PROIECT DISPOZITIVE

ETAPA 6

E6. PROIECTAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA

ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE [1],[2],[3],[9],[19],[20]
Elementele şi mecanismele (instalaţiile) de acţionare au rolul de a realiza cursa de acţionare
ca şi forţa de acţionare Q a mecanismelor de strângere sau de centrare - strângere [2]. Se pot
întâlni, în practică, situaţii în care maşina-unealtă este echipată deja cu o instalaţie de
acţionare care trebuie reglată pentru dispozitivul proiectat. în cadrul proiectului, instalaţia de
acţionare se proiectează odată cu dispozitivul de prindere.
Pe parcursul acestei etape se vor stabili modul, tipul şi varianta de acţionare, alegându-se şi
dimensionându-se elementele componente ale schemei de acţionare adoptate. 

F 6.1. Elaborarea schemei de acţionare [1],[2],[3],[9],[19],[20]

Reprezentarea grafică a elementelor şi mecanismelor de acţionare se numeşte schemă de
acţionare [2]. Aceasta conţine schema optimă de strângere la care se adaugă mecanismul de
strângere sau de centrare-strângere (reprezentat simbolizat, simplificat), precum şi elementele
şi mecanismele de acţionare (reprezentate, de asemenea, simplificat) [2]. 

A.6.1.1. Alegerea modului de acţionare

Se va face trimitere la Studiul Tehnico-Economic, în cadrul căruia s-a stabilit modul de
acţionare (mecanizat).
În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de
centrare şi fixare dispozitivele pot fi:
– cu acţionare manuală;
– cu acţionare mecanizată.
Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este
acţionarea mecanizată.
Având in vedere că tipul producţie este de serie mare, se va utiliza, pentru strângerea
semifabricatului acţionarea mecanizată.Acest tip de acţionare se uitilizează în cazul
dispozitivelor cu mai multe locuri de stângere, când forţele de strângere sunt mari, când se
cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere creşterea productivităţii
prelucrarii.
În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi:
 pneumatică;
 hidraulică;
 pneumo-hidraulică;
 mecano-hidraulică;
 mecanică;
 electromagnetică;
 cu vacuum;
 magnetic;
 electromagnetic.
Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de acţionare, iar
mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea de
mecanisme de acţionare.
Avantaje:
• creşterea productivităţii;
• reducerea efortului fizic depus de muncitor;
• realizarea de forţe constante de strângere ce pot fi controlate uşor în timpul prelucrării;
• se realizeaza presiuni de lucru ridicate şi, deci forţe de acţionare mari;
• comanda comodă, rapidă şi centralizată.
Dezavantaje
• construcţie complicată;
• necisită personal calificat pentru asamblare;
cost ridicat de achiziţionare.
A.6.1.2. Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Se va alege unul din tipurile de acţionare mecanizată posibile: pneumatică (pneumostatică),
hidraulică (hidrostatică), pneumohidraulică, mecanohidraulică, mecanică, electromecanică, cu
vacuum, magnetică, electromagnetică.
 Pentru alegerea tipului de acţionare se vor prezenta avantajele, dezavantajele şi domeniile
raţionale de utilizare a fiecărui tip de acţionare [9, p. 69-70], [3, p. 307-402], [19, p. 234-305],
[20]. 
Se va alege pentru prinderea semifabricatului, ca tip de acţionare mecanizată, acţionarea
pneumatică.
Actionare pneumatica:
Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că
forţa de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.

Avantaje:
– creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de
strângere-slăbire a semifabricatelor;
– reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-
slăbirii semifabricatelor;
– realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor
controlată în timpul prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;
– determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea
constantă a acestora;
– motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică
sunt, în cea mai mare parte normalizate;
– la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în
conducte.

Dezavantaje:
– secţiile trebuie să dispună de staţii de compresoare şi reţele de
aer comprimat;
– cost ridicat al instalaţiilor;
– construcţie complicată;
 – necesita personal calificat pentru asamblare.

Acţionarea hidraulica
Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că
forţa de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor
motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
– spatiu disponibil mic;
– asigura autofranarea;
– durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
– uzura redusa;
Dezavantaje:
– complexitate constructiva;
– cursa limitata;
– cost ridicat;
Actionare mecano-hidraulica
Avantaje:
– nu necesita retele de aer comprimat sau circuite hidraulice speciale
– pot dezvolta presiuni de lucru ridicate si deci forte de actionare mari cu eforturi
mici,ce duce la strangere constanta ,a caror valoare poate fi reglata,cu
suficienta precizie
– apte pentru strangerea pieselor cu rigiditate scazuta

Dezavantaje:
– utilizate la productie de serie mica sau individuala
– complexitate constructive

Actionare mecanica
Avantaje:
– simplitatea constructive
– cost redus al acesteia si posibilitatea utilizarii mai rationale a puterii
Dezavantaje;
– realizarea fortei de actionare se face prin intermediul unui lant cinematic
– solicita suplimentar elementele lantului
Actionare electromecanica
Avantaje :
– posibilitatea dezvoltarii unor forte si curse mari
– realizarea unor insemnate economii de energii
Dezavantaje:
– gabarit relativ mare
– rigiditate relative scazuta

Actionare cu vacuum
Avantaje:
– posibilitatea utilizarii la prinderea unor piese cu rigiditate scazuta
Dezavantaje:
– instalatia pentru producerea vidului inaintat sunt costisitoare
– mod limitat de actionare

Actionare magnetica
Avantaje:
– asigura forte de actionare comparabile cu cele realizate de actionarea
electromagntica
– permite realizarea comoda a unor dispositive pentru prinderea pieselor cu
alte suprafete de orientare decat cele plane
– costul exploatarii este foarte redus
Dezavantaje:
– nu poate fi utilizat la dispozitivele pentru regimuri grele de lucru

Actionare electromagnetica
Avantaje:
– permit prinderea unei game largi de piesedin materiale feromagnetice
– prinderea si desprinderea rapida a pieselor de prelucrat
– posibilitatea prinderii simultane a mai multor piese
– posibilitatea prinderii pieselor cu dimensiuni diferite
– asigura repartizarea uniforma a fortei de stranger
– ofera o buna accesibilitate la suprafetele de prelucrat
– permite utilizarea integrala a meselor masinilor unele
 – pret de cost redus
Dezavantaje:
– nu permit prinderea directa a pieselor cu alte suprafete de orientare decat plane
si a pieselor din materiale neferomagnetice
– nu permit dezvoltarea unor forte de actionare mari
– au durabilitate scazuta

A. 6.1.3. Alegerea variantei de acţionare

Deoarece pentru fiecare tip de acţionare s-au structurat mai multe variante de acţionare, în
continuare, se va alege una dintre acestea. Dacă, de exemplu, s-a optat pentru o acţionare
pneumatică, varianta de acţionare se referă la varianta de motor pneumatic care poate fi
utilizat (staţionar, rotativ, cu piston, cu membrană, cu tijă unilaterală, cu tijă bilaterală, cu un
piston, cu două pistoane etc.) [2].
Astfel, după natura operaţiei de prelucrare pentru care se proiectează dispozitivul, se stabileşte
dacă se alege un motor staţionar sau rotativ (cu piston sau cu membrană). în continuare. se
stabileşte subvarianta aleasă ( cu simplu sau dublu efect, cu o tijă sau cu două tije etc).
Toate soluţiile de motoare avute în vedere se reprezintă sub formă de schiţe simple [9, p. 69-
70], [3, p. 311-322], [19, p. 234-305]. 

Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizat prin aceea că

forţa de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
• realizează forţe constante de strângere, a căror valoare poate fi uşor contolată in tot
timpul prelucraării;
• motoarele şi aparatele care intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt,
în cea mai mare parte, normalizate;
• aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru
curaţirea aşchiilor de pe dispozitiv;
• reducerea efortului depus de muncitor;
• creşterea productivităţii prelucrării;
• comanda comodă, rapidă şi centralizată.
Dezavantaje:
• cost ridicat de achiziţionare.

A.6.1.4. Stabilirea schemei de acţionare

Schema de acţionare va cuprinde schema optimă de strângere, mecanismul de strângere
(centrare-strângere), varianta de acţionare, celelalte elemente şi mecanisme componente ale
acţionării. Pentru aceasta, se vor avea în vedere exemplele de scheme de acţionare din
lucrările [19, p. 235-247], [3, p. 309-311, p. 342-346]. De asemenea, se vor studia tabelele cu
simbolurile elementelor de acţionare din lucrările [9], [3], [19], [20].
Schema de acţionare se va reprezenta pe o foaie separată, precizându-se, într-o legendă,
semnificaţiile simbolurilor utilizate. Separat, se va preciza construcţia şi funcţionarea fiecărui
element component al schemei de acţionare. 
Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de
centrarestrângere ales din următoarele considerente:
– datorită forţelor de fixare mari;
– greutate relativ scăzută;
– suportă supraîncălziri fără pericol de avarii;
– alimentare comodă cu energie;
– posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate.
Elemente componenete:
1. Acumulator (rezervor) de aer comprimat.
2. Robinet de trecere (distribuitor).
3. Filtru separator de aer.
4. Regulator de presiune.
5. Manometru.
6. Ungator.
7. Releu de presiune.
8. Supapa de sens unic.
9. Aparat pentru comanda distribuitor.
10. Regulator de debit.
11. Motor pneumatic.
12. Conducte
F. 6.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare
Componentele schemei de acţionare se proiectează sau, după caz, se aleg din standarde,
norme etc. Elementul care are cea mai mare influenţă asupra dimensiunii componentelor
schemei de acţionare este motorul (pneumatic sau hidraulic). Din acest motiv, motorul se va
proiecta primul. 

Distribuitor cu sertar plan:

Regulator de presiune cu membrană:
 1. membrana;
2. scaunul supapei;
3. supapa;
4. arcuri;
5. arc;
6. surub.

[14]. Pag. 325. Fig.5.25

Releu de presiune cu membrană:

1. membrana;
2. arc;
3. disc;
4. borne;
5. conductori;
6. plunjer;
7. surub

[14]. Pag. 329. Fig.5.29

Filtru separator de aer:

 1. inel;
2. clopot;
3. filtru;
4. sticla organica;
5. separator;
6. pahar.

[14]. Pag. 328. Fig.5.30

Ungător de aer:
1. corp;
2. tub;
3. pahar;
4. supapa;
5. teava;
6. bila;
7. varf conic.

[14]. Pag. 329. Fig. 5.31

Supapa de siguranta

Manometru:

Elemente de imbinare:

Racord cot cu inel taietor, intermediar:

 [13]. pag.207. tab. 4.111.
Racord cot cu bucsa sferica:

[13]. pag.207. tab. 4.111.

Record cu inel frontal:

[13]. pag.208. tab. 4.111.

A. 6.2.1. Proiectarea motoarelor 

Motorul pneumatic sau hidraulic se dimensionează [3, 311-322, p. 335-341], [19] sau se alege
din standarde (norme) [9, p. 179-220], în funcţie de forţa şi cursa de acţionare dezvoltate.
Motorul se reprezintă detaliat, în secţiune, la scara 1:1, precizându-se dimensiunile de gabarit,
ajustajele, toleranţele, rugozităţile, materialele. În cazul în care se alege un motor standardizat
a cărui cursă este mult mai mare decât cea necesară, se pot opera modificări asupra lungimii
acestuia. In cazul motoarelor rotative, se vor reprezenta detaliat şi manşoanele (mufele) de
alimentare. 
A. 6.2.2. Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de acţionare
Celelalte elemente ale schemei de acţionare se aleg [9, p. 179-220] în funcţie de diametrul
găurii de alimentare a motorului. Acest diametru este elementul comun al tuturor
componentelor schemei de acţionare.
 Componentele alese (filtre, ungătoare, supape, racorduri etc.) se reprezintă pe foi separate, la
scara 1:1, fiind desenate numai la nivel de contur, cote de gabarit şi găuri de alimentare
a=20mm
b=7mm
h=145mm
h1=15.2mm
d1=60mm
 Regulatoare de presiune: STAS
9583-74

H1=126mm (max)
h=26mm
D=74mm
D1=54mm

Ungator de aer: STAS 958-74

h=167mm
h1=118mm
d1=60mm
b=78mm

Distribuitor cu sertar plan:

D=115mm
L=95,5mm
d1=11mm
d2=5mm
l=48,5mm
Releu de presiune:

h=148mm
h1=44,5mm
h2=106,5mm
h3=26mm
d=97,5mm
d1=40mm
d2=72mm

Supapa de sens: STAS 10510/1-76

l=55,5mm
s=24mm
d=28mm

Racord cot cu bucsa sferica : STAS 11018-78

Racord cu inel frontal: STAS 11018-78

Manometru:
Alegerea ajustajelor, tolerantelor şi valorile limita admisibile

La asamblarea pistonului cu cilindrul motorului-ajustaj cu joc mijociu:

H8/e9
−0,085
e9 −0,185 ¿ mm)

+0,04
H8 0 (mm)

La fixarea pistonului de tija pompei-ajustaj intermediar cu strângeree probabila mica:

H8/k7

+0,043
k7 +0,003 ¿mm)

+0,04
H8 0 (mm)