TEME DE CONTROL

CONTABILITATE CONFORM IFRS)

1.Teme de control (IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie)

1.Dispuneţi de următoarele informaţii:

-capital la începutul anului: 50.000 um;

-majorare de capital prin aportul în natură al asociaţilor: 50.000 um;
-majorare de capital prin incorporare de rezultat reportat: 40.000 um;
-majorare de capital prin aportul în numerar al asociaţilor: 100.000;
-credite bancare pe termen lung la începutul anului: 14.000 um;
-credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului 10.000 um;
-credite bancare pe termen lung la sfârşitul anului: 20.000 um;
-în timpul anului întreprinderea a emis şi încasat un împrumut obligatar in valoare de 100.000 um.

Să se determine fluxul net de trezorerie generat/consumat de activităţile de finanţare?

2. La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii: creşteri de capital în numerar 20.000 lei, creşteri
de capital prin aportul în natură al acţionarilor 15.000 lei, diminuarea de capital pentru acoperirea
pierderilor 5.000 lei, credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului 20.000 lei, credite
bancare pe temnen lung: sold la 01.01.N: 25.000 lei şi sold la 31.12.N: 40.000 lei, plăţi către
furnizorii de imobilizări în cursul exercitiului N 15.000 lei, impozit pe profit plătit 5.000 lei, vânzări
de produse finite clienţilor 40.000 lei, achiziţii de utilaje de la furnizori 40.000 lei.

Care este valoarea fluxului net de trexorerie (numerar) generat/consumat de activităţile de

finanţare?

3.Calsificati urmatoarele fluxuri in cele generate de activitatile de exploatare, de investitii si

de finantare:

-plati pentru achizitionarea unui program informatic;

-plati privind taxa pe valoarea adaugata;
-impozit pe profit platit;
-dividende platite;
-dividende incasate;
-încasari din emisiunea de obligatiuni;
-rambursarea unui imprumut obligatar;
-dobanzi platite;
-dobanzi incasate;
-plati pentru achizitionarea de instrumente de capital (actiuni) detinute pentru o perioada mai mared
de un an;
-constituirea unui depozit bancar pe o perioada mai mare de un an;
-acordarea unui imprumut unei alte societati pe o perioada mai mare de un an;
-plata unei rate aferente unui mijloc de transport dobandit in leasing financiar;
-plata unei rate aferente unui utilaj dobandit in leasing operational;
-constituirea unui depozit bancar pe o perioada de o luna;
-achizitionarea de instrumente de capital (actiuni) ce sunt incluse in categoria echivalentelor de
lichiditati;
-cresterea de capital prin aportul in natura;
-incasarea de la buget a taxei pe valoarea adaugata de recuperat;
-plata salariilor;
1
-plata asigurarilor sociale si a altor obligatii fata de bugetul asigurarilor sociale;
-conversia unei datorii in capital;

4.Scoatera din folosinţă a unei imobilizări complet amortizate are următoarea influenţă asupra
fluxurilor de trezorerie:

a) creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii;

b) diminuarea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii;
c) creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare;
d) diminuarea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare;
e) reprezintă o operaţie ce nu are influenţă asupra fluxurilor de trezorerie.

5.Vânzarea de produse finite pe credit reprezintă o operaţie ce are următoarea influenţă asupra
fluxurilor de trezorerie:

a) creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare;

b) reprezintă o operaţie ce nu are influenţă asupra fluxurilor de trezorerie;
c) diminuarea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare;
d) creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare;
e) diminuarea fluxului net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare.

6.Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.600 lei.
Valorile juste ale activelor achiziţionate şi obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.500
lei; creanţe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri şi clădiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei;
împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.200
lei pentru achiziţia clădirilor. Conform IAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie" fluxul de
trezorerie net generat/consumat de activităţile de investiţii este:
+ 6 800 lei
– 8 800 lei
– 1 600 lei
- 6 800 lei
+ 8 800 lei

2.Teme de control (IAS 2 Stocuri)

1.Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)în situatia pozitiri financiare, stocurile sunt evaluate totdeauna la costul lor;
b)situatia pozitiei financiare, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre cost şi valoarea
realizabilă netă;
c)situatia pozitiei financiare, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă.

2.Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)atunci când valoarea realizabilă netă a unui stoc este mai mare decât costul acestuia, stocul este
depreciat şi, în consecinţă, trebuie să se contabilizeze o ajustare pentru deprecierea stocului
respectiv;
b)atunci când valoarea realizabilă netă a unui stoc este mai mică decât costul acestuia, stocul este
depreciat şi, în consecinţă, trebuie să contabilizaze o ajustrare pentru deprecierea acestuia;

2
c)metoda LIFO (ultimul intrat primul ieşit), conform IAS 2 Stocurile, poate să fie folosită pentru
evaluarea stocurilor fungibile (interschimbabile între ele) la ieşire.

3.În condiţiile unei economii inflaţioniste, utilizarea metodei FIFO (primul intrat – primul ieşit)
pentru evaluarea stocurilor la ieşire, în comparaţie cu metoda CMP (costului mediu ponderat),:
a)conduce la majorarea rezultatului;
b)conduce la diminuarea rezultatului;
c)indiferent de metoda de evaluare a stocurilor la ieşire, rezultatul este acelaşi.

4.În condiţiile unei economii inflaţioniste, utilizarea metodei CMP (costului mediu ponderat) pentru
evaluarea stocurilor la ieşire, în comparaţie cu metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit),:
a)conduce la majorarea valorii stocului final;
b)conduce la diminuarea valorii stocului final;
c)indiferent de metoda de evaluare a stocurilor la ieşire utilizată, valoarea stocului final este acceaşi.

5.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri X evaluat la costul de achiziţie:
-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 10 lei/bucată;
-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 11 lei /bucată;
-se vând 60 de bucăţi la preţul de vânzare de 12 lei/bucată.

Care este costul de achiziţie al mărfurilor vândute, dacă evaluarea la iesire se efecuează pe baza
metodei primul intrat-primul ieşit (FIFO) ?

a)600 lei;
b)660 lei;
c)640 lei.

6.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de materii prime X evaluat la costul de achiziţie:
-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 100 lei/bucată;
-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 110 lei /bucată;
-se consumă 60 de bucăţi.

Care este cheltuiala cu materiile prime, dacă evaluarea la ieşire se efetuează pe baza metodei CMP
(costului mediu ponderat), şi cum se contabilizează aceasta ?

a)6.428,57 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.428,57

b)6.400 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.400

a)6.500 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.500

7.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri evaluat la costul de achiziţie:
-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 100 lei/bucată;
-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 110 lei /bucată;
-se vând 60 de bucăţi la preţul de vânzare de 120 lei/bucată (preţul de vânzare nu include taxa pe
valoarea adăugată).

Care este rezultatul brut (marja comercială) generat (generată) de vânzarea mărfurilor, dacă
evaluarea acestora la ieşire se efectuează pe baza metodei primul intrat- primul ieşit (FIFO) ?
3
a)800 lei;
b)1.200 lei;
c)600 lei.

8.Se includ în costul de producţie al stocurilor:

a)consumurile anormale de materii prime, manoperă sau de alte elemente de producţie;

b)cheltuielile de comercializare (desfacere);
c)cheltuielile directe cu materile prime şi salariile.

9.Se vând produse finite clienţilor la preţul de vânzare de 1.000 lei, TVA 19%. Costul de producţie
al produselor finite vândute este de 900 lei.
Cum se contabilizează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute ?
a)
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 1.000
stocurilor de produse

b)
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 900
stocurilor de produse

c)
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 1.190
stocurilor de produse

10.Se cumpără mărfuri de la furnizori la preţul de 2.000 lei. Furnizorul acordă un rabat de 10% şi o
remiză de 3%. Taxa pe valoarea adăugată este de 19%.

Care este costul de achiziţie al mărfurilor cumpărate ?

a)1.800 lei;
b)1.746 lei;
c)1.740 lei.

3.Teme de control (IAS 16 Imobilizari corporale)

1.O întreprindere cumpără o imobilizare corporală. Dacă plata se efectuează în termenul normal de
creditare (30 de zile), preţul este de 50.000 lei. Însă se convine cu furnizorul următoarea modalitate
de plată:
-25.000 lei la livrare;
-28.000 lei, peste 12 luni.

Care este costul de achiziţie al imobilizării corporale ?

a)28.000 lei;
b)53.000 lei;
c)50.000 lei.

2.Nu se include în costul de achiziţie al unei imobilizări corporale:

a)preţul de cumpărare;
4
b)taxa pe valoarea adăugată;
c)cheltuielile cu transportul imobilizării corporale.

3.Costul de producţie al unei imobilizări corporale include:

a)costurile administrative;
b)costurile cu desfăşurarea acţivităţii într-un nou amplasament sau cu o nouă categorie de clienţi;
c)cheltuielile directe cu materiile prime şi materialele legate de realizarea imobilizării..

4.Pe data de 01.04.N, societatea X achiziţionează un utilaj la în următoarele condiţii: preţ de

cumpărare 15.000 lei, rabat 10%, cheltuielile cu transportul 1.500 lei. Pentru aducerea utilajului în
stare de funcţionare, s-au efectuat cheltuieli cu amenajarea amplasamentului 2.000 lei şi cheltuieli
cu instalarea 3.000 lei. Utilajul este adus în starea de funcţionare dorită de managementul
întreprinderii pe data de 01.06.N. Metoda de amortizare este cea liniară, valoarea reziduală este
nulă, iar durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani.

Care este amortizarea aferentă anului N şi cum se contabilizează ?

a)1.167 lei
6811 Cheltuieli de = 2813 Amortizarea instalaţiilor și a 1.167
exploatare privind mijloacelor de transport (Utilajelor)
amortizarea imobilizărilor, a
investițiilor imobiliare și a
activelor biologice evaluate
la cost

b)2.000 lei
6811 Cheltuieli de = 2813 Amortizarea instalaţiilor și a 2.000
exploatare privind mijloacelor de transport (Utilajelor)
amortizarea imobilizărilor

c)2.000 lei
2813 Amortizarea = 6811 Cheltuieli de exploatare privind 2.000
instalaţiilor și a mijloacelor amortizarea imobilizărilor, a
de transport (Utilajelor) investițiilor imobiliare și a activelor
biologice evaluate la cost

5.Pe data de 01.07.N, societatea X achiziţionează o instalaţie la preţul de 21.000 lei. Durata de
amortizare este estimată la 5 ani, iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară. La sfârşitul
celor 5 ani se estimează că instalaţia va fi vândută la 1.300 lei, iar costurile cu vânzarea sunt
estimate la 300 lei.
Care este amortizarea aferentă exerciţiului N ?

a)2.000 lei;
b)4.000 lei;
c)1.500 lei.

6.Un teren al societăţii X este evaluat la sfârşitul exerciţiului N. Valoarea contabilă a terenului
înainte de reevaluare este de 50.000 lei, iar valoarea justă , in momentul evaluării, este de 45.000
lei. Precizăm că, anterior, terenul a mai fost reevaluat, iar surplusul din reevaluare existent este de
10.000 lei.

5
Care este înregistrarea ce se efectuează cu ocazia reevaluării terenului, la sfârşitul exerciţiului N ?

a)
6552 Cheltuieli din = 211 Terenuri 5.000
reevaluarea imobilizărilor
corporale

b)
1052 Rezerve din = 211 Terenuri 5.000
reevaluarea imobilizarilor
corporale

c)
211 Terenuri = 1052 Rezerve din reevaluarea 5.000
imobilizarilor corporale

7.Care din următoarele cheltuieli efectuate ulterioar recunoaşterii iniţiale a unei imobilizări
corporale nu se adaugă la valoarea contabilă a acesteia:

a)cheltuielile care conduc la creşterea duratei de viaţă sau a capacităţii activului;

b)cheltuielile cu modificările care ameliorează substanţial calitatea produselor fabricate;
c)cheltuielile cu reparaţiile care vizează menţinerea nivelului de performanţă estimat iniţial.

8.Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată ?

a)modificarea duratei de amortizare are consecinţă asupra cheltuielilor cu amortizarea aferente
exerciţiului în care aceasta are loc;
b)modificarea metodei de amortizare are consecinţă asupra cheltuielilor cu amortizarea aferente
exerciţiilor care urmează exerciţiului în care are loc schimbarea;
a)modificarea duratei de amortizare şi ∕ sau a metodei de amortizare presupune modificarea
amortizării aferente exerciţiilor anterioare exerciţiului în care are loc schimbarea.

9.Pentru un activ care nu se utilizează regulat, metoda care reflectă cel mai bine realitatea
economică este:
a)metoda degresivă;
b)metoda accelerată;
c)metoda unităţilor de producţie.

10.Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)reevaluarea se poate face şi pentru o singură imobilizare corporală, dacă managementul doreşte
acest lucru;
b)reevaluarea se efectuează pentru toate activele şi care au aceeaşi natură şi utilizare;
c)evaluarea imobilizărilor trebuie să se efectueze în fiecare an, indiferent de situaţie.

4.Teme de control (IAS 36 Deprecierea activelor)

1.Valoarea recuperabilă a unui activ reprezintă:

a)minimum dintre valoarea contabilă şi valoarea de utilitate;
b)minimum dintre valoarea de utilitate şi valoarea justă minus costurile estimate cu vânzarea;
c)maximum dintre valoarea de utilitate şi valoarea justă minus costurile estimate cu vânzarea.

2.Un activ este depreciat atunci când:

6
a)valoarea contabilă este mai mică decât valoarea recuperabilă;
b)valoarea recuperabilă este mai mică decât valoarea contabilă;
c)valoarea contabilă este mai mare decât costul.

3.La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii despre un teren:

-valoare contabilă: 200.000 lei.
-cost de achiziţie: 190.000 lei;
-valoare recuperabilă: 185.000 lei.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)terenul nu este depreciat;

b)terenul este depreciat, valoarea deprecierii fiind de 5.000 lei;
c)terenul este depreciat, valoarea deprecierii fiind de 15.000 lei.

4.La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre un teren:

-valoare contabilă 200.000 lei;
-anterior, terenul a fost reevaluat, valoarea rezervei din reevaluare fiind de 10.000 lei.
-valoarea recuperabilă a terenului este de 185.000 lei.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)terenul este depreciat, iar valoarea deprecierii de 15.000 lei se contabilizează astfel: 10.000 lei
sub formă de cheltuieli şi 5.000 lei prin diminuarea rezervelor din reevaluare.
b)terenul este depreciat, iar valoarea deprecierii de 15.000 lei se contabilizează astfel: 5.000 lei sub
formă de cheltuieli şi 10.000 lei prin anularea rezervelor din reevaluare.
c)la 31.12.N, terenul este depreciat, iar valoarea deprecierii de 5.000 lei de va contabiliza pe seama
cheltuielilor.

5.La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre un utilaj achiziţionat pe data de 01.01.N-1:
-cost: 500.000 lei;
-metoda de amortizare: lineară;
-durata de amortizare: 5 ani.
-valoarea de utilitate: 290.000 lei;
-preţul de vânzare: 302.000 lei;
-costurile estimate cu vânzarea: 1.000 lei.

Valoarea contabilă a terenului, înainte de efectuarea testului de depreciere, este de:

a)301.000 lei;
b)290.000 lei;
c)300.000 lei.

6.La 31.12.N, există indicii că un utilaj s-a depreciat. La această dată, se cunosc următoarele
informaţii despre utilaj:
-data achiziţionării: 01.01.N:
-cost: 500.000 lei;
-metoda de amortizare: lineară;
-durata de amortizare: 5 ani.
-valoarea de utilitate: 390.000 lei;
-preţul de vânzare: 402.000 lei;
-costurile estimate cu vânzarea: 1.000 lei.

7
La 31.12.N, utilajul:
a)este depreciat, valoarea deprecierii fiind de 10.000 lei;
b)este depreciat, valoarea deprecierii fiind de 11.000 lei;
c)nu este depreciat.

7.La 31.12.N, există indicii că o clădire s-a depreciet. La această dată, se cunosc următoarele
informaţii despre clădire:
-valoarea contabilă: 500.000 lei.
-valoarea de utilitate: 490.000 lei;
-preţul de vânzare estimat: 499.000 lei;
-costurile estimate cu vânzarea: 8.000 lei.

Care este valoarea recuperabilă a clădirii, la 31.12.N ?

a)490.000 lei;
b)500.000 lei;
c)491.000 lei.

5.Teme de control (IAS 38 Imobilizari necorporale)

1.Care dintre următoarele elemente nu constituie o imobilizare necorporală în viziunea IAS 38

"Imobilizările necorporale" ?

a)programele informatice generate intern sau achiziţionate;

b)fondul comercial, rezultat în urma unei grupări de întreprinderi;
c)cheltuielile de constituire.

2.Care dintre următoarle active generate intern nu se recunoaşte sub formă de imobilizare
necorporală?
a)fondul comercial;
b)programele informatice;
c)brevetele.

3.Care dintre următoarele cheltuieli se poate capitaliza (recunoaşte sub formă de activ) ?
a)cheltuielile de dezvoltare;
b)cheltuielile de formare a personalului;
c)cheltuielile cu delocalizarea sau reorganizarea, în parte sau în totalitate, a întreprinderii.

4.Costul unui activ necorporal generat intern include:

a)cheltuielile cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului;
b)pierderile din exploatare iniţiale, apărute înainte ca activul să realizeze performanţa planificată.
c)orice cheltuială directă atribuită generării activului;

5.Costul unui activ necorporal nu include:

a)salariile şi alte costuri legate direct de realizarea activului necorporal;
b)cheltuielile fixe care pot să fie alocate pe o bază rezonabilă activului;
c)cheltuielile de desfacere, administrative sau generale.

6.Teme de control (IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente)

8
1.Societatea Y, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul petrolier, a poluat un teren cu produse
petroliere. În ţara în care-şi desfăşoară activitatea, există legislaţie prin care societatea este obligată
la depoluarea terenului. Se estimează cheltuieli cu depoluarea terenului în valoare de 50.000 lei.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)societatea Y nu trebuie să recunoască un provizion pentru costurile estimate cu depoluarea;

b)societatea Y trebuie să recunoască un provizion pentru costurile estimate cu depoluarea,
înregistrarea contabilă fiind următoarea:

6812 Cheltuieli de exploatare = 151 Provizioane 50.000

privind provizioanele

c)societatea Y trebuie să recunoască un provizion pentru costurile estimate cu depoluare,

înregistrarea contabilă fiind următoarea:

151 Provizioane = 6812 Cheltuieli de exploatare 50.000

privind provizioanele

2.În cursul exerciţiului N, o clinică stomatologică particulară a fost dată în judecată de unul dintre
clienţii săi pentru malpraxis. La sfârşitul exerciţiului N, avocaţii clinicii precizează că societatea X
nu are cum să piardă procesul. În exerciţiul N+1, clientul a adus dovezi suplimentare în legături cu
cazul său şi, de această dată, avocaţii clinicii precizează că există o probabilitate destul de mare ca
aceasta să piardă procesul şi să plătească despăgubiri estimate la 10.000 lei. Această clinică este
asigurată conta riscurilor în proporţie de 80%.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)la 31.12.N, în contabilitatea clinicii stomatologice trebuie să se recunoască un provizion în

valoare de 10.000 lei;
b)la 31.12.N, în contabilitatea clinicii stomatologice trebuie să se recunoască un provizion în
valoare de 2.000 lei.
c)la 31.12.N, în contabilitatea clinicii stomatologice nu trebuie să se recunoască un provizion, dar în
notele explicative trebuie să se prezinte informaţii cu privire la o datorie contingentă.

3.Societatea Y a dat în judecată unul dintre furnizorii săi pentru nerespectarea condiţiilor
contractuale referitoare la calitatea produselor livrate. Până la sfârşitul exerciţiului N, nu există o
decizie judecătorească definitivă, dar avocaţii societăţii X precizează că este posibil ca aceasta să
primească despăgubiri estimate la 20.000 lei.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)la 31.12.N, societatea Y trebuie să recunoască o creanţă.

b)la 31.12.N, societatea Y prezintă informaţii cu privire la activul contingent în notele explicative.
c)la 31.12.N, societatea Y trebuie să recunoască o datorie contingentă.