupd ce veli intra in pdmdntul
2l-232 ,,Apoi a chemat Moise pe toli bdtrdnii fiilor
pc care Domnul il va da voud, cum a zis, sd pdzili rdnduiala
Israel Si le-a zis: Mergeli Si vd luali miei dupdfamiliile
$i
cdndvdvor zice copiiivoStri: Ce inseamndrdndu-
Aceasta.
tre Si junghiali PaStile. Dupd aceea sd luali un mdnunchi de
lala aceasta? Sd le spuneli: Aceasta este jertfa ce o aducem
isop Si, muindu-l in sdngele strdns de la miel fntr-un vqs,
ungeli pragul de sus Si amdndoi uSorii uSii cu sdngele cel
de PaSti Domnului, Care fn Egipt a trecut pe ldngd caselefii-
lor lui Israel, cdnd a lovit Egiptul, iar casele nodstre le-a iz-
vas, iar voi sd nu ieSili nici unul din casd pdnd dimineala;
hdvit! $i s-a plecat poporul Si s-a inchinat."
cdci are sd treacd Domnul sd loyeascd Egiptul; Si vdzdnd
Anual, de Pagti, capul familiei din casele evreilor se gd-
gele de pe pragul de sus si de pe cei doi uSori, Domnul va tre-
tcgte ca de cil5torie. Cend copiii intreab[ ce inseamnl asta, le
ce pe ldngd uSd Si nu va tngddui pierzdtorului sd intre in
le voastre, ca sd vd loveascd. "
,,Si nu iegim din casa sau din comuniunea luminatil
o povestitd istoria sfrnt[ a eliberdrii din robia egipteanI.
28-30: ,,Au mers decifiii lui Israel Si auficut toate cum
poruncise Domnul lui Moise $i Aaron; d$a au ficut. Iar la
lumina ospifului comun, adicd de Hristos, in noaptea de
tiliezul noplii a lovit Domnul pe toli intdi-ndscu\ii tn pdmdntul
bantuiti de tot felul de plreri care intunec[ sensul viefii, ci
Egiptului, de la fntdi-ndscutul lui Faraon, care Sedea tn tron,
r[mdnem in comuniunea luminat[ de credinta in Fkistos p6nl
se face ziu6, prin trecerea fieclruia din noi cu sufletul la vi
pdnd la intdi-ndscutul robului, care sta in inchisoare, gi pe
loli tntdi-ndsculii dobitoacelor.,$i s-a sculat noaptea Faraon
viitoare, sau pdnd ce se lumineazi,toatl creafia la invierea de
$te.'"t Precaufiile luate de ewei nu sunt de prisos, c[ci ,,mi:
lnsu$i, toate slugile lui Si toli Egiptenii, Si s-aftcut bocet mare
ln toatd lara Egiptului, cdci nu era casd unde sd nufie mort."
celor ce s-au desf[cut curdnd de p[cat se aseamlnl cu trupul
a inceput si se reculeag[ dintr-o lung[ boal5, ciruia orice
' ,,Zic unii: picdtuiegte egipteanul gi in locul lui este pe-
dcpsit pruncul nou-nlscut al acestui4 care din cauza v6rstei lui
intdmplltor i se face pricini de-a recidea in boal5, nefiind
flagede nu poate sI faci nici o deosebire intre bine gi riu gi,
destul de intremat in putere. Cici nervii mintali ai acestora
deci, viala lui e in afara oriclrei patimi. (
)
inv[@tura este aceas-
slabi gi tremur[tori, incit e temere s[ nu nlvlleascd din nou
ta: cel ce lupt[ prin virtute cu p[catul trebuie s[ nimiceasci pri-
tim4 care de obicei este a(6(ati de imprlgtierea in tot felul de
cruri."r26 ,,Ivlielul junghiat pe rnemea lui Moisi a alungat
pe nimicitor. Oare Mielul lui Dumnezeu, Care ridic[ picatul
mele inceputuri ale riului."l2e Telcuirea e incompletE, cici int6-
ll-ndscu(i nu sunt tot una cu cei nou-nlscufi. Cum in vechime
primul n[scut era principalul moqtenitor, Scriptura aratii c[ lu-
mii, nu va slobozi cu mult mai mult p[catele? Sdngele unui
12?
Sfentul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xlll, 3
t2s Id., inchinare si slujire in duh si qdevdr,XlTl
l'8 Sfantul Justin Martirul
op. cii.,XL
,
126 Nil Ascetul , op. cit.,46
l'u Sfrrrt',I Grigorie de Nyssa, op. cit.
60
6t
fumi1i de traiul lor in Egipt. Mulfimea iegiti din Gogen a por- critorii rlutlfii vor
fumi1i de traiul lor
in Egipt.
Mulfimea
iegiti
din
Gogen
a por-
critorii rlutlfii vor fi lipsili
de orice mo$tenire in veacul viitor'
noapte a chemat Faraon pe,Moise ;
nit c6tre Sucot (: colibe), in sud-est, ldngl Marea Roqie.
aceeasi
31.'422 ,,In
43-50: ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Moise Si Aaron:
pe Aaron si le-a
zis: Siutayi-id si iesili din pdmdntul p.
'ii
i""t
'i-o*"i"i
ir
voi
si fiii
lui israel!
$i
duceli-vd de faceli
Dumideului vostu, ptecum ali zis' Luali cuvoi.
vd duceli 5i md binecuv.i
Rdnduiala Pastelui este aceasta: Nimeni din cei de alt neam
Ed nu mdndnce din el. Dar tot robul cumpdrat cu bani Si tdiat
lmprejur sd mdndnce din el. Sndinul gi simbriasul asijderea
cum ali cerut,
oile si
boii
voStri,
Si
'$i
;;i;;
p" *iirt
td nu mdndnce din el. Sd se mdndnce tn aceeasi casd; sd nu
sileau
Egiptenii p-e poporul evreu sd i
i
A:::"^:.
ldsali pe a douq zi; carnea sd nu o scoateli afard din casd Si
cdci
ic e au : P-ier im
degrab
d din lara ac e e a,
:y :'j::!,
-
dospi' cu
;;:;l
t luat pe umeri aluatul sdu pdnd q nu se
lui Israel cum le
oasele sd nu le zdrobili. Sd-l prdmuiascd toatd obstea fiilor
lul Israel. Iar de va veni la voi vreun strdin sdfacd Pastile
ie
invelite ti hainete lor. $ifrchndfiii
"ioit",
Domnului, sd tai tmprejur pe toli cei de parte bdrbdteascd ai
au cerut de ta'Egipteni
vase de argint si de aur
"i
lul 0i numai atunci sd-l sdvdrSeascd Si vafi ca Si locuitorul de
;"i*;
iar Domnul a dat poiorutui Sdu trecere inainyT
-O-sy
astfel aufost prirdayi-)
bastind al ldrii; dar tot cel netdiat tmprejur sd nu mdndnce
ca sd-i dea tot ce aierut' $i
nilor,
dln el. O lege sd fie Si pentru bdstinas Si pentru strdinul ce se
ffii lv!
lsrnel au olecat din
Ramses spre Sucot' ca la
,"nfii.
1n aseza la voi! $i aufacutfiii lui Israel cum poruncise Dom-
de
de copii' $i amai ieSit it
sute de mii
ei
' lul lui Moise Si Aaron; aSa aufdcut."
f:Yu',":?Y:i'r!:";:
preund
cu
'boi,
l-au
scos
din
'
gi
turmefoarte mari' lar ctm aruatul ce
Nu sunt primifi la Sfintele Taine ereticii gi necredinciogii
leei de alt neam). insd cel ce era rob pdcatului gi a fost r6scum-
)i'iop, oziine, cd nu se dospise
ren!ru,::
::1
.tncl'
mdcar sd-sifacd
mdnct
Jertfa.ce.a m6ntuitoare, iarinima-lui s-a cur[fit (cir-
Egiptinii
nu putuserd zdbovi nici
Ptrn,pl"
"p"";;;';;;*.
si
Smcis),
este primit. Mielul se va minca doar in casd; ,,Deci
fi*prt,
Israel.u'
insd, cdt fiii
!::'y:,!::.
'
^lui
de patru sute
treizeci
porunca lui Dumnezeu ereticii de alt cuget, zidindu-qi lor,
in
z Canaan, afost
trdit in EgiPt Si
{art
q:,'":::,
afar[ de cortul cu adevilrat sftnt, alt cort, gi jertfind Mielul
ani. Iar dupd
toatd oStiiea
trecerea celor patr! s:tte
!'":':i
Egiptului'
n gi duc6ndu-L departe de casa cea una gi impnrfind pe Cel
Domnului din pdmdntul
fost noaptea de priveghere a Domnului
Aceasta a
Egiptului
si pe aceastd noapte
,"oorrr"o ior din
lara
'D'o*nui
i
pdzi toli fiii lui Israel
rlr1it."l3O ,,Camea sffinti a Domnului Hristos nu poate fi
afari gi, pentru credinciogi, nu este vreo altl casl in
de una singurd, Biserica."l3l ,,Trupul (mielului) este mor-
vor
iri"in"r" pentru
de bunlvoie prin virtufi; s6ngele, desivdrgirea prin
nearn tn
neam."
pentru adevir la vreme de strdmtorare; iar oasele, ra-
Mincarea azimilor e explicatd aici prin g'ab1^"Y
Inile
pnme oespre ljumnezeu,
ime
despre Dumnezeu, care noui
care noua ne sunt rnaccesrbt-
ne sunt inaccesibi-
au fost silili
plece' Ei au petrecr{ in Egrpt 430 de
s[
evreii
"132 Oasele nu se vor zdrobi, ,,c[ci oasele nu se pot mdnca de
$r $^t-
dar,
cum se arat[ do
nogtri. Cdci aga este minfilor omenegti Cuvdntul alb, ca s[
in
, t ar
dinainte,
Petrecu,ti
13-
.^,,^i rle lq westirea
,
.
--
nA
.7^
circa 70 de
zis6, aceasta a durat
llllntnl Chiril al Alexandriei, op. cit.,X
text, num[ru] evreilor trecea a
ttlfuinrl Ciprian al Cutaglner, Despre unitatea Biserbii ecumenice,WIL
peste un milion, mai ales ci lor li s-au ad[ugat totl cel
Hllntul Modm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,35
63
62
ascuns al Dumnezeirii Lui' Cunoaqtem 9i I spun aga, $i foarte &ept c[ Fiul este
ascuns al Dumnezeirii Lui' Cunoaqtem 9i I
spun aga, $i
foarte &ept
c[ Fiul este (Dumnezeu) dup[ fire 9i c[ S-a
lara unde curge miere Si lapte, sdfaci slujba aceasta in aceas-
ld lmd. $apte zile sd mdndnci azime, iar tn ziua a $aptea este
dar nu-L cercet6m, dup[
tdrbdtoarea Domnului: Azime sd mdncali
de la Dumnezeu 9i Tatil,
Sapte zile Si sd nu
sd spun[ modul naqterii? ("')
sfintului. C[ci
cine gtie
Be gdseascd la tine pdine dospitd, nici qluat dospit in toate ho-
larele tale. In ziua aceea sd spui fiului tdu Si sd zici: Acestea
prin aceasta
atati tfuria cea mai presus de minte a dogmel
icestea nu ne lasd legiuitorul sd le zdrobim' Dar le zdrobesc
ilunl pentru cele ce afdcut Domnul cu mine, cdnd am ieSit din
Egipt. Sdfie acestea ca un semn pe mdna ta Si aducere aminte
totul in ei ereticii care strici cele drepte'"l33
Domnul pefiii lui I'
lnaintea ochilor tdi, pentru ca legea Domnului sd fie in gura
5l'.
fn ziua aceea a scos
,,Deci,
lu, cdci cu mdnd tare te-a scos Dornnul Dumnezeu din Egipt.
din lara Egiptului, cu oStirea lor."
'
Dumnezeu'
,,Isriei
inseamnd: mintea care vede-pe
Sd pdzili dar legea aceasta din an in an, la vremeo hotdrdtd.
Hristos, mintea se elibereaz[ din
robia i
$i cdnd te va duce Domnul Dumnezeul tdu fn lara Canaanu-
venirea lui
irisi ; duhurilor egiptene."r3a
lui, cum S-a jurat lie Si pdrinlilor tdi, Si li-o va da fie, atunci
6. Trecerea prin Marea RoSie (13, 1 - 14, 31)
*d osebesti Domnului pe tot cel de parte bdrbdteascd de la oa-
neni, care se na$te intdi; Si pe tot cel de parte bdrbdteascd,
nul
Cap. 13,
l-22
,,
cure se va na;te intdi din turmele sau de la vitele tale, sd-l tn-
Sd-Mi
tot
Moise
i-a zis:
ehini Domnului."
Si
ce se na$te tntdi lafiii
toc'
este al Meu! "
,,Pe drept cuvdnt ne cere Dumnezeul tuturor s6-I pre-
dlm toate gi afirml c[ trebuie sb-I inchinlm Lui cele bdrb6-
sfinfi, a consacra, cu ideea de-a pune de-o partt
,,A
togti. C[ci, odat[ ce au pierit tofi int6ii niscufi ai Egiptenilor gi
pdstra
in
rezervdo a-ihdrdzi cuiva un-anume scop'
?lt1t"i
f-au mdntuit in toatd casa gi a scdpat de nimicitorul pe Israel
D.r.nezeu revendici pentru Sine-pdrga vie(ii'
uiup,
gcl iubit, fiind trna cu singele mielului, ca chip al lui Hristos
matern. Prin aceast[ sfinfire' primul
fruct-al pdntecelui
Oare a murit pentru noi, ca s[ desfiin,teze moarte4 cu dreptate
al omului
devenea proprietatea lui Dumnezeu; primul-nl
ooi mdntuifi nu mai sunt ai lor, ci s-au ftcut ai Celui ce S-a
al animalului ii era-deitinat tot lui Dumnezeu, dar ca ani
primejduit pentru ei. (
)
Domnul nostru Iisus Hristos, legnnd
de jertfr."135
mulfimea demonilor necura{i gi pundndu-$i sdngele S[u pen-
Moise a zis cdfte popor: Sdvd aduceli
3-1.2z
,,Iar
te de ziua aceasta, in care ali ieSit din pdmdntul Egiptului'
tru noi gi inl[tur0nd astfel moartea gi desfiinf6nd stricdciunea
(ooruperea), ne face ai S[i, incdt nu mai tr{im via{a noastr6, ci
cdci cu mdnd tare v-o scos Domnul de acolo
casa robiei,
mai degrabl a Lui. $i dac6 nu ar fi primit si fie intre cei morfi,
nu mdncali
dospit; cd astdzi iesi,ti voi, in luna Aviv' Iar
llu s-ar fi surpat stlp6nirea groaznicla mo4ii."r36
te va duci Domnul Dumnezeul tdu in lara Canaaneilor' a
l3z ,,Pe tot intdiul ndscut de la asind sd-l rdscumperi
teilor,aAmoreilor,aHeveilor,alebuseilor,aGherghese
ou un miel; iar de nu-l vei rdscumpdra, ti vei frdnge gdtul; sd
jurat
El
pdrinlilor
tdi
sd-li
Si a Ferezeilor, pentru care S-a
rtscumperi
Si pe tot intdi-ndscutul din oameni tn neamul tdu."
Asinul nu poate fi adus jertfr, fiind animal necurat; el
Sfentnl Chiril al Alexandriei,
'3'
t'a
Glafire la lesire,rl
op. cit., XLVIL 5
Sfrntul Macarie Egipteanul,
,,, pEI.lT, p. 139
f rn Sferrtol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
64
65
triarhului (cf. Facerea 50, 25). Din Sucot Israel a pornit cdtre era omorat fdrl si
triarhului
(cf.
Facerea 50, 25).
Din Sucot Israel a
pornit
cdtre
era omorat fdrl si curgl sAnge, spre a se deosebi de animale
Etam (: vizuina fiarelor), cdtre Marea Rogie. Poporul era c6-
jertfite. Dar asinul poate fi rlscumplrat prin miel. ,,Legea
l[uzit de Dumnezeu, in chipul unui stdlp de nor zita, iar noap-
d[ de infeles prin acestea cd gi ceea ce e intinat e sfhnt
Hristos gi prin El e primit
ceea ce e lipsit de sfinfenie 9i
9i
toa in chip de st6lp de foc. ,,Focul acela, care semdna cu un
rtdlp, qi focul cel din rug sunt simboluri ale Luminii celei sfinte
primit. Cici El S-a fdcut pentru noi jertft sf6nti 9i intru mi
de bun[ mireasmd, fiindcd eram p[cltogi gi necurafi. A
pentru p[c[toqi, Cel drept pentru cei nedrepfi, Cel curat
cei necurafi, ca gi oaia pentru asin[."'''
Care a trlit pe pnmdnt 9i S-a iniltat iardqi la cer prin cruce, prin
oare ne-a ddruit vederea cea spiritual6."l38 flristos cflliuzeqte
poporul ce fuge de tirania pdcatului, citre Implr[{ia fdg[duitI.
Cap. 14, l-82 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
14-222 ,,CAnd insd te va intreba dupd aceeafiul tdu
va zice: Ce inseamnd aceasta?, sd-i spui: Cu mdnd
ne-a scos Domnul din pdmdntul Egiptului, din casa robiei.
atunci cdnd se inddrdtnicea Faraon sd ne dea drumul,
Spunefiilor lui Israel sd se intoarcd Si sd-Si aseze tabdra infala
Pi-Hahirotului, intre Migdal Si mare, in preajma lui Baal-fe-
Acolo, tn preajma lui, ldngd mare, sd tdbdrAli. Cd Faraon
,fon.
nul a omordt pe toli intdi-ndsculii in pdmdntul Egiptului, de
zice cdtre poporul sdu: Fiii aceStia ai lui Israel s-au rdtdcit
va
tntdi-ndscutul oamenilor pdnd la intdi-ndscutul dobi
lh pdmdntul acesta Si i-a fnchis pustiul. Iar Eu voi invdrtosa
De aceea jertfesc
eu Domnului
pe
tot intdi-ndscutul de
lnima lui Faraon si va alerga dupd ei. $i-Mi voi ardta slava
bdrbdteascd Si
pe tot tntdi-ndscutul din fiii mei il
Mea asupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui; Si vor cu-
Sdfie dar aceasto ca un semn la mdna ta Si ca o tdblild de
noa$te toli Egiptenii cd Eu sunl Domnul! $i au fdcut aSa.
pra ochilor tdi, cdci cu mdnd tare ne-a scos Domnul
Egipt! Iar dupd ce Faraon a dat drumul poporului,
Aunci s-a dat de Stire regelui Egiptului cd poporul eweu afu-
git. $i s-a fntors inima lui Faraon Si a slujitorilor lui asupra po-
nu l-a dus pe calea cea cdtre pdmdntul Filistenilor, care
porului acestuia si ei au zis: Ce amfacut noi? Cum de am ldsat
mai scurtd; cdci a zis Dumnezeu: Nu cumva poporul,
rdzboi, sd-i pard rdu Si sd se intoarcd in Egipt! Ci a dus
nezeu poporul imprejur, pe calea pustiului, cdtre Marea
pe fiii lui Israel sd se ducd si sd nu ne mai robeascd noud? A
lnhdmat deci Faraon carele sale de rdzboi;i a luat poporul
tdu cu sine: a luat cu sine Sase sute de cdrule alese Si toatd
fiii lui Israel au ieSit in bund rdnduiald din pdrnt
Sie.
$i
cdldrimea Egiptului Si cdpeteniile lor. Iar Domnul a invdrto-
Egiptutui. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui losif; cdci
sif legase pe Jiii lui Israel cu jurdmdnt, zicdnd: Are sd vd t
gat inima lui Faraon, regele Egiptului, Si a slujitorilor lui, Si a
ulergot acesta dupd fiii lui Israel; dar fiii lui Israel iesiserd
ceteze Dumnezeu Si atunci sd luali cu voi Si oasele mele
sub mdnd tnaltd."
aici! Fiii lui Israel aupornit apoi din Sucot Si Si-au asezat
bdra la Etam, la capdtul pustiului. Iar Domnul mergea
tea lor: ziua tn stdlp de nor, ardtdndu-le calea, iar noaptea
stdlp de foc, lumindndu-le, ca sd poatd merge Si ziua Si
Traducerile ce trmeazd Septuaginta (1688, 1914, Ana-
nia) aratii ci Israel a iegit cu mdnd inaltd,,,gest de libertate;
plecaseri fluturdnd din mdini, ftrd s6 le pese (e altceva decdt
tea. $i n-a lipsit
stdlpul
de nor ziua, nici stdlpul de foc
hralul tnalt allui Dumnezeu;"r3e. Israel a tlbdr6t
ldngd, Pi-Ha-
poporului. "
hirot 1: loc de innoptare), in
preajma fui Baal-lefon (:
tea, dinaintea
Moise a luat cu sine osemintele lui Iosif, dupd dorinfa
I
rt Clemsnt Alexandrinul, Stromate, l, 164, 4
l"
PENr, p. 14l
t37 lbid.
67
66
Domnul vegherii), intre Migdal (: turn; fortdrea(d) gi minfii, care suie la Dumnezeu intreaga noastr[
Domnul vegherii), intre Migdal (: turn; fortdrea(d) gi
minfii, care suie la Dumnezeu intreaga noastr[ fiinp."rar
Rogie. in vremea aceasta, Faraon pornegte in urmlrirea lor.
9-12: ,,$i au alergat dupd ei Egiptenii cutoli caii Si
le lui Faraon, cu cdldrelii Si cu toatd oqtirea lui Si i-au aj
cdnd poposiserd ei la mare, ldngd Pi-Hahirot, tnfala lui
Dumnezeu i-a rlspuns pe dat6, clci ,,celui ce doreqte cu putere
ouno$tinfa dumnezeiascI, din pricina curdfeniei, i se potrivegte
hdrtrzneala cucernici."l42
16z ,,Iar tu ridicd-1i toiagul Si-li intinde mdna asupra
al-lefon. Dar cdnd s-a apropiat Faraon gi cdnd s-au uitat
lltdrii Si o desporte, Si vor trecefiii lui Israel prin mijlocul md-
lui Isrqel inapoi Si au vdzut cd Egiptenii vin dupd ei, s-au
mdntat foarte tare fiii lui Israel Si au strigat cdtre Domnul;
au zis cdtre Moise: Oare nu erou morminte tn lara Egi,
lll, ca pe uscat."
,,C0nd mintea va mAntui simfirile sufletului de voile tru-
pului gi st6lpul vlzut de ea le va trece gi va despirli sufletul de
de ce ne-ai adus sd murim in pustie? Ce aificut tu cu noi,
Voile trupului, vdzdnd Dumnezeu neruginarea patimilor por-
ldndu-ne din Egipt? Nu li-am spus noi, oare, de aceqsta
nlndu-se asupra sufletului, voind s6-i fini simfirile tn p[cat,
Egipt, cdnd li-am zis: Lasd-ne sd robim Egiptenilor, cd e
bine sdfim robi Egiptenilor decdt sd murim fn pwtia aceasta?
dar mintea gdndind pe ascuns neincetat la Dumnezeu, El va tri-
mite ajutorul Sdu qi va pierde deodati pe tofi w[jmagii Lui."r43
P[catul p[rlsit cautd si ne ia iardgi in stipflnirea sa.
8[ avem incredere cd, atunci cAnd trupul e molegit de slI-
ne ajunge din urmd cdnd privim inapoi, iar viatg cea noui
pare pustie gi asprd. Chiar dacd p[catul e unit cu suferinfa,
blciune, ,,dac6 strig[ mintea veghind, fie cd gezi, fie ci egti cul-
git, o aude Cel ce aude cele ascunse ale inimii."laa
torit[ pu,tinei pllceri pe care ne-o procur6, sufletul preferd
sea tirania sa, tras in jos de cltre trupul neexersat, gi
17-20: ,,Iatd, Eu voi invdrtoSa inima lui Faraon Si a tu-
turor Egiptenilor, ca sd meargd pe urmele lor. $i-Mi voi ardta
cu greu vechile deprinderi.
13-142 ,,Moise insd a zis cdtre popor: Nuvd temeli!
Si veli vedea minunea cea de la Domnul, pe care vd vaface
El astdzi, cdci pe Egiptenii pe care ti vedeli astdzi nu-i
lluva Mea osupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui,
$lupra carelor lui Si asupra cdldrelilor lui. $i vor cunoaste
loli Egiptenii cd Eu sunt Domnul, cdnd imi voi ardta slava
Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui Si asupra cdldreli-
mai vedea niciodatd. Domnul are sd Se lupte pentru voi,
lor lui! Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea fna-
voifili liniStili!"
lnlea taberei fiilor lui Israel, Si s-a mutat fn urma lor; Si s-a
,,Cei ce inci se tem de rdzboiul cu patimile qi de
vrdjmagilor nevlzufi trebuie si tacd, adici si nu ia asupra
ins[rcinarea de-a r[spunde pentru virtute, ci s[ lase lui Du
rldicat stdlpul cel de nor dinaintea lor Si a stat in urma lor.
Astfel a trecut el Si a stat intre tabdra Egiptenilor Si tabdrafii-
rrezetJ)prin ruglciune, grija pentru ei.'140
lor lui Israel; Si era negurd gi intuneric pentru unii, iar pentru
eeilalli lumind, noaptea, Si toatd noaptea nu s-au apropiat
l5z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Ce strigi
Mine? Spunefiilor lui Israel sd porneascd."
Dar Scriptura nu l-a inftfigat pe Moise strigdnd.
unii de allii."
,,Pe cei ce se indeletnicesc bine cu ftptuirea, rug[ciunea
Moise se ruga in tdcere, el totugi striga, cici avea
tar
rugdciune,l4
taz
' cit''30
r.r
r40 Sfrntul Maxim Mlrturisitorul, Capete despre cunostinla de
lal
nezeu,30
68
69
cdnd ii umbregte ca un nour care-i apiri de gdndurile tin[ simbol qi prefigurare a
cdnd ii umbregte ca un nour care-i apiri de
gdndurile
tin[ simbol qi prefigurare a Sfintei Cruci: pe vertical[ c0nd a
re, c6nd ii rdcoreqte ca o roul de lacrimi,
ar[tAndu-le
dcspicat up"i.,'p" irizontald, cdnd le-a readunat."lat ,3.stfel gi
duhovniceqti."la5
frihiile au gtiut sd respecte pe slujitorii Stipdnului gi sd-gi stipd-
2l-28: ,,Iar Moise Si-a tntins mdna sa asupra mdrii Si
alungat Domnul rnareo toatd noaptea cu vdnt puternic de
neasci lucr6rile lor."l4e Dar marea nu s-a supus decdt primind
rannul Creatorului siu: ,,Toiagul lui Moise a lovit marea in
rdsdrit Si s-afdcut marea uscat, cd s-au despdrlit apele. $i
intrat fiii lui Israel prin mijlocul mdrii, mergdnd ca pe
ohipul crucii gi a m6ntuit pe Israil, iar pe Faraon l-a inecat."rso
29-302 ,,Fiii lui Israel tnsd au trecut prin mare ca pe us-
iar apele le erau perete, la dreapta si la stdnga lor. Iar
cal Si apa le-afost perete la dreapta Si la stdnga lor. Aga a iz-
tenii, urmdrindu-i, au intrat dupd ei tn mijlocul mdrii to[i
lui Faraon, carele Si cdldrelii lui. Dar tn straia diminelii a
hdvit Domnul in ziua aceea pe Israelili din mdinile Egiptenilor;
tat Domnul din stdlpul cel de foc Si din nor spre tabdra
nilor Si a umplut tabdra Egiptenilor de spaimd. $i a fdcut
sard rolile de la carele lor, tncdt cu anevoie mergeau
Atunci au zis Egiptenii: Sdfugim de lafola lui Israel, cd
nul Se luptd pentru ei cu Egiptenii! Iar Domnul a zis cdtre
gl auvdzutfiii lui Israel pe Egipteni mor{i pe malurile mdrii."
Aici, marea inchipuie apa Botezului, care omoari pe asu-
pritori gi lasl si treaci un om nou, eliberat de muncile satanei.
cei ce trec prin apa tainic[ a Botezului trebuie s[ omoare
,,'[ofi
tablra reutitii in apE, gi anume: ldcomia, pofta desfrAnati,
toat[
se: intinde-li mfuta ssupro mdrii, ca sd se tntoarcd apele
pra Egiptenilor, asupra carelor lor Si asupra cdldrelilor lor!
cugetul r[pitor, patima infumur[rii gi mdndriei, pomirea m€ni-
oas5, furia, pizmu bdrfirea, toate acestea gi cele asemenea.""'
3lz ,,Vdzuha Israel mdna cea tqre pe care a intins-o
Si-a tntins Moise mdna sa asupra mdrii Si spre ziud s'a i;
Domnul asupra Egiptenilor, Si s-a temut poporul de Domnul
apa lo locul ei, iar Egiptenii fugeau
impotriva apei. $i aSa
gl a crezut in Domnul Si ?n Moise, sluga Lui."
tnecat Dumnezeu pe Egipteni tn
mijlocul mdrii. Iar apele
Daci Moise aizbitvitpe Israel din robia Egiptului, Hris-
tras la loc Si au acoperit carele Si cdldrelii intregii oStiri a
Faraon, care intrase dupd Israelili in mare, Si nu a rdmas ni'
unul dintre ei."
E o prelungire a efectului sdngelui mielului jertfrt:
de striclciunea mor-
tos, ,,mai mu
ui"r52.
fii gi de sub r
Sffintu
md acestea: ,,Moise,
desp[(ind sau, ca s[ zie mai bine, inl[turind cu lovitura rafiu-
lo, sdngele mielului indepirta pe nimicitor; aici, sdngele M
lului Celui nevinovat, al lui Iisus Hristos, pune pe fug[ pe
moni"l46. Dumnezeu lasl apropierea primejdiilor cu scop
dagogic: ,,Cu osteneli gi cu greutlfile drumului, Moisi ii in
nii atotputernice, al c[rei simbol era poate toiagul, amlgirea ce-
lor sensibile, ca pe o mare, a oferit poporului ce se gr[bea spre
ttrglduin{ele dumnezeiegti p[mdntul de dedesubt, intdrit gi ne-
si fie rlbddtori gi-i instruia ca, frcdnd experienla acelor
clltinat. Prin aceasta a ardtat c[ firea ce cade sub simfuri poate
fi bine vlzutii gi cuprins[ de rafiunea dreapt5, 9i ugor de cllcat 9i
rente necazuri, s[ socoteascd folositoare bundtSfile firii in
de strdbltut de via{a impodobiti cu virhrgi, 9i nici o primejdie nu
ii ducea, dupi greutdfile acelui drum."r47 Un alt aspect:
bla migcare a toiagului lui Moise a devenit in imnografia
ll8
PEl.lr,
p. 143
ra'Smntul
Ioan Gurf, de Aur, Omilii la Facere,Xll,3
to' Ilie Ecdi"ol, Culegere din sentinlele infeleplilor, IOB
lto
Sfentol Ioan Damaschin, Dogmatica, rv, l1
'ou Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I mistagogicd,3
lil Sfarrtol
Grigorie
de Nyssa,
op. cit.
ra7
Clement Alexandrinul , Stromate,I, 161, 3
l'2 Sfintul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY ,4
70
7l
se nagte, pentru cei ce o strebat astfel, din pornirea apelor pirtite ce se agiti
se nagte, pentru cei ce o strebat astfel, din pornirea apelor
pirtite ce se agiti din amdndoue pe{ile gi care mai inainte
acopereau. Cici despdrfirea apelor mirii, gdndit[ printr-o rafi
zlcea: Alerga-voi dupd ei Si-i voi ajunge; pradd voi tmpdrli Si-
mi voi sdtura suJletul de rdzbtmare; voi scoate sabia Si mdna
mea fi va stdrpi! Dar ai trimis Tu Duhul Tdu Si tnarea i-a inghi-
ne mai inalt4 inseamn[ desfacerea patimilor din fesitura ce
leagd intre ele, desfacere pe care o pricinuiegte rafiunea c6nd
llt; afimdatu-s-au ca plumbul in apele cele mari. Doamne, cine
Ssle asemenea fie intre dumnezei? Cine este dsemenea fie
lovegte din inim[ gi nu le ingiduie sI se uneascl intre ele
cei ce inainteazdou sirguinf[ spre Dumneze:u."153
7. Cdntarea lui Moise (15,1-27)
Cap. 15, l-5: ,,Atunci Moise Si fiii lui Israel au
Domnului cdntarea aceasta Si au zis: Sd cdntdm Domn
preasldvit tn sfinlenie, minunat intru slavd Si fdcdtor de mi-
nuni? Intins-ai dreapta Ta Si i-a fnghilit pdmdntul!"
,,$i azi mai inghite pim6ntul pe necredincioqi. Oare nu
vi se pare cE plmdntul inghite pe cel ce nu are dec6t g6nduri gi
fapte pdmflntegti, pe cel care vorbegte despre pimdnt, ap[ri
p[mdntul, rflvnegte pdm6ntul gi-gi pune in el toatl nidejdea sa,
cdci cu slovd S-a preasldvit! Pe cal Si pe cdldrel in mare
aruncat! Tdria mea Si mdrirea meq este Domnul, cdci El
cel care nu ridic[ niciodat[ privirea sa spre cer, nu gdndegte la
izbdvit. Acesta este Dumnezeul meu Si-L voi preasldvi,
nezeul pdrintelui meu Si-L voi preofndlya! Domnul este yi
viafa viitoare, nu se teme de judecata lui Dumnezeu gi nici nu
rtvnegte la ftglduin{a de fericire, ci cugeti tot timpul numai la
lucruri prezente gi suspin6 dup[ lucruri plmAntegti?"r56
tn luptd; Domnul este numele Lui. Carele lui Faraon si
l3z ,,Cdlduzit-ai cu mila Ta ocest popor si l-ai izbdvit;
rea lui in rnare le-a aruncot; pe cdpeteniile cele de seamd
lui, Marea RoSie le-a tnghiyit, addncul le-a acoperit, in
Tu il povdluiesti cu puterea To, spre locasul sfinleniei Tale."
,,Nldejdea bunurilor viitoare dd linigte celor care se po-
mdrii ca o piatrd s-au pogordt."
nu crezi cumva cd El doboari la
pdmdnt
numai
oliesc, precum nidejdea cununii indulcegte durerea rdnilor ce-
lor care luptii."l57
,,Sd
tllii vlzute.';l54 yufel va int[ri Dumnezeu pe cei care-I um
zi gi in r[zboiul nevdzul pe care-l aduc diavolii asupra
fletelor noastre. Egiptenii s-au pogor6t in fundul mlrii
meni pietrelor, clci ,,p[c[togii sunt grei. E vorba de pietre
14-15: ,,Auzit-au neamurile Si s-au cutremurat, fricd a
cuprins pe cei din Filisteia. Aunci s-au spdimdntat cdpetenii-
le Edomului; pe conducdtorii Moabului cutremur i-a cuprins;
ti toli cdli trdiesc in Canaan si-au pierdut cumpdtul."
acelea din care pot sd ridice pe fiii lui Avraam (Matei 3,
DupI Origen, textul nu se justificl din punct de vedere
lstoric, popoarele canaanite avAnd primele confruntlri cu Isra-
sunt acei care iubesc strifundurile gi prefuiesc elementul
chid, adici aceia pe care ii inlInfuie pldcerile amare."r55
6-12: ,,Cu mullimea slavei Tale ai surpat pe cei
nici. Trimis-ai mdnia Ta Si i-a mistuit ca pe niSte paie. La
cl mult mai tdrziu (dar ar fi putut afla indatl cele intdmplate
egiptenilor!). Astfel, filistenii ar inchipui aici pe cei ce se pr6-
bugesc in patimi, iar edomilii, etimologic, pe cei p[mdntegti.
Aceqtia se tulburd cici, impirifiile lor fiind, spiritual, in iad,
flarea ndrilor Tale s-au despdrlit ape, strdnsu-s-au apele la
ca tm perete Si s-au inchegat valurile in inima mdrii. Vt
ce tem de Acela ce le va sf5rdma porfile gi va elibera sufletele
din stipdnirea mo4ii."r58
72
73
l6t ,,Fricd Si groazd va cddea peste ei. $i de bralului Tdu, ca pietrele vor
l6t ,,Fricd Si groazd va cddea peste ei. $i de
bralului Tdu, ca pietrele vor incremeni, pdnd ce va trece
porul Tdu, Doamne, pdnd ce va trece poporul Tdu acesta,
,,Odinioar[ Miriam, sora lui Moise, privind clderea dug-
manilor, ridicdndu-gi chimvalul, a condus cdntarea de biruinfd
I odntirefelor. Iar acum, cea mai mare dintre virtuli, dragostea,
ridicAndu-se ca s[ laude sufletul care a biruit patimile, se folo-
care l-ai cdstigat Tu. "
,,Fdrd indoiali oE, dupl ffecerea evreilor, neamurile
rc$te de contemplafie ca de o chitar6" gi nu inceteaz6 s[ laude pe
Dumnezeu, veselindu-se cu cele din jurul ei."r63
inceta sd mai fie de piatrd qi, in locul inimilor lor aspre, ele '
primi o fire cu adevfuatumanl gi indreptatl intru Flristos."lse
2l: ,,$i rdspundea Mariam inaintea lor: Sd cdntdm
Domnului, cdci cu slavd S-a preasldvit! Pe cal si pe cdldre! in
l7z ,,Tu il vei duce SiJ vei sddi in muntele
mare i-a aruncat!"
Tqle, in locul ce fi l-ai fdcut sdld.sluire, Doamne, in
Calul ,,inseamnd patima cea cu multe picioare, cea do-
sfdnt cel zidit de mdinile Tale, Doamne!"
bitoceasc[ gi furioasi, adic[ pofta; gi impreuni cu ea cil[reful
E anticipat Sinaiul, dar gi Sionul. ,,Dumnezeu nu vrea
ne s[deasc[ nici in Egipt, nici in locuri urdte gi josnice ci,
lncilecat pe cal care, datorit6 pl[cerilor, las[ slobode frdiele;
pe acegtia i-a aruncat in mare; i-a aruncat, adicd,, in invdlm[ge-
cei pe carc-i aSazfl" vrea sd-i sldeasc6 in muntele
Sale."l0
l8z ,,impdrdli-va
,,Deci este ceva
Domnul tn veac Si in veacul veacului.
mai presus de veacuri: implr[fia ade
rati a lui Dumnezeu. Cdci nu e ing[duit a spune c[ imp[rn{ia
iile lumeqti."rn
22-25a: ,,Apoi a ridicat Moise pefiii lui Israel de la Ma-
rea RoSie Si i-a dus in pustia $ur Si au mers lrei zile prin pustie
gl n-au gdsil apd. Au ajuns apoi la Marq, dor n-au putut sd bea
upd nici din Mara, cd era amard, pentru core s-a Si numit locul
Dumnezeu a inceput, sau c[
sub veacuri gi timpuri."l6l
"u "ode
l9z ,,Cdci caii lui Faraon
cu carele Si cdldrelii lui
intrat in mare. Intors-a Domnul asupra lor apele mdrii, iar
gcela Mara. De aceea cdrtea poporul tmpotriva lui Moise gi
,icea: Ce sd bem? Attmci Moise a strigat cdtre Domnul Si Dom-
nul i-a ardtat un lemn; Si l-a aruncat in apd Si s-a indulcit apa."
lui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!"
,,Daci te vei gisi in mijlocul unui neam necredincios
(:
Evreii au ajuns la Mara
amlriciune),
un izvor din
desfrdnat, dar (vei fi) ca lumina soarelui, stArpind cuvintul vi
care indrum[ spre mlrire (Filipeni 3, 15-16), se poate
ca tu sd treci prin aceastii lume frr[ ca apele poftelor sau
pustia $zr (: zid). ,,Scriptura de Dumnezeu insuflat[ inchipu-
iegte prin apd cuvAntul dumnezeiesc. C[ci precum apa simfitl
cste de via(i frc[toare pentru trupuri, aga gi cdnd vine cuv6n-
tul dumnezeiesc in minte, ii folosegte nu pufin acesteia. (
)
le tulburate ale p[catelor s[ te stropeasc[."r62
Aici se incheie Cintarea lui Moise.
Plrisind, deci, de curdnd Israelilii idolatria urdtd de Dumne-
zeu a Egiptenilor, gi-au mutat mintea la implinirea celor voite
20: ,,Atunci a luat Mariam proorocila, sora lui A
timponul tn mdna sa, Si au ieqit dupd ddnsa toate femeile,
de Dumnezeu. Dar incl nu erau introdugi in legile de sus, nu se
ad[pau inci cu apa spirituald, ci aveau incd in ei mintea uscati
timpane Si ddnluind."
gi insetati. $i aqa ajung cu greu la Mara. Dar n-au putut sd bea
up6 din e4 fiindc[ era amar6. Apoi Moise aruncdnd lemnul tn
"'Ibid.,Yr,1
lbid.,Yr,9
'60
t6t
Sfrntul
Maxim Mtrrturisitorul, Capete gnostice, 186
lt'' Ilie Ecdi"rrl, op. cit.,186
l('a Clement Alexandrinul, Stromale,Y, 52, 5
t6' origeq op. cit.,Yl, 12
75
74
ea, apa s-a vindecat de amdriciunea inndscutii. Ce e, deci, for insetafi, ne duce la
ea, apa s-a vindecat de amdriciunea inndscutii. Ce e, deci,
for insetafi, ne duce la cele doulsprezece inroarc gi la cei gapte-
ra? Ag spune cd e litera legii. Clci legea e amarl , fiindci ne
rpei de finici, adicl la invd(itura Evangheliei, in care cele dou[-
depsegte. (
)
Dar gi legea va fi de viali ficltoare 9i se va eli
lprezece izvoare sunt cei doisprezece Apostoli pe care Domnul
ra de am6riciunea literei, cdnd se va face ardtdtoare a tainei
l.a ales potrivit cu trebuinfa, frcdnd sd izvorasc[ prin ei cuvin-
Hristos. (
)
Dar gi ceea ce s-a intdmplat la Mara a fost un
$1. (
)
Iar cei gaptezeci de finici sunt apostolii hirotonili, tri-
clar (al implinirii legii in Hristos). Cdci lemnul inseamn[
migi in toat[ lumea, in afard de cei doisprezece ucenici, fiind la
cea lui Hristos, sau taina s[vdrgiti prin ea. Fiindci dacd at
mi-o cei din lege, ar afla c[ 9i amarul ei este dulce. C6ci,
ce cred in Hristos, legea nu le mai este acuzatoare 9i
llurnlr c6fi spune istoria c[ erau finicii."r67 Cei 70 sunt amintifi
laLuca 10, 1.
Evreii nu ar fi putut face acest drum frr[ Moise, clci
toare, ci de viali fhcltoare, 9i ceea ce s-a intflmplat in i
prin el a lucrat Dumnezeu. Vedem de aici cAtI hebuin(i avem
prilejuiegte o in{elegere duhovniceascd 9i conduce spre Hri
do mijlocirea Sfinfilor.
,,Tofi
cei ce voim sI ieqim din Egipt qi
Care este via{6 gi de via!6 ftc[tor. $i prin aceasta legea igi
t[ indreptilirile gi judeclfile. Cici ne duce indati spre ceea
il fugim de faraon avem negregit gi noi nevoie de un Moise oa-
iocare, ca mijlocitor cdtre Dumnezeu gi dupi Dumnezeu, care,
place lui Dumnezeu gi ne arati cdrarea spre tot ce e mai bun
ftAnd pentru noi la mijloc cu frptuirea gi cu vedere4 s[ intind[
ne pregitegte s[ ajungem in afara fricii qi a aqtept[rii
m0inile spre Dumnezen, ca sd trecem, povdfuifi de el, marea pi-
10r."165 Cel decis s[-[ urmeze Domnului, ,,dup6 ce qi-a
cugetul trecdnd prin ap6, omordnd qi alungdnd de la sine tot
Bttelor gi sd punem pe fugd (
)
c6petenia patimilor. S-au inSe-
ht, deci, cei ce s-au increzut in ei ingigi gi au socotit ci n-au ne-
este de alt neam, va gusta apa amarl a Marei, adic[ din vi
Voie de nici un pov6guitor."r6s
lipsiti de pldceri, ce pare la inceput amard 9i nepldcuti ce
Asemeni lui Israel, dupd ce am pdr[sit pdcatul, ne afl6m
dulce celor ce primesc lemnul (Crur
g eus[,
0! intr-o pustie; de indati trebuie sddite virtufile in sufletul
9e
lar 1;
face
in
simlurile
10r."166
Our[tit, spre a nu r[m0ne goi gi pentru ca amintirea pdcatului
25b-272 ,,Acolo a pus Domnul poporului Sdu
il nu ne atragd. iarlgi in robie. Pustia, tn plus, e gi o invitalie la
Si porunci Si acolo l-a tncercat Si i-a zis: De vei asculta cu
doscoperirea Realit5tii.
are-aminte glasul Domnului Dumnezeului tdu Si vei face
S.Israelinpustie (16, 1- 18,27)
cruri drepte inainteo Lui Si de vei lua aminte la poruncile
Si vei pdzi legile Lui, nuvoi oduce osupra ta nici una din
lile pe care le-am adus asupra Egiptenilor, cd Eu sunt Da
Cap. 16, l-32 ,,Plecdnd apoi din Elim, a venit toatd ob-
nul Dumnezeul tdu Care te vindecd! Apoi au venit tn Elim.
erau acolo doudsprezece imoare de apd Si Saptezeci de
lleufiilor lui Israel in pustia Sin, care este intre Elim Si Sinai,
tn ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupd ieSirea din Egipt.
definic. $i au tdbdrdt acolo ldngd apd."
De la Mara, poporul a ajuns la oaza Elim 1:
,,Taina lemnului, prin care apa virtufli se face buni de blut
ln pustia aceasta, toatd obgteafiilor lui Israel a cdrtil impotri-
lu lui Moise Si Aaron. $i au zis cdtre ei fiii lui Israel: Maii bi-
;e muream bdtuli de Domnul tn pdmdntul Egiptului, cdnd Se-
deum imprejurul cdlddrilor cu carne Si mdncam pdine de ne
l^t
165 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
rhid.
'uu S nt,l Grigorie de Nyssa, op. cit.
lt' Sfentol Ioan Scirarul , Scara,I, 13
76
77
sdturam! Dar voi ne-ali adus tn pustia aceasta, ca toatd Stea aceasta sd moard de
sdturam! Dar voi ne-ali adus tn pustia aceasta, ca toatd
Stea aceasta sd moard de foame. "
vodea cineva ugor qi o poate dovedi limpede din faptul cL ce-
Eau mdnc5rurile de came din Egip! ceea ce arutil cd aveau min-
,,Cu adev[rat l6ngd clld[rile de carne ged cei ce-gi
ha biruitn gi tiranizati de pornirile spre ele. (
)
E slab[, deci,
dorin(ele cu o cllduri mustoas[ gi necontenitd. Iar maica i
de pldceri este licomia pdntecelui, cdci aceasta nagte iubirea
pl[ceri, dar gi multe din celelalte patimi. Pentru c[ din
ca dintr-o rdddcin5" puiesc celelalte patimi care, indl{6ndu-se
lltintea Iudeilor gi mult luptat[ de atacul patimilor. De aceea ea
irte incd la cele trupegti gi e ripusd de cele p[mdntegti. Iar
locasta ni se dd de infeles (
)
prin prepelifi. C[ci Dumnezeu o
6fcr[ celor ce o poftesc, neatrlgAndu-i, ins6, la pofte, dar ned6n-
incetul, ca nigte arbori,peste aceea care le-a ndscu! iqi
r[utdfile pind la cer."r
fu-le inc[ nici puterea s[ biruiasc[ patimile. Pentru cd celor din
lcge nu li se d[ incd inll{imea vielii gi sfinfenia in toate, ci
4-l3tz ,,Domnul insd a zis cdtre Moise: Iatd, Eu le
lccasta s-a p[shat mai degrabi pentru cei in Duh. ( )
Dar pri-
ploua pdine din cer. Sd iasd dar poporul gi sd odune in
zi cdt trebuie pentru o zi, ca sd-l incerc dacd va umbla sau
dupd legea Mea. Ior tn ziua o gasea sd adune de doud ori
vo$te cum prepelilele zboafr c[tre adunarea Iudeilor seara. (
)
Lucrul acesta ne arati indirect c[ iubitorul celor pimintegti nu
lo 4fl6 in lumina infeleghtoare, ci ca intr-o noapte gi intr-un in-
mult decdt adunau tn celelalte zile, pentru o zi. Atunci au
Moise Si Aaron cdtre toatd adunareafiilor lui Israel:
htneric. $i aceasta inseamn5, f5r[ indoiall, ci mintea Iudeilor nu
veli cunoaste cd Domnul v-a scos din pdmdntul Egiptului.
&a eliberat de negtiin(I gi impietrire, sau de ceafa spirituald."rT0
'
13b-152 ,,Iar dimineala, dupd ce s-a luat roua dimpreiu-
dimineald ve{i vedea slavo Domnului, cd El a auzit cdrti
?ul taberei, iatd, se afla pe
pustiei ceva mdn'mt, ca niSte
foya
voastrd impotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cd
fmpotriva noastrd? $i a mai zis Moise: Cdnd Domnul vd va
diseard carne sd mdncali Si dimineald pdine sd vd
gdunSe, gi albicios, ca grindina pe pdmdnt. $i vdzdndfiii lui Is-
ruel, au zis unii cdtre alsii: Ce e asta? Cd nu gtiau ce e. Iar
Moise le-a zis: Aceasta e pdinea pe care v-o dd Dumnezeu sd o
din aceea veli aJla cd a auzit Domnul cdrtirea ce ali
lndncafi."
asupra Lui. Cdci noi ce suntem? Cdrtirea voastrd nu este
Uimili la vederea gr[unfelor, evreii se intrebau: man
potriva noastrd, ci tmpotriva lui Dumnezeu! Apoi a zis
hu? (= ce e asta?), intrebare de la care provine numele de
cdtre Aaron: Spune la toatd adunarea fiilor lui Israel:
nand.inOrient, sunt cunoscute cdteva tipuri de man6; e vorba
piali-vd inaintea lui Dumnezeu, cd a auzit cdrtirea
fie de substanfe secretate de unele plante, fie de excretiile unor
Iar cdnd vorbea Aaron cdtre toatd adunarea fiilor lui L
lnsecte; acestea, ln contact cu aerul, formeazd granule comes-
au cdutat ei spre pustie Si iatd slava Domnului s-a ardtat
nor. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Am auzit cdrtirea
lor lui Israel. Spune-le dar: Diseard carne veli mdnca, iar
mineald vd veli sdtura de pdine Si veli cunoa$te cd Eu,
nul, sunt Dumnezeulvostru! Iar, dacd s-afdcut seard, au
tibile, clutate de beduini. Aici, insi, nu poate fi vorba de un
produs natural. Acesta n-ar fi fost suficient pentru a s[tura un
lntreg popor; in plus, mana descrisl de Biblie se comport[
diferit fap de orice alt aliment. ,,Mana este umbr[ gi chip (tip)
al invlfiturilor gi darurilor venite prin Hristos, care sunt de sus
prepelile Si au acoperit tabdra. "
,,Cd,viafa Iudeilor nu era liberd de pofte trupegti, o
gi din cer gi nu au ceva pimdntesc in ele; sunt strline de
murd[ria trupeascl gi cu adev[rat nu sunt numai hranl a
r6e Nil Ascetul , op. cir.,55
rru sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
78
79
oamenilor, ci gi a ingerilor. CIci Fiul ne-a arltat noul in pentru frafi 9i sd
oamenilor, ci gi a ingerilor. CIci Fiul ne-a arltat noul in
pentru frafi 9i sd le ddruiasci ostenelile lor gi sd-i facd copdr-
pe Tatdl gi prin El ni s-a incredinfat cuvintul despre Sfrnta
cea de o fiinfi Treime gi am fost cLlduzili pe c[rarea adev
tagi de darurile de sus."l7s ,,Iar dacd. s-ar putea in,telege gi altfel
ouvdntul: Fiecare sd adunali fmpreund cu cei cu care locuili
a virtulii. Hrana duhurilor este cunogtinfa dreaptd gi nepE
tn acelasi cort, aceasta s-o infelegefi: si nu culeagi tofi ftr[
iar dlruirea invlfiturilor prin Hristos ne vine ca o lumi
rAnduiald, amestecat, ci intr-o unitate de neam. Adic[ s[ ne in-
zllei. De aceea rnna s-a cobordt celor vechi cdnd se lumina
ziu6, se r[sp0ndea lumin[."r7r ,J.tici Sfinfii p[rinfi nu gtiau
este mana gi au aflat, se spune, c[ mana este insugi graiul
cuvdntul lui Dumnezeu, din care curg gi se risp0ndesc, ca
rugim impreun[ cu cei de aceeagi credinfi cuvintele dumneze-
logti qi sd clut2im mana spirituatl (in{elegdtoare), nu cu cei ce
ougete altfel gi s[ mergem in chip nein{elept cu cei de alte nea-
un izvor vegnic, toate inv[fdturile. Aceasta este hrana
cereasc[ (
),
Cuv0ntul lui Dumnezeu, pe care l-a aqezat gi
muri spirituale. lar aceasta o face scofdnd din biserici pe cei de
alte credin{e qi gdnduri qi contrari gi imboglfindu-se cu hrana
din cer impreun[ cu cei unili cu noi in credin6.'176
dat Dumnezeu, cu care se hr[negte gi se desfatii mintea
17-18: ,,$i au fdcut aSa fiii lui Israel; au adunat unii
in1elep1i."172 ,,Agadar,
aceastii rdnduialI a lui
mai mult, allii mai puyin; dar mdsurdnd cu omerul, nici celui
aceasti hran[ intlregte
sufletul infeleptului, il lumineazd
ce adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase pulin n-a
indulcegte, impodobindu-l cu str[lucirea adevdrului
imbiindu-I, ca gi cu un fagure de miere, cu gustul pl[cut
feluritelor virtu{i qi cu cuvdntul inlelepciunii."rT3
,painea ce
cobordt din cer nu este ceva firi trup. C[ci cum s-ar face
llpsit, ci/iecare, cAt era de ajuns la cei ce erau cu sine, atdt a
adunat."
E o pildd gi pentru creqtini: ,,De se vor purta cu o astfel
de simplitate qi dragoste intreolalt[, prisosul celor ce stiruie in
trupului ceva netrupesc? Deci Cel Netrupesc Se face trup,
rugiciune va implini lipsa celor ce slujesc; gi prisosul celor
trupul acestei p0ini nu a avut nevoie nici de sdmdnfE, nici
din urmd va implini lipsa celor dintdi."tl7
stropire, ci p[m6nful, rlm6ndnd cum era, s-a umplut
l9z ,,Zis-a
iardsi Moise cdtre ei: Nimeni sd nu lase din
aceast6 hrand dumnezeiascd" de care se implrtdgesc cei
dceasta pe
a doua zi! "
fl[mdnzesc. Prin aceastl minune e vestitd de mai inainte
slvdrgit[ prin Fecioara." r7a
,,Prin aceasta legea dI de infeles iarigi ci folosirea de
chipuri, dupi trecerea vremii in care au fost folositoare gi ne-
16: ,,Iatd ce a poruncit Domnul: Adunali fiecare cdl
cesare, e supusi cu totul osdndei gi pedepsei."r78
vd ajungd de mdncat; cdte un omer de om, dupd numdrul
202 ,,Dar ei n-qu ascultat pe Moise, ci unii au ldsat din
telor voastre; fiecare cdyi are in cort, atdtea otnere sd adune
oceasta pe a doua zi; dar afdcut viermi Si s-a stricat."
,,Hristos, impir{indu-ne in mlsur6 egall celor mi
,,E clar c[ aceasta arati coruperea gi pedeapsa. CIci cei
celor mari harul Sdu gi hr6nindu-ne la fel pe tofi spre v
ce pistreazl umbra dupi venirea adevirului vor fi supugi stri-
voiegte ca cei mai tari s[ adune impreuni cu alfii gi sd
c[ciunii (coruperii) gi pedepsei."tTe ,,Tot ce e adunat in afard
t7t lbid.
r72 Sfrrrtul Ambrozie, Scrisori;VIII, 6
175 Sfarrnrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
t76 lbid.
r77 Sfentul Simeon Metafrastul, op.
cit., 26
'op.
Ibid.,LxN,2
r7a Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
r78 Sfrntul Chiril al Alexandriei,
tle lbid.
cit.,ll
'73
80
8r
de trebuinf5, din pricina licomiei, se preface in ziua 25-30: ,,Apoi a zis Moise: Mdncali
de trebuinf5, din pricina licomiei, se preface in ziua
25-30: ,,Apoi a zis Moise: Mdncali aceosta astdzi, cd
astdzi este odihna in cinstea Domnului Si nu veli gdsi din
re, adic[ in viafa viitoare, celui ce a adunat, in vierme.
viermele acesta, cel ce aude infelege, fdr[ tndoial[, vi
neadormit, care prinde viafi din llcomie."r80
qceasta astdzi pe cdmp. $ase zile sd adunali, iar ziua a Saptea
este zi de odihnd Si nu veli afla din ea in aceastd zi! Dar unii
2l-242 ,,Fiecare aduna mand dimineala cdt ii
pentru mdncat in ziua aceea, cdci, dacd se infierbdnta
din popor au ieSit sd adune Si in ziua a $aptea Si n-au gdsit.
Atunci Domnul a zis cdtre Moise: Pdnd cdnd nu veli voi sd as-
le, ceea ce rdmdnea se topea. Iar in ziua a Sasea adunard
cultali de poruncile Mele Si de invdldturile Mele? Vedeli cd
doud ori mai multd: cdte doud ornere de fiecare. $i au
Domnul v-a dat ziua aceasta de odihnd Si de aceeavd dd El in
toate cdpeteniile adundrii sdJ inStiinleze pe Moise. Iar
ziua a Sasea Si pdine pentru doud zile; rdmdnelifiecare in ca-
le-a zis: Iatd ce a zis Domnul: Mdine e odihnd, odihna
wle voastre Si nimeni sd nu iasd de la locul sdu tn ziua a Sap-
sJdntd tn cinstea Domnului; ce trebuie copt, coaceli, ce
lea! $i s-a odihnit poporul in ziua a
Saptea."
ie fiert, fierbeli astdzi, Si ce va rdmdne, pdstrali pe a doua
$i au ldsat din acesteapdnd dimineala, dupd cum le
,,E o faptl supus[ osdndei gi judecilii
a aduna Sdmb6ta;
mai mult, Dumnezeu nu trimite in acea zimma. Cdci odihnin-
Moise, gi nu s-au stricat, nici n-auftcut viermi."
Mana se topea cdnd se infierbdnta soarele, semn c[,
du-ne spiritual (sabatizdnd) in Hristos, nu mai adunlm cele in
ohipuri. Pentru c[ nu mai suportim tdierea imprejur, nici nu
nind Soarele Hristos, umbra legii a incetat. ,,Cuvdntul ci
maijertfim vilei gi miei, ci respingem mai degrabi grosimea
ce se pune deoparte pentru sdmbdtil nu suferd nici o
chipurilor, o datl ce avem adev[ru], adici pe Hristos."l83
cuprinde acest in{eles: trebuie s[ ne folosim de voin(a I
3l-36: ,,Casa lui Israel i-a pus numele mand Si aceasta
numai c6nd ceea ce adundm nu e supus striclciunii. Aceasta
era albd, ca sdm:dn1a de coriandru, iar la gust cq turta cu mie-
se face de folos cdnd, dup[ ce vom trece de viala aceasta
pregltire, vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte.
cd ziua dinaintea sflmbetei este gi se numegte ziua de preg[1
re. Dupd oceea, Moise a zis: Iatd ce porunce$te Domnul: Um-
pleli cu mand un omer, ca sd se pdstreze in viitor urmasilor
voStri, ca sd vadd pdinea cu care v-am hrdnit Eu in pustie, du-
(gr. paraskeri)u.t" O anume llcomie e slditl in chip firesc
noi, de vreme ce omul doregte infinitul. Dar aceastl
nu trebuie pervertiti prin indreptarea c[tre cele perisabile,
pd ce v-am scos din lara Egiptului! Iar cdtre Aaron a zis Moi-
se: Ia un vas de aur qi toornd in el un omer plin cu mand Si
pune-l inaintea Domnului, ca sd se pdstreze in viitor pentru
nu o pot sdtura. ,,Ajungi prin credinfd la odihna (
in(eleasl in Hristos, adici la nelucrarea gi la incetarea
lor, nu respingem ca nefolositoare pedagogia legii ajuns[
cap6t gi oarecum intipirit[ mai inainte in noi, care ne-a
urmasii voStri! $i l-a pus Aaron inaintea chivotului mdrturiei,
ca sd se pdstreze, cum poruncise Domnul lui Moise. Iarfiii lui
Israel au mdncat mand patruzeci de ani, pdnd ce ou ajuns in
lard locuitd; pdnd ce au ajuns in hotarele pdmdntului Canaan
la Hristos. (
) Ci p[strdnd-o mai degrabl pe ea impreund
au mdncat mand. Iar omerul este a zecea parte dintr-o efd. "
inv[fiturile evanghelice, nu vom fi lipsifi de laud[ 9i
zeu nu se sup[ri pe cei ce Fac aceasta."l82
Sunt anticipate aici evenimente mai t6mii; e greu de
crezut ci acest pasaj i-ar aparfine lui Moise, ci e mai probabil
ca el s[ provind dintr-o redactare ulterioar[, probabil in vre-
'80 Sfantul Grigorie de Nyssa, op. cit.
'E' Ibid.
rE2 Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
t83 lbid.
83
82
mare in s0nge prin puterea negriit[ a lui Dumnezeu, Care poa- mea lui Iosua. Efa
mare in s0nge prin puterea negriit[ a lui Dumnezeu, Care poa-
mea lui Iosua. Efa era o mlsur[ de capacitate de circa 40
lo slvdrgi asemenea minuni, va scoate foarte ugor gi ap[ din
litri, iar omerul, de circa 4 litri, valorile avind fluctuafii de
piatr6. Apoi intiiregte aceasta gi tn alt mod, zicdnd; Iatd Eu am
o epoc[ la alta. Dar poate c[ nu intdmpl[tor vorbegte Scri
ilat acolo. Deci nu vei fi singur, zice, Si nu vei fi tu nici acolo
despre m[suri: ,,Aceste cuvinte arati cL in noi sunt trei
ilvdrgitorul minunii; ci Eu voi face piatra maic[ a multor unde,
trei criterii: simtirea, pentru cele ce cad sub simfuri; cuv
fl voi pregiti mai inainte minunea; dar voi agtep_!4 slujirea ta.
pentru cele grlite, pentru nume gi cuvinte; gi mintea,
Vorbeqte pietrei gi Eu voi fi tlria cuvintelor tale."r87 Prin stdncd
cele spirituale."l84
Crp. lTr l-2t ,,Dupd aceea a plecat la drum toatd
Steafiilor lui Israel din pustia Sin, dupd porunca Domnului,
lnplegem pe Flristos, Piatra de temelie a Bisericii (I Corinteni
t, l0-11), Care revarsi rduri de apd vie (Ioan 4, 14). Apa iegit[
din stdncl poate inchipui gi coasta M0ntuitorului strdpunsl de
a tdbdrdt la Rafidim, unde poporul nu avea apd de bdut.
lance (aici, toiag), din care a curs sdnge gi apd (Ioan 19,34).
poporul cduta ceartd lui Moise, zicdnd: Dd-ne apd sd bem!
7a ,,De aceea s-a pus locului aceluia numele Masa si
Moise le-a zis: De ce md bdnuili Si de ce ispitili pe Domnul? "
,,A-L ispiti pe Dumnezeu: a te indoi de puterea sau
lr{eriba, pentru cd acolo cdrtiserdfiii lui Israel si pentru cd is-
pltiserd pe Domnul, zicdnd: Este, oare, Domnul in miilocul
bunltatea Lui gi a-I cere sd $i le dovedeasci printr-o mi
nostru,
sau nu? "
a-L pune la incercare."l8s
Minunea s-a petrecut ldngd, Rafidim (: ldrgime), locul
3: ,,Atunci poporul, apdsat de sete, cdrtea tmpotriva
Moise Si zicea: Ce este aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca sd
(:
(:
flumindu-se de atunci Masa
ispitd) sau Meriba
hul6).
omori cu sete pe noi, pe copiii noSlri Si turmele noastre? "
8-92 ,,Atunci au venit Amalecilii sd se batd cu Israelilii la
Rafi.dim. Iar Moise a zis cdtre losua: Alege-li bdrbali voinici Si
,,N-a qtiut Israel sd se poarte cu b6rb6{ie, nici sd se
du-te de te luptd cu Amalecilii! Iar eu md voi sui mdine in vdr-
potriveasc[ cu vigoare momelilor patimilor. Pentru cI nici
li se ftcea aceasta cu putinfi celor de sub lege, ci li s-a
tul muntelui si toiagul lui Dumnezeu vafi in mdna mea!"
Amalecilii erau o populafie nomadd din degertul Sinai;
de mai inainte celor in Hristos."l86
4-6: ,,Iar Moise a strigat cdtre Domnul Si a zis: Ce sd
cu poporul acesta? Cdci pulin lipseste ca sd md ucidd cu
(:
gi s-au aflat in permanent[ dugminie cu evreii. Amalec
rlz-
boinic; lenevie) rdzboiegte pe Israel (: mintea care vede pe
Dumnezeu) ciutdnd s6-l abatl, prin lenevie, de la cugetarea
tre! Zis-a Domnul cdtre Moise: Treci pe dinaintea
oclor inalte. Pentru prima datl este numit Iosua (:Iahve este
acestuia, dar ia cu tine cdliva din bdtrdnii lui Israel; ia
mdnd Si toiagul cu care ai lovit Nilul Si du-te. Iatd Eu voi
inaintea ta acolo la stdnca din Horeb, iar tu vei lovi in
tn6ntuirea), cel ce va conduce poporul dup[ moartea lui Moi-
le, Moise i-a incredinlat lui losua alegerea luptitorilor pentru
0[ ,,Legea nu putea alege bdrbasi voinici; aceasta o va face
Si va curge din ea apd Si va bea poporul! $i afdcut Moise
inaintea bdtrdnilor lui Israel."
llsus (losua), prin Legea noud."l88
10-11: ,,Aftcut deci losua cum ti zisese Moise qi s-a dus
,,E ca gi c6nd ar zice: Toiagul care a preftcut r6ul
td hatd pe Amalecili; iar Moise cu Aaron Si Or s-au suit in
r8a Clement Alexandrinul, Stromate,Il, 50, I
r85 PENT, p. 146
t86 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,III
ttl lbid.
lt* O.ig".,, Omilii lq Cartea losua,I, I
84
85
vArful rnuntelui. Cdnd t1i ridica Moise mdinile, biruia iar cdnd i1i ldsa el mdinile, biruiau
vArful rnuntelui. Cdnd t1i ridica Moise mdinile, biruia
iar cdnd i1i ldsa el mdinile, biruiau Amalecilii."
,foporul, cdnd vede m0inile legiuitorului ridicate, se
l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Scrie aceasta in
esrte spre pomenire Si spune lui
pomenirea lui Amalec de sub cer!"
losua cd voi $terge cu totul
ce mai tare in luptl decdt vrijmagul, iar dacd Ie vede cobor
este biruit. Ridicarea mdinilor lui Moise spre inll{ime inchi
iegte vederea inlelesurilor mai inalte ale legii, iar aplecarea
,,E pentru intdia oari cflnd Moise e menfionat ca autor
al c64ilor lui; chiar dac[ nu putem gti de care anume carte e
vorba aici, faptul r[mdne semnificatlr.:rre3 Profefia despre
cltre p[mdnt
inseamni tdlcuirea mai
umil[ gi mai cob<
Amalecili se va implinimaitArziu, ei fiind exterminafi in mare
legii,
dupi literd."r8e Apare aici Or (:
rdsdrit), numit
parte de citre regii Saul gi David.
doar in Septuaginta; textul ebraic Ai cel latin il numesc
Nu gtim alte date despre el, chiar dacd o traditie ti.rzie il
15-16: ,,Atunci afdcut Moise un jertfelnic Domnului Si
ba pus numele: Domnul este scdparea med. Cdci zicea: Pen-
tegte a fi fost soful Mariamei, sora lui Moise.
122 ,,Dar obosind mdinile lui Moise, au luat o piatrd
au pus-o ldngd el Si a Sezut Moise pe piatrd; iar Aaron Si
lru cd mi-aufost mdinile ridicate spre scaunul Domnului, de
aceea va bate Domnul pe Amalec din nearn in neam!"
,,Moise sta pe vdrful muntelui, cu mdinile sprijinite de
sprijineou mdinile, unul de o parte Si altul de altd parte. $i
Aaron gi Or, ca sI nu-qi coboare mdinile din semnul crucii, pdni
stat mdinile lui ridicate pdnd la asfinlitul soarelui."
,,Mintea trebuie sd fie susfinut6 in afintirea ei spre
nezeu de frptuirea infelegltoare gi de contemplarea cuvenit5,
odinioari mdinile lui Moise de Aaron gi Or.'reo Sunt aici mu
t-a intors Iisus cu bucurie, dupl ce a nimicit pe Amalic. Numele
lui Amalic inseamni lenevie. C[ci de incepe omul sd fugd de
voile lui gi aleargl la Dumnezeu, lenevia este cea dintdi care il
rEzboiegte, voind s[J intoarcl iar[gi la pdcatele lui."re4
prefigurIri: piatra, care este Hristos, vizut gi ca temelie a
vechi; crucea, ardtatii prin mdinile lui Moise; pre olia, inchi
de Aaron; privegherea, ariltati prin Or; timpul plinirii Legii
Cap. 18, l-7: ,,Auzind tnsd letro, preotul din Madian,
socrul lui Moise, de toate cdte/dcuse Dumnezeu pentru Moise
gi pentru Israel, poporul Sdu, cdnd a scos Domnul pe Israel
Hristos, vdz,fi in continuarea luptei p6n[ la asfinfit. Cu
din Egipt, a luat letro, socrul lui Moise, pe Sefora, femeia lui
acestea hebuie si ne inarm[m spre al birui pe Amalec cel
vdzst.
Moise, care ftnese trimisd tnainte de qcesta acasd, Si pe cei
13: ,,.fi a zdrobit losua pe Amalec Si tot poporul lui
asculiSul sabiei."
doifii ai ei, din care unul se chema GherSon, pentru cd Moise
lSi zisese: Rdtdcit sunt eu in pdmdnt strdin. Iar pe altul il che-
nu devenea mai tare pentru ci Moise se r
ma Eliezer, pentru cd-Si zisese el: Dumnezeul pdrinlilor mei
,,Poporul
astfel, ci
pentru ci numele lui Iisus era in fruntea luptei,
(Moise) flcea numai semnul crucii."rel Iar Iosua inchipuie
mi-afost de ajutor Si m-a scdpat de sabia lui Faraon! $i a ve-
nil letro, socrul lui Moise, cufiii acestuia Si cufemeia lui, la
,Jisus, nu fiu al omului, ci Fiu al lui Dumnezeu, ardtatin
Moise in pustie, unde-Si o$ezase el tabdra, la muntele lui
inchipuire in trupul lui Isus al lui Navi."1e2
Dumnezeu. Atunci el a trimis vorbd lui Moise, zicdnd: Iatd,
cu, Ietro, socrul tdu, Si femeia ta Si cei doi fii ai ei impreund
cu ea venim la tine. Deci a ieSit Moise in intdmpinarea socru-
r89
r90
ntemplativd,SS
rer
l"
PENT,
p.
148
192
l'a Isaia Pustnicul, op. cit.,N,ll
86
87
lui sdu, s-a plecat tnaintea lui Si l-a sdrutat. Iar dupd ce binecuvdntat unul pe
lui sdu, s-a plecat tnaintea lui Si l-a sdrutat. Iar dupd ce
binecuvdntat unul pe altul, au intrat in cort."
sunt chemate la poc[infi, int6i prin cele despre Dumnezeu,
apoi aleargl de la sine spre legea dumnezeiascd, adicd spre in-
v6fitura prin legea scrisl. Astfel aleargd la primul cort. Clci
Sefora qi fiii sii au fost aminti{i anterior la 7,
lcgea introduce numai. Apoi, induplecate de vechile istorisiri,
cdnd ei petreceau pe Moise c6tre Egipt. Aici se aratd cd at
trimigi inapoi, fapt care, de altfel, se putea deduce, ei
ae migc[ gi la hotirdrea de-a cugeta cE Dumnezeu este unul gi
tingur, pe urm[ gi la datoria de a-I aduce Lui roduri. Clci au-
ind amintili pdnd acum. Dac[ Moise gi Ietro se binecu
reciproc, inseamn[ cE de acum, Moise, degi ginere, e
egal cu preotul Ietro, ca unul ce se bucuri de darurile
zind Madianitul istorisirea lui Moise, zice: Acum am cunoscut
cd
mare este Domnul peste toli dumnezeii, pentru cd i-a sme-
lll pe ei. $i a adus letro, socrul lui Moise, arderi de tot Si jert-
zeiegti.
Domnului (Biblia l9l4). Agadar, 9i catehizarea introduc6n-
[e
8-l2z ,,Apoi a povestit Moise socrului sdu toste cdtQ
du-ne prin Vechiul Testament in inv[fitura elementar5, ne duce
fdcut Domnul cu Faraon Si cu toli Egiptenii pentru Israel,
la primele inceputuri ale cunogtin{ei de Dumnezeu. (
)
Iar
pe
cei
te suferinlele ce le-au intdlnit ei in cale Si cum i-a iz
oatehizali prin Lege ii deslvdrgegte Hristos. Iar cdnd zic lege,
Domnul din mdinile lui Faraon si din mdinile Egiptenilor.
Ietro s-a bucurat de toate binefacerile ce a ardtat Domnul
trlelege iardqi Vechiul Leg[mdnt. Astfel, fafi de Ietro, Moise s-
r fblosit numai de istorisirile despre Dumnezeu. Prin aceasta l-a
Israel, cdnd l-a izbdvit din mdna Egiptenilor Si din mdna
rdus la hotdr6rea de-a mlrturisi fElig ci nu e alt Dumnezeu, de-
Faroon. Si a zis letro: Binecuvdntat este Domnul, Care v'a
bdvit din mdinile Egiptenilor gi din mdna lui Faraon, Cel
izbdvit pe poporul acesta din stdpdnirea Egiptenilor. A
c6t
numai Cel Unul, Cel prin fire gi cu adevdrat. Iar aceasta e
prima credinfi a catehumenilor, adicd aceea prin care se despart
de plrerile politeiste qi primesc pe Dumnezeu Cel cu adevlrat
am cunoscut Si eu cd Domnul este mare peste toli
Unul gi prin fire. Iar Aaron l-a invrednicit pe letro gi de o masl
pentru cd a smerit pe aceStia! Apoi letro, socrul lui Moise
;i
I-a chemat la m6ncare de p6ine. (
)
Ceci flristos, Aaron cel
qdus
lui Dumnezeu ardere de tot Si jerffi. $i ou venit Aaron
toli bdfiAnii lui Israel sd mdndnce pdine cu socrul lui
mai adevlral ne deslvirgegte pe noi cu pAinea cea vie. Dar ii
desivirgeqte nu numaipe cei din neamuri, ci impreun[ cu ei gi
pe cei alegi din Israil, al cdror chip (tip) sunt betrenii. Iar tre-
inaintea lui Durnnezeu. "
buinta de-a mdnca p6inea in fala Domnului Dumnezeu are gi
nu vei recunoagte ci Madianitul era de neam
,,Oare
!a nu o mici insemnltate pentru sfin{enie. C[ci ce st[ aga de
in gi din
neamuri? Cici nu odrdslise din r[dlcina lui A
mult sub privirea lui Dumnezeu, ca m_asa tainici (mistici) gi
Dar era de altfel gi el preot gi inchindtor al religiei natu
r[spdndite in acel timp pe pimdnt. Se inchinau tr ei (
),
Jortfa gi cei ce se impirtlgesc de ea?"re5
credeau gi ei in felul lor unui Dumnezeu preainalt, ca 9i
)
Deci 9i letro era unul
13-16: ,,Iar o doua zi a Sezut Moise sd judece poporul
gi a stat poporul inaintea lui Moise de dimineald pdnd seara.
sedec. Dar primeau gi alli zei. (
avea, dupl c6t se pare, o astfel de religie. De aceea, cdnd
cele fhcute de Dumnezeu spre mdntuirea lui Israil, cucerit
mirturisirile mdrefe gi minunate, vine cu toatii casa 9i cu
neamul la sffintul Moise. Iar acesta cdnd l-a vdzut,l-a primi
[-a dus cu bucurie in cort, gi i-a povestit mai am6nun(it
l/dzdnd letro, socrul lui Moise, tot ceea ce fdcea el cu popo-
Ittl, i-a zis: Cefaci tu cu poporul? De ce stai tu singur Si tot po-
porul std fnaintea ta de dimineald pdnd seara? Iar Moise a zis
cdtre socrul sdu: Poporul vine la mine sd ceard judecatd de la
mirefe ale puterii dumnezeiegti gi minunile mai presus de
ce cuvdnt. Cdci mullimea celor ce riticesc, adici
lo' Sfir,tul Chiril al Alexandriei, inchinare si stujire in duh si adevdr, III
88
89

r

Dumnezeu. Cdnd se ivesc intre ei netnlelegeri, vin la mine Si dec pefiecare Si-i invdl
Dumnezeu. Cdnd se ivesc intre ei netnlelegeri, vin la mine Si
dec pefiecare Si-i invdl poruncile lui Dumnezeu Si legile Lui.
,,Fondul acestor legi este inspirat de Dumnezeu, iar
ma lor aparfine lui Moise. Daci poporul cerea lui Moise
retjudecata lui Dumnezez, nu inseamnl cI de fiecare datl
consultatl vocea divin[, ca s[ i st! dea noi prescripfii potri
cazurilor respective, lipsite de importangi gi care nu pri
interesul obgtii. tn aceast[ situalie, se poate spune c[ L
mozaice cuprinde detalii pentru orice caz particular pi
nuntele din ea ce revin pe seitma lui Moise, care le-a
in numele lui Dumnezeu, Care i-a dat doar unele precepte
nerale gi fundamentale. Dumnezeu a llsat pe seama lui Moi
cdl[uzit de asisten{a gi aprobarea divini, precum gi de infr
ciunea gi experienfa sa personal[, dreptul de a redacta gi a
unele preciziri detaliate. Legislafia mozaicd,are astfel garan
autoritlfii divine gi ea nu reprezinti numai produsul
de pe Muntele Sinai, ci gi al geniului lui Moise, de
greu de stabilit care parte din ea revine divinului gi care din
reprezinti umanul. Cu alte cuvinte, legislafia mozaicl in
fa ei aparfine divinului, iar in forma sau redactarea ei
umanului."l96
17-27: ,,Iar socrul lui Moise a zis cdtre acesta: Ceea
faci, nufaci bine. Cdci te vei prdpddi Si tu, Si poporul
care este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta Si
vei putea implini singur. Acum dar ascultd-md pe mine:
sdJi dau un sfat gi Dumnezeu sd fie cu tine! Fii tu
popor mijlocitor
inaintea lui Dumnezeu
tffiliSeazd
Si
la D
nezeu nevoile
lui. invald-i poruncile si li4ilZ iii; aratd-le
lea Lui, pe care trebuie sd meargd, Si
faptele ce trebuie
facd. Iar mai departe alege-li din tot poporul
oameni drepl
cufrica lui Dumnezeu; oameni drepli, care urdsc ldcomia,
pune cdpetenii peste mii, cdpetenii peste sute, cdpetenii
raptut ca lsraet lntreg este numit imp[rIfie preofeascI
gi
neam
cincizeci, cdpetenii peste zeci. Acegtia sd judece poporul
B{Ent, avem o dovadi in prus c6 inainte de'Moise nu exista o
elasi de preofi, distincti de restul poporului.,,r, Mai,"i"." "u
toatd vremea: pricinile grele sd le aducd la tine, iar pe
tu7 AB,p.227
1e6 AR - D. Abrudan, E. Cornifescq Arheologie biblicd,pp. 145-
90
91
claritate cd ales e cineva dacd Si atdta vreme cdt urmeazd dlntre sacru gi profan.
claritate cd ales e cineva dacd Si atdta vreme cdt urmeazd
dlntre sacru gi profan.
Domnului.
Anania, dupd Septuaginta, traduce,,preo(ie
14-152 ,,Pogordndu-se deci Moise din munte la popor,
1l a sfin1il poporul Si, spdldndu-Si hainele, le-a zis Moise: Sd
cf', traducere care prrne accentul pe preolie, mt pe tmp
gata pentru poimdine Si de femei sd nu vd atingeli!"
preo(ia conferit6 de lmplratul-Dumnezeu, prin lucrarea
poporul ales devine ,,neam sffint". Nu e vorba de o im
de preofi, in care fiecare
individ al comunitiitii este
' ,,Moisi, pe bunl dreptate, pentru a-i deprinde pe iudei
lncetul cu incetul cu infrdnarea, a poruncit si se abEini de la
pllcerile trupegti trei zile la r6nd, pentru a asculta cuvintele
Traducerea de fa16, la leSirea 23, 22, in mod i
fumnezeiegti."lee ,,Prin spusa c[ nu trebuie sI se impreuneze
foloseqte S ep tua ginta.
7-92 ,,$i venind, Moise a chemat pe bdtrAnii
0u femeile, ci sd se ablini de la impreunarea cu acelea,le po-
ilnce$te mortificarea pldcerilor trupului. Iar prin trebuinfa de
Si le-a spus toate cuvintele acestea pe care le
1.gi splla gi hainele, ne porunce$te curlf;rea prin ap6, dar e
Domnul. Atunci tot poporul, rdspunzdnd tntr-un glas, a
Yidit cd gi prin Duhul care ne spall de intindciune."2m
|
Toate cdte a zis Domnul vom face Si vom fi ascultdtori!
dus Moise cuvintele poporului la Domnul. Iar Domnul a
cdtre Moise: Iatd voi veni la tine in stdlp de nor des, ca
16: ,,Iar a treia zi, cdnd s-a facut ziud, erau tunete Si
Si nor des pe Muntele Sinai Si sunet de trdmbile foarte
pulernic. ' $i s-a cutremurat tot poporul tn tabdrd."
audd poporul cd Eu grdiesc cu tine, Si sd te creadd
,,Aceasta inseamnd (
) ce Unul Nlscut a venit qi a co-
Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului."
Dumnezeu Se pogoari la sllbiciunea oamenilor 9i
aratii adeseori in chip sensibil.
din cer nu in primul timp, nici la inceputurile veacului
;eesta; nici in timpul al doilea gi din mijloc, ci in al treilea gi
Uol din urmE, qi ca dimineafa gi ca in inceputul zilei, adicd
10-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pogoard-te de
ieSte poporului sd se lind curat astdzi Si mdine, qi sd-si
hainele, ca sd fie gatd pentru poimdine, cdci poimdine Se
pogorf Domnul tnaintea ochilor a tot poporul pe Muntele
6up6 ce a fost alungati ceatp spirituald, aflati in noi, gi noaptea
i trecut gi intunericul a disp[rut."20r Primul timp este cel al pro-
top[rinfilor, iar al doilea al Legii vechi, in sens larg. Alt[ datd s-
Sd-i tragi poporului hotar tmprejurul muntelui Si sd-i
Pdzili-vd de a vd sui in munte Si de a vd atinge de ceva din
I zis ci MAntuitorul vine in timpul al cincilea, spre sear6; sunt
iubliniate astfel diferitele aspecie ale lucrdrii mdntuitoare. ,,Iar
pe Muntele Sinai erau fulgere qi un nor intunecat. Fulgerul era
ohipul luminii dumnezeieqti qi al lucirii spirituale, adic6 in
cd tot cel ce se va atinge de munte va muri. Nici ca mdna sd
se atingd de el, cd vafi ucis cu pietre sau se va sdgeta cu t
Duh, care lumineazi toate prin Hristos gi se rdspdndegte peste
cole de sub cer. (
)
Iar negura dI de infeles c[ taina lui Hris-
geata; nu va rdmdne in viald, fie om, fie dobitoc. Iar dacd
vor tndepdrta tunetele ;i ffAmbilele Si norul de pe munte,
vor putea sui pe rnunte."
tos e cu adevdrat greu de privit. (
)
Dar gi trdmbifa a strigat,
lrlt0ndu-ne marele rdsunet al invdfdturilor evanghe lice."202
l7z ,,Atunci a scos Moise poporul din tabdrd in intdm-
( )
,,Oprirea oricdrui animal de a se atdtape munte insr
ridicarea peste cunogtinla ce ne.vine din simfuri, la cc
100
it*"u celor cunoscute cu mintea."le8 in plus, se aratl di
Clement Alexandrinul , Stromate,III,T3,l
l0'Sf*rtol
Chiril al Alexandriei, Glafire la leSire,ll
1r, Ib.d.
lrx tbid.
te8 Sfentul Grigorie de Nyssa, op. crL
o,
93
pinarea lui Dumnezeu Si au stat la poalele muntelui." Dumnezeu gi mdsurau cerul cu palma,
pinarea lui Dumnezeu Si au stat la poalele muntelui."
Dumnezeu gi mdsurau cerul cu palma, inchizdnd slava lui Dum-
,,Observ[ pedagogia lui Moise: il aduce la Dum
ciliuzeqte spre Hristos gi agazd sub munte pe cei
nGzeu nu
cflv[d
insagi
C[ci il
flrea lui
dt foc qi glas
uzifi de el; nu-i urci in munte. Iar in acestea sI infelegi
primit in
munte cunogtin(a mai presus de fire gi mai presus de
202 ,,Deci, fiind pogordt Domnul pe Muntele Sinai, pe
tainei lui Hristos. Clci e foarte inalti gi de neapropiat celor
lege, ci cuvenitii noui, celor sfintdi in Duhul."203
l8z ,,Iar Mtmtele Sinaifumega tot, cd Se pogordse
ldrful muntelui, a chemat Domnul pe Moise in vilrful mun-
lelui, Si s-a suit Moise acolo."
Suntem in plin apofatism: ,,Plrisind, deci, tot ce se vede,
Dumnezeu infoc; Si se ridica de pe elfum, cafumul
nu numai cdte le cuprinde cu simfurile, ci gi pe cele cdte soco-
cuptor, Si tot mtmtele se cutremura puternic. "
,,Agadar, Dumnezeu S-a ar[tat celor vechi din
in chipul focului. Dar nu fird fum. gi vom infelege din
iardgi cI cei ce cad in nep[sare gi au ales disprefuirea
togte mintea c[ le vede, inainteazd mereu spre cele dinluntru
p&ni ce, strdbitdnd prin multa strdduinfE de a infelege, la ceea
Cc este de nevizut gi de neinfeles, acolo vede pe Dumnezeu.
C[ci in aceasta constii adevirata cunoagtere a Celui c[utat: cd
Lui dumnezeiegti trebuie si pl0ngi gi s[ jeleasc[. Cdci
l-L cunoagte sti chiar ln faphrl de a nu-L cunoaqte.,,08
,,Cu
ade-
sE l[crimeze in fum."2
l9z ,,De asemeneq gi sunetul trdmbilei se auzea din
Vlrat munte inilfat pieptig gi greu de urcat este cunoagterea lui
Dumnezeu (teologia). $i mullimea poporului de-abia ajunge la
tn ce mai tare; Si Moise grdia, iar Dumnezeu ti rdspundea
glas. "
poalele ei. (
)
Iar trdmbifa care lovegte auzul este predica des-
pre firea dumnezeiascl gi ea e puternicd inci de la prima auzi-
,,A mai addugat cI sunetele tr0mbifei se frceau tot
f!, dar se intiregte gi mai mult gi lovegte gi mai tare auzul celor
puternice. De aceea la inceput abia le auizeav pufini, pe
oe au inaintat pdn[ la capdt."2oe
mul1i, mai bine zis, adunarea. Cdci propov6duirea evanghe
2l-22: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: pogoard-te Si
e (
)
o hdmbi(a cu mare rlsunet. Dar la inceput s-a auzit
mai in Iudeea. Dar, cu tnaintarea timpului, dumnezeiegtii
nici au strlb[tut tot pdmdntul de sub cer, prop<
upre;te poporul, ca sd nu ndvdleascd spre Domnul, sd vadd
llava Lui, cd vor cddea mulli dintre ei. Iar preolii, care se apro-
ple de Domnul Dumnezeu, sd se sfinleascd, ca nu cumva sd-i
tuturor, pretutindeni."2os ,,Coborerea lui Dumnezeu in
semnul limpede cI El nu vine la min{ile ce se tirdsc pe jos gi
hneascd Domnul"
,,Le-a poruncit gi preofilor sI se sfinfeascI, (arit0nd) c[
voiegte si Se sIlISluiasc6 in cei ce au cugetul pimdntesc gi.i
preofia dupi lege nu era cu des[virgire sfrnti, odatd ce are ne-
nic, ci in cel a cdrui minte urcl in sus gi, ajungdnd pe vdrful
mai de sus, disprepiegte cele plmAntegti gi privegte
Voie inc[ de sfinfire. Altfel nu s-ar fi poruncit s[ se sfinfeascd.
Dar Hristos ne este noui Arhiereu nepltat gi Sfrntul Sfinfilor
cele de la Dumnezzu.'406 Dar asupra celor cufundali in
(, ).De
aceeaa gi incetat intdiul legdm6nt. gi s-a frcut gi schim-
litate stiipdnegte confuzia: ,,Cei ce aveau idei cobordte
harea preoliei lui, pentru c[ nu era ftri pat[ gi sfin,tenia supre-
203 lbid.
2* Ibid.
lbid.
,rrx
'ot
101 lbid.
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
26 Id., inchinare si slujire in duh si adevdr,Yfl
1r, Ib.d.
94
95
me. $i nu a desivargit pe nimeni in congtiin,t5, ci a adus relelor invdfihri."2tz Dar
me. $i nu a desivargit pe nimeni in congtiin,t5, ci a adus
relelor invdfihri."2tz Dar cel curdfit e
chemat sd se suie citre
mult inv[{dturi despre sp[llri gi despre
stropiri spre curi
Dumnezeu. Inifiativa_o are Dumnezeu, dar
agteapti qi
un efort
trupului. De-abia ajungea p0ni aici puterea
preofiei legii.
din partea
omului: ,,Se coboar[ pe munte Dumnezeu cel mai
a poruncit s[ se sfin,teasc[, fiindcI nu avea sfintenia
des[v,
presus de toate;
apoi,
chema!
u."e Mois".
Cdci
nu
;
inreri;
ci se va sfinfi la vremea sa in Fkistos, c6nd chipurile se vor
t[ se poati ridica cineva la rdlfimile adevdratei vederi
a
lui
schimba in adevdr. Iar adiugdnd: Ca sd nu Se fntoarcd Dor
Dumnezeu, daci nu S-a
cobor,t mai int6i D;;;;r;; i"ili;i
de la ei (Biblia l9l4), a l[sat s[ se infeleag[ aqa, cI moarl
[u S-a ftcut in aga fel ca sd fie
accesibil minfilor rou.t ".,]il''
osAnda celor ce, odatd, ardtati in lume preofia prin Fhistos,
10. Decalolul e0,l_21)
cinstesc preofia legii. Cdci prin El se sfin{esc Ai popoarele,
se sfinfegte gi neamul odinioarl venerat gi sfinfit, dar care se
ce intinat gi necurat dac[ nu se sfinfegte prin E1.,,210
Ctp.20r l-3: ,,Atunci a rostit Domnul tnaintea lui Moi_
is: Eu sunt Domnul Dumnezeul
23-25: ,,Zis-a lrloise cdtre Domnul: Nu se poate ca
tul
Egiptului Si din casa ro_
porul sd se suie pe Muntele
Sinai, pentru cd Tu ni-ai oprit
de Mine!"
vreme Si ne-ai zis: Trage hotar
imprejurul muntelui Si_l
It exclusiv, ca s[ nu slujim ce_
leSte! Iar Domnul i-a rdspuns: Du-te Si te pogoard
Si
ap
bia.p'catutui ei a morfii. o"
u""i3l'3i'ffl*.';rr:ffi;:;
vei sui tmpretmd cu Aaron; iar preolii Si poporul sd iu
drdzneascd a se sui la Domnul, ca sd nu-i loveascd Domt
Lui, gi nu falgilor dumnezei, cum frceau cei mai .rifilir.,"
$i s-a pogordt Moise la popor Si i-a spus toate. "
:i sI-i aib6 pe aceia ca alli dum_
,,Le spune ci muntele le este
de neapropiat. $i
nne cer
cu moartea, dacl cineva ar hotiri si
dispreluiasci
;l"H#}r;;
porunca.,
Au
vrea si se cugete prin aceasta c6 e crud, sau nemilos, sau
cei
ce
se
af_
ereticii "a,e arir";#ili;
neapropiat, cdci ar fi un lucru cu toful prostesc
acesta,
ci s6
f,1?ffi"ltTf":,it, precum ei
gi si infeleagd ci e propriu celor foarti alegi sI fie aproapr
4-6: ,,Sd nu-lifaci
cinstea gi slava lui Dumnezeu, Care Se afl6 in
chip cioplit Si nici unfel de asemd_
depagirile
mai inalte."2" Doar cei sfinfifi se pot apropia de locul in c
I)umnezeu. ,,,A.cest lucru in multe biserici nu mai este acum
nsre a nici unui lucru din cdte
sunt tn cer, sus, Si din cdle sunt
pe pdmdnt, jos, Si din cdte sunt in
apele
de
sub'pdmdntt
Sa
ni
zit. Fiindc[ mulfi care mai au nevoie de curl(irea de cele ft<
ls inchini lor, nici sd le slujesti, cd iu, Domnul bumn"r"ul tiu,
in viafa lor trecuti, unii din cei nesplla(i gi cu
veqmdntul
vi
oedepsesc pe copii pentru vina
pltat, impingi de simfirea necuvflntjltoare, indrlznesc si se
pie de urcugul dumnezeiesc, din care pricin[ sunt i
dnd la al treilea Si al patru_
la al miilea neam cdtre cei
propriile lor cugetiri. C6ci pIrerile lor eretice sunt
ca nigL
Mele.,,
tre necioplite care doboarI gi ingroapl pe propriul nescocit,
Nu e ingiduit sd reprezentdm pe Dum4ezeu in chipul
lll:p*l
op.
cit
]'o Smntut Chiril al Atexandriei, Glo/ire la leqire,I[I
:" Sfintul
iffili
,ff1;ff,,;i,'l#;,;:l;l;!;,#*",*
2tt
,
r
lbid.
96
97
7: ,,Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in de- pentru a nu confunda Creatorul
7: ,,Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in de-
pentru a nu confunda Creatorul cu creafia' (
creaturilor,
Sert, cd nu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in deSert
vom vede4 interdiclia nu a fost total[, dar, in general' s-a
numele LuL"
celor nevdzute' existdnd 9i peri'
tatde a da un chip vdzut
E oprit sperjurul, ca gi orice folosire necuviincioasi sau
in nici un caz nu poate fi atacat'
clderii in idolatrii. insl
nind de la aceastii porunc[, cultul sfintelor icoane' Odat[
inutilE a numelui divin. La fel gi pomenirea lui Dumnezeu de
cltre eretici, fiind o hul[ sd-L pomeneascd pe Dumnezeu cei
intruparea Fiului,
Dumnezeu a luat un chip vdzut' ce poa
La
rindul s[u, Sffinta.Scripturl."*" ilolne
reprezentat.
oe au pdr[sit Biserica Sa.
8-llz ,,Adu-li aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinlesti.
deveni 9i chip cioplit, sau idol ftrdviali, cind e
ea poate
Lucreazd Sase zile Si-lifd in aceleo toate treburile tale, iar in
s[ din Biserici
tAlcuitii de cdtre eretlcl'
9i
este odihna Domnului Dumnezeului tdu: sd nu
ziua a Saptea
Poate surprinde pedepsirea copillor, pdnd la al treilea
in acea
zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta,
plcatele plrinfilor' ,,Dumnezeu
laci
al patrulea neam) pentru
nici sluga ta, nici sluinica ta, nici boul tdu, nici asinul tdu,
s[ fie pedepsifi alfii pentru p[ca
vrea se spun[ aici ce au
dieptate
aceeaqi
pedeapsl cd
altora,ci ce vor suferi pe bun[
nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul care rdmdne la tine, cd
ln sase zile afdcut Domnul cerul Si pdmdntul, marea Si toate
fttll,ffiillll*::::,?tJ:-']:
inaintalii lor, pentru cr nu s-au
cele ce sunt tntr-tnsele, iar in ziua a $aptea
S-a odihnit. De
Dar e 9i un alt inle
intea lor pilde de picltoqi pedepsifi."ztt
Si a sfinlit-G"
gceeo a binecuvdntat Domnul ziua a $aptea
J" nr"-"'". primut
gi al doilea neam nu
se spune c-ar fi ped
socotesc c[ este s[m6nfa rlului' adicd
site: ,,Primul neam
deprinderea
(sau momeala).
Al doilea e pofta. Al
lreilea,
Este aici, desigur, un in{eles mai inalt decdt simpla re[i-
Rere de la lucriri intr-o anumitii zi. ,,Mul1i au trecut de la treapta
lucritoare la vedere gi s-au odihnit de la toate, aflflndu-se inh-o
patrule4 lucrarea'
rlului, adic[ consim(irea' Al
tuainea;
dmbitii a legii duhovnicegti."2rT Dupe ce am ostenit si ne insu-
fapta. tieci se pedepsegte pdnl
la al treilea 9i al patrulea
Cici atacul si'pofta
sunt nevinovate, intrucdt riul n-a
pdn[
tar milostivirea pini la al miilea neam i
la capdt."2r6
lrriii-",
Lunltl1ilor cu care va d[rui Dumnezeu sufletul
urmeaz[
Lui.
Dumnezeu se numeqte aici Theos zilotis (cf'
(: g:l!
ginta);
zilotis traduce ebraicul qana, de la qano
Domnului depSgesc
sdmbdta, intr'and intr-o noul zi:
,,A'
$aptea
h".""""rrl zila.s inseamnl zel, ardoare, rdvnd, dar y geloz
deci, ca zi de odihnd; zin aceasta, prin inde-
d este arfutatd,
sul e dictat de context. tn cazul de
pdrtarea de fapte rele, pregdtegte ziua cea dintdi, care este cu
6 in exclusivitate fidelitatea 9i iu
idevarat ziua odihnei noastre."2re Sabatul avea un rol pregititor:
celor cu care a incheiat legimdntul; in caz de trldare cu
iii"r"i,
El tqi atribuie ctriar pomirile ternperamentale
unui acces de gelozie."
lr7 Sfrntul Grigorie Sinaitul, Despre felul cam trebuie sd sadd la rugd-
dune cel ce se linbte$te,5
lrn Sf tul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yll
loan Guri de Aw, Omilii la Matei,LXXIV, 2
'" S6ntul
110 Clemert Alexandrinul , Stromate, VI, 138, I
zto
affltfon** Mirturisitoml , intrebtui, nedwnerii si rdspunswi'
99
98
,,Odinioard, in vremea sabatului celui prefigurativ, degi ( nii) se odihneau cu trupul, sufletele lor
,,Odinioard, in vremea sabatului celui prefigurativ, degi (
nii) se odihneau cu trupul, sufletele lor erau incitugate in
gi plcate. Or acesta este sabatul cel adev[rat, odihna cea
v[[[tur[ falsd, care nu se cuvine, adici indumnezeiegte creatu-
rlle sau personific[ ceva din cele ce nu exist6."223 pe scurt, ori-
ae erezie este desfrdnare.
vdrati, cAnd sufletul este curat qi nu implinegte cugetele
15:,,Sdnufuri!"
Satan, cdnd-se odihnegte in linigtea gi bucuria cea vegni
Domnului."22o Cregtinii vor inloiui sabatul cu Duminica,
E opritl insugirea oricirui bun str6in. Tot fur este gi cel
ge vrea sd rlpeascl din Bisericl sufletele credinciogilor, ade-
Lrvierii Domnului gi a Pogordrii Duhului Sfdnt.
menindu-le la erezii. Mdntuitorul ne-a avertizat cd;
,furul
nu
l2z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta ca sd1ifie
vine decdt ca sdfure Si sd junghie Si sd piardd" (Ioan 10, 10),
ne Si sd trdieSti ani mulyi pe pdmdntul pe care Domnul
nezeu !i-l va da 1ie."
de aceea: ,,De omul eretic, dupd tntdia Si a doua mustrare, de-
pdrteazd-te, Stiind cd unut ca acesta s-a abdtut gi.a cdzut in
Suntem datori s[ aducem cinstire plrinfilor nogtri trup
ltdcat, fiind singur de sine osdndit" (Tit 3, 10-11).
gi sufletegti. lncalc[ porunca mai ales cii
," impotrivesi
"e
16z ,,Sd nu mdrturisegti strdmb impotriva aproapelui
vifitorilor rdnduili de llristos in Biserica
Sa. E cuprins
ai
ldu."
wr alt avertisment: ,,Nu te l[sa condus de pomiri lipsite
cati gi nici nu te lua dupl deprinderile cele din 1ume.,,221
'13: ,,,Sd nu ucizi! "
de j
Porunca e limpede, dar mai ascunde gi alte infelesuri:
,,SI nu fii cu doud g6nduri, nici cu doui feluri de vorbE, pentru
o[ doul feluri de vorbl inseamn[ cursa mo4ii."22a pentru a tiia
Dumnezeu este Cel ce dd via(a gi Singurul in drept
rEdicina picatului, ,,s[ nu vorbegti de rlu, s[ nu
{ii
minte
ia. E opritii astfel luarea cu voie a viefii aproapelui, precum
propriei viefi. Dar cea mai grav[ e uciderea sufleteascl
rdul"225. Mlrturisire str6mbl e gi defrimarea dreptcredincio-
gilor de cltre eretici.
10, 28). ,,Cel ce vrea s[ nimiceasc[ invititura cea
despre Dumnezeu qi despre vegnicia Lui, ca sd pun6 in locul
minciuna, spundnd fie c[ universul este fIr6 pronie, fie o6
mea este n@reatil, fie ci sunt minciuni temeiurile adevflratei
17: ,,Sd nu doreSti casa aprodpelui tdu; sd nu doreSti
,femeia apr'oapelui tdu, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici sluj-
nlica lui, nici boul lui, nici asinul lui Si nici unul din dobitoace-
le lui Si nimic din cdte are aproapele tdu."
vlfituri, acela este cel mai mare criminal.'z22 Astfel, ucigagi
Legeapune stavill chiar gi gdndurilor p[c[toase, gtiind c6
ereticii care cauti s6-i desparti pe credinciogi de Biseric6,
cum sunt gi sinucigagi, ca unii ce gi-au ales osdnda vegnicl.
de la acestea se ajunge lesne la p[catul
cu fapta.
Mai
mult,
,,po-
14: ,,Sd nufii desfrdnat!"
runca^^ifi spune sE nu fii rob duhului trupesc, ci sd-l st6p6-
Relafiile trupegti sunt ingdduite doar intre cei unifi
negti"226. ,,DacI trebuie s[ ne infrAnlm phntecele gi cele de sub
pAntece, atunci este l[murit cd am primit dintru inceput de la
Taina Nunfii. Dar e gi un infeles mai addnc: ,,Desfr6nare
atunci cdnd cineva plrdseqte gnoza cea bisericeasci gi
Domnul prin lege porunca de a ne t[ia poftele.::227 trlu e oprit[
ratd gi infelegerea despre Dumnezeu gi se indreaptd spre o
221 lbid.,vr, 146,3
tza
Didahiq celor I2 Apostoli,Il,3
]]o
Smntul Macarie Egipteanul, op. cit.,XXXV, I
Clement Alexandrinul, Stromate, IlI, 97, 3
22t lbid.
"'
]]f
Clement Alexandrinul, Stromate, W, 136, 2
"' Ibid.,Yr,l47,z
227 lbid.,rr, 106,2
100
l0l

F

doar poftirea celor materiale: ,,Dup[ cum este pedepsit cel r re pofteqte cele ce nu
doar poftirea celor materiale: ,,Dup[ cum este pedepsit cel r
re pofteqte cele ce nu
i^se cuvin, tot aga nu-i este ingiduit
pofteascl lucruri false"228,
adic[
si rdstiilm[ceasc[ sfintele
vlfituri dupl urechile sale eretice.
'
Aici se incheie poruncile Decalogului.
18-19: ,,gi tot poporul a
Si tunetele Si
netul trdmbilelor, Si a vdzut
m
d;
Si
vdzdnd,
poporul s-a dat inopoi Si a stat departe, temdndu-se.
zis cdtre Moise: VorbeSte tu cu noi Si vom asculta, dar
nezeu sd nu grdioscd cu noi, ca sd nu murim."
,,lati-i deci cerdndu-i clar sd le fie mijlocitor, ca unii
nu se puteau apropia de slava nere(inutl a lui Dumnezeu. (
Ardt6ndu-ne gi prin aceasta in multe chipuri adevdrul, a fti
duit mijlocirea prin Hristos.,,22e
'
24-26:
,
t si sd aduci pe
21 ,,$i a stot tot poporul departe, iar Moise s-a
oile Si boii tdf.
piat de tntunericul unde era Dumnezeu.',
el arderile de
ln nt locul un
Meu, acolo voi
,,Cuvintele acestea arati, celor ce pot s[ infeleagi,
veni la tine, ca sd
veiface
jertfelnic
Dumnezeu este nevlzut gi negrlit; iar negur4 care este intr_a
de piatrd, sd nu-l
de vei puni dalta
v6r necredin(a gi negtiinfa mullimii, std ca o perdea in fata
le ea, o vei spurca. $i sd nu te sui pe trepte la jertfelnicul
luctnl
lucirii adevdrului."Z3o Dar
adevarulul."""
Dar negura
nesura are un drrhlu asnecr. lu
are un
dublu aspect:
M
Meu, ca sd nu se descopere acolo goliciuneo
to.,,
,,s-a silit s[ intre in negurl, unde era glasul lui Dumnezeu,
,,Sacrificatorul pr@ probabil, un simplu $ort dup6 mo-
cd in g6ndurile cele nepitrunse gi insesizabile ale existenfei
'
da egipteand, de aceea pericolul posturii indicenie.i233
Dumnezeu;, ci Dumnezeu nu este in negur[ sau intr-un loc,
Cap. 21, l-42 ,,Iatd acum legiuirile pe
care tu le vei pu_
mai presus 9i de spafiu 9i de timp gi de toate insuqirile
ne tn vedere lor: De vei cumpdra rob evreu, el
sd_yi
lucieze
create. De aceea nici nu Se gisegte in vreo parte, nici nu
gase ani, iar in onul al Saptelea sd iasd slobod, in dar. Dacd
{ine, nici nu este confinut, ca sd fie limitat sau t6iat.,'231
acela a venit tn casq ta singur, singur sd iasd; iar de a venit
Urmeazd, alte rdnduieli, cunoscute sub numele de
teo legdmdntului.
nului. Dar ei nu vor putea revendica drept ale lor cele ce sunt
228 lbid.,vl, 14g.4
rle Stipdnului, adicl darurile dumnezeiegti. E r[spl[tit efortul
]]l
Smrrt"t Chiril
al Alexandriei,
Despre
SJiinta Treime,I
230 Clement Alexandrinul, Stromate,-y, 7"g, 3
"2 AB. o. 146
'3' Ibid.,lr,6, I
t"
px,p.zzt
102
103
pers udd pe-ntru cele ce nu ne al lncd rdzbunarea individ in .; zice: Imi
pers
udd pe-ntru cele ce nu ne al
lncd rdzbunarea individ
in .;
zice: Imi iubesc stdpdnul,
trebuia ocro-
tit impotriva -a"i".
ia
uuyrrt
)t
nu vot
li
Si
sa md hbt rez,
atunci ,;_;;;;;;;;l;;
,:l*::::::li"duyd
gi la alte po-
poare antice, locul
op,opii'i,
azilului era
*u sau ta usori, s
gdureasgd stdpdnul urechea
"e,t-a
ci
15-21:,,Cel
oiuld, u;_i;" robi in veci.,,
mamd sdfie omo-
,,9:1."" s-a supus acestei
rtit. cel ""
ro'iro
,
.
lumi
nu
se
vinde
numai
st
nului, ci chiar sldbiciunii sale.
(
N;;;i;;;ffiilffi:
va vinde,
,outr" uo
)
'rf;y:;:r;t"!,
propriei. sale. ategeri
*::f, ::l:,
ia
asuprr_ei
gn
casei qi
nu
""i ""_ii
pe cea vegnic6. Aceiuia,
aq"o".:'#ou*Ii;;i'ri,
uregte
in pragul ugii, ca s6-i
aminteasci de
siu, prin
-urechea
care
a ales robia.,rro OT .ui
prt"u
"uuarl
ge vq scula Si va iegi din casd c
infelege
p
acestlgecel_ce
implinegte poruncile ain frica.
pf'r#ane
casa Stipdnului,
insd nu frra oarecare pedeapsd, ureruA
stripungerea urechii.
7-llz ,,Dacd cineva iSi va vinde
fiica
roabd,
eo nu
iar de vor mai trdi o zi sau
iesi cum ies roabele. Dacd ei nu va pldia-stdpdnului
sdu, ,
sunt pldtili cu argintul stdpd_
re
Si-a
.ales-o, sd-i ingdduie a se rdlscumptdra, dar el nu
,r":^y::
va
yanla
h.f.amitie sydind, dipd ce i_afost nect
Pedeapsa vegnic[
pe
cei
ce
nu
d:""
r:t
D ac!
5leante
a
I ogcdit- o
I
t r:ara''otri[i ;; ;
rinfiror (srujitoriror sfin1i1i),
u,
iir;;;;;.".,
ruu
""
"7;r::;
aduc cinstire pi_
vreun suflet e
dytd dleptul fiicelor. tar dia ro
*;;i;;-$i
lndepdrtat de Bisericl
pe alta,
atunci
Iar.de vom
v5tlma
pe
cineva,
prin
in_
s-d nu-fie lipsird de hrand, de tmbrdcdminte
dcmn to
si de traiur cu
demn
la
rru
rB,, ^^.,
sau
^_r_,,.
r
opinii
,;il;;;;ffi##,J,:"ril1:
eretic",
batul sdu. Iar dacd el nu-i vaface
oi"ii"-orf lucruri, sd i,
decarea aceluia.
de la ddnsul in dar,/drdrdscimpdrsrs-;; :
abuzurile urup.u fiicelor vdndute de tafi
.^,r^ l:T^,1T,,,1,:
22: ,, De se vor bate doi
tdrcinatd Si aceasta
roabe,
in
serls
de
servitoare_ibovnice;
sunt
prev"deri ada
nivelului moral scdzut al celor ai, ur"trirn".
sd se supund cel vin
lul aceleifemei Si el va trebui
12-14: ,,De va lovi-cineva
pe un om Si acela va muri,
reajudecdtorilor. "
fie dat morlii. Iar de nuJ vafi
t*i,
Si i_a cdzut t
"iu,on{
Dac[ prin sfada noa
myld din ingdduirea lui Dumnezeu, t1i
vii
hotdri un loc, t
rc va sminti inainte de a aj
y,*g:,r:1?:::r.Do"(
va ucii"'"in"va
pe
oproapete
insd
vom pl6ti preful hotirdt de
cu
bund
Stiinld
gi
cu vicleSug
;i "r,i;; i; ;;;;;"r;;;:;;
;
"
oare vor judeca lumea (Matei 19,
altarul Meu sd-l iei Si sd-l omori.,;
.Z),efn lemeie
putem infelege Brsenca; atunci, bdrbatul ei este
,,Intr-o societate in care legalitatea statald nu inloc
Mirele
Hristos.
234 Sfintul Ambrozie, Scrisori,Ul, 14
21s Ex,p.222
104
105
23-252 ,,Iar de vafi si altdvdtdmare, atunci sd pldti. Tot dupd aceastd lege sd se
23-252 ,,Iar de vafi si altdvdtdmare, atunci sd
pldti. Tot dupd aceastd lege sd se urmeze, de va impunge boul
cd suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru
bdiat saufatd. Iar de va impunge boul rob sau roabd, sd se
pldteascd stdpdnului acestora treizeci de sicli de argint, iar
mdnd pentru mdnd, picior pentru picior, arsurd pentru
boul sdfie ucis cu pietre."
rd, rand pentru rand, vdndtaie pentru vdndtaie."
Este aga-numita lege a talionului. ,l-egea talionului
talionis) se reglsegte 9i in Codul lui Hamurabi gi in legile asi
ne. Ea are mai mult un caracter social decdt individual; i
ndndu-se o pedeapsd similari pagubei provocate, se
,,Pentru ci legea e umbrd, inchipuiegte prin fiu gi fiicI
neamul liber al sfinfilor, iar prin rob gi roabd, pe cel inci rob gi
aupus picatului. $i nu este acelagi lucru a slvdrgi un r[u impo-
triva sfinfilor sau a p[citogilor. De aceea nu se pedepsesc
amdndoud acestea la fel.'a3e Faptul ci se permitea celui vi-
limitarea exceselor vendetei. De fapt aplicarea acestei legi
s[-gi fi.pierdut foarte devreme brutalitatea primitivi, in i
rul poporului israelit fiind recomandati iertarea, accentuatil
t6:ziu de fkistos."236 Origen afirm[ chiar cI asemenea
novat s[ pliteasci pref de rlscumpdrare vestegte Taina Spove-
daniei gi curifirea prin indeplinirea canonului.
33-34: ,,De va sdpa cineva o fdntdnd sau va descoperi
ofiintdnd Si nu o va acoperi Si va cddea in ea un bou sau un
nu sunt numite Lege, ci decizii
sau legiuiri,
cdci
Legea
r
r
r n
n;237 a
r-
-,
asin, stdpdnul fidntdnii trebuie sd pldteascd argint stdpdnului
nului este fird prihand (Psalmul
18, 8)."' Credem,
insi, ^--
alta e opinia potriviti: ,,o astfel de porunc[ este cea mai
dovad[ a iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Dumnezeu
lor, iar boul Si asinul sdfie al lui."
Dupi Clement Alexandrinul, vom rispunde inaintea Stii-
pAnului pentru cel ce s-ar pierde in groapa deschisd de noi; pu-
pus aceastii lege ca sI ne scoatem ochii unii altorq ci ca sI
tem sdpa gropi fie prin false invl{ituri, fie dezvdluind lucruri
ferim de a face aSa ceva altora, de frici s[ nu pifim gi noi
tainice celor ce inci sunt la misura dobitoceasc[.z40 Aceia rd-
fel."238
mdn in grija noastr[ pflnd la sffirgit.
26-322 ,,Iar de va lovi cineva pe robul sdu tn ochi
35-35: ,,Iar dacd boul cuiva va impunge boul altuia Si
pe slujnica sd o va lovi in ochi gi ea il va pierde, sdJ lase
ca despdgubire pentru ochi. $i de va pricinui cdderea
vo muri, sd se vdndd boul cel viu Si prelul sd se impartd pe din
tloud; de asemeneo Si pe cel ucis sd-l importd pe dtn doid. Iar
dinte al robului sdu sau al roabei sale, sd le dea drumul
de s-a Stiut cd boul afost impungdtor de multd vreme, dar std-
tru acel dinte. Dacd tm bou va tmptmge de moatte bdrbat
pdnul lui, fiind inStiinlat despre oceasta, nu l-a pdzit, atunci
femeie,
boul sdfie ucis cu piefte Si carnea lui sd nu se
stdpdnul boului sd fie nevinovat. Iar dacd boul a
scesta trebuie sd pldteascd bou pentru bou, iar cel ucis sdfie
ce, iar
al lui."
tmpungdtor cu o zi sau cu doud sau cu trei tnainte, Si
lui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a inchis si boul a ucis
Chiar gi fa{i de cei afla{i in starea dobitoceasc[ avem o
r[spundere.
bat saufemeie, boul sdfie ucis cu pietre Si stdpdnul lui sd
dat morlii. Dacd insd i se va pune stdpdnului prel de
pdrare, pentru sufletul sdu, ce vafi pus asupra lui aceea
Crp.22r l-l5z ,,De vafura cineva un bou sau o oaie
Si
le va junghia, sau le va vinde, sd pldteascd cinci boi pentru un
lbid.
'36
lro Sferrh,l Chiril al Alexandriei, inchinare si slujire ln duh si adevdr,
VM
231 Cf. o^ilii la Cartea lesirii,x,4
zao Cf. Stromate,y, 54, 4
'3t Smntul Ioan Gur[ de Aur, Omilii la Mater, XVI, 6
107
106
16-17'. ,,De va amdgi cineva o fotd nelogoditd Si se va bou gi patru oi
16-17'. ,,De va amdgi cineva o fotd nelogoditd Si se va
bou gi patru oi pentru
va fi fovit incdt sd
o oaie! Dacdfurul vafi prins,spdrgant
moard, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat
culca cu ea, sd o tnzestreze Si sd o ia de soqie; iar dacd tatdl ei
ae vaferi
nu va voi sd o dea lui de
atunci el sd pld-
si
femeie,
rnoartea lui. Iar de vaface sceasta dupd ce a rdsdrit soat
tatdluifetei cdli bani se cer pentru inzestrareafetelor. "
vafi vinovat
pentru ucidere, vafi ucis. Cel ce afurat va
leascd
Si,
Legea ingrijegte gi de fete, care, ilt lumea veche, nu aveau
bul sd ptdteasci tot Si, de nu are cu ce, sdfie vdndut el pet
prea ' multe drepturi.
plata ielorfurate. Iar de se va prinde furul si celefurate se
wdiitori sd nu-i ldsali sd trdiqscd! Tot cel
18-202 ,,Pe
dobitoc sdfie omordt. Cel ce jertfeste la alli
ce se impreund cu
afard de Domnul, sd se piardd."
dumnezei,
Moartea e hdrdzitil pentru vrdjitorie, bestialitate 9i ido-
izbucnifoc si va cuprinde spini si, intinzdndu-se, va arde
latrie. 2l-242 ,,Pe strdin sd nu-l strdmtorezi, nici sd-l apeSi,
sau snopi, iau hoWa, sd pldteascd despdgubire indoit cel
aprins
De va da cineva vecinului sdu argint sau lucn
focul.
ta U
iatrure si acelea vorfifitate din casa acestui om, de'
va gdsi furul, sd le pldteascd tndoit; iar de nu se va gdsi Ju
casei tnaintea judecdtorilor si sdiure cd nu
sdiind-stdpdnul
a intins mdna
asupra lucrului aproapelui sdu' Pentru tot
care s-ar putea fura:
tp6rare este pdcat strigltor la cer.
lucru pieidut,
dbspre
bou sau asin, oaie sau haind, sau
care va zice cineva: Acesta e al meu'
amdntdurira trebuie sdfie adusd inaintea judecdtgrll1
25-272 ,,Devei
irnprumuta banifratelui sdrac din popo-
prtcina
'si
lul Meu, sd nu-l
strdmtorezi si nici sd nu-i pui camdtd. Iar de
cel ce vafi osdndit de iudecdtori sd pldteascd aproapelui
tndoit. De va da cineva spre pazd aproapelui sdu asin sau '
sau oaie, sau alt dobitoc Si va muri, sau vafi vdtdmat, sau
vei lua zdlog haina aproapelui tdu, sd i-l intorci pdnd la asJin-
'::"i:21";;:n::fi
fird sd Stie
'lui,
cineva, sdfacd amdndoiiurdmfutt tnaintea '
ce a luat pe searna sa nu qi-a tntins mkna
cdci sunt rnilostiv."
cd cel
de deasupra (sin-
Prin hain6, se infelege aici ,,ve;m0ntul
lucrului aproapelui sdu, $i asa stdpdnul trebuie sd prir
dintr-o bucatd pltratl de
la, salma, beghed, kesut), care consta
jtndmdntil,
iir
celdlalt nu va cvea sd-l despqgu(as-c1;
'se
ttofr de l6ni sau pir de cdmilS. Acest vegmint era folosit drept
va fura de la el, sd pldteascd stdpdnului despdgubire'
sd-i aducd ceea ce a rdmas ca
lnvelitoare de noapte, de aceea nu se lua ca amanet dupd apu-
insd va fi sfidsiat de
fiard,
,
. 241
lul ,
soarerur.'
rie Si nu va pldti despdgubire pentru vita sJ0qiatd' De va ir4
muia cinevi de h aproapele sdu vitd si dceea se va vdtdma
28: ,,Pe judecdtori sd nu-i grdieSti de rdu Si pe cdpete-
Itla poporului - tdu sd nu o huleSti!"
va pieri,
stdpdnul ei nuvafifost cu eq, sd o pldteascd;
Si
intr-o or0nduire teocraticd, hula impotriva autoritililor
aaia
ttapanul-ei afost cu ea, sd nu o pldteascd' Iar dacd a.
ofenseaz[ pe Dumnezeu, Cel ce di dregitoriile.
inchiriatd cu bani, se va socoti pentru chiria aceea"
Sunt stabilite pedepsele pentru furt $i desp[gubirile
tru diferitele pagube pricinuite aproapelui.
l'' AB, p. 119
109
108
intilruia a-Mi aduce pdrga aiei tnle Si a intdi-ndscut dinfiii tdi sd Mi-l dai Mie!
intilruia a-Mi aduce pdrga aiei tnle Si a
intdi-ndscut dinfiii tdi sd Mi-l dai Mie!
duiegti si mai iei gi pe alfli in ajutor, dacL e cu putinfS, ca sE
29302 ,,Nu
pofi slobozi mldularul tiiu din g0tlejul frarei.'aa3,paci trebuie
cului tdu; pe cel
cu oaio ta si cu asinul tdu: '
meneo sd faci cu boul tdu,
il ridici vita de povar[ a dugmanilor tii, apoi cu atdt mai mult
zile sdJie ei lo mama lor,
iar in ziua a opta sd Mi le dai Mi
n" aducem indatii ce suntem chema(i 9i ajunqi la
trebuie s[ ridici sufletele prietenilor t[i, mai ales cdnd clderea
lor este mai grozavL C[ ei, neputdnd purta povara mdniei, ni
,Nu
credinfei gi inci neini(iafi in jertfa dumnezeiasr
oad intr-o groapl, ci in focul gheenei. Tu, ins[, vezipe fratele
ceputurile
ci mai int6i suntem catehizali 9i alerg[m sub
frr[ de sdnge;
m4 adici
sub Biserica, 9i ne intirim cu cuvdntul plIcut
tlu cizut jos, strivit de povarS, iar pe diavol, alituri de el, af6-
fAnd focul, qi treci mai departe fEr[ inimE, fbr[ mili! E primej-
potrivit pruncului' (
')
Deci ajunqi la b[rb[tie 9i
dios lucru s[ faci asta gi cu un animal!"24,,Domnul ne-a inv[-
cu laptele
pt, demult de tot, s[ nu ne bucur[m de nenorocirile dugmani-
hrlni1i
cu cuvintele catehiz6rii, ii aducem in ziua a opta,
in care se aflau in prunc.ie 9i a
dup[ ce a trecut timpul
s" poate imp[rtIgi in mod p:qiYil
dup[ aceea altul in ca."
lor nogtri pentru ca, depringi cu aceste fapte, s[ ne invefe s[ ne
ruglm pentru dugmani (Luca 6,28)."24s
lui tlristos. C[ci ziua aopta inseamni timpul invierii'"''
6-92 ,,Sd nu judeci strdmb pricina sdracului tdu! De
na
3lz ,,Sd-Mi fiti popor sfdnt; sd nu mdncali corned (
Orice cuvdnt mincinos sd te fereSti; sd nu ucizi pe cel nevino-
tocului sfdsiat de fiard tn cdmp, ci s-o aruncali la cdini! ." .
Val Si drept, cdci Eu nu voi ierta pe
nelegiuit. Daruri sd nu pri-
Siagiat
de fiari in cdmp e sufletul ajuns la cea mai.jo
ileSti, cdci darurile orbesc ochii celor ce vdd Si strdmbd prici-
acesta s[ nu avem comuniune, ci s[-l l[slm cdini
nlle cele drepte. Pe strdin sd nu-l obtjduiegti, nici sd nu-l strdm-
stare; cu
lorezi, cdci voi Stili cum e sufletul pribeagului, cd Si voi ali
adici duhurilor necurate.
Cap.23rl'32 ,,Sd nu iei aminte la zvon deiert; sd ni
tost pribegi in lara Egiptului."
Pasajul se adreseaz[ in special judecdtorilor.
uneSti cu-cel nedrept, ca sd fii martor mincinos! Sd nu te
cei mai mulli, co sdfaci rdu; si la judecatd sd nu
10-11: ,,$ase ani sd semeni larina ta Si sd aduni roade-
dupd
ceior mai mulli, ca sd te abali de la dreptate; nici sdrac
le ei, iar tn al saptelea, las-o sd se odihneascd; $i se vor hrdni
nu-ifii pdrtinitor la judecatd."
ldracii poporului tdu, iar rdmdstlele le vor mdncafiarele cdm-
"
Pe hng[ legiuiri mai grosiere, iatd aici 9i sfaturi de
re finefe.
pului. ASa sdfaci Si cu via ta Si cu mdslinii tdi."
4-52 ,,De vei tntdlni boul duSmanului tdu sau asinul.
rdtdcit,
sd-l intorci si sd i-l duci! De vei vedea asinul t
tdu cdzut sub povard, sd nu-l treci cuvederea, ci
E menfionat anul sabatic, descris pe larg inLevitic.
12: ,,In Sase zile sdlifaci treburile tale, iar in ziua a $ap-
Ea sd te odihnesti, ca sd se odihneascd si boul tdu, si asinul
ldu, Si ca sd rdsufle /iul roabei tale Si strdinul care e cu tine. "
Sului
,,Legea a rinduit Sdmbita ca si se odihneasc[ boul tlu
dici impreund cu el."
do jug
legea le poruncea si nu fteacd nici pe l6ng[
gi sluga ta. Amindoi acegtia arati prin ghicituri trupul.
-Iud"ilo.
cdzrttijos, iar tu vezi adeseori pe fratele tdu
O[ci trupul este vita de jug a minfii lucr[toare, fiind nevoit si
unui dugman
joi,
nu la pimdn! ci in pr[pastia pdcatul
de diavol gi cizut
nu caufi sd-l scofi cu sfatul, nici nuJ indemni 9i nici nu te
$ll
lq Fqcere,XI'lII,4
t{.
xt
II,90, r
'02 Sfrntul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,lfl
110
111
poarte de sili povara virtulilor prin fapte. Tot el este qi s vinte, s[ nu
poarte de sili povara virtulilor prin fapte. Tot el este qi s
vinte, s[ nu ajungl hrana unui animal viu condimentul unui
animal ucis gi nici cauza vie{ii s[ ajungi ajutor pentru consu-
min{ii contemplative, intruc6t slujegte in chip ralional
lor minfii care a ajuns la cunogtinfS, ca unul ce s-a p[tnrns 9i
marea cirnii"2a8. Ulterior, rabinii au extins prevederea, oprind
orice al[turare de carne cu produse lactate.
ra(iune prin contemplafiile minfii. Sambeta este sffirgitul
dtrora, hdrdzind fieclruia odihna cuvenitii de bunurile
20-33: ,,Iatd Eu trimit inainteq to pe ingerul Meu, co sd
slujesc prin frptuire gi contemplati"."'ou
le pdzeascd in cale Si sd te ducd la pdmdntul acela pe care l-am
pregdtit pentru tine. Ia aminte la tine insuli; sd-l asculli Si sd
l3-llz ,,Pdzili toate cdte v-am spus Si numele
dumnezei sd nu le pomenili, nici sd se audd ele din gura
trd. De trei ori in an sd-Mi prdznuiesti: Sd lii sdrbdtoarea
nu-i fii necredincios, cd nu te va ierta, pentru cd numele Meu
aste tn el. De vei asculta cu luare-aminte glasul sdu Si veiface
melor. $apte
zile sd mdndnci azime in timpul lunii lui A
bate cdte ili portmcesc qi de vei pdzi legdmdntul Meu, imi veli
poruncit, cdci tn acea lund ai iesit din Egipt;
tl popor ales dintre toate neamurile, cd al Meu este tot pd-
cum fi-am
te infiliSezi inaintea Mea cu mdna goald- Sd lii apoi
rea secerisului gi a strdngerii celor dintdi roade ale tale,
ndntul, iar voi Imi veli fi preolie tmpdrdteascd Si neam sJiint.
Spune ctmintele acesteafiilor lui Israel: De veli asculta cu lua-
rc aminte glasul ingerului Meu Si veli implini toate cdte vd voi
care le-ai semdnat in larina ta, Si sdrbdtoarea strdngerii
tpune, voifi wdjmas vrdjmasilor tdi Si potrivnicilor tdi le voifi
delor toamna, cdnd aduni de pe cdmp munca ta. De trei
an sd se tnfdyiseze inaintea Domnului Dumnezeului tdu
potrivnic. Cdnd va rnerge inaintea ta ingerul Meu, povdluitorul
ldu, Si te va duce la Amorei, la Hetei, la Ferezei, lq Canaanei,
de parte bdrbdteascd ai tdi."
Sunt fixate slrb[torile anuale, prezentate pe
Levitic. in perioada mozaicd. acestea eraw Pastile
la Gherghesei, la Hevei Si la lebusei, si-i voi stdrpi pe acestia
sdrbdtoarea azimilor (15-21Nisan sau Aviv);
de lafaya yoastrd, atunci sd nu te tnchini la dumnezeii lor, nici
td le slujeSti, nici sdfaci dupdfaptele acelora, ci sd-i zdrobesti
detot Si sd strici stdlpii lor. Sd slujeSti numai Domnului Dumne-
sa;.l sdrbdtoarea secerisului (6 Sivan) Si Corturile smt
toarea culesului (15-22 Tiqri).
18-19: ,,Cand voi alunga neamurile de lafala ta Si
ldrgi hotarele tale, sd nu torni sdngele iertfei tale pe
teului tdu Si El va binecuvdnta pdinea ta, vinul tdu, apa ta Si
voi abate bolile de la voi. in lara ta nu vafifemeie care sd nas-
cd inainte de weme sau stearpd; Si voi umple numdrul zilelor
lale. Groazdvoi trimite inaintea ta Si voi fngrozi detot poporul
nici grdsimea de laiertfa Mea cea de la sdrbdtori sd nu
u$upra cdruia veli merge Si voi pune pe fugd pe toli vrdjmasii
nd pe a doua zi. Pdrga din roadele larinii tale sd o
casa Domnului Dumnezeului tdu! Sd nufierbi iedul in
ldi. Trimite-voi tnaintea ta viespi Si vor alunga de la fala
rnamei sale!"
Despre jertfe se vorbegte aminuntit in Levitic. E i
yoostrd pe Amorei, pe Hevei, pe lebusei, pe Canaanei Si pe
Hetei. Dqr nu-i voi alunga de lafala voastrd intr-un an, ca sd
sant6, ins[, ultima prevedere de aici: ,,Legea vrea sdJ
pe om bun[tatea incep6nd de jos, de la animalele necuv6nt{
nu se pustiiascd pdmdntul Si ca sd nu se inmulleascd inaintea ta
tlarele sdlbatice; ci-i voi alunga incetul cu incetul, pdnd ce vd
vqi inmulli Si veli lua tn stdpdnire pdmdntul ocela. intinde-voi
re.'Qo1 Prevederea urm[rea si pund stavild cruzimii, ,,cu alte
fuilarele tale de la Marea RoSie pdnd la Marea Filistenilor Si
'6
Sfintul Maxim Mf,rnrrisitorul, Capetele gnostice, 164
t'N lbid.,il,94,2
247 Clement Alexandrinul , Stromate,Il,92, I
tt2
t13
de la pustie pdnd la rdul cel mare al Eufratului, cdci voi da mdinile voastre
de la pustie pdnd la rdul cel mare al Eufratului, cdci voi da
mdinile voastre pe locuitorii pdmdntului acestuia Si-i voi
aceStia arderi de
tot Si au jertfit vilei, ca jertJd de izbdvire Dom_
nului Dumnezeu."
ga de lafapa ta. Sd nu vd amestecali Si sd nuface[i
cu ei, nici cu dumnezeii lor. Sd nu locuiascd ei in lara
ca sd nu vd facd sd pdcdtuili impotriva Mea; cd de ve,ti
dumnezeilor lor, aceStia vor fi cursd pentru voi. "
Dumnezeu fhg[duiegte israelifilor
s[
le dea biruinfa
fafa popoarelor canaanite, dar ii avertizeazl s[ se fereascd
religiile acelora. Un inger vacdl5ltzipe lsrael; dar,lacapi
33, acesta va primi o alti conota{ie
12. Cortul sfdnt (24, | - 27,21)
Ctp.24,l-4'. ,,Apoi a zis Dumnezeu imd.Si cdtre
Suie-te la Domnul, tu Si Aaron, Nadab, Abiud Si Saptezeci
tre bdtrdnii lui Israel Si vd inchinali Domnului de departe.
mai Moise singur sd se apropie de Domnul, iar ceilalyi sd
apropie; poporul de asemenea sd nu se suie cu el! Avenit
Moise Si a spus poporului toate cuvintele Domnului Si
Atunci a rdspuns tot poporul intr-un glas Si a zis: Toate
tele pe care le-a grdit Domnul le vomface Si le vom asculta!
Moise a scris toate cuvintele Domnului. $i el, sculdndu-se
de-dimineald, a zidit jertfelnic sub munte Si a pus
stdlpi, dupd cele doudsprezece seminlii ale lui Israel."
E greu de spus cdte au fost urcirile lui Moise in
evenimentele nefiind redate cronologic. Se pare cd, dupl o
mi suire, Moise a cobordt cu Decalogul, urmdnd o a
censiune, spre a primi indrumlri cultice. Acum suie gi
dar e amintit doar la 24,13. Aici sunt numili Aaron gi fiii
Nadab gi Abiud. ,,Fiii nlscufi din Aaron ne arati neamul
sfinfit. Iar bltranii, pe cei alegi ca buni.
Aaron iar[gi
e
lui Hristos, Arhiereul sfhnt gi ftri de p[cat, prin Care am
mit nagterea prin Duh gi ap6. ''2ae
5z ,,4 trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au
'n' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill
tt4
115
pement, cea bolnave in ea insigi prin legea plcatului ( ). fine de firea trupului,
pement, cea bolnave in ea insigi prin legea plcatului (
).
fine de firea trupului, pare a se afla gi sub jugul p[catului,
nu avea experien{a lui."2so
6z ,,Atunci Moise, ludnd jumdtate din sdnge, l-a
intr-tm vas, iar cu cealaltd jumdtate de sdnge a stropit
dezbrdcatde omul cel vechi gi s-a imbrdcat in omul harului, ve-
nicul."
de gi starea sa in vremea rugiciunii, sem[ndnd cu safirul sau
,,Pe cflt se pare, o parte arat[ inv[pfura moral[ a
Cu azurul cerului, stare pe care Scriptura o numegte gi loc al
lepciunii, iar o parte pe cea misticS. Partea turnatii in vas
lui Dumnezeu,vilzut de bltrdni pe Muntele
Sinai.,'2sa
moral[, iar cea virsatii pe altar este mistic[, prin aceea cl
llz ,,Dar El n-a intins mina Sa irnpotriva aleSilor lui Is-
vlrsati in min(ile omenegti prin oarecare insuflare gi prin
rael, iar ei au vdzut pe Dumnezeu, apoi au mincat Si au bdut. "
dumnezeiesc, pentru ca ele sd simtl cele de cuviinfi gi si
umple de credinti in Dumnezeu."2sl
,,Au mdncat Si au bdut: semn cd erau vii, dar poate fi
vorba gi de un pr0nz ritual, cu care se incheia de obicei un les[:
7-82 ,,Dupd qceea, ludnd cartea legdmdntului, a
auzul poporului; iar ei au zis: Toate cdte a grdit Domnul le
mdnt, o alianfi,, un contract, un armistif,r.,,"t Aaron, Nadlb,
Abiud gi cei gaptezeci au urcat numai p6n[ aici.
face Si le vom asculta! Dupd aceea, ludnd Moise sdngele, a
l2-l4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Suiete la Mine fn
pit poporul, zicdnd: Acesta este sdngele legdmdntului, pe
munte Si fii acolo, cd am sd-li dau table de piatrd, legea Si po-
l-a incheiat Domnul cuvoi, dupd toate ctnintele acestea."
,,Iar cd e necesar s[ se sfinfeascd prin sdnge cei ce
runcile, pe care le-am scris Eu pentru tnvdydtura lor! Atunci,
gculdndu-se Moise impreund cu losua, slujitorul sdu, s-a suit
la (m[sura sfinleniei) gi doresc sd se apropie de
ln muntele Domnului; iar bdtrdnilor le-a zis; Rdmdneli aici
ar6tat-o Moise stropind cu sdnge tot poporul gi insugi
tul. Dar vom afla gi prin aceasta cE omul nu se poate sfinfi
pdnd ne vom intoarce la voi. Iatd Aaron Si Or sunt cu voi; de
vq ovea cineva pricind, sd vind la ei. "
gur. (
)
CIci nu spal[ legea pdcatele, ci o face aceasta
Tainelor prin Hristos."252
Iosua e pomenit aici ca insofitor al lui Moise, dar el nu a
fost amintit intre cei chema{i si urce in munte. ,,Observl cI a
9-10: ,,Apoi s-a suit Moise Si Aaron, Nadab