TUTUIANU COSMIN ANDREI

POLUAREA SOLULUI

Solul. Generalitati
Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă
evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al
Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine
nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess. El poate proveni şi din mulci. Un sol
lipsit de o cantitate suficientă de nutrienţi de numeşte oligotrofic
Litosfera (din grecescul lithos=piatră şi sferă) este partea solidă de la exteriorul
unei planete.
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice,
chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a
solului este apreciata la circa 1,5 m reprezentând 0,0037% din grosimea medie a
scoartei terestre, care este de 40 km.

In alcatuirea solului intra :

• particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
• particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse (
radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte , rozatoare) ce se pot faramita
pana la dimensiuni coloidale , contribuind la formarea humusului ce da
fertilitatea solului .
• apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura reactiile
necesare functiilor solului .
 • gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca
urmare a reactiilor din sol .

Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la suprafata

litosferei , in urma unor procese de dezagregare ( diferentele de temperatura,
inghetul ) precum si a unor procese de descompunere chimica (datorita apelor
de infiltratie)se faramiteaza in particule mai mari sau mai mici : pietrisuri ,
nisipuri , argila , praf .

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :

• materialul parental (roca pe care s-a transformat )
• formele de relief
• clima ( influenteaza prin precipitatii )
• activitatea biologica
Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a substantelor
vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi organici ce ajuta la
descompunerea minereurilor din materialul parental .
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui .
Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti. Pe
baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca.
Un centimetru de sol , in grosime , se realizeaza in zeci , sute de ani . Dar solul si
humusul pot fi pierdute intr-un an , prin antrenarea lor in timpul vanturilor
puternice , in urma unor precipitatii de intensitate mare , a defrisarii padurilor.

Un kilogram de sol contine in general :

 • cca 0.78 Kg substante minerale , huma , argila , cuart , carbonati , oxizi de
fier; ~ 1 % piatra;
~ 99 % pamant macinat ( huma, argila cu nisip fin), nisip( cuart, mica,
feldspat, carbonati, oxizi de fier);)
• cca 0.015 Kg aer
• cca 0.15 Kg apa
• substante organice : humus , lignina , celuloza , grasimi , rasini , antibiotice ,
vitamine , hidrocarburi , enzime ;
~ 81%humus;
~ 10% radacini din plante;
~ 9% flora si fauna caracteristicile pamantului;
Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a solului , de
culoare neagra sau bruna , mai mult sau mai putin rezistent la actiunea
microorganismelor.
Contine carbon (C), oxigen (O) , hidrogen (H) , sodiu (Na) , potasiu (K) , fosfor (P) ,
substante care intervin in alcatuirea acizilor humici (substante organice specifice cu
molecule complexe si caracter slab acid
Concluzie : Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat, moale si
friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu
atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al
treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru
asigurarea vietii pe Pamant . Este partea superficiala a scoartei terestre cu o
grosime de 1.5 m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte
important .

Tipuri de sol
In anul 2003 Institutul de Cercetari pentru Pedologie a adoptat o noua clasificare a
solurilor SRTS (Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor) Conform SRTS avem
urmatoarele clase si tipuri de sol:
Clasa de sol Tipurile de sol

litosolul, regosolul,
psamosolul,
aluvisolul
Protisolurile (solurile neevoluate) entiantrosolul

kastanoziom,
cernoziom calcaric
cernoziom,
cernoziom cambic,
faeoziom cambic,
faeoziom argic,
faeoziom greic,
faeoziom marmic,
Cernisolurile (molisolurile) rendzina.
Umbrisolurile nigrosolul, humosiosolul.

eutricambisolul,
terra rossa,
Cambisolurile districambisolul.

preluvisolul tipic,
preluvisolul roscat,
luvosolul tipic, luvosolul
albic, planosolul si
Luvisolurile (argiluvisolurile) alosolul.
 prepodzolul, podzolul,
Spodisolurile (spodosolurile) criptopodzolul.
Pelisolurile (vertisolurile) pelosolul, vertosolul.
Andisolurile andosolul.

stagnosolul,
Hidrisolurile (solurile hidromorfei) gleisolul, limnisolul.
Salsodisolurile (solurile halomorfe) solonceacul, solonetul.

Histisolurile (solurile organice sau

histosolurile) histosolul, folisolul.

Antrisolurile (solurile trunchiate si

desfundate) erodosolul, antroslolul.
Profilul de sol denumit şi profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de
orizonturi pedogenetice de la suprafaţa terenului până la roca de solificare. Solul
apare structurat în straturi paralele şi mult paralele. Aceste straturi s-au format în
decursul procesului de formare a solului şi sunt denumite orizonturi pedogenetice.
Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea orizontului, textura,
culoarea, prezenţa scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea, neoformaţiuni,
tipul de humus şi volumul edafic util.
Profilele pedogenetice se deosebesc între ele prin gradul de dezvoltare a profilului
estimat după numărul de orizonturi, intensitatea de bioacumulare; după gradul de
diferenţiere; dupa gradul de individualizare apreciat.

Solurile din ţările Uniunii Europene

 Solul este un factor ecologic important pentru ca:
• se afla în strânsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si
structura lui;
• de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si
de suprafata;
• determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentând astfel în mod
indirect alimentatia omului;
• are un rol hotarâtor în amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor
optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si
economica a asezarilor umane.

Proprietatile solurilor

Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre compozitia solului.

Astfel variatia de la alb , prin brun , pana la negru reda cresterea continutului de
humus . Culorile galben si rosu indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele
calde si umede)
Textura – se refera la proportia in care nisipul , praful si argila participa la
compozitia solului . Datorita permeabilitatea solului , astfel cele mai bune sunt
solurile lutoase .
Structura – reprezinta de modul in care particulele solide din sol se grupeaza in
agregate de marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti din sol (humus, oxizi ) .
Poate fi grauntoasa , prismatica , lamelara , fiind importante pentru capacitatea de
absorbtie a apei de sol .
 +
PH – ul – reprezinta concentratia in ioni de H din componenta solului , raportata

-
la ionii de hidroxil (OH ) . Masoara aciditatea si alcalinitatea solului . Plantele , in
functie de specie , sunt adaptate la soluri cu PH diferit .

Poluantii solului

Poluarea solului este cauzata de:

• pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse însol;
• apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în
adâncime;
• râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;
• deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; •
pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate în functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a
colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc.,o clasificare a reziduurilor
este dificil de facut. Ţinând seama de provenienta lor pot fi clasificate în:
• reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în
locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi
alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve,
materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri
menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;
 • reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie
foarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;
• reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor,
din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile,
substante chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor
(biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme;
• reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi
utilizati în activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala,
cercetare stiintifica etc.

Principalii poluanti ai solului sunt:

a) reziduuri solide:
• reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate în iazuri de
decantare;
• zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;
• namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;
• cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);
• pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
• plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;•
pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai
metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
• deseuri si reziduuri menajere;
• pesticide;
• îngrasaminte chimice;
 • gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate
electronice, ambalaje, ziare, carti, haine, încaltaminte, resturi
alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale etc.);
b) reziduuri lichide:
• apele de mina si de cariere;
• ape din zacaminte petroliere;
• ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;
• ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspândite pe sol;
• ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;•
precipitatii naturale care au dizolvat HiSC ,HF(acid fluorhidric);

c) reziduuri gazoase:

• gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS(hidrogen sulfat),
aerosoli etc.;
• gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte îngropate;
• fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;

d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:

• compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb, Cu, Zn,
Hg, Cd.

Influenta poluantilor solului asupra mediului

Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor având
ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a
apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din
industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),
SO2(dioxid de sulf) si As.Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea
învecinata exploatarilor si înabuse vegetatia.
Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza
partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc
modificari importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei
(continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil
mediul de dezvoltare al florei si faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza
suprafata solului pe care se raspândesc si pânza de ape freatice în care se
infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta îndelungata si degradeaza solul
pentru perioade lungi.
Iazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele
toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de
microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

SORDÍD, -Ă adj. Murdar; dezgustător. **

HÁLDĂ s. f. loc de depozitare a sterilului rezultat din lucrările miniere, din
prelucrarea mecanică a cărbunilor, minereurilor etc. (< germ. Halde)

Modul de dispersie a poluantilor solului

Solul poate fi poluat:
•direct:
> prin deversari de deseuri pe terenuri;
> din îngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agric •
indirect:
 > prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial în
atmosfera; > apa ploilor contaminate cu agenti poluanti
„spalati” din atmosfera contaminata;
> transportul agentilor poluanti de vânt de pe un loc pe
altul; > infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Concluzii
Nici o metodă permite depoluarea completa a unui sol contaminat. Pentru a obţine
rezultate trebuiesc combinate mai multe metode.
Protecţia mediului are numeroase subiecte precum reîncălzirea climatică, poluarea
aerului, apelor şi, mai puţin cunoscut, a solului.
Un sol poluat nu va recăpăta niciodată starea lui anterioara astfel încât, mai bine sa
nu poluezi decât sa depoluezi un teren poluat. Cat cât îl vom lua în consideraţie şi
vom reacţiona, mai bine vom putea stăpâni viitorul nostru, si vom pastra
frumseţea ca si diversitatea planetei noastre pe care o vom transmite copiilor
noştri.

BIBLIOGRAFIE:
WWW.WIKIPEDIA.RO
WWW.Poluarea.worldpress.ro
WWW.GEOREFERAT.RO